Sunteți pe pagina 1din 17

SISTEMUL DE POZITIONARE GLOBALA GPS

Scurt istoric

Ideea pentru sistemul GPS a aparut cand rusii au lansat primul Sputnik in 1957. O
echipa de cercetatori americani condusi de dr. Richard B. Kershner monitorizau transmisiunile
radio ale lui Sputnik. Ei au descoperit ca, datorita efectului Doppler, frecventa semnalului
transmis de Sputnik era mai mare cu cat satelitul se apropia si mai mica pe masura ce se departa
de ei. Si-au dat seama ca din moment ce isi stiau locatia exacta pe glob, puteau afla pozitia
satelitului pe orbita masurand distorsiunea Doppler. A mai fost doar o chestiune de logica pentru
a realiza ca si invers era valabil; daca pozitia satelitului era cunoscuta, atunci puteau afla coordon
atele locului in care se aflau pe Pamant.
Primul satelit experimental Block-I GPS a fost lansat in februarie 1978. Satelitii
GPS erau fabricati initial de Rockwell
si in prezent sunt construiti de Lockheed Martin. In 1983, dupa ce sovieticii au interceptat si dob
orat aeronava civila KAL 007 in spatiul aerian rusesc, omorand toti cei 269 de oameni aflati la
bord, Ronald Reagan a anuntat ca sistemul GPS vafi disponibil pentru uz civil odata ce va fi
finalizat. Pana in 1985 fusesera deja lansati inca zece sateliti Block-I satellites pentru a valida c
onceptul. Primul satelit modern BlockII a fost lansat pe 14 februarie 1989, si o constelatie compl
eta de 24 de sateliti se aflau pe orbita la 17 ianuarie 1994. Cel mai recent satelit a fost lansat in
17 octombrie 2006. Cel mai vechi satelit GPS inca in functiune a fost lansat in octombrie 1990.
Sistemul a fost elaborat de Departamentul Apararii al SUA, fiind denumit oficial
NAVSTAR GPS (Navigation Signal Timing and Ranging Global Positioning System).
Constelatia de sateliti este coordonata zilnic de al doilea Escadron de Operatiuni Spatiale
de la Baza Fortelor Aeriene Schrieber. Desi costurile pentru intretinerea sistemului ating aproape
400 milioane USD anual, inclusiv inlocuirea satelitilor mai vechi, GPS-ul este disponibil pentru
utilizare gratuita in aplicatii civile, fiind considerat un bun public.

Lista cu satelitii activi

In prezent, sunt in curs de dezvoltare si alte cateva sisteme similare.


Rusia lucreaza la elaborarea unui sistem independent denumit GLONASS (global
navigation system), sistem care desi are 12 sateliti activi, are o utilitate limitata.
Exista planuri de reabilitare a lui GLONASS astfel incat acesta sa fie complet operational in
2008.
Uniunea Europeana lucreaza la elaborarea lui Galileo ca alternativa la GPS, care se pare ca
va fi operational in 2010.
China dezvolta, de asemenea, sisteme independente de navigare prin satelit.
Sistemul de localizare globala, cunoscut sub denumirea de GPS, este singurul
sistem de navigare prin satelit complet functional al Pamantului.
Cateva zeci de sateliti GPS transmit semnale precise prin radio catre receptoare
GPS electronice, permitandu-le sa-si determine exact locatia (longitudine, latitudine
si altitudine), in timp real si in orice conditii meteo.
De cand GPS-ul a fost declarat complet operational, in 1993, a devenit o utilitate globala
vitala, indispensabila pentru navigarea moderna pe uscat, pe apa sau in aer, precum si o unealta
importanta pentru trasarea de harti sau explorarea de teritorii.

2. Ce este GPS?

Satelitii GPS inconjoara pamantul de doua ori pe zi, pe orbite foarte


precis determinate si transmit semnale/informatii catre statiile terestre.
Receptoarele GPS culeg aceste informatii si folosesc triangulatii pentru a
calcula localizarea exacta a utilizatorului. Mai exact, receptorul GPS compara timpii
de transmisie a semnalului de la satelit si receptionare a acestuia. Diferenta de timp
2

este folosita de catre receptorul GPS pentru calculul distantei la care se gaseste
satelitul. In continuare, folosind masuratori de distanta pentru mai multi sateliti,
receptorul poate determina localizarea exacta a utilizatorului si o afiseaza pe
display.

3. Cum Functioneaza?
Un receptor GPS trebuie sa primeasca simultan semnale de la minimum
trei sateliti pentru a putea calcula o pozitie 2D (latitudine si longitudine) si track-ul.
Daca receptorul culege informatii de la patru sau mai multi sateliti, poate calcula o
pozitie 3D (latitudine, longitudine si altitudine). Odata determinata pozitia exacta a utilizatorului,
unitatea GPS poate calcula alte informatii utile, cum ar fi viteza, cursul, directia de miscare,
distanta parcursa, distanta pana la destinatie, ora rasaritului si apusului si altele.
Componenta spatiala a sistemului consta in satelitii GPS . Aceste vehicule
spatiale trimit semnale radio din spatiu.Intreg sistemul operational GPS consta in 24 de
sateliti care orbiteaza pamintul.
De multe ori se intampla ca sa fie mai multi de 24 de sateliti operationali deoarece noi
sateliti sunt lansati pentru a-i inlocui pe cei vechi .
Orbitele de satelit repeta aproape acelasi drum terestrude doua ori in fiecare zi .
Altitudinea orbitei este in asa fel stabilita incat satelitii repeta acelasi drum si configuratie
desupra oricarui punct la aproximativ 24 de ore (cu 4 minute mai devreme in fiecare zi) .
Sunt sase planuri orbitale ( cu cate patru sateliti pe fiecare ) , egal impartite ( 60 de
grade) , si inclinate la aproximativ cincizeci si cinci de grade fata de planul ecuatorului . Aceasta
configuratie de sateliti permite ca aproximativ cinci sau opt sateliti sa fie vizibili din orice punct
de pe pamant.
Controlul sistemului este asigurat de un sistem de statii detectoare localizate in toata
lumea (Master Control and Monitor Network). Cartierul general al acestui sistem este situat in
Schriever Air Force Base in Colorado.

Aceste statii de monitorizare masoara semnale primite de la sateliti care sunt incorporate
in modelele orbitale pentru fiecare satelit . Modelele calculeaza cu precizie datele orbitale
(efemeridele) si corectia ceasului pentru fiecare satelit in parte . Statia principala a acestui sistem
va reincarca datele corectate (efemeridele si ceasul) in satelitii GPS . La randul lor satelitii vor
trimite aceste date receptorilor GPS sub forma de semnale radio.
Satelitii transmit 2 semnale purtatoare in domeniul microundelor :
- frecventa L1 (1575,42 MHz) poarta mesajul de navigatie
- frecventa L2 (1227,60 MHz) este folosita pentru masurarea intarzierii provocata de ionosfera .
4. Semnalele satelitilor G.P.S.

Un semnal GPS contine 3 biti de informatie:


Codul pseudoaleator -este un simplu cod I.D., ce identifica satelitul care a transmis
informatia.
Datele efemeride -care sunt transmise in mod constant de catre fiecare satelit, contin
informatii importante despre starea satelitului, data si ora curente. Aceasta parte a semnalului
este esentiala pentru determinarea pozitiei curente.
Datele almanah -comunica receptorului GPS unde anume ar trebui sa se gaseasca fiecare
satelit la un anumit moment al zilei. Fiecare satelit transmite date almanah continand informatii
orbitale pentru acel satelit si pentru toti ceilalti sateliti din sistem.

5. Surse de erori pentru semnalul GPS

a)

Intarzierile in ionosfera si troposfera - Semnalul GPS este incetinit la trecerea prin

atmosfera. Sistemul GPS foloseste un model incorporat care calculeaza intarzierea medie pentru
a corecta partial acest tip de erori.
4

b) Reflexia semnalului - Acest tip de eroare intervine atunci cand semnalul GPS este reflectat
de cladiri inalte sau suprafete dure inainte de a ajunge la receptor. Aceasta duce la intarzieri si
deci, erori.
c)

Erori datorate ceasului receptorului - Ceasul incorporat al receptorului nu este atat de

precis ca ceasurile atomice de la bordul satelitilor GPS. De aceea este posibila aparitia unor erori
minime datorate decalajului de timp.
d)

Erori orbitale - Cunoscute si ca erori efemeride, sunt datorate inadvertentelor dintre

pozitiile raportate ale satelitilor.


e)

Numarul satelitilor vizibili - Cu cat mai multi sateliti poate un receptor "vedea", cu atat

este mai mare precizia. Cladirile, relieful, interferentele electronice sau cateodata chiar vegetatia
pot bloca receptionarea semnalelor, cauzand erori de pozitionare sau chiar lipsa totala de pozitie.
In mod normal, receptorii GPS nu opereaza in spatii inchise, sub apa sau sub pamant.
f)

Geometria satelitilor - Aceasta se refera la pozitia relativa a satelitilor la un moment dat.

Geometria ideala a satelitilor este atinsa atunci cand satelitii se gasesc sub unghi cat mai mare
unul fata de celelalte. Geometria nesatisfacatoare este atinsa atunci cand satelitii se gasesc in
linie sau sunt grupati.
g)

Degradarea intentionata -a semnalului satelitilor - Disponibilitatea selectiva - Selective

Availability (SA) reprezinta o degradare intentionata a semnalului impusa de Departamentul


Apararii al Statelor Unite, pentru a impiedica accesul adversarilor militari la o prea mare precizie
a semnalelor GPS. In mai 2000 s-a renuntat la SA, aceasta ducand la o crestere semnificativa a
preciziei receptoarelor GPS civile.
6. Aplicatii ale GPS
1. Localizarea-determinarea unei pozitii.
Un bun exemplu ar fi Cross Bikerii care fac trasee forestiere si de creste iar acest dispoziti
de navigare ii ajuta foarte mult deoarece pot sa pregateasca traseul de urmat, de acasa si sa il inca
rce pe receptorul lor portabil astfel doar adrenalina e fara economie
5

2. Navigatia-deplasarea de la o locatie la alta.


3. Urmarirea-monitorizarea deplasarii oamenilor si obiectelor.
4. Maparea -crearea hartilor pamintului.
5.Sincronizarea-prezentarea unei sincronizari precise.
Satelitii GPS sunt dotati cu ceasuri extrem de precise atomice.Ca sistemul sa functioneze,
receptoarele GPS se sincronizeaza cu aceste ceasuri.Asta
inseamna practic ca fiecare receptor GPS este in esenta un ceas atomic. Astronomi,companii de
electricitate,retele de calculatoare,sisteme de comunicatii,banci,statii de radio si televiziune pot
beneficia de aceasta sincronizare precisa.O firma de investitii bancara foloseste GPS pentru a
garanta ca tranzactiile se inregistreaza in acelasi timp la toate filialele din lume.
Sistemul WAAS (Wide-Area Augmentation System), disponibil din august 2000, a
crescut acuratetea semnalelor GPS, ajungand la o exactitate de 2 metri. Acuratetea GPS-ului
poate fi imbunatatita si mai mult, pana la 1 cm, pe distante scurte, folosind tehnici precum GPS
diferential (DGPS).
GPS Diferential presupune cooperarea a doua receptoare,unul stationar si celalalt in miscare
facind masuratori ale pozitiei.
Receptorul stationar este cheia.Leaga toate masuratorile satelitilor de un punct local solid de
referinta.

7. Clasificare

Din punct de vedere constructiv, al dotarii tehnice, distingem :


* ALL-IN-ONE (AIO) - dispozitive care contin toate elementele necesare utilizarii imediate :
unitatea de calcul, modulul gps, antena, display pentru afisare date, interfete pentru transfer date,
alimentare. aceste gps-uri sunt in general dotate cu hardware si software proprietar, constructii
proprii deosebite si servicii speciale pentru diverse utilizari si sunt in general solutia high-end a
problemei. desi preturile scad dramatic, ele ramin inca solutia cea mai sigura (datorita integrarii)
6

dar si cea mai scumpa. principalii furnizori in domeniu sunt binecunoscutele : garmin, magellan,
avmap, furuno, navman, lowrance, delorme, trimble, etc.
* RECEPTOARE GPS - aici incadram micii dar deja foarte popularii "mousi", care in general nu
contin unitatea de calcul si interfata cu utilizatorul (display). aceste unitati capteaza semnalul
satelit si il prelucreaza sumar, si il transmit mai departe in formate standardizate tip nmea.
datorita resurselor proprii mici, acestea nu accepta harti sau alte prelucrari avansate si lucreaza
practic in timp real. se folosesc in special cu unitati de calcul externe (pda, pc - v.acolo)) formind
impreuna un sistem redutabil. elementul principal al unui asemenea dispozitiv il constitue
chipset-ul gps folosit : sirf, nemerix, sony, rikaline, mtk, u-blox,etc. datorita accesibilitatii
acestora exista in prezent un mare numar de furnizori, dintre care cei mai cunoscuti : holux,
qstarz, royaltek,...
* OEM (original equipment manufacturer) - includem aici modulele cele mai simple si chiar
chipset-urile, din/cu care se pot realiza sisteme gps dedicate. confectionarea gps-urilor prin
bricolaj (do-it-yourself / d.i.y) nu mai este de mult o premiera...
* SISTEME PDA - adica sistemele care implica folosirea unui personal digital assistant (pda) fie el palm sau pocketpc - si un receptor gps, integrat sau extern. deosebirea principala fata de
sistemele a.i.o. de mai sus consta in faptul ca pda-urile au sistem de operare standardizat pe care
se pot instala softuri foarte variate, expandind astfel facilitatile. pricipalii jucatori pe aceasta piata
sunt desigur mai-marii it-ului : hp, dell, acer, sony, palm, psion, s.a.m.d.
* SISTEME PC - daca in ansamblul de mai sus inlocuim pda-ul cu un pc (descktop, laptop,
tablet pc, notebook, ultra-notebook, etc.) vom pierde din portabilitate dar ni se va deschide
universul gigantilor software : microsoft, linux, mac. plus avantajul unui display "cum vrea
muschiul tau" !
Din punct de vedere al utilizarii, gps-urile pot fi:
* PORTABILE (HANDHELD) - ce pot fi purtate oriunde cu tine in mina, la git, in geanta,
etc....garmin, magellan, etc
* MOBILE - usor transportabile si instalabile rapid pe vehiculul preferat - auto, moto, aero,
aqua...cel mai fierbinte sector in acest moment...tom tom, navman, garmin, magellan, ...
* FIXE - montate definitiv, pentru anumite scopuri, in general in afara scopului acestui site...

Din punct de vedere al destinatiei putem deosebi gps-uri pentru


* OUTDOOR - adica activitati in aer liber si sportive, in principal desigur gps-uri portabile...
* AUTO - destinate automobilului, pentru orientare on- si off-road, unde se suprapun partial cu
navigatoarele
* MARINA - adica pentru utilizare in mediu acvatic, pe barci, yahturi, etc....furuno, avmap,
garmin...
* AERO - pentru aeronave usoare si zbor individual, cum ar fi deltaplan, parapanta, parasutism,
planorism, etc...avmap, garmin,
* TOPO - in special in activitatea topografica si de achiziti de date gis. ...trimble, magellan, leica,
* MONITORIZARE - urmarire in timp real a unui proces in cadrul diverselor activitati
stiintifice, militare, mass-media, etc.
* SPECIALE - pentru aplicatii dedicate . ex. pentru marcaje fotografice, urmarire
personal/copii/animale/vehicule, etc...
Din punct de vedere al preciziei, desi valorile desigur ca se amelioreaza rapid odata cu
progresul tehnologic, putem deosebi :
* GPS-URI COMERCIALE - pentru utilizarile generale, in toate domeniile de activitate. precizia
pe orizontala ajunge aici la 3-5m iar pe verticala nu depaseste 10m.
* GPS-URI PENTRU ACHIZITIE DATE - raspindite mai ales pentru activitati topo, dar si
pentru observatii utilitare in agricultura, forestier, biologie, geologie, etc...cu precizii putind
ajunge si la citiva mm...aceste precizii insa se realizeaza numai prin metode diferentiale folosind date/servicii paralele, si de multe ori si proceduri de post-calcul...
* GMS-URI PENTRU MONITORIZARE - urmarire, achizitie de date in timp real - precizia
realizata - in general mai buna decit a celor comerciale dar nu neaparat mai buna decit a celor
topo - se bazeaza pe metode diferentiale si deseori pe sisteme de comunicatie integrate, fara postprocesare, care nu se poate face in timp real...de obicei este vorba de sisteme complexe in care se
include si componenta gps...in afara preocuparilor noastre...
8. Pozitionarea cu ajutorul tehnologiei GPS

Ca problem practic, pozitionarea cu ajutorul tehnologiei GPS se realizez prin


8

determinarea distantelor dintre punctul de statie si satelitii GPS vizibili, matematic fiind necesare
msurtori la minimum 4 sateliti. Acest numr de sateliti este necesar pentru a ne putea pozitiona
ct se poate de precis, numai pe baza distantelor msurate la sateliti.
Dac am avea msurtori la un singur satelit si am cunoaste pozitia acestuia, cu o singur
distant, pozitia noastr n spatiu ar fi pe o sfer cu centrul n pozitia satelitului si cu raza,
distanta msurat.
Msurnd distante la doi sateliti pozitia noastr se mbuntteste, n sensul c ne aflm
pe un cerc generat de intersectia celor dou sfere care au n centru cei doi sateliti si n functie de
distanta dintre acestia, cercul nostru de pozitie are o raz mai mare sau mai mic. Pozitia noastr
se mbuntteste substantial n momentul n care avem msurtori si la un al treilea satelit, care
deja ne localizeaz n dou dou puncte din spatiu. Aceste dou puncte sunt date de intersectia
ultimei sfere, cu centrul n cel de al treilea satelit, cu cercul generat de primele doua sfere
determinate. Sigur c n acest moment putem, relativ usor, s ne stabilim punctul n care ne
aflm, ns pentru a fi rigurosi este necesar a patra msurtoare fat de un al patrulea satelit si
atunci n mod cert puncul pozitionrii noastre va fi unic.
Pozitionarea se realizeaz cu ajutorul retrointersectiei spatiale de distante, n sistemul de
referint, reprezentat de elipsoidul WGS84. Fat de coordonatele spatiale care definesc
permanent pozitia fiecrui satelit GPS (Sj) , n acest sistem de referint, coordonatele spatiale ale
oricrui punct de pe suprafata Pmntului (Pi) se pot determina cu deosebit precizie prin
intermediul msurrii unui numr suficient de distante de la satelitii receptionati de receptorul
din punctul P.
Dup cum se poate vedea din Fig.1, vectorial, pozitia punctului P este rezolvat prin
determinarea vectorului de pozitie R:
r R
R r

Vectorul r , reprezint vectorul de pozitie al satelitului observat la momentul t,


vectorul r reprezint vectorul distant de la punctul considerat la satelit, iar vectorul R
rezultat din formula (1.9), reprezint vectorul de pozitie al punctului P.
Distanta geometric (Fig.1.3) poate fi exprimat de relatia:
i j (t )

(X

(t ) X i ) 2 ( Y

(t ) Y

) 2 ( Z j (t ) Z i ) 2

Pozitionarea cu ajutorul tehnologiei GPS se poate face n diferite modalitti:

Pi

r
R

Fig.1 Vectorul spatial care se msoar

Pozitionare absolut: coordonatele punctului P sunt determinate intr-un sistem de


pozitionare global, msurtorile pentru determinarea coordonatelor spatiale ale punctului P
fcndu-se cu dou receptoare GPS, din care unul amplasat pe un punct care are deja coordonate
tridimensionale determinate ntr-un sistem de referint global (WGS84, ITRFxx, EUREF, etc).
Pozitionare relativ: sunt determinate diferentele de coordonate ntre dou puncte sau
componentele vectorului (baseline), ce uneste cele dou puncte stationate cu receptoare GPS.
Prin aceast modalitate se reduc sau se elimin erorile sistematice (bias), de care este afectat
distanta dintre cele dou puncte.
Pozitionare diferential: este asemntoare,ca procedeu, cu pozitionarea absolut cu
10

deosebirea c eroarea care afecteaz distanta de la satelit la receptor este calculat si aplicat n
timp real, ca o corectie diferential, dat de ctre receptorul care stationeaz pe un punct de
coordonate cunoscute (base), ctre receptorul care stationeaz n punctul nou.

Ca si la pozitionarea relativ, sunt eliminate sau diminuate erorile sistematice care


afecteaz msurtorile GPS.
Msurtorile GPS, n geodezie sau ridicri topografice, se pot executa prin dou metode
principale, care n functie de situatie, de aparatur, etc. au fiecare diferite variante:
Metoda static care presupune msurtori cu dou sau mai multe receptoare GPS,
amplasate pe punctele care urmeaz s fie determinate si care sunt stationate, simultan, o
perioad mai mare de timp, denumit sesiune de observatii. Durata acesteia este stabilit n
functie de lungimea laturilor, numrului de sateliti utilizabili, de geometria segmentului spatial
observabil, evaluat de PDOP (Position Dilution of Precision), precum si de precizia de
determinare a punctelor noii retele.
Metoda cinematic presupune msurtori cu dou sau mai multe receptoare, din care unul
amplasat pe un punct cu coordonate cunoscute (base) si restul recepoarelor sunt n miscare
continu sau cu stationri foarte scurte.
In functie de metoda de msurare (achizitie a datelor), coordonatele se pot obtine prin
post-procesare sau n timp real, situatie n care coordonatele sunt disponibile la teren.
In toate cazurile problema de baz este de a determina distanta (range) ntre receptor si
satelitii GPS, care se poate realiza prin dou dou tipuri de observatii:
Msurarea fazei codurilor din componenta activ a semnalului.
Msurarea fazei purttoarei semnalului (carrier phase).
9. Pozitionarea GPS, relativ
B

Fig.2 Vector GPS


11

Pozitionarea GPS, relativ, are ca scop determinarea unui vector, baseline, sau a
componentelelor vectorului care uneste dou puncte geodezice n care se stationeaz si se
receptioneaz simultan cu dou receptoare GPS diferite.
Fie A un punct geodezic cu coordonate geodezice spatiale (ITRFxx, EUREF, etc.)
cunoscute si un punct geodezic B, Fig.2,considerat punct nou. Coordonatele punctului B, se vor
putea determina cu relatiile:
X B X A DAB

XB XA XAB

AB YBYA YAB
ZB ZA ZAB
Pozitionarea relativ se va putea face fie cu msurarea codurilor, fie cu msurarea
diferentelor de faz, care de fapt se aplic curent n practic.
Este necesar s se fac msurtori simultane cu cel putin dou receptoare, n cazul nostru,
amplasate n punctele A si B, care presupunem c vd n acelasi timp satelitii i,j.
In aceste conditii se pot realiza combinatii liniare, numite diferente simple, duble sau
triple. Marea majoritate a softurilor, care prelucreaz msurtori GPS, utilizeaz aceste diferente
care folosesc urmtoarele modele matematice.
10. Receptoare GPS
Receptoarele GPS reprezint practic principalacomponent a celui de al treilea segment
al Sistemului Global de Pozitionare, respectiv Segmentul Utilizator. Utilizatorii echpamentelor
GPS care receptioeaz semnalele transmise de satelitii din constelatia GPS pot fi mprtiti,
12

dup domeniul de activitate, n dou mari categorii: militari si civili. Domeniul militar reprezint
de fapt pricipalul scop pentru care a fost creiat NAVSTAR GPS. Senzori GPS sunt integrati n
fiecare echipament militar: vectori purttori, avioane, elicoptere, nave, blindate, iar fiecare
infanterist comandant de grup este dotat cu un navigator. ncepnd din anul 1985 GPS poate fi
utilizat si de ctre civili si, rnd pe rnd, majoritatea mbunttirilor aduse receptoarelor militare
au devenit accesibile si au fost aplicate si pentru receptoarele utilizate n domeniul civil.
11. Sisteme de coordonate utilizate n tehnologia GPS
Tehnolgia GPS este de obicei asociat cu sistemul de coordonate WGS 84. Acest sistem
este un sistem tridimensional elipsoidal si are ca baz elipsoidul WGS 84.
Receptoarele GPS colecteaz informatii de la satelit. n urma prelucrrii semnalului
primit de la sateliti (Capitolul 6) coordonatele rezult pe elipsoidul WGS 84. n tara noastr,
dup cum este bine cunoscut, se utilizeaz sistemul de coordonate Stereografic 1970. Acest
sistem are ca elipsoid de baz, elipsodul Krasovski. n acest capitol sunt trecute n revist doar
sistemele de coordonate, transformrile de coordonate fiind de fapt un alt capitol. Primul pas spre
ajungerea la sistemul de coorodonate Stereografic 1970 const n trecerea coordonatelor de pe
elipsoidul WGS 84 pe elipsoidul Krasovski. Sigur c dup ce sunt aduse pe elipsoidul Krasovski,
acestea pot fi proiectate si pe alte plane, cunoscute si la noi cum ar fi Gauss fus de 6 sau Gauss
fus de 3, UTM, etc. n cazul sistemelor locale, trecerea se face de obicei prin sistemul
Stereografic 1970 sau Gauss pe baza unor puncte comune.
n cazul acestui curs vom prezenta sistemele de coordonate tridimensionale natural si
elipsoidal, sistemele plane Stereografic 1970, Gauss Kruger si UTM.
11.1 Sisteme de coorodonate naturale
Termenul natural defineste suprafata de referint a sistemului de coorodonate, n cazul
nostru Geoidul. De asemenea, mrimile care definesc sistemul sau coordonatele sunt referite tot
n functie de elemente naturale (latitudine si longitudine astronomic). Acest sistem de
coordonate nu este folosit n calculele geodezice deoarece suprafata de referint, geoidul, este
greu calculabil (Volumul I, Capitolul 2.2). Din acest motiv, n mod frecvent se utilizeaz ca
suprafat de referint elipsoidul de rotatie sau sfera de raz medie Gauss.
13

11.1.1. Sistemul de coordonate cartezian geocentric


Sistemul de coordonate cartezian geocentric (Figura 3.1) are ca suprafat de referint
geoidul. Este sistemul de coorodonate fundamental al geodeziei. Este un sistem de coordonate
tridimensional rectangular cu centrul n centrul de mas al Pmntului. Pozitia unui punct
oarecare P de pe suprafata Pmntului este definit att n sistem tridimensional ct si n
coordonate astronomice. Cele trei axe rectangulare sunt:
-

Axa Z este axa polilor;

Axa X este n planul ecuatorului si intersecteaz meridianul 0;

Axa Y este perpendicular pe celelalte dou, situat n planul ecuatorului, cu sensul


pozitiv spre est.

14

ZT ZCTS
S

CIO

{X Y Z
t

BS LS

Pn
sfer
concentric
cu Sfera
Cereasc
M

XT

XCTS (GAM)

15

Geoid
ul

urma m
instanta
punctulu

Figura 3: Principalele sisteme de coordonate naturale. Sistemul de coordonate natural


Coordonatele astronomice sunt:
-

latitudinea astronomic, notat ;

longitudinea astronomic, notat .

Pentru a defini pozitia punctului nu pe geoid ci pe suprafata terenului, acestor dou


coorodonate li se adaug altitudinea ortometric, notat HOR.
Latitudinea astronomic, , a punctului S este unghiul format de verticala punctului S cu
planul ecuatorial al geoidului. Longitudinea astronomic, , este unghiul diedru format de
meridianul astronomic al punctului Greenwich cu meridianul punctului S. Altitudinea
ortometric, HOR, este diferenta pe vertical, msurat pe verticala locului, dintre punctul S de pe
suprafata terenului si punctul n care verticala punctului S nteap geoidul. Fizic, verticala unui
punct oarecare S este dat de firul cu plumb. Toate observatiile geodezice sunt referite la
verticala locului, care trebuie s coincid cu axa vertical a oricrui aparat geodezic (statie total,
receptor GPS, nivel) amplasat n punctul respectiv.
11.1.2. Sistemul astronomic local.
Sistemul de coordonate prezentat mai sus este un sistem tridimensional si nu poate fi
utilizat n lucrrile topografice curente. Pe ntinderi mici este nevoie ca suprafetele de teren s fie
prezentate pe planuri. Orice suprafat de teren este de la sine nteles c este o calot sferic. n
momentul proiectrii pe un plan se produc anumite rupturi, apar anumite erori pe distante, pe
unghiuri, n calculul suprafetelor. Dac planul pe care se proiecteaz suprafata de interes este
tangent la suprafata respectiv (o suprafat mic), atunci deformatiile datorate proiectiei sunt
minime. Planul nou creat trebuie s aib un sistem de coordonate local plan bine definit. De
asemenea, trebuie definit datumul de referint (Capitolul 6 din Cursul de topografie geodezie,
Volumul II). Ca punct fundamental sau de origine al sistemului de coordonate (topocentru) poate
fi ales punctul P de pe suprafata pmntului. Oricare punct de pe suprafata fizic a Pmntului
poate deveni origine a unui sistem de coordonate (topocentru). Acest nou sistem de coordonate
(Figura 3.1), astronomic local, are axele definite astfel:
- planul orizontal xaya este perpendicular pe directia gravittii;
16

- axa xa este situat n meridianul local al punctului P (originea sistemului), deci cu


sensul pozitiv spre nordul geografic;
- axa ya are sensul pozitiv spre estul astronomic si este perpendicular att pe axa x a ct
si pe directia gravittii;
- altitudinea, HOR, definit si mai sus, este ndreptat dup tangenta la directia gravittii,
cu sensul pozitiv ctre zenitul astronomic.
Orice alt punct din vecintatea punctului P si vizibil din acest punct, poate fi determinat
n acest sistem de coordonate prin msurtori clasice (directii, distante, unghiuri zenitale) sau
GPS. Msurtorile clasice sunt denumite si coordonate astronomice polare locale:
- D - distanta nclinat dintre cele dou puncte;
- - azimutul astronomic al punctului de statie n raport de punctul nou, R;
- - unghiul zenital, format ntre verticala locului punctului P si directia PR;
Coordonatele astronomice polare locale care definesc pozitia punctului nou R n sistemul
astronomic local pot fi transformate n coordonate naturale locale, respectiv x aya HOR, pentru
punctul R.
Xa

cos sin 0

X a Ya D 0 sin sin 0
Za

cos 0

17