Notiuni de Biochimie: Lucrari Practice

Notiuni de
biochimie
Lucrari practice
Biochimie
Biochimia este stiinta care se ocupa cu studiul proceselor chimice care au loc in sau
care sunt legate de existenta organismelor vii.
Dozarea glucidelor:
monozaharide,
dizaharide,
polizaharide.
LP 1-2
Glucidele-aspecte introductive
● zaharuri, hidrati de carbon/carbohidrati
● sunt macronutrienti
● principala sura de energie pentru organism
● asigura un aport energetic de aproximativ de 55% din

necesarul zilnic
● sursa de energie importanta pentru creier

● Glucidele sunt compuși organici foarte răspândiți în natură, alcătuiți din carbon,
hidrogen si oxigen.
● Formula generala a glucidelor este: (CH2O)n, unde n ≥ 3.
Str. chimica lactoza

Glucidele-surse sanatoase
⮚ carbohidratii complecsi (numiti si "cei buni",
deoarece induc senzatia persistenta de satietate
si energizeaza pe perioade indelunga
● cereale integrale
● fructe
● legume
● lapte, branza
⮚ sunt cea mai importanta sursa de energie din

dieta deoarece sunt descompusi rapid în
glucoza, combustibilul muschilor si al creierului
Glucidele-surse nesanatoase
⮚ carbohidratii simpli (sunt "cei rai", deoarece au valoare nutritiva inferioara,
energizeaza pe o perioada scurta de timp si apoi produc un colaps energetic in
corp).
● produse alimentare indulcite

(sucuri, deserturi procesate,…)
● paste fainoase
● produse de panificatie
Glucidele-functii in organismul uman
● rol energetic
● rol structural (membrane celulare, matrix
extracelular, riboza in structura ARN;
dezoxiriboza in structura ADN)
● metabolizarea medicamentelor (ex: acidul
glucuronic)
Glucidele-clasificare in functie de
structura
a) oze (monozaharide)
1) aldoze
2) cetoze
b) ozide
1) oligozaharide: dizaharide, trizaharide, etc
2) polizaharide
Glucidele-clasificare in functie de
compozitie
● Se clasifică în funcţie de compoziţia chimică în:
Monozaharide (glucoză, fructoza, galactoza).
Dizaharide (lactoza, maltoza, zaharoza),
Polizaharide (amidon, glicogen, substanţe de balast).

Glucidele-clasificare in functie de modul in care
sunt digerate
A. digerate si absorbite: glucoza,

fructoza, amidon, dextrin, glicogen
B. partial digerate: pectine, guma,
mucilagii, inulina
C. nedigerabile: celuloza
Digestia glucidelor
● glucidele ingerate se absorb doar sub forma de monozaharide

● digestia amidonul (polizaharida) incepe in cavitatea bucala unde
amidonul este transformat in dextrin (polizaharid) si maltoza
(dizaharid) si ulterior in glucoza (monozaharid)
● What are Carbohydrates? What are its different Types? - YouTube
Monozaharidele
● cele mai simple zaharide, contin o molecula zaharidica
● sunt unitatile de baza ale carbohidratilor
● sunt obtinute de catre plante in procesul fotosintezei

Monozaharidele
● proprietati fizice: sunt substante solide, cristalizate, solubile in apa si

insolubile in solventi organici, gust dulce
● proprietati chimice: au caracter reducator
● exemple: glucoza, fructoza, galactoza

Monozaharidele: glucoza
● rol esential in metabolismul energetic

● se gaseste in forma libera sau sub forma de
polizaharide (amidon, celuloza, glicogen)
● Glucoza este unul dintre produsii de fotosinteza a plantelor și a unor
procariote. Se gaseste îndeosebi în sucul fructelor dulci ale plantelor.
● La animale si ciuperci, glucoza este rezultatul
descompunerii glicogenului, proces numit glicogenoliza. La plante,
se descompune amidonul.
● La animale, glucoza este sintetizata în ficat si rinichi din
intermediari care nu sunt carbohidrați, precum piruvat si glicerol,
proces numit gluconeogeneză.
● Este distribuită în toate celulele și fluidele organismului, cu excepția
urinei.
● În ser, concentrația de glucoză (glicemie) normală este de 80–
110 mg/dl.
● Menținerea glicemiei în limite constante este asigurată prin acțiunea
antagonistă a doi hormoni ai pancreasului endocrin: insulină
(hipoglicemiant) și glucagon (hiperglicemiant)
● Creșterea cantității de glucoză în sânge este specifică
diabetului zaharat,
● în urină (glicozurie) apare numai când glicemia depășește 160–
180 mg/dl
Monozaharidele-Dizaharidele
Dizaharide
● dizaharidele sunt compusi ce deriva din doua unitati de monozaharide,

prin eliminarea unei molecule de apa intre OH glicozidic al unui
glucid si oricare OH al altui glucid
● proprietati fizice: sunt usor solubile in apa, cristaline
● proprietati chimice: nu au caracter reducator
● exemple: zaharoza, maltoza, lactoza
Dizaharide: zaharoza (sucroza)
● este alcatuita din o unitate de

glucoza si una de fructoza
● usor asimilat de catre organism
Dizaharide: zaharoza (sucroza)
● dizaharidă foarte răspândită în natură
● se intalneste în special în sfecla de zahăr (Beta vulgaris) 12-23% și

în trestia de zahăr (Saccharum officinarum) 20-27%
● cea mai comună formă de zahăr utilizată în alimentație.

Polizaharide
● contin mai multe unitati de monozaharide

● proprietati chimice: nu au caracter reducator
● exemple: glicogen, amidon, celuloza, chitina
Polizaharidele: glicozaminoglicani
● glicozaminoglicanii reprezinta componenta esentiala a substantei

fundamentale
● complexe polizaharidice liniare formate din dizaharide repetitive
● 100-1000 de unitati care se repeta - "unitate repetitiva": doua
monomere diferite continand obligatoriu :
 - un acid uronic: D-glucuronic, L-iduronic
 - o hexozamina (glucozamina sau galactozamina)
● localizare: in tesutul conjunctiv
Functii:
-contribuie la retinerea apei în mediul
interstitial,
- unele joaca rol în legarea ionilor de
calciu
- se pot lega covalent de proteine →
proteoglicani
Aplicatie practica: identificarea
P1. Glucoza glucidelor
a) Mod de lucru: 0.1g glucoza se dizolva in 2 ml de apa, se adauga
1ml reactiv Fehling si se incalzeste la fierbere (pe baia de apa)->
se formeaza un precipitat rosu-caramiziu
Preparare reactiv Fehling: 1ml reactiv Fehling 1 se amesteca intr-o

eprubeta cu 1ml reactiv Fehling 2
b) Mod de lucru: 0.2g glucoza se dizolva in 5ml de apa, se adauga

2 ml reactiv Tollens si se incalzeste la fierbere-> se formeaza
oglinda de argint
glucidelor
P2. Zaharoza
Mod de lucru: 0.1g zaharoza se dizolva in 2ml de apa, se adauga
0.3ml acid sulfuric (H2SO4 10%) si se incalzeste la fierbere timp
de 1 minut; dupa racire se adauga 1 ml de reactiv Fehling_> se
formeaza un precipitat rosu caramiziu
glucidelor
P3. Amidon
Mod de lucru: la 0.1g amidon se adauga 5 ml de apa si se
incalzeste la fierbere timp de 2 minute-> lichid alb opalescent;
dupa racier se adauga 1-2 pic solutie iod iodura-> se formeaza o
coloratie albastra (complex colorat)
Separarea
aminoacizilor prin
metode
cromatografice.
LP 3-4
Aminoacizii
Definitie: Aminoacizii sunt substante organice cu functiune
mixta ce contin în molecula :
- o grupare aminica (-NH2), cu functie bazica
- o grupare carboxil (-COOH), cu functie acida
- o catena laterala, radicalul R, atasata carbonului α, care dicteaza

rolul unui aa din structura unei proteine
Aminoacizii: formula generala
Aminoacizii
● In lumea vie: 300 aminoacizi naturali, numai 21 intra în constitutia
proteinelor (aminoacizi proteinogeni).
● Aminoacizii se unesc pentru a forma proteine
● Proteinele cuprind intre 50-2000 de aminoacizi reunite in diferite combinatii

Aminoacizii clasificare
1. Esentiali (nesintetizabili)
2.Semiesentiali (partial sintetizabili)
3. Neesentiali (sintetizabili)
1. Esentiali
● trebuie sa fie furnizati prin dieta
● 8 AA: Metionina (Met), Treonina (Tre), Fenilalanina (Phe), Lizina
(Liz), Triptofan (Trp), Valina (Val), Izoleucina (Ileu), Luecina (Leu)
2. Semiesentiali
● în perioada de crestere organismul nu poate sintetiza întregul necesar,
diferenaa fiind suplimentata prin aport alimentar
2 AA: Arginina (Arg), Histidina (His)
3. Neesentiali
● pot fi sintetnizati de organismul uman
● 10 AA : Tirozina(Tyr), Glicina (Gli), Serina (Ser), Cisteina (Cis), Acid

aspartic (Asp), Asparagina (Asn), Acid Glutamic (Glu), Glutamina
(Gln), Prolina (Pro), Selenocisteina (Se-Cis.)
Aminoacizii
Rol :
• Contribuie la imbunatatirea calitatii somnului ( glicina, serina )
• Imbunatatesc performanta activitatii fizice ( glutamina, alanina )
• Previn pierderea masei musculare ( valina, lizina, isoleucina, leucina

)
• Stimuleaza arderea grasimilor si contribuie la eliminarea

kilogramelor de surplus. ( cisteina, arginina, glutamina )
Cromatografia
Cromatografia cuprinde o familie de metode fizico-chimice de
separare analitica sau preparativa, a amestecurilor complexe de
molecule, bazate pe distributia repetata a moleculelor între o faza
mobila si una stationara.
Cromatografia
Cromatografia
Miscarea substantelor în cromatografia pe hârtie

sau în strat subtire este caracterizata de valoarea
Rf care se calculeaza cu formula urmatoare:
Aplicatie practica: separarea
aminoacizilor prin cromatografie
Principiu: Aminoacizii dintr-un amestec se pot separa prin cromatografie,

conform metodei prezentate
Sarcina: Identificati aminoacizi prezenti în amestecul de analizat si calculati

valorile Rf pentru acestia.
Reactivi:
1. Amestec de aminoacizi: solutie 0,3% de acid aspartic, alanina,
leucina.
2. Eluent:amestec de n-butanol, acetona, acid acetic, apa, în
raport volumetric de 3,5 : 3,5 : 1,0 : 2,0.
3. Solutie de ninhidrina: 0,2% în n-butanol cu 1% acid acetic. Se
foloseste pentru vizualizarea aminoacizilor migrati.
4. Placa cromatografica
Materiale si aparatura
• camera cromatografica
• pulverizator
• resou electric sau etuva
• cilindru gradat, micropipeta
• placa cromatografica
• creion si rigla
Mod de lucru
● În camera cromatografica se introduc 10 mililitri eluent si se agita
usor, pentru a crea o atmosfera saturata în vapori de eluent.
● Pe placa cromatografica se traseaza usor, cu creionul, la 1,5
centimetri de la baza si la 1 cm de capat, o dreapta.
● Se aplica câte trei spoturi din solutiile de aminoacizi
● Se usuca placa cu uscatorul de par.
● Se aseaza placa în camera cromatografica
● Se mentine placa în camera acoperita pâna când frontul
solventului ajunge la linia de front.
Mod de lucru
● Se scoate placa din camera.
● Se usuca placa cu uscatorul de par.
● Se pulverizeaza hârtia cu solutia de ninhidrina.
● Se încalzeste placa cu uscatorul de par pâna apar spoturile
violete ce marcheaza prezenta aminoacizilor.
Interpretarea rezultatelor
Cromatografierea pe hârtie se executa conform tehnicii prezentate
anterior. Pentru identificarea precisa a aminoacidului eluat se
executa, în acelasi timp, cromatografierea unor solutii etalon din
respectivii aminoacizi si se determina valorile Rf corespunzatoare.
Se compara valorile Rf ale aminoacizilor din fractii cu aceste
valori.
Dozarea aminoacizilor
LP 5-6
Aminoacizii: functii in organismul uman
● structural
● functional (intra in constitutia
enzimelor, hormonilor,
anticorpilor)
● transport: al metabolitilor,
vitaminelor, medicamentelor
● mentinerea echilibrului acido-bazic
Aminoacizii: functii in organul cutanat
● intra in constitutia unor
componente din piele: keratina,
elastina, colagen
● sustin vindecarea ranilor
● contribuie la mentinerea
echilibrului acido-bazic
● influenta asupra microbiomului
local
● acidul aspartic si acidul glutamic: acesti doi aminoacizi sunt implicati în
hidratarea pielii; atrag apa si mentin nivelul de hidratare al pielii.
● prolina si glicina : acesti aminoacizi sunt esentiali pentru formarea
colagenului, care este o proteina structurala cruciala în piele; colagenul
contribuie la mentinerea elasticitatii si fermitatii pielii.
● lisina: este important in productia de colagen, ajuta la repararea tesuturilor
pielii.
● alanina: joaca un rol în mentinerea nivelurilor de hidratare ale
pielii.
● serina: este esential pentru productia de lipide, care sunt
componente importante ale stratului de protectie al pielii.
● leucina si izoleucina: sunt implicati în sinteza proteinelor si
sunt importanti pentru repararea si regenerarea tesuturilor pielii.
● acestia, dar si alti aminoacizi sunt esentiali pentru sanatatea si aspectul
pielii, deoarece sunt implicati în sinteza proteinelor si a altor molecule
esentiale pentru functionarea sanatoasa a pielii.
● dezechilibrele în aminoacizi sau deficientele pot afecta sanatatea pielii

si pot contribui la probleme precum îmbatrânirea prematura,
deshidratarea sau alte afectiuni dermatologice.
● alimentatia adecvata si îngrijirea pielii pot ajuta la menținerea

echilibrului aminoacizilor si a sanatatii pielii.
- peptidele sunt adesea incluse în produsele cosmetice si cremele de îngrijire a
pielii, fiind promovate ca ingrediente eficiente pentru ameliorarea sanatatii si
aspectului pielii
Ce sunt peptidele?
- peptidele sunt compusi chimici alcatuiti din lanturi scurte de aminoacizi legati
între ei printr-legaturi peptidice; unele peptide contin doar câtiva aminoacizi, în
timp ce altele pot avea sute sau chiar mii; ele pot actiona ca hormoni,
neurotransmitatori, enzime, molecule de semnalizare si pot juca un rol important
în transmiterea informatiilor la nivel celular.
Peptidele
● stimularea productiei de colagen: peptidele pot stimula productia de
colagen în piele; colagenul este o proteina structurala esentiala care ofera
fermitate si elasticitate pielii; prin stimularea productiei de colagen,
peptidele pot ajuta la reducerea aspectului ridurilor si a îmbatrânirii pielii.
● hidratare si reinerea apei: anumite peptide au capacitatea de a atrage si
mentine apa în piele; acest lucru poate contribui la hidratarea pielii,
mentinerea nivelului optim de umiditate si prevenirea deshidratarii.
Peptidele
● proprietati antiinflamatorii: unele peptide au proprietati antiinflamatorii, ceea ce le
face potrivite pentru a calma iritatiile pielii si a reduce roseata sau disconfortul.
● repararea si regenerarea pielii: peptidele pot ajuta la accelerarea procesului de
reparare a tesuturilor si de regenerare a pielii dupa leziuni sau expunere la factori de
stres ambiental.
● protectia împotriva factorilor de mediu: peptidele pot avea proprietati antioxidante,
care ajuta la protejarea pielii împotriva daunelor cauzate de radicalii liberi si de
expunerea la soare sau poluare.
Peptidele -Produse pentru ingrijirea
tenului
● Seruri cu peptide: serurile sunt produse concentrate, usor absorbite, care pot contine
diverse tipuri de peptide: acestea sunt aplicate înainte de crema si sunt concepute
pentru a penetra în profunzimea pielii, oferindu-i nutritia si stimularea necesara pentru
a produce colagen si a-si mentine fermitatea.
● Creme de noapte : cremele de noapte pot contine, de asemenea, peptide, si sunt
create pentru a se aplica înainte de culcare; peptidele din aceste produse actioneaza pe
timpul noptii, când pielea se regenereaza cel mai intens, contribuind la repararea
tesuturilor si la reducerea semnelor de îmbatrânire.
Peptidele -Produse pentru ingrijirea
● tenului
Creme si lotiuni: aceste produse pot fi utilizate zi de zi si contin adesea peptide
asociate cu alte ingrediente active pentru a oferi beneficii suplimentare pentru piele.
● Masti cu peptide: pot oferi o doza intensa de nutritie si hidratare pielii; ele sunt
folosite ca tratament suplimentar si pot fi utilizate saptamânal sau lunar, în functie
de necesitatile pielii.
● Tratamente anti-îmbatrânire cu peptide: unele produse specializate, cum ar fi
tratamentele anti-îmbatrânire sau serurile cu concentratii mai mari de peptide, pot fi
utilizate pentru a aborda semnele vizibile ale îmbatrânirii pielii, cum ar fi ridurile
profunde
Determinarea aminoacizilor
Poate fi:
● calitativa: determina
identitatea aminoacizilor dintr-
o proba
● cantitativa: determina
cantitatea aminoacizilor dintr-o
proba (dozarea)
Exemple metode de dozare:
A. formol titrarea
B. determinarea cu ninhidrina
Formol-titrarea aminoacizilor
Titrarea unui aminoacid in prezenta formaldehidei se
numeste formol-titrare
Principiu: Formaldehida reactioneaza cu forma

neprotonata a gruparii aminice din aminoacid si
formeaza un derivat dimetilol
Semnal analitic: titrarea se opreste cand solutia

devine roz pal (coloratia se mentine pentru
aproximativ 30 de secunde)
Determinarea cu ninhidrina
Ninhidrina
● se utilizeaza pentru identificarea aminoacizilor,
ureei si aminelor primare si secundare
● a fost descoperita în anul 1910 de catre
chimistul german-englez Siegfried Ruhemann
● Reuhmann a observat ca ninhidrina formeaza
cu aminoacizii o coloratie violet cunoscuta in
prezent sub numele de purpura lui Reuhmann
Principiu: Ninhidrina formeaza cu aminoacizii un colorant
albastru-violet care absoarbe in domeniul vis la 570nm
Reactivi:
● tampon acetat 4N, pH= 5.5
● solutie pirogalol
● solutie de ninhidrina
● solutie etalon de metionina (aminoacidul testat) 0.5mg/ml
● solutia de metionina de concentratie necunoscuta
Mod de lucru:
A. trasarea curbei de
etalonare
se prepara solutii de
concentratie cunoscuta de
metionina si se citeste
absorbanta acestor probe la
570 nm
Mod de lucru:
B. Determinarea concentratiei solutiei de metionina
● in eprubete se pipeteaza 0.5ml solutie de analizat
● se acopera cu dop de vata si se incalzeste pentru 20 de minute pe
baia de apa la fierbere
● se adauga 19 ml apa distilata si se omogenizeaza
● se citeste absorbanta probei fata de martor la 570nm
Calcul:
● se construieste curba de etalonare reprezentand grapfic
absorbanta la 570nm in functie de mg metionina
● din curba de etalonare se determina gp mg de metionina
corespunzatoare abdosrbantei probei
● mg Met/ml= gp x 2
Observatie:
● pentru fiecare tip de aminoacid determinat trebuie realizata o
curba de etalonare proprie!
Lipidele
LP 7-8
Lipidele
● macromolecule indispensabile vietii

● grup heterogen de compusi caracterizati prin caracterul hidrofob
( nepolar)
● solubile in soventi organici
● insolubile sau foarte putin solubile in apa
● constituite in proportie de 99% din trigliceride
Lipidele - tipuri
Trigliceridele: - cele mai comune tipuri de grasimi întâlnite în alimente si în corpul uman;
- 1 molecula de triglicerida este formata dintr-o molecula de glicerol si trei acizi
grasi.
- servesc drept depozit principal de energie în tesutul adipos.
Fosfolipidele: - componente esentiale ale membranelor celulare.

- contin glicerol si acizi grasi, dar au, de asemenea, o grupare fosfat si un grup
organic legate de glicerol.
- aceasta structura face ca fosfolipidele sa aiba o parte hidrofoba si una hidrofila,
ceea ce contribuie la formarea membranelor celulare.
Lipidele - tipuri
Sterolii: - colesterolul este cel mai cunoscut exemplu de sterol.
- sunt lipide cu o structura specifica, implicati în formarea membranelor
celulare si în productia de hormoni steroizi.
Acizii grasi: - categorie de lipide care includ lanturi de atomi de carbon si hidrogen,
cu o grupare carboxil la un capat.
- pot fi saturati sau nesaturati, în functie de prezenta legaturilor duble
între atomii de carbon în lant.
Lipidele - tipuri
Glicolipidele: - lipide care contin si zaharuri.

- implicate în recunoasterea celulars si în comunicarea intercelulara.
Lipoproteinele: - complexe formate din proteine si lipide

- responsabile pentru transportul lipidelor în sânge.
- exemple includ lipoproteinele de înalta densitate (HDL) si lipoproteinele
de joasa densitate (LDL).
Trigliceridele
● sunt esteri ai glicerinei cu acizii
grasi
● in structura trigliceridelor pot sa
apara 24 de tipuri de acizi grasi care
difera prin lungimea lantului de
atomi de carbon si gradul de
nesaturare (legaturi duble)
● grasimea animala si uleiurile

vegetale
Acizi grasi
- acizii grasi sunt componente esentiale ale dietei umane, deoarece organismul
nu poate produce toti acizii grasi necesari pentru functionarea sa normala
- sunt implicati într-o varietate de procese biologice, inclusiv formarea
membranelor celulare, productia de hormoni, transportul de substante în sânge
si stocarea de energie.
- sunt acei acizi grasi pe care organismul nu îi poate produce si care trebuie ss
fie furnizati prin alimentatie.
- exemple includ acidul linoleic si acidul alfa-linolenic.
- consumul echilibrat al acestor acizi grasi este important pentru mensinerea
sanatatii generale.
Acizi grasi
● pot fi saturati sau nesaturati
● AG saturati:
- contin legaturi covalente simple;
- sunt responsabili de aparitia bolilor cardio-vasculare;
- butiric, palmitic, stearic
- carne de vita, grasime de vita, vitel, miel, porc,
untura, grasime de pasare, unt, smantana, lapte,
branzeturi si alte produse lactate din lapte integral
Acizi grasi saturati
Acizi grasi
AG nesaturati:
- contin legaturi covalente duble;
- protejeaza sistemul cardio-vascular.
- acidul linolenic, acidul oleic, acidul linoleic, acidul arahidonic
- avocado si ulei de avocado, masline si ulei de masline, unt de
arahide si ulei de arahide, ulei de floarea soarelui, pesti grasi, cum ar
fi somonul si macroul, fructe cu coaja lemnoasa si seminte, cum ar fi
migdalele, arahidele, caju si semintele de susan
Acizi grasi nesaturati
Acizi grasi
https://www.youtube.com/watch?v=0QS0kudS5xg
Acizi grasi
In structura trigliceridelor (triacilgliceroloilor) intra in

principal urmatorii acizi grasi:
● acid oleic (40%)
● acid palmitic (22%)
● acid linoleic (20%)
Acizi grasi
● Fiziologic, acizii grasi se gasesc in forma libera (neesterificata) in
plasma in concentratii foarte mici (0.5-1 mmol) si rezulta in urma
procesului de hidroliza a trigliceridelor
● AG liberi pot fi oxidati (in timpul exercitiului fizic) sau reesterificati in
ficat (in repaus)
Acizi grasi
● o concentratie crescuta de AG liberi in plasma este toxica, afectând
membranele plasmatice si ducând la aparitia aritmiilor si
declansand procesul de trombogeneza
Acizi grasi
-afectarea membranelor plasmatice: AG liberi pot afecta structura si functia membranelor
celulare ->perturbarea integritatii celulare si a functionarii normale a celulelor.
-aparitia aritmiilor: concentratiile crescute de AG liberi pot afecta activitatea celulelor

cardiace, influentând astfel ritmul cardiac -> poate duce la aparitia aritmiilor (sunt tulburari
ale ritmului cardiac)
-declansarea procesului de trombogeneza: AG liberi pot contribui la declansarea procesului

de trombogeneza, adica formarea cheagurilor de sânge-> poate creste riscul de tromboza si
poate avea consecinte grave, cum ar fi atacul de cord sau accidentul vascular cerebral.
Rolul lipidelor in organism
● structural: membrane celulare, creier, hormoni etc
● precursori ai prostaglandinelor, ai vitaminei D
● metabolism energetic: reserva in tesutul adipos
● solventi pentru vitaminele liposolubile (A,D,E,K)

Rolul lipidelor in organism: lipoproteine
plasmatice
● sunt forme de transport ale lipidelor din
sânge
● transporta lipidele insolubile în apa între
diferite organe pe cale sanguine
● sunt structuri lipo-lipoido-proteice formate
dintr-o componenta lipidica (triacilgliceroli,
colesterol, colesterol esterificat, fosfolipide)
si o componenta proteica (apoproteine)
plasmatice
Clasificare lipoproteine fct. de densitate:
● chilomicronii d <0,96 g/cm3
● VLDL (Very Low Density Lipoproteins) d =
0,96 – 1,006 g/cm3
● LDL (Low Density Lipoproteins) d = 1,006 –
1,063 g/cm3
● HDL (High Density Lipoproteins) d = 1,063
– 1,21 g/cm3
plasmatice
Clasificare lipoproteine:
● chilomicronii: asigura transportul lipidelor alimentare de la intestine ->
tesuturi
● VLDL: asigura transportul lipidelor endogene de la ficat ->toate tesuturile
● LDL: asigura transportul colesterolului spre tesuturi
● HDL: asigura transportul colesterolului de la tesuturi -> ficat, pentru a fi filtrat
plasmatice
- lipoproteinele cu densitate
moleculara mica reprezinta
cea mai mare parte a
colesterolului din sange,
acestea transporta colesterolul
catre tesuturi unde, pe termen
lung, se pot forma placi de
aterom si ingustarea arterelor (
ateroscleroza)
Formarea placii de aterom
Placa de aterom se formeaza în peretii vaselor de sânge, în special în artere, si este rezultatul
unui proces complex numit ateroscleroza. Ateroscleroza este o afectiune în care depozite de
grasime, colesterol, celule inflamatorii si alte substante se acumuleaza în interiorul peretelui
arterial. Etapele principale ale formarii placii de aterom:
1. Leziunea endoteliala: procesul începe adesea cu leziuni la nivelul stratului intern al

vasului de sânge, numit endoteliu; ceste leziuni pot fi cauzate de factori precum
fumatul, hipertensiunea arteriala sau nivelurile crescute de colesterol în sânge.
2. Depozite de lipide: odata ce endoteliul este lezat, colesterolul si alte grasimi încep sa se
acumuleze în zona afectata; celulele inflamatorii, cum ar fi macrofagele, sunt atrase în
aceasta zona pentru a încerca sa "repare" leziunea, dar acest proces poate contribui la
formarea depozitelor grase.
3.Formarea placii de aterom: În timp, grasimile se
acumuleaza si se combina cu celulele inflamatorii
si alte substante pentru a forma o masa sub forma
de placi în interiorul peretelui arterial. Aceste placi
pot contine depozite de colesterol, celule
inflamatorii, celule musculare netede si alte
componente.
4.Calcificare si fibroza: in anumite conditii, placa de

aterom se poate calcifica, adica se pot acumula
saruri de calciu. În plus, tesutul de fibra poate
înconjura placa, consolidând-o si facând-o mai
rigida
5.Ruptura placii: placile de aterom pot deveni instabile si se pot rupe, eliberând
conținutul lor în fluxul sanguin. Acest lucru poate declansa formarea unui cheag de
sânge (tromb), care poate bloca fluxul sanguin în artera respectiva si poate duce la
evenimente precum atacul de cord sau accidentul vascular cerebral.
Prevenirea formarii placii de aterom implica adesea adoptarea unui stil de viata sanatos,
inclusiv alimentatie echilibrata, exercitii fizice regulate si renuntarea la fumat. Tratarea
factorilor de risc precum hipertensiunea arteriala si nivelurile ridicate de colesterol poate
contribui, de asemenea, la prevenirea aterosclerozei.
Determinarea acizilor grasi
Principiu: Acizii grasi liberi dintr-un ulei
(proba) este estimat prin titrarea acestuia cu o
baza (NaOH sau KOH) în prezenta
indicatorului de fenolftaleina. Cifra de
aciditate este definita ca mg KOH/NaOH
necesar pentru a neutraliza acizii grasi liberi
prezenti în 1 g de proba.
Materiale:
● 1% fenolftaleina în 95% etanol
● KaOH sau NaOH 0,1 N
● Solvent neutru: Se amesteca 25 ml eter,
25 ml alcool 95%
Procedura:
1. 1-10 g de ulei sau grasime topita se dizolva în 50 ml de
solvent neutru într-un balon conic de 250 ml.
2. Se adauga câteva picaturi de fenolftaleina.
3. Continutul este titrat împotriva cu solutie de KaOH sau
NaOH 0,1 N.
4. Agitati constant pâna când se obtine o culoare roz — care
persista cincisprezece secunde
https://www.youtube.com/watch?v=OwsHfi7sg6o&t=399s
Lipidele in skincare
Colesterolul este un lipid care ajuta la recuperarea rapida a barierei de
protectie a pielii*; in cazul unei deficiente de colesterol, pielea poate deveni
mai putin elastica.
Acizii grasi sustin retinerea altor lipide pentru a sustine comportamentul

celular sanatos si aspectul tineresc al pielii.
Ceramidele sunt lipide care cresc hidratarea pielii pentru a stimula plinatatea
ai a preveni exfolierea si textura aspra; se gasesc in epiderm, in stratul cornos,
reprezentand 50% din lipidele din acest strat
*Bariera naturala a pielii este alcatuita din uleiuri, aminoacizi, acizi grasi, colesterol. In lipsa ceramidelor,
creste riscul de iritatie a pielii si se intensifica pierderile de apa din piele.
Lipidele in skincare-ceramidele
Hidrateaza si catifeleaza pielea
- stimuleaza hidratarea pielii si imbunatateste aspectul acesteia.
Refac bariera pielii

- lipsa ceramidelor poate fi consecinta imbatranirii pielii, a exfolierii excesive sau
a folosirii unor produse de ingrijire agresive; daca nivelul de ceramide este
refacut, bariera naturala de protectie a pielii isi revine, ceasta blocheaza
hidratarea in interior si previne pierderea apei -> previne uscarea pielii.
Ajuta la tratarea pielii uscate si atopice
- pielea uscata sufera si din cauza factorilor de mediu precum frig, vant,
precipitatii, substante chimice, poluare, etc. ;cceramidele nu numai ca intaresc
bariera naturala a pielii, dar previn si pierderea apei.
Ajuta la tratarea eczemelor si a psoriazisului

- eczemele si psoriazisul presupun o piele iritata, cu o sensibilitate crescuta, de
cele mai multe ori o astfel de piele este uscata; ceramidele in asemenea situatii
intaresc epiderma, restabilesc echilibrul hidric si amelioreaza iritatiile.
Protejeaza mai bine pielea
- aceasta protectie se refera la substantele chimice care ajung pe piele prin produsele
de ingrijire si a celor cosmetice; ceramidele ajuta pielea sa primeasca mai usor
substantele active din produsele de ingrijire.
Reduc semnele imbatranirii

- imbatranirea pielii se datoreaza si de afectarea barierei de protectie, nu este cauzata
doar de pierderea elastinei si colagenului
- tipuri de produse continand ceramide : demachiante, mist facial,
seruri, lotiuni hidratante cu structura usoara sau creme super
hidratante sau chiar creme emoliente pentru folosinta pe timpul
noptii.
- se gasesc in combinatii cu niacinamida, scazand impreuna starea de

inflamatie; cu peptidele, antioxidantii, vitamina C, pentru ca au
efecte anti-aging potententandu-se reciproc.
- cresc toleranta tegumentului pentru ingredientele iritante cum ar fi

retinolul, astfel ca se pot combina in rutina de skin care.
Lipidele in skincare
Dozarea unor vitamine
hidrosolubile
LP 9-10
Vitamine
Vitaminele sunt substante indispensabile vietii, cu rol functional, care nu se

sintetizeaza de catre organism, ci se asigura prin aport alimentar.
Vitamine-clasificare
In functie de solubilitate:
● Vitamine hidrosolubile
● Vitamine liposolubile
In functie de metodele de identificare:
● Vitamine cu N in molecula
● Vitamine fara N in molecula

Vitamine hidrosolubile
● C (acidul ascorbic)
● B1 (tiamina)
● B2 (riboflavina)
● B3 (niacina)
● B5 (acid pantotenic)
● B6 (piridoxina)
● B9 (acidul folic)
● B12 (cobalamina)
Vitamina C
Indicatii
● carenta severa= scorbut
● stari gripale, raceli
● anemie in asociere cu preparate cu fier
● in osteoporoza si fracturi
● in sarcina
Vitamina B1
Cauze ale deficitului: alcoolismul, ciroza,
malabsorbtie, aportul
insuficient, necesarul crescut (gravide),
hipertiroidism, consum
antitiamine (ceaiul, peste)
Indicatii:
● hipovitaminoza B1 (Beri-beri; Sindrom
Wernicke-Korsakoff)
● nevrite, nevralgii
● in reumatism
● boli cardiace
● diabet zaharat
Vitamina B2
Indicatii:
● carenta vit. B2 (buze uscate, stomatita,
seboreea fetei, dermatite, fotofobie,
inflamarea corneei, scaderea acuitatii
vizuale, favorizarea cataractei, astenie,
anemie normocroma)
● dermatite, eczeme, glosite, stomatite;
● keratite, irite, conjunctivite;
● tulburari de crestere la copil;
● insuficienta hepatica (hepatoprotector)
Vitamina B3
Cauze ale carentei: deficit alimentar,
malabsorbtie, alcoolism cronic, tratament cu
izoniazida, neoplasm, hipertiroidism
Indicatii
● carenta (piele aspra, dermatita, diaree,
stomatita, glosita, enterita, greata,voma,
dureri de cap, insomnii, depresie, tulburari
de memorie,dementa)
● pelagra
● hiperlipemii
● tulburari de circulatie periferica si
cerebrala
Vitamina B6
Indicatii
● carenta (dermatita seboreica, polinevrite, convulsii
anemie)
● anemii hipocrome microcitare;
● afectiuni cardio-vasculare
● afectiuni cutanate si mucoase
● afectiuni neurologice si psihice
● sarcina, varsaturi din sarcina;
● sindrom premenstrual
Vitamina B9
Indicatii
● trata sau previne anemia cu deficit de
folat
● sustinerea dezvoltarii fatului în timpul
sarcinii, (preventia defectelor de tub
neural cum ar fi spina bifida)
● ajuta la reducerea efectelor secundare ale
metotrexatului, un medicament folosit
pentru a trata artrita severa, boala Crohn
sau psoriazisul
Vitamina B12
Indicatii
● carenta vit. B12 = anemie pernicioasa/
Biermer (sindrom anemic cu paloare, astenie,
tulburari digestive, uscaciunea gurii, cu
parestezii si simptome spastice, afectare
muco-cutanata cu limba neteda, depapilata)
● ciroza, hepatita;
● tulburari de crestere;
● stari de malnutritie
Aplicatie practica-determinarea
vitaminei C
1. Reactia cu Reactiv Tollens

Mod de lucru: 0.1g acid ascorbic+ 2ml
apa 0.5ml R. Tollens-> fierbere timp de
5 minute-> precipitat gri-cenusiu
vitaminei C
2. Decolorarea solutiei de iod

Mod de lucru
eprubeta 1: 0.1g acid ascorbic + 4ml apa
eprubeta 2: 1 ml solutie iod-iodura+ 0.1ml HCl 0.1N
Solutia din eprubeta 1 se toarna treptat in eprubeta 2-> se observa decolorarea

solutiei de iod-iodura (bruna)
vitaminei C
3. Reactia cu nitroprusiat de Na
Mod de lucru: 0.1g acid ascorbic + 1ml apa
0.2ml nitroprusiat de sodiu+ 0.15ml hidroxid de
sodiu (NaOH 10%)=> aparitia unei coloratii
galben-verzui; la adaugarea de 0.3ml acid acetic
coloratia devine albastru-verzui
Dozarea unor vitamine
liposolubile
LP 11-12
In functie de solubilitate:
● Vitamine hidrosolubile
● Vitamine liposolubile
Vitamine
● vitamina A
● vitamina D
● vitamina E
● vitamina K
Vitamina A
Forme vitamina A
● Retinol
● Retinal
● Acid retinoic
● β- caroten
● acetat de retinol
Vitamina A
Cauzele deficientei de vitamina A

● consumul de alcool
● alimentatia deficitara
● sarcina
Vitamina A
● tratamentul local al acneei (tretinoinul sau

acidul trans retinoic –analogi de sinteza)
● tratamentul acneei grave nodulochistice, acneei

rozacee si tulburari de keratinizare
(isotretinoinul sau acidul 13-cis retinoic-
analog de sinteza)
● tulburari congenitale de keratinizare, psoriazis,

ihtioza (acitretin si etretinat- analog de sinteza)
Vitamina A
Vitamina D
Forme ale vitaminei D:
● ergocalciferol (D2)
● colecalciferol (D3)
Vitamina D
Cauze ale deficitului:
● expunere insuficienta la soare;
● aport alimentar inadecvat;
● deficit de absorbtie a vitaminei D la nivel
intestinal
● catabolizare crescuta a vitaminei D (tratament
cu fenobarbital)
● pierderi crescute de vitamina D (sindrom
nefrotic);
● reducerea activitatii 25-hidroxilazei hepatice
secundara unor boli hepatice severe.
25-OH-vitamina D
● metabolit al vitaminei D cu timp de

injumatatire lung
● utilizat ca marker biochimic
● determinarea concentratiei serice de
25-OH-vitamina D ofera posibilitatea
de cuantificare a nivelului de
vitamina D din organism
Vitamina D: ergocalciferol
● origine vegetala
● potenta mai scazuta

comparativ cu vitamina D3
(de 10x mai putin eficient in
cresterea concentratiei de 25-
OH-vitamina D)
Vitamina D: colecalciferol
● origine animala
● potenta ridicata, cresteri

semnificative ale 25-OH-
vitamina D in ser
Vitamina E
● grup de vitamine (tocoferoli)

● cel mai activ representant este α-
tocoferolul
● raspanditi in principal in rengul
vegetal (boabele de porumb)
● rol antioxidant
● rol cicatrizant, sustine formarea de
noi tesuturi
Vitamina K
● se mai numeste vitamina antihemoragica
● compusii au la baza nucleul 1,4-

naftochinonic
- vitamina K1 (fitomenadiona,
filochinona)-naturala
- vitamina K2 (menachinona,
farnochinona)-naturala
- vitamina K3 (menadiona)-sinteza
Vitamina K
● surse vegetale: cruciferele, kale,

spanacul, frunzele de nap, varza de
Bruxelles, broccoli
● surse animale: ficatul de vita, cotletele
de porc, carnea de pui, pasta din ficat de
gâsca, brânzeturile tari/solide
Vitamina K
● homeostazia coagularii, reducând
riscul de hemoragii gastrointestinale,
epistaxis, sângerari gingivale
● procesul de mineralizare si formare
osoasa, reducând riscul de fracturi
● previne riscul de calcificare vasculara
la nivelul leziunilor ateromatoase,
reducând incidenta complicatiilor
aterosclerotice
Vitamina K- indicatii
● Carenta de vitamina K
● Supradozarea anticoagulantelor orale
● Hemoragii
● Supradozarea vitaminei A (inhiba
formarea vitaminei K de flora
intestinala)

Notiuni de Biochimie: Lucrari Practice

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Notiuni de Biochimie: Lucrari Practice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Notiuni de

● principala sura de energie pentru organism

● asigura un aport energetic de aproximativ de 55% din

● sursa de energie importanta pentru creier

● Formula generala a glucidelor este: (CH2O)n, unde n ≥ 3.

Str. chimica lactoza

⮚ sunt cea mai importanta sursa de energie din

● produse alimentare indulcite

Monozaharide (glucoză, fructoza, galactoza).

Dizaharide (lactoza, maltoza, zaharoza),

Polizaharide (amidon, glicogen, substanţe de balast).

A. digerate si absorbite: glucoza,

● glucidele ingerate se absorb doar sub forma de monozaharide

● cele mai simple zaharide, contin o molecula zaharidica

● sunt unitatile de baza ale carbohidratilor

● sunt obtinute de catre plante in procesul fotosintezei

● proprietati fizice: sunt substante solide, cristalizate, solubile in apa si

● proprietati chimice: au caracter reducator

● exemple: glucoza, fructoza, galactoza

● rol esential in metabolismul energetic

● dizaharidele sunt compusi ce deriva din doua unitati de monozaharide,

● este alcatuita din o unitate de

● se intalneste în special în sfecla de zahăr (Beta vulgaris) 12-23% și

● cea mai comună formă de zahăr utilizată în alimentație.

● contin mai multe unitati de monozaharide

● glicozaminoglicanii reprezinta componenta esentiala a substantei

Preparare reactiv Fehling: 1ml reactiv Fehling 1 se amesteca intr-o

b) Mod de lucru: 0.2g glucoza se dizolva in 5ml de apa, se adauga

- o grupare aminica (-NH2), cu functie bazica

- o grupare carboxil (-COOH), cu functie acida

- o catena laterala, radicalul R, atasata carbonului α, care dicteaza

● Aminoacizii se unesc pentru a forma proteine

● Proteinele cuprind intre 50-2000 de aminoacizi reunite in diferite combinatii

2.Semiesentiali (partial sintetizabili)

● 10 AA : Tirozina(Tyr), Glicina (Gli), Serina (Ser), Cisteina (Cis), Acid

• Contribuie la imbunatatirea calitatii somnului ( glicina, serina )

• Imbunatatesc performanta activitatii fizice ( glutamina, alanina )

• Previn pierderea masei musculare ( valina, lizina, isoleucina, leucina

• Stimuleaza arderea grasimilor si contribuie la eliminarea

Miscarea substantelor în cromatografia pe hârtie

Principiu: Aminoacizii dintr-un amestec se pot separa prin cromatografie,

Sarcina: Identificati aminoacizi prezenti în amestecul de analizat si calculati

● dezechilibrele în aminoacizi sau deficientele pot afecta sanatatea pielii

● alimentatia adecvata si îngrijirea pielii pot ajuta la menținerea

Exemple metode de dozare:

Principiu: Formaldehida reactioneaza cu forma

Semnal analitic: titrarea se opreste cand solutia

● macromolecule indispensabile vietii

Fosfolipidele: - componente esentiale ale membranelor celulare.

Glicolipidele: - lipide care contin si zaharuri.

Lipoproteinele: - complexe formate din proteine si lipide

● grasimea animala si uleiurile

● pot fi saturati sau nesaturati

In structura trigliceridelor (triacilgliceroloilor) intra in

-aparitia aritmiilor: concentratiile crescute de AG liberi pot afecta activitatea celulelor

-declansarea procesului de trombogeneza: AG liberi pot contribui la declansarea procesului

● structural: membrane celulare, creier, hormoni etc

● precursori ai prostaglandinelor, ai vitaminei D

● metabolism energetic: reserva in tesutul adipos

● solventi pentru vitaminele liposolubile (A,D,E,K)

1. Leziunea endoteliala: procesul începe adesea cu leziuni la nivelul stratului intern al

4.Calcificare si fibroza: in anumite conditii, placa de

Acizii grasi sustin retinerea altor lipide pentru a sustine comportamentul