Sunteți pe pagina 1din 3

Argument

„Oricine oferă cuiva un târg își propune să procedeze astfel: dă-mi ceea ce doresc eu și vei căpăta
ceea ce dorești tu. Ne adresăm nu omeniei, ci egoismului lor și nicodată nu le vorbim de nevoile
nostre, ci de avantajele proprii.” - Adam Smith, “Avuția națiunilor”.

Lucrarea de față își propune să analizeze factorii de influență ai competitivității internaționale și


modul în care aceștia se propagă în economia mondială. Având ca punct central al analizei rolul și
locul Japoniei în cadrul relațiilor economice internaționale.

Am ales această temă, în primul rând pentru ca este o temă de actualitate, dezbătută la nivel global și
care are implicații economice asupra tuturor statelor lumii. De asemenea, studiile de specialitate
realizate pe acest subiect prezintă abordări diferite evidențiind beneficiile și costurile existenței
factorilor de competitivitate în cadrul economiilor. Un alt motiv pentru care am dorit să abordez
această tema a fost datorat faptului că nu putem să ignorăm economiile asiatice, și evoluția lor
constantă pe plan mondial.

Respectiv tema abordată în cadrul acestei lucrări este cea a poziționări statului Japonez în cadrul
relațiilor economice internaționale. Deși acest stat este foarte diferit, atât din punct de vedere
geografic, cultural cât și din punct de vedere al dimensiuni populației, a reușit să pătrundă pe piața
economică cu succes, ajungând printre cele mai influente state la momentul actual. Pot spune că
aceste diferențe reprezintă de fapt cheia succesului în cazul statului nipon.

Ipoteza de la care am pornit în realizarea lucrării a fost centrată pe faptul că economia mondială este
din ce în ce mai integrată, aceasta a fost puternic afectată de-a lungul timpului de diferite crize
economice peste care a reușit să treacă cu succes, dar a existat o diferență la nivelul statelor în ceea
ce privește efectele crizelor asupra economiilor naționale, respctiv de ce unele economii au
supraviețuit fără a fi prea afectate iar unele au suferit consecințe devastatoare în toate sectoarele de
activitate.

Structurată pe trei capitole, lucrarea urmărește evoluția principalelor aspecte ale economiei
mondiale și evoluția conceptului de competitivitatea în decursul istoriei pănă în acest momentul.

În cadrul primului capitol am indentificat contextul actual al economiei mondiale, tendințele și


trăsăturile acesteia și aspecte teoretice cu privire la evoluția conceptului de competitivitate. Astfel,
am sintetizat teoria în funcție de definiții, factori și abordări realizate de diferiți economiști şi autori
în domeniu. De asemenea, am descris competitivitatea din perspectiva Raportului Competitivității
Globale, identificând fiecare pilon component și exemplificând conţinutul acestora.

Debutul celui de-al doilea capitol surprinde aspecte generale ale sistemului economic asiatic și
modelele de organizare ale economiilor din această zonă geografică. În continuare este trecut în
revistă conceptul de capital emergent și vasta aplicare a acestei terminologii în special în definirea
conceptuală a economiilor din această parte a globului.

O parte semnificativă a acestui capitol este adresată descrierii statului Japonez, care este privit ca un
punct de referință pe harta economiei mondiale.

Ultima parte a capitolului doi se conturează în jurul relațiilor internaționale ale Japoniei și locul
acesteia în cadrul forumurilor precum: Grupul celor 8 și NATO. Totodată am încercat surprinderea
relațiilor economice realizate de statul nipon și barierele impuse de conducerea japoneză în ceea ce
privește importul de bunuri și servicii.
Elementul de maximă importanță a lucrării mele îl reprezintă competitivitatea Japoniei, surprinând
fluctuațiile economice și modalitatea în care acestea influențează economia mondială.

Într-un final am elaborat pe întinderea unui capitol întreg, evoluția din punct de vedere economic a
statului nipon, având ca sursă principală în cadrul analizei, Raportul Anual de Competitivitate realizat
de către Forumul Economic Mondial.

Aceasta analiză a fost realizată în prima parte prin compararea evoluției indicilor de competitivitate
din perioada 2014-2015 cu perioada 2015-2016, focalizând atenția pe revenirea Japoniei în topul
statelor cu cel mai înalt nivel de competitivitate. Deși aceasta a revenit pe scena mondială, există încă
anumiți factorii inhibatori care nu permit dezvoltarea la potențialul maxim a acestui stat, după cum
am specificat și în cadrul unui punct din cel de-al doilea subcapitol, aceste obstacole pot fi depășite
prin îmbunătățirea anumitor sectoare cheie.

În ultima parte a capitolului trei am utilizat drept punct de referință analiza pilonilor de
competitivitate clasificaţi în trei mari categorii, respectiv: cerințele de bază, promotorii de eficiență și
nu în ultimul rând factorii de dezvoltare și sofisticare.

Noțiunea de competitivitate este foarte complexă, și greu de surprins cu adevărat doar într-o
anumită teorie, acest aspect a creat o dificultatea în încadrarea economiei statului Japonez la nivel
mondial studiat în acesastă lucrare.

O altă limitare a acestei lucrări a fost reprezentată de lipsa unor date cu privire la economia niponă
pe un interval de timp însemnat (1995- 2011), cu ajutorul cărora am fi putut realiza o analiză
economică mai coerentă și care să corespundă cronologic cu evoluția acestui stat.

Așadar, pornind de la abordări teoretice și ajungând la analizarea studiilor realizate pe tematica


competitivității statelor la nivel mondial, am încercat să reliefez faptul că gradul de competitivitate
caracterizează mediul la un moment dat aflate în condiții de relativă stabilitate astfel spus nivelul
competitiv al unui stat depinde de o serie de factori intrinseci și extriseci care nu pot fi controlați în
totalitate.
Bibliografie

2. ARNOLD, D.J., Quelch, J.A., New strategies in emerging economics. Sloan Management Review,
1998.

3. AROURI, M .H., Jawadi, F., Hguyen, D.K., The dynamics of emerging stock markets. Empirical
assessments and implications., ed. Physica Verlag. Berlin, 2010.

4. BIBU, A. Nicolae, MUNTEANU, P. Valentin, BRACU, Laura, Management comparat, note de curs,
ed. Universitatea de Vest din Timișoara , Facultatea de Științe Economice , Management,
Timișoara, 2006.

5. BORNOFF, Nicolas, Japonia, National Geografic Traveller, ed. Adevărul Holding, 2008.

6. BONCIU, Florin, Economia Mondială la începutul secolului XXI, Oportunități și Provocări, Ediția a
II-a, ed.PRO Universitaria, București, 2008.