FACULTATEA CONSTRUCŢII CIVILE,

INDUSTRIALE ŞI AGRICOLE
Specializarea: Inginerie și management în construcții

TOPOGRAFIE

REFERAT NR. 2
INSTRUMENTE TOPOGRAFICE

Întocmit de Student: Chiroșcă Adelina-Maria

An I; Grupa 1

2022-2023

1
Cuprins

1. INSTRUMENTE TOPOGRAFICE: istoric, descrieri, generalitati, clasificari

2. STATII TOTALE. Generalitati. Descriere
-interfata instrumentelor
-meniurile principale

3.NIVELE ELECTRONICE. Generalitati. Descriere

-interfata instrumentelor
-meniurile principale

4.APARATURA GPS; GNSS. Generalitati. Descriere

-constelatii GPS
-segmentele principale ale sistemelor GPS

5. LASER SCANER TERESTRU

-generalitati
-interfata
-manipularea norilor de puncte

6. DRONE-AUV
-generalitati
-clasificare
-produse obtinute

7. CONCLUZII
8. BIBLIOGRAFIE

2
 1. Instrumente topografice:
Rezultatele măsurătorilor topografice se concretizează în întocmirea hărților, planurilor
topografice, la diferite scări de proporție, precum și ale profilelor ori tabelelor cu date masurate.
Măsurătorile topografice se realizează pe spații cu dimensiuni variabile, în scopul obținerii
valorilor măsurate ale poziției spațiale a unui număr cât mai mare de puncte de pe suprafața
topografică a reliefului.
Valorile măsurate în topografie sunt de tipul unghiurilor orizontale și unghiurilor
verticale formate de laturile a două aliniamente obținute între puncte vecine și
a distanțelor dintre puncte, adică a laturilor unghiurilor. În procesul de stabilire a poziției
punctelor topografice se pornește de la valorile măsurate ale unor puncte ce aparțin rețelelor
geodezice
Începuturile măsurătorilor terestre în România pot fi localizate începând din secolul al XVIII-
lea, când s-au executat determinări de longitudini și latitudini asupra
orașelor București și Târgoviște de către astronomul și ecleziastul român de
origine greacă Hrisant Nottara (rezultatele au fost publicate la Paris în anul 1716, în lucrarea
„Introductio ad geographiam et sphaeram”) și de către astronomul italian de origine dalmată
Ruggiero Giussepe Boscovich pentru orașele Galați și Iași în anul 1772 și
pentru București și Târgoviște în anul 1776.
Primele măsurători cu caracter de topografie aplicată au fost legate de inventarierea moșiilor
boierești în Moldova, cele mai vechi planuri de moșii care s-au păstrat sunt cele din anul 1780: al
moșiei Durnești-Ungureni din ținutul Botoșani și al moșiei Brădățelul. În Tara Românească este
cunoscut planul din 1810 al moșiei Băsești, azi Livezile, județul Dâmbovița.

3
 Instrumente pentru masuratori topografice:

 Teodolitul
Teodolitele sunt instrumente care permit citirea directă și foarte precisă a unghiurilor (până la
1 sec.) și sunt folosite în special în geodezie și astronomie.

 Tahimetrul
Tahimetrul ese un instrument topografic folosit în planimetrie, nivelment și tahimetrie, atât
pentru lucrări principale cât și pentru ridicări de detaliu, cu ajutorul său măsurându-se unghiurile,
distanțele și diferențele de nivel.

 Nivela
Nivela topografică este un instrument optic sau electronic de mare precizie folosit la
măsurarea directă, pe teren, a diferențelor de înălțime între două puncte prin citirea unei mire sau
prin decodarea unui semnal reflectat de o baliză electronică, radio sau laser, folosit în efectuarea
măsurătorilor topografice sau trasarea cotelor din planul topografic în teren.

 Stația totală
2. Stația totală
Stația totală este un instrument utilizat în măsurătorile topografice; mai concret este o
combinație între clasicul teodolit și un instrument electronic de măsurare a distanțelor. Poate
include și un mic calculator care pe lângă capabilitatea de stocare poate oferi și calcule extrem de
precise.

4
 3. Nivele electronice:

Nivela topografică numită și „nivelă optică” este un instrument optic sau electronic de
mare precizie folosit la măsurarea directă, pe teren, a diferențelor de înălțime între două puncte
prin citirea unei mire sau prin decodarea unui semnal reflectat de o baliză electronică, radio sau
laser, folosit în efectuarea măsurătorilor topografice sau trasarea cotelor din planul topografic în
teren.

Nivelele cu lunetă sunt instrumentele topografice sau geodezice propriu-zise care

folosesc gravitația pentru realizarea unei vize orizontale, asigurând preciziile necesare pentru
determinarea diferențelor de nivel.
Ele sunt formate, în principiu, dintr-o lunetă, căreia îi este atașată o nivelă sau un sistem
pendular. Luneta este prevăzută cu plan reticul, care conține și fire stadimetrice pentru măsurarea
optică a distanței. Nivelele au și cerc orizontal (limb), ceea ce permite folosirea lor, în anumite
condiții, și pentru efectuarea de ridicări în plan. Caracteristic nivelelor este că axa lunetei poate fi
adusă în poziție orizontală, determinând, prin rotația lunetei în jurul unei axe verticale, un plan
orizontal.
După modul de realizare a vizelor orizontale, se disting următoarele trei grupe de instrumente
de nivel:

 nivele clasice cu orizontalizare manuală, fără șurub de fină calare și cu șurub de fină calare;
 nivele moderne cu orizontalizare automată, ce se efectuează cu ajutorul unui compensator
optic;
 nivele electronice digitale, care asigură automatizarea înregistrării citirilor pe miră și
efectuarea observațiilor de nivelment.

4. Aparatura GPS, GNSS:

5
Global Positioning System (din engleză; în traducere liberă, Sistem de Poziționare Globală;
prescurtat GPS, care se citește gi-pi-es) este un sistem global de navigație prin satelit și unde
radio. Sistemul GPS este o rețea de sateliți care orbitează în jurul Pământului în puncte fixe
deasupra planetei, transmițând semnale tuturor receptorilor aflați la sol. Aceste semnale conțin
un cod de timp și un punct de date geografice care permit utilizatorului să primească poziția
exactă în care se află, viteza și ora din orice regiune de pe planetă. GPS funcționează în orice
condiții meteorologice, oriunde în lume, 24 ore pe zi.

O imagine realizată de un artist grafic sugerând poziționarea față de Terra a unuia din sateliții
sistemului GPS
În prezent, sistemul GPS este utilizat în numeroase domenii, aviație și marină,
găsirea rutelor pentru șoferi, crearea hărților, cercetare seismică, studii climatice, căutare de
comori etc. Obiectul poate fi și o persoană, care poate astfel să se orienteze pe pământ, pe apă, în
aer sau și în spațiu (în apropierea Pământului).

Funcționare

Un sistem GPS este alcătuit din trei segmente:

1Segmentul spațial
Segmentul spațial este format dintr-o constelație de sateliți, care emit semnale modulate cu
coduri și mesaje de navigație; fiecare satelit transmite semnale radio sub forma a două unde,
pentru utilizatorii civili și pentru utilizatori militari.
Generațiile succesive de sateliți GPS sunt desemnați prin denumirea Block:

6
 Block I: au fost 11 sateliți prototip, concepuți pentru faza de testare și dezvoltare (1978-
1985). Greutatea lor era de 845 kg și durată de funcționare de 5 ani. Primul satelit a fost
lansat în februarie 1978, iar ultimul, în octombrie 1985, cu ajutorul rachetelor de tip Atlas
E/F. Sateliții din această generație au îndeplinit durata de funcționare, ultimul satelit a
funcționat până la sfârșitul anului 1995.

 Block II: se deosebesc esențial de sateliții din generația precedentă, prin faptul că aveau
implementate tehnicile de protecție disponibilitate selectivă (selective availability) și acces
restrictiv (anti-spoofing). Durata medie de viață a acestor sateliți era de 6 ani, fiind înlocuiți
începând cu anul 1995. Primul satelit din cei 9 inițiali, în greutate de cca. 1500 kg, a fost
lansat în februarie 1989, iar ultimul în octombrie 1990. La bordul fiecărui satelit se aflau
patru ceasuri atomice, două cu cesiu și două cu rubidiu.

 Block IIA (Advanced): un număr de 19 sateliți dotați cu posibilitatea de comunicare satelit-

satelit; primul a fost lansat în noiembrie 1990, ultimul în noiembrie 1997.

 Block IIR (Replenishment): au fost lansați 12 sateliți proiectați de Lockheed Martin având o
greutate de 2000 kg, iar durata de viață estimată la 10 ani. Cele trei ceasuri atomice cu
rubidiu sunt cu un ordin de mărime mai precise. Lansarea sateliților din această generație a
început în iulie 1997.

 Block IIR-M (Modernized): sunt 8 sateliți construiți de Lockheed Martin ce includ un nou
semnal pentru aplicații militare pe frecvențele L1 și L2 și un semnal civil mai robust,
cunoscut sub numele de L2C. Primul satelit a fost lansat la data de 26 septembrie 2005,
lansarea finală a avut loc pe 17 august 2009.

 Block IIF (Follow on): acești sateliți în număr de 12 au fost concepuți de Boeing; prima
lansare a fost în mai 2010, ultima în februarei 2016. Durata lor de viață este de minim 12 ani.
Sateliții transmit un nou semnal civil pe frecvența L5.

 Block III: primii 10 sateliți vor fi construiți de Lockheed Martin Corporation și vor emite un
nou semnal civil L1C pe frecvența L1. Vor fi lansați în perioada 2016-2017.

2.Segmentul de control;
3.Stabilirea poziției spațiale;
4.Recepționarea semnalelor;
5.Înregistrarea datelor;
6.Surse de erori pentru semnalul GPS;
7.Receptor.

7
Sisteme GNSS:

Determinarea poziţiei se referă la obţinerea în urma unor observaţii (măsurători) satelitare

efectuate în puncte de interes, a coordonatelor (absolute sau relative) acestor puncte într-un
sistem de referinţă bine precizat. Observaţiile satelitare constau în diverse tipuri de măsurători
efectuate între receptorul satelitar aflat la sol sau în apropierea acestuia şi unul sau mai mulţi
sateliţi ce evoluează pe orbite circumterestre.

Metodele de determinarea a poziţiei se bazează pe observaţii efectuate utilizând semnale

satelitare difuzate în domeniul microundelor. Fluxul de emisie al semnalului satelitar este de
regulă continuu sau poate fi prin impulsuri la intervale regulate de timp. Recepţia acestor
semnale se face in mod similar.
Sateliţii au un rol activ difuzând semnale care sunt recepţionate de către instrumente (receptoare)
specializate care decodifică acest semnal. După decodificarea semnalului din acesta sunt extrase
informaţiile necesare determinării poziţiei receptorului.
Sistemele Satelitare de Navigaţie Globală (GNSS) sunt sisteme care permit determinarea cu
precizie ridicată a poziţiei într-un sistem de referinţă geocentric, în orice punct situat pe suprafaţa
terestră, în apropierea sau exteriorul acesteia, folosind sateliţi artificiali ai Pământului.

În momentul de faţă cele mai cunoscute sisteme GNSS sunt sistemele NAVSTAR-GPS (SUA),
GLONASS (Rusia), Galileo (Uniunea Europeană), BeiDou (China), NavIC (India) şi QZSS
(Japonia). Între aceste sisteme GNSS nu există mari diferenţe în ceea ce priveşte principiile de
funcţionare şi tehnologia utilizată. Fiecare sistem include trei segmente: segmentul spaţial
(sateliţii), segmentul de control (staţii de monitorizare şi control) şi segmentul utilizatorilor.
Sateliţii GNSS transmit utilizatorilor informaţii de timp, informaţii de navigaţie şi mesaje de
stare ale sistemului. Segmentul de control este responsabil cu menţinerea în funcţiune a
constelaţiei de sateliţi, a sistemului de timp ataşat şi determinarea orbitelor sateliţilor.

5. Laser Scanner terestru:

Estimarea volumelor este importantă pentru mai multe aplicații precum: studii de eroziune,
estimarea miniereului eliminat de pe o suprafață în mină, evaluarea terenului pentru construcții
etc. Datorită modului de preluare a datelor de la distanță, laser scannerele s-au dovedit a fi
optime pentru acest tip de lucrări, putându-se delimita ușor volumul de interes și furniza un
volum mare de dat

8
Obiectivul lucrării a fost de a determina mijloacele rentabile de implementare a tehnologiei de
scanare laser în faza de construcție a proiectelor. Acest aspect a impus comparații între scanarea
laser și metodele convenționale de preluare a datelor pentru a evalua precizia precum și
dezvoltarea unor proceduri menite să optimizeze utilizarea scanării laser în calcule de
terasamente, atingând nivelul de precizie dorit in timpul cel mai scurt posibil.

De asemenea, scanarea laser poate fi utilizată pentru monitorizarea în timp real a stadiului
construcției, fiind o metodă non-invazivă de preluare a datelor. Prin scanare se pot oferi rapid
informații privind stadiul inițial al lucrării necesare în etapa de proiectare sau abaterile de la
proiect.

Scopul lucrării a fost de determinare a volumului escavat pentru o groapă, raportat la terenul
inițial. De asemenea, s-a solicitat prezentarea datelor în sistemul de coordonate Stereografic
1970. Prin urmare, a fost necesară amplasarea unor ținte de măsurare a căror poziție a fost
stabilită utilizând mijloace clasice de măsurare, repere care au stat la baza “legării” stațiior de
scanare și georeferențierea proiectului, asigurându-i totodată și o stabilitate mai bună și
posibilitatea utilizării ulterioare a datelor pentru diferite analize.

AVANTAJE:
 mijloc fezabil pentru măsurarea volumelor de terasamente;
 reducerea timpului și a costurilor de măsurare și analiză a datelor, raportat la măsuratorile
clasice;
 precizie ridicată;
 asigurarea unei viziuni mai bune privind finanțarea proiectelor;
 monitorizarea cantitativă a construcțiilor;
 flexibilitate pentru adaptarea la schimbarile din domeniu;
 calitate garantată;
 metodă non-invazivă de preluare a datelor.

9
 6. Drone UAV:
Piese de prelucrare precizie UAV moderne. UAV a fost cunoscută sub numele de "UAV",
folosirea echipamentului de control radio de la distanță și a propriului său dispozitiv de control al
programelor, controlul computerizat al corpului, este mic, ieftin, ușor de utilizat, în timp ce este
mai puțin exigent în mediul operațional, Supraviețuirea este puternică, avantajul este
evident. UAV-urile au o mare importanță pentru lupta aeriană viitoare, iar vehiculele aeriene fără
pilot sunt adesea mai potrivite pentru cei care sunt prea prost, comparativ cu avioanele cu
echipaj, toate țările lucrează din greu pentru a intensifica cercetarea și dezvoltarea vehiculelor
aeriene fără pilot. Fluxul de lucru al omului-mașină, caracteristicile tehnice, clasificarea și
impactul tehnic.

Clasificare UAV:
Datorită diversității dronilor, există diferite modalități de sortare pentru diferite considerații:

1. în funcție de configurația platformei de zbor UAV pot fi împărțite în:

Unelte fără pilot cu frâna fixă, UAV fără rotor, Vehicule aeriene fără pilot, UAV fără umbrelă,
UAV fără pilot;

2. clasificate după scop UAV pot fi împărțite în:

UAV-uri militare și UAV-uri civile. Unitățile militare de urgență pot fi împărțite în vehicule
aeriene fără pilot de recunoaștere, vehicule aeriene fără momeală, vehicule aeriene fără pilot,
vehicule aeriene fără pilot, vehicule aeriene fără pilot și aeronave țintă; UAV civile pot fi
împărțite în nici o mașină de inspecție / supraveghere, drone agricole, drone meteorologice,
drone de explorare și UAV cartografiere.

3. în conformitate cu clasificarea standard (reglementările privind aviația civilă) UAV pot fi

împărțite în:
Micro UAV, UAV ușoare, UAV-uri mici și UAV-uri mari. Micro UAV se referă la masa
aeronavă goală mai mică sau egală cu 7kg, masa UAV ușoară mai mare de 7kg, dar mai mică
decât egală cu 116kg de UAV și cursa completă Ma Liping, viteza de calibrare mai mică de
100km / h (55nm / h) Plafonul este mai mic de 3000m. UAV mic, se referă la calitatea
aeronavelor goale, mai mici sau egale cu UAV de 5700 kg, cu excepția UAV-urilor mini și

10
ușoare. Vehiculele aeriene fără pilot mari, se referă la masa aeronavă goală mai mare de 5700 kg
de UAV.

4. clasificate pe raza de activitate UAV pot fi împărțite în:

UTR, UAV scurtă, gama scurtă de UAV, UAV și drona cu rază lungă de acțiune. UAV în cadrul
mișcării ultra-scurte în decurs de 15 km, rază de activitate UAV cu rază scurtă de acțiune de 15 ~
50 km, rază de activitate UAV cu rază scurtă de acțiune de 50 ~ 200 km, mediul de activitate
UAV în intervalul 200 ~ 800 km Între UAV cu rază lungă de acțiune raza de activitate mai mare
de 800 km.

5. în conformitate cu sarcina de foarte clasificate, UAV pot fi împărțite în:

UAV, UAV, UAV, UAV și UAV. UAV de altitudine misiune este, în general, între 0 ~ loom,
înălțime mică altitudine UAV înălțimea misiunii este, în general, între 100 ~ 1000m, înălțimea
misiunii UAV este, în general, între 1000 ~ 7000m, altitudine înălțimea UAV misiune este, în
general, între 7000 ~ 18000m, Misiunea UAV este mai mare de 18000m.

Aplicațiile UAV:
 Produse topografice, cartografice şi fotogrammetrice;
 Analiza zonelor cu grad mare de variabilitate (parcuri si rezervații naturale, Delta, bazine
hidrografice, zone afectate de eroziuni, alunecări de teren, etc.);
 Planificare teritorială;
 Studiul siturilor arheologice şi al monumentelor de patrimoniu;
 Analiza rețelelor de conducte și a rafinăriilor din industriile petrolieră, chimică, etc;
 Cartografierea rețelelor electrice de înaltă și medie tensiune;

11
 Cartografierea căilor de comunicații (drumuri, poduri, cale ferată);
 Cartografierea parcurilor eoliene;
 Monitorizare în silvicultură;
 Monitorizare în agricultură;
 Analize hidrografice și morfometrice;
 Monitorizare mediu.

Ce se poate livra:
 Planuri de situație cu curbe de nivel;
 Model 3D al așezărilor urbane;
 Model 3D construcții si infrastructură;
 Imagini aeriene si ortofotoplanuri.

Cui se adresează:
 Firmelor de topografie și cadastru;
 Firmelor de proiectare și arhitectură;
 Administrațiilor locale;
 Persoanelor fizice.

12
BIBLIOGRAFIE:

https://ro.wikipedia.org/wiki/Topografie

https://graphein.ro/utilizarea-scanarii-laser-3d-terestre-pentru-calculul-volumelor/

https://ro.wikipedia.org/wiki/Global_Positioning_System

http://ro.dgcncmachining.com/info/uav-workflow-technical-characteristics-classif-
26940997.html

https://firmecadastru.ro/tipuri-lucrari/zbor-drona-uav

https://rompos.ro/index.php/informatii-tehnice/sisteme-gnss

https://www.researchgate.net/figure/Classification-of-UAV-based-on-wings-and-
rotors_fig2_344592031

13