Analiza elementara pentru determinarea caracteristicilor

ceasurilor contrafacute

ABSTRACT:
Ceasurile contrafacute sunt produse ale unei activitati ilicite si contin urme ale productiei si
distributiei acestora. Urmele ofera informatii pertinente prin prisma unei carcateristici
fundamentale: abilitatea de a oferi legaturi intre exemplare sau carcase. Tinta acestui studiu este
de a dezvolta o strategie analitica pentru a obtine compozitia elementara a carcaselor, prin
analiza a 35 de ceasuri contrafacute. Propunem o metodologie bazata pe o analiza statistica
multivariata a rezultatelor chimice ce diferentiaza ceasurile in functie de origine, iar in final le
clasifica in grupuri chimice. Toate carcasele ceasurilor au fost analizate cu ajutorul tehnologiei
ICP-MS, plasma cuplata inductiv cu spectrometrie de masa, oferind date reprezentative privind
compozitia acestora.
La sfarsitul studiului analiza cluster de tip ierarhic, ne-a ajutat sa clasificam exemplarele in 14
clase chimice. Informatiile rezultate din analiza chimica au dezvaluit legaturi intre specimene.
Studiul initial a fost efectuat pentru un numar mic de probe. Inca in faza experimentala, aceasta
abordare este promitatoare si incurajeaza stabilirea profilurilor ceasurilor contrafacute pe o scara
mai larga.
1. Introducere
Contrafacerea este o infractiune internationala majora ce tinde sa treaca mult peste
lucrurile de valoare. Atractia pentru lucrurile “false” ce sunt considerabil mai ieftine
decat cele originale a condus la dezvoltarea unei pieti negre, pe langa celelalte aspecte ca,
dezvoltarea pietei online, expanisunea comertului global, combinarea pretului scazut de
productie cu profit mare, legi slabe si de asemenea cererea pentru produse contrafacute.
Organizatia pentru Co-operare si Dezvoltare Economica sustine faptul ca piata produselor
contrafacute echivaleaza 2,5% din comertul international total.
Practica ilicita a ceasurilor contrafacute a devenit subiect de discutie pentru Federatia
Industriei Ceasurilor Elvetiene a carui departament legal si anti-contrafacere, efectueaza
examinari fizice asupra ceasurilor suspectate a fi contrafacute. In ciuda acestor eforturi,
multe intrebari raman fara raspuns cu privire la traficul ceasurilor false.
Practica stiintei criminalistice se bazeaza fundamental pe urmele lasate in urma unei
activitati criminale si pe extragerea si contextualizarea informatiilor transmise.
Acest studiu investigheaza daca compozitia elementara a carcasei ceasurilor este o
informatie folositoare in productia de ceasuri contrafacute. Carcasele de ceasuri originare
din acelasi lot de productie sunt facute din aceleasi materii prime si ar trebui sa aiba
aceeasi compoyitie chimica. Metodologia propusa consta in extractia informatiilor
chimice folositoare si corelarea acestora cu informatiile fizice.
Chiar daca metodele de constructie a profilului chimic nu sunt noi si si-au gasit diferite
aplicatii intr-o varietate de arii ale stiintei criminalistice,odata cu dezvoltarea unor noi
metodologii, noi intrebari apar. Tintele acestui studiu sunt urmatoarele:
 Dezvoltarea o strategie analitica pentru a masura compozitia carcaselor ceasurilor;
 Analiza unei selectii de ceasuri contrafacute;
 Propunerea unei metode statistice ce va diferentia ceasurile de diferite
proveniente;
 Clasificarea carcaselor in grupuri chimice si de aici obtinerea de noi informatii
asupra productiei de ceasuri;

2. Materiale si metode

2.1. Probe si strategie analitica

Setul de probe consta in 35 de ceasuri contrafacute ( etichetate de la M01 pana la M35),
cuprinzand 7 modele al unui brand de ceasuri deseori contrafacut, obtinute de la
Federatia Industriei Ceasurilor Elvetiene. Ceasurile au fost confiscate de autoritatile
vamale la granita Elvetiei si au fost identificate ca fiind falsuri si analizate de FHS.
Analiza fizica a constat in masurarea logo-urilor si a marcii inregistrate in diferite parti
ale ceasurilor. Informatiile despre sechestru ce include data si locul confiscarii au fost
preluate si inregistrate. Grupul de probe a fost ales in asa fel incat sa cuprinda ceasuri de
un singur fel, confiscate intr-o perioada scurta de timp una fata de cealalta, aproximativ
 7 luni, pentru a creste sansele de a gasi legaturi chimice sau fizice intre probe. Intuitiv,
este probabil ca aceleasi materii prime si aceleasi masinarii sa fi fost folosite.
Toate ceasurile au fost dezasamblate de specialisti si doar carcasele au fost pastrate ca
obiect de studiu. Acestea erau fabricate exclusiv din metal, ceea ce a prezis cumva
metoda analitica folosita.
In primul rand, fluorescenta cu raze X a fost folosita ca tehnica de examinare pentru
identificarea aliajului. ICP-MS (plasma cuplata inductiv cu spectometru de masa) a fost
utilizata pentru a obtine compozitia elementara a carcaselor.

2.2. Reactivi
Acidul azotic ( HNO3 >69%) si acidul clorhidric ( HCl >37%) au fost folositi. Pentru
sistemul ICP-MS s-a folosit gaz argon de inalta puritate. Diferite standarde au fost
cumparate pentru a identifica elemente singulare. Apa ultrapura a fost preparata cu un
instrument ELGA PURELAB Ultra.

2.3. Pregatirea probei, metoda de analiza si validarea

Cinci probe (de aprox. 1g) au fost preluate prin electroeroziune. Acestea au fost trecute
printr-un proces de curatare pentru a elimina contaminantii ce ar fi putut aparea in urma
procesului de taiere. Curatarea s-a facut in flacoane de 15mL ce contineau un amestec de
3:1 HCl cu HNO3, timp de 30-40 min. Apoi probele au fost transferate in cuve de cuart
ce contin 6mL HCl, 1mL HNO3 si 6mL de apa ultra pura. O dizolvare in mediu acid este
necesara.
Analiza cantitativa a elementelor majore din probe necesita o dilutie de 1:250,000 in
HNO3 1%, iar analiza elementelor minore necesta o dilutie de 1:1000. Standardele
interne au fost adaugate mai apoi probelor.Concentratiile elementelor au fost masurate
cu un aparat IPC-MS Bruker Aurora M90, cu conditiile aplicate din tabelul 3.
Metoda analitica a fost validata. De-a lungul procesului numeroase elemente sau izotopi
au fost inlaturati pentru a avea doar variabilele fiabile in dezvoltarea profilurilor chimice.
2.4. Analiza datelor
Au fost selectate patru scenarii, fiecare avand un set diferit de variabile. Tinta acestui
proces este de a evalua impactul selectiei variabilei in analiza datelor ulterioare.Diferite
scenarii au fost mai apoi evaluate in ceea ce priveste performanta clasificarii si un prag a
fost determinat pentru a discrimina diferitele specimene.
Pasul final consta in vizualizarea grupurilor ceasurilor contrafacute. Acest lucru a fost
atins prin analiza cluster, una dintre cele mai recomandate metode pentru o mai buna
intelegere a structurii datelor. Aceasta metoda sumarizeaza un set de date intr-o forma
grafica bidimensionala si permite impartirea probelor in clustere bazate pe masuratori
similare. Deci, exemplare cu aceleasi caracteristici sunt grupate in aceeasi clasa. Distanta
dintre doua puncte din spatiu a fost masurata cu ajutorul distantei Euclidiene. S-a optat
pentru analiza cluster prin metoda ierarhica. Exemplarele au fost impartite in k clustere a
caror vizualizare este posibila intr-o dendograma ierarhica. Axa orizontala reprezinta
dinstanta dintre doua puncte. Exemplarele dintr-un cluster de pe un nivel inferior din
 ierarhie sunt un subset pentru cele dintr-un nivel superior. De aceea, distanta limita, unde
gruparea se va opri, determina numarul de clustere din clasificarea finala.
Procesarea datelor a fost facuta utilizand Microsoft Excel 2016 in combinatie cu
Rstudio.

3. Rezultate si discutii

3.1. Rezultatele analizei si validarea metodei.

Toate ceasurile, cu exceptia unui singur exemplar (M01), au fost confectionate din otel
inoxidabil autentic, ceea ce inseamna ca Fe, Cr si Ni au fost componentii majori.
Spectometria de fluorescenta de raze X a aratat ca M01 era confectionat din aliaj Zn-Cu-
Ni si prin urmare acest specimen a fost inlaturat de la analiza ICP-MS. Examinarea
optica a ceasurilor a indicat o calitate ridicata relativa. Trebuie mentionat faptul ca
ceasurile de joasa calitate pot fi fabricate din alte tipuri de aliaje decat otelul.
Deoarece atunci cand ne confruntam cu construirea unui profil chimic trebuie sa tinem
cont de precizia determinarii concentratiei elementelor singulare, repetabilitatea a fost
testata atat pe o proba de control cat si pe un exemplar de ceas contrafacut (M20).
Elementele care au ramas cu rezultate satisfacatoare sunt prezentate in Tabelul4.
In total, 10 elemente, ce cuprind 23 de combinatii de izotopi, au fost validate si retinute
ca potentiale variabile pentru construirea profilului chimic.

3.2. Selectia variabilelor si analiza datelor variate.

Nu este exclus ca in diferite linii de productie, constituientii majori ai aliajelor de otel sa

fie aceiasi. Chiar si asa, o mai buna legatura sau separare a exemplarelor se poate face
prin valorificarea elementelor sub forma de urme. Asadar, s-a decis sa se puna accent pe
elementele minoritare pentru a face profilul carcaselor de ceasuri. Explorarea datelor
virgine ICP-MS a evidentiat mari diferente in concentratia elementelor minore. Pentru a
obtine o mai buna simetrie, este neceara o pre-procesare a datelor. Dupa ce s-au testat
diferite tehnici de pre-procesare, s-a ales metoda cubului pentru a scadea infulenta
elementelor prezente in concentratii mari.
Pentru a elimina interferentele spectrale s-au folosite doua gaze Heliu si Hidrogen. O
singura variabila per element, conditiile de lucru pentru gaze si un singur izotop au
trebuit alese de fiecare data pentru a evita excesul anumitor elemente. Criteriile de
selectie au fost urmatoarele:
 Cea mai mica deviatie standard pentru toate cele 34 de probe, deoarece
omogeinitate este esentiala atunci cand construim un profil;
 Daca deviatiile standard sunt comparabile, cel mai abundent izotop;
Un total de 10 elemente, listate in tabelul 6, au fost retinute pentru analiza de date variate.
Patru scenarii diferite ce contin combinatii ale variabilelor selectate, au fost evaluate.
Scenariul 1 a luat toate cele zece variabile In considerare ( Al, Ti, V,Mn, Co, Cu, As, Sn,
 W, Pb). Pentru scenariul 2 s-au ales urmatoarele V, Mn, Co si Cu, deoarece acestea au
fost masurate la cele mai mari concentratii si probabilitatea de a fi masurate din nou
pentru alte probe, este mare.
Pentru scenariul 3 s-au ales Al, Ti,As,Sn si W, deoarece concentratiile lor se aflau intr-un
interval comparativ ( 10-100ppb), ceea ce reduce influenta concentratiilor prea mici sau
prea mari. Ultimul scenariu, cel de-al patrulea contine V,Mn, Co, Cu, As, Sn, elemente cu
cea mai mica deviatie standard relativa, datorita raspandirii omogene din compozitia
carcaselor.

3.3. Evaluarea diferitelor scenarii

Tinand cont de faptul ca am ales sa facem legaturi intre ceasurile din aceeasi surse si sa
distingem ceasurile din surse diferite, trebuie sa studiem variatiile inter si intra-sursa. O
varianta ar fi fost sa ne uitam la variatiile taieturii unui singur specimen. Cinci copii ale
aceleiasi surse au fost taiate cu presupunerea ca variabilitatea unui exemplar reflecta
variabilitatea dintre exemplare provenite din aceeasi sursa.
O alta modalitate de a determina sursa comuna a fost de a considera ceasurile care au
fost confiscate impreuna, ca obtinute din aceeasi sursa. Unele erau foarte similare, bazate
pe examinarea oculara, aveau aceleasi functii si acelasi profil fizic. Cinci grupuri
continand 14 ceasuri, indicate in tabelul7, au indeplinit aceste conditii.
Distributiile pentru inter si intra-variatii au fost calculate masurand distanta Euclidiana
intre perechi de probe de la un exemplar specific, intre perechi de probe de la ceasuri
diferite dar acelasi grup de confiscare si intre perechi de probe de ceasuri confiscate fara
nimic in comun. Este important sa mentionam faptul ca probele care nu erau confiscate
din acelasi loc sau in acelasi timp, nu eram neaparat fara legatura.
Scenariile 1, 2 si 4 par a fi rezistente la schimbari. Scenariul 3 a fost mai putin rezistent
la schimbari probabil pentru faptul ca elementele alese au fost mai putin omogen
distribuite sau prezente in concentratii mici.
Alt criteriu de performanta al unui model de clasificare binara este curba ROC.
Determinarea acestei curbe se face prin trasarea procentelor adevarate impotriva celor
fals adevarate. Aria de sub curba este considerata o masuratoare pentru acuratetea
modelului. Tabelul 8 rezuma toate aceste 4 scenarii.
Cel mai bun model a fost scenariul 3, care a luat in considerare cinci variabile care au
concentratii comparabile intr 10-100ppb.
Majoritatea ceasurilor care au avut similaritati in cazul analizei fizice sau a informatiilor
despre locul si data confiscarii, au avut de asemenea si acelasi profil chimic. Legatura
comuna dintre scenariile 1,2 si 4 a fost alegerea MN, Co si Cu, cele mai abundente
elemente minore, in profil. Curbele de distributie au aratat forme similare ceea ce indica
faptul ca cele trei elemente au contribuit cel mai mult la masuratori. S-au descoperit
doua varfuri la distantele 2 si 4. Aceste peakuri apartin perechilor de ceasuri M28/M29 si
 M30/M31. Aceste doua perechi clar s-au pus intre distributia intervariabilitatii, sugerand
faptul ca nu ar trebui facute legaturi intre ele.

Elementele Mn, Cu, Co au fost abundente de aceea se poate concluziona ca au fost

importante in crearea profilurilor chimice. Scenariul 1 pare a fi avut o specificitate mai
mare si AUC. De aceea s-a decis ca scenariul 1 sa fie folosit pentru evaluari viitoare,
continand toate cele zece variabile si folosind o distanta de 1,886 ca valoarea limita
pentru clustere. Premisa pentru clasificare a fost aceea ca toate carcasele de ceas separate
de o distanta mai mica decat valoarea limita au fost produse in aceeasi sursa.
Dendograma obtinuta din analiza cluster ierarhica este aratata in figura 5. Valoarea
limitei a facut posibila construirea a 14 grupuri, acum definite ca clase chimice.

3.4. Discutie
Numarul de exemplare analizate a fost limitat, datorita complexitatii prepararii analizei.
Viitoare studii vor fi mai elaborate daca se vor lua in calcul mai multe exemplare. Un
dezavantaj a fost ca s-au folosit ceasuri confiscate de catre autoritati. Aceste ceasuri au
fost deja trecute prin intregul proces de productie, asamblare, distributie catre pietele de
desfaceere si in final cumparate. In cursul acestui proces, informatiile despre zona de
provenienta au fost incerte. Ar fi deci foarte folositor daca am avea access la ceasuri
contrafacute ce provin din aceeasi sursa, din produse confiscate in diferite locatii. Cu
astfel de exemplare, intravariabilitatea poate fi evaluata prin calcularea distantei dintre
perechi de probe din aceeasi locatie de productie si intervariabilitatea prin calculul
distributiei celor din locatii diferite.
Dezvoltarea unor masuri de combatere a contrafacerii ceasurilor necesita intelegerea
acestui fenomen din mai multe puncte de vedere. Este de o importanta cruciala sa
intelegem nivelul de inteligenta ce poate proveni de la urme si informatii. In cazul
nostru, urma a fost compozitia elementara a producerii aliajelor folosite pentru ceasurile
contrafacute. Chiar daca pregatirea probelor a fost laborioasa, rezultatele au fost foarte
satisfacatoare. Aceasta strategie analitica poate fi aplicata si la alte aplicatii unde
produsele din otel sunt de interes.
Profilarea chimica prin analiza multivariata a datelor si structurarea rezultatelor analitice
au evidentiat legaturi intre ceasurile contrafacute. Utilitatea acestor legaturi a fost
evaluata prin integrarea acestor profiluri chimice rezultate cu alte tipuri de informatii
pertinente de tipul aspectelor fizice sau datelor spatiotemporale cu privire la confiscarea
bunurilor. Rezultatul acestui proces a fost acela ca unele legaturi chimice au confirmat
informatiile anterioare, in timp ce altele au evidentiat noi conexiuni intre diferite
exemplare. Acest fapt sugereaza ca informatii aditionale pot fi preluate din profilarea
chimica a carcaselor ceasurilor contrafacute.