Tehnologii Radar

Tehnologia RADAR
Patrimoniu cultural
Palmira, Siria
Imagine Pleiades
Monitorizarea dezastrelor
Tsunami, Japonia
Imagini RapidEye
Patrimoniu natural
Lacul Ichkeul
Tunisia
Imagine Aster/Terra
Patrimoniu natural
Lacul Ichkeul
Tunisia
Imagine Aster/Terra
Agricultură
Terenuri agricole
Kansas, SUA
Imagine Aster/Terra
Agricultură
Terenuri agricole
California, SUA
Imagine ALOS
Agricultură de precizie
Vigoarea vegetativă
a plantelor
Imagine Quickbird
Urbanism
Dubai
Emiratele Arabe Unite
Imagine Pleiades
Urbanism
Paris, Franţa
Imagine KOMPSAT-1
Urbanism
Istanbul, Turcia
Imagine TerraSAR-X
Monitorizarea vulcanilor
Vulcanul Tungurahua
Ecuador
Imagine Aster/Terra
Modele numerice ale terenului
Etna, Italia
Imagine TerraSAR-X
Modele numerice ale terenului
Structura Richat
Mauritania
Imagine Landsat + SRTM
Patrimoniu cultural
Liniile Nazca
Peru
Imagine Landsat 7
Monitorizarea deşerturilor
Deşertul Dasht-e Kavir

Iran
Imagine IKONOS-2
Fezzan, Libia
Imagine Meris/ENVISAT
Piramidele din Giza

Egipt
Imagine TerraSAR-X
Geologie
Mina Escondida
Chile
Imagine Aster/Terra
Geologie
Bolivia
Inundaţii
Gloucester, Anglia
Imagine TerraSAR-X
Monitorizarea dezastrelor
Tsunami, Sendai, Japonia

Imagine TerraSAR-X
Zăpadă
Europa
Gheţari
Topirea gheţarului Wilkins

Antarctica
Imagine Formosat-2
Gheţari
Gheţarul Upsala Calota glaciară Larsen

Patagonia, Argentina Antarctica
Imagine TerraSAR-X Imagine TerraSAR-X
Zone costiere
Bangladesh
Zone costiere
Delta Dunării
România
Scurgeri de petrol
La Coruna
Spania
Imagine ERS-1
Scurgeri de petrol
Golful Mexicului
Imagine TerraSAR-X
Monitorizarea traficului maritim
Strâmtoarea Gibraltar
Imagine TerraSAR-X
Poluare
Europa
Imagine DMSP
Curenţi oceanici
Curentul "Gulf Stream"

Oceanul Atlantic
Imagine Modis/Terra
Calitatea aerului
Fum şi smog
Indonezia
Imagine TOMS Earth-probe
Prognoză meteo
Uraganul Charley
Imagine SeaWIFS
Schimbări climatice
Valori medii lunare CO2

Imagine AIRS/AQUA
Vă mulţumesc
pentru atenţie!
Tehnologia RADAR
Cuprins
 Scurt istoric
 Principiu de bază
 Caracteristici
Scurt istoric al tehnologiei radar
Sistemele de teledetecţie prevăzute cu senzori activi au fost
dezvoltate în principal pentru cartografierea zonelor acoperite cu
gheaţă sau zăpadă şi a oceanelor, regiuni în care acoperirea
sistematică cu nori împiedică înregistrarea de date cu senzori
pasivi sau reflectivi.
Utilizarea undelor radio pentru detectarea prezenţei obiectelor

metalice situate la o anumită distanţă a fost realizată pentru
prima oară de către Christian Hülsmeyer care a folosit această
tehnică pentru identificarea navelor în condiţii de ceaţă densă,
fără a calcula însă distanţa până la aceste obiecte.
Scurt istoric al tehnologiei radar
Înainte de cel de Al Doilea Război Mondial, au fost efectuate
cercetări în acest domeniu de către americani, germani, francezi şi
britanici, însă cel care a propus termenul "radar" (Radio Detection
and Ranging) şi a realizat primul aparat a fost englezul Robert
Watson-Watt, în anul 1935.
Tehnologia radar a fost ţinută secret până în anul 1946.
După acest moment, radarul începe să fie utilizat şi în alte tipuri

de aplicaţii, cum ar fi controlul traficului aerian, monitorizarea
condiţiilor meteorologice şi controlul vitezei vehiculelor.
Cartografierea suprafeţei satelitului natural al Pământului – Luna

(NASA Orbiter – anii ‘60), a planetei Venus (NASA Pioneer Venus –
1978) şi a planetei Marte (anii ‘70).
Planeta Venus - Misiunea RADAR Magellan 1990-1994
Planeta Venus
Misiunea RADAR Magellan 1990-1994
Misiuni satelitare echipate cu senzor radar
Primul proiect în care a fost utilizată tehnologia radar este RADAM
(Radar of the Amazon), lansat de Brazilia, în anul 1971 (opera în
banda X). În cadrul acestui proiect, regiunea Amazonului a fost
cartografiată pentru prima oară prin mijloace de teledetecţie,
datorită capacităţii senzorilor radar de a penetra acoperirea cu
nori.
Prima platformă satelitară civilă echipată cu senzor SAR (Synthetic

Aperture Radar) este SEASAT, lansat de SUA în anul 1978 (bandă L,
25 m rezoluţie spaţială). În ciuda unei misiuni de doar 106 zile,
succesul acestui senzor a determinat ESA (European Space
Agency) să decidă iniţierea unor programe de observare a
Pământului prin intermediul senzorilor activi de teledetecţie.
• SIR-A/B (1981/1984, SUA, bandă L, rezoluţie spaţială 40 m/10-25 m)
• ALMAZ-1 (fosta Uniune Sovietică, 1991, echipat cu două senzori SAR
în banda S, rezoluţie spaţială 15-30 m)
• ERS-1 (lansat de ESA în 1991, banda C, rezoluţie spaţială 30 m)
• SIR-C/X-SAR (1994, SUA, benzile X, C, L, rezoluţie spaţială 15-25 m)
• JERS (Japonia, 1994, banda L, rezoluţie spaţială 18 m)
• RADARSAT-1 (Canada, 1995, banda C, rezoluţie spaţială 25 m x
28 m în modul standard de preluare)
• ERS-2 (lansat de ESA în 1995, banda C, rezoluţie spaţială 30 m)
În februarie 2000, în urma unei cooperări internaţionale a fost
iniţiată misiunea SRTM, care a avut o durată de 11 zile. Două
sisteme radar cu apertură sintetică (rezoluţie spaţială 30 m), unul în
banda C (operat de SUA) şi unul în banda X (operat de Germania şi
Italia), au fost instalate la bordul platformei satelitare. Antenele de
recepţie erau separate de un braţ cu lungimea de 60 m.
Principalul obiectiv al misiunii a fost reprezentat de realizarea

modelului digital al terenului pentru 80% din suprafaţa
continentală globală, pe baza înregistrărilor interferometrice
preluate simultan de sistemele SAR.
Misiuni satelitare echipate cu senzori radar
ESA a continuat misiunile bazate pe senzori activi de teledetecţie cu
lansarea platformei ENVISAT în anul 2002 (bandă C, rezoluţie
spaţială 30 m). Urmează lansarea sateliţilor ALOS (Japonia, 2006,
bandă L, rezoluţie spaţială 7-44 m, în funcţie de modul de preluare,
unghiul de incidenţă şi nivelul de pre-procesare a datelor) şi SAR-
Lupe (satelit destinat aplicaţiilor militare, Germania, 2006, bandă X,
rezoluţie spaţială 1-5 m).
În iunie 2007, Germania a lansat cel mai performat sistem SAR care
există în prezent: TerraSAR-X. Senzorul de preluare operează în
bandă X, are rezoluţia spaţială de aproximativ 1 m în modul de
preluare High Resolution Spotlight şi furnizează imagini de
observare a Pământului atât pentru comunitatea ştiinţifică cât şi
pentru segmentul comercial.
Tot în anul 2007 au fost lansate platformele RADARSAT-2 (Canada,
bandă C, rezoluţie spaţială 3 m) şi COSMO-SkyMed (Italia, bandă X,
rezoluţie spaţială aproximativ 1 m, constelaţie de patru sateliţi,
care se afla la 900 pe orbita; înregistrările SAR prezintă un potenţial
imens pentru aplicaţiile de interferometrie datorită intervalului
foarte scurt de revizitare, de câteva ore).
Germania a lansat în iunie 2010 TanDEM-X, cel de al doilea satelit

TerraSAR-X. Cei doi sateliţi funcţionează în tandem, înregistrările
preluate în acest mod fiind utilizate pentru generarea unui model
digital al terenului, la scară globală.
În aprilie 2014 a fost lansată misiunea Sentinel-1A, care are rolul de

a asigura continuitatea misiunilor ESA în bandă C, respectiv ERS-1/2
şi ENVISAT. Sentinel-1B a fost lansat în aprilie 2016.
Cuprins
 Scurt istoric
 Principiu de bază
 Caracteristici
Principiul de bază al tehnologiei radar
 un radar este un sistem ce permite determinarea poziţiei spaţiale şi distanţa până la un obiect pe baza
undelor electromagnetice reflectate de acesta. RADAR: RAdio Detection and Ranging!
 componente:
 unitate de trasmisie – emite în mod succesiv impulsuri de radiaţie electromagnetică (concentrate
de antenă într-un fascicul), la intervale de timp regulate, spre spaţiul obiect.
 unitate de recepţie - în urma interacţiunii cu spaţiul obiect (radiaţia incidentă este absorbită,
transmisă, reflectată, dispersată etc.), o parte din radiaţia incidentă este retro-reflectată şi ajunge la
senzorul aeropurtat sau satelitar.
Prin măsurarea intervalului de timp scurs între emiterea şi
recepţionarea semnalului poate fi determinată distanţa
dintre elementele din spaţiul obiect şi senzorul radar.
 sistem electronic de înregistrare şi procesare a datelor
Principiul de bază al tehnologiei radar
Semnal continuu – sistemul transmite şi recepţionează semnale
radar în regim continuu. Este utilizat la măsurarea vitezei.
Impulsuri radar – sistemul transmite şi recepţionează impulsuri

de radiaţie electromagnetică. Este utilizat la măsurarea distanţei.
Cuprins
 Scurt istoric
 Principiu de bază
 Caracteristici
Caracteristici ale sistemelor radar de teledetecţie
 spectrul electromagnetic – lungime de
undă în intervalul de bandă 1 cm – 1 m
 lungimi de undă mai mari decât în

domeniile vizibil şi infraroşu
 rezultă proprietăţi speciale:
• penetrează acoperirea cu nori, ceaţa,
atmosfera încărcată de praf, precipitaţii
(însă nu şi pe cele foarte dense)
• posibilitate de operare în aproape
toate condiţiile meteorologice
 teledetecţia în microunde:
 senzori radar pasivi
 senzori radar activi
 teledetecţia în microunde pe baza senzorilor pasivi este similară
cu teledetecţia în infraroşu termic
 diferenţa este dată de tipul senzorului utilizat: antenă radar
(de exemplu, radiometre) vs. cameră optică în infraroşu termic
 toate obiectele emit energie electromagnetică în domeniul

microundelor, însă aceasta are, în general, valori foarte scăzute
 un senzor radar pasiv înregistrează această radiaţie emisă în mod natural 1 – emisă
de obiectele pe care le înregistrează, iar radiaţia emisă de obiecte depinde de atmosferă
de temperatura şi umiditatea acestora

2 – reflectată de
 aplicaţii ale teledetecţiei în microunde - senzori radar pasivi suprafaţa Pământului
 meteorologie – determinarea conţinutului de apă, ozon din atmosferă

3 – emisă de
 hidrologie – determinarea gradului de umiditate a solului suprafaţa Pământului
 oceanografie – cartografierea gheţarilor, a curenţilor de apă / aer,

4 – transmisă
detectarea substanţelor poluante (de ex., scurgeri de petrol) din subteran
 teledetecţia în microunde pe baza senzorilor activi implică utilizarea unei surse proprii de energie
electromagnetică pentru înregistrarea obiectelor
 senzorii radar activi se împart în două categorii:
 senzori radar cu formare de imagine – senzorul RADAR (for RAdio Detection And Ranging)
transmite un semnal în domeniul microundelor către obiectul vizat şi înregistreză semnalul retro-
reflectat (retro-dispersat) de acesta. Puterea (intensitatea) semnalului înregistrat de senzorul radar
este influenţată de compoziţia (structura) obiectului vizat, iar prin măsurarea intervalului de timp
dintre transmisia şi emisia semnalului radar se determină distanţa până la obiect.
 senzori radar fără formare de imagine – sunt sisteme (de exemplu, altimetre sau aparate care
înregistrează răspunsul retro-reflectat) care efectuează măsurători într-o singură dimensiune (spre
deosebire de senzorii radar cu formare de imagine care înregistrează în două dimensiuni). Acestea
transmit impulsuri scurte de energie electromagnetică şi măsoară intervalul de timp scurs pentru a
determina distanţa obiect-senzor. De regulă, aceste sisteme sunt utilizate pentru a măsura altitudinea
punctelor sau semnalul retro-reflectat de obiectul vizat (similar spectrometrelor folosite în
teledetecţia în domeniul vizibil, utilizate pentru înregistrarea semnăturilor spectrale).
Senzori activi (radar) Senzori reflectivi (optici)
 Înregistrează semnalul reflectat  Înregistrează semnalul reflectat de
de elementele din spaţiul elementele din spaţiul obiect care
obiect care au interacţionat cu au interacţionat cu radiaţia
radiaţia electromagnetică emisă electromagnetică emisă de surse
de senzorul radar. naturale (Soare, Pământ).
 Funcţionează atât ziua cât şi  Operează numai pe timpul zilei
noaptea deoarece nu utilizează pentru benzile spectrale în
lumina Soarelui. domeniul vizibil. În infraroşu pot
 Funcţionează independent de opera şi în timpul nopţii.
condiţiile atmosferice.  Imaginile sunt puternic afectate de
 Sensibilitate crescută la condiţiile atmosferice.
proprietăţile dielectrice ale  Sensibilitate scăzută la
elementelor din spaţiul obiect proprietăţile dielectrice ale
(conţinut de apă, gheaţă, etc.). elementelor din spaţiul obiect
 Permit măsurarea precisă a (conţinut de apă, gheaţă, etc.).
distanţelor.  Nu permit măsurarea distanţelor.
 Permit penetrarea suprafeţelor.  Nu permit penetrarea suprafeţelor.
Senzori activi (radar) Senzori reflectivi (optici)

Intervale de bandă specifice sistemelor radar
 sistemele radar sunt caracterizate atât prin lungimea de undă (λ) în care
operează, cât şi prin frecvenţa (Φ).
 cu cât λ este mai mic, cu atât se pot concentra fascicule mai înguste şi astfel se
pot detecta detalii mai mici. Denumirea anumitor intervale de bandă (Ka, K, Ku,
X, C, S, L, P) utilizate de sistemele radar a rămas aceeaşi din timpul celui de al
Doilea Război Mondial, când această tehnologie a cunoscut o dezvoltare
impresionantă. Dintre acestea, cel mai frecvent folosite sunt benzile X, C şi L.
banda L
banda C
Interval de bandă Lungimea de undă (cm) Frecvenţa (GHz) Descriere Platforma
banda Ka 0,75 – 1,10 26,5 – 40,0 utilizată mai ales de sistemele radar aeropurtate aeriană
banda K 1,10 – 1,67 18,0 – 26,5 utilizată mai ales de sistemele radar aeropurtate aeriană
banda Ku 1,67 – 2,40 12,5 – 18,0 utilizată mai ales de sistemele radar aeropurtate aeriană
utilizată în special de sistemele radar aeropurtate aeriană

banda X 2,40 – 3,75 8,0 – 12,5 pentru misiuni militare de recunoaştere şi pentru satelitară: TerraSAR-X
cartografierea terenului Cosmo Sky
aeriană:
CCRS Convair-580
utilizată în special de sistemele radar aeropurtate NASA AirSAR
banda C 3,75 – 7,50 4,0 – 8,0
pentru studii de cercetare şi de sistemele satelitare satelitară:
ERS-1, ERS-2
RADARSAT 1, 2
satelitară:
banda S 7,50 – 15,00 2,0 – 4,0 utilizată de sistemele radar satelitare
ALMAZ
aeriană:
sistemul NASA
banda L 15,00 – 30,00 1,0 – 2,0 utilizată de sistemele radar aeropurtate şi satelitare
satelitară:
SEASAT, JERS-1, ALOS
utilizată de sistemele radar aeropurtate pentru aeriană:

banda P 30,00 – 100,00 0,3 – 1,0
experimentele de cercetare efectuate de NASA sistemul NASA
banda frecvența lungimea de undă domeniul
Ka 27 – 40 GHz 1.1 – 0.8 cm controlul traficului aerian

K 18 – 27 GHz 1.7 – 1.1 cm foarte puțin utilizat (absorbție H2O)
Ku 12 – 18 GHz 2.4 – 1.7 cm altimetrie satelitară
X 8 – 12 GHz 3.8 – 2.4 cm SAR, radar maririm, radar meteo
C 4–8 GHz 7.5 – 3.8 cm SAR, radar meteo
S 2–4 GHz 15 – 7.5 cm radar meteo cu rază lungă de acțiune
L 1–2 GHz 30 – 15 cm SAR, controlul traficului
P 0.3 – 1 GHz 100 – 30 cm SAR experimental
 capacitatea de penetrare a precipitaţiilor dense sau a suprafeţelor creşte o dată
cu lungimea de undă; sistemele radar care operează la lungimi de undă mai mari
de 2 cm nu sunt afectate în mod semnificativ de nori, însă ploaia are o influenţă
considerabilă la lungimi de undă mai mici de 4 cm.
 alegerea unui sistem radar se efectuează în funcţie de lungimea de undă a
acestuia, în concordanţă cu scopul urmărit în aplicaţia respectivă:
 identificarea zonelor acoperite de gheaţă – banda X
 cartografiere geologică – banda L
 penetrarea coroanei pomilor – banda P
 în general, banda C reprezintă o bună alegere pentru majoritatea aplicaţiilor
lungimea de undă a
sistemelor radar
banda X banda L banda P

banda C banda X
ERS
banda X
TerraSAR-X High Resolution Spotlight TerraSAR-X StripMap

RADAR
OPTIC
OPTIC
RADAR
Caracteristici ale sistemelor radar
 energia electromagnetică conţine un câmp electric (E) a cărui intensitate variază pe
direcţia perpendiculară pe direcţia de deplasare a undei electromagnetice şi un câmp
magnetic (M) poziţionat perpendicular pe câmpul electric. Toate undele electro-
magnetice se propagă cu viteza luminii (c).
 lungimea de undă (λ) - distanța parcursă de undă pe durata unei oscilații complete;
unitatea de măsură este m; interval utilizat 1 cm – 1 m.
 frecvenţa (Φ) - măsura numărului de repetări ale unui fenomen periodic în unitatea
de timp; unitatea de măsură este hz; interval utilizat 0.3 GHz – 300 GHz.
 aceste mărimi sunt invers proporţionale una faţă de cealaltă. Cu cât lungimea de
undă este mai mică, cu atât este mai mare frecvenţa.
 avantajul principal al utilizării imaginilor radar de polarizări diferite constă în
îmbunătăţirea clasificării, atât a celei vizuale cât şi a celei automate
polarizare HH polarizare VV
compoziţie RGB
(R-HH, G-VV, B-HV)
polarizare HV
Tehnologia RADAR
Cuprins
 Geometria de preluare
 Rezoluția imaginilor radar (în "range")
Geometria de preluare a imaginilor radar
 geometria de preluare a imaginilor în cazul
sistemelor radar (aeropurtate sau satelitare) este
diferită de cea utilizată de sisteme optice
 platforma se deplaseză pe orbită, în direcţia A
 regiunea situată sub platformă, pe o direcţie
perpendiculară, se numeşte nadir (B)
 semnalul radar este transmis lateral (sub un
anumit unghi) faţă de direcţia nadirală
 semnalul radar iluminează o porţiune (C)
situată la o anumită distanţă de nadir
 distanţa D reprezintă dimensiunea porţiunii
înregistrate la sol, perpendicular pe direcţia de
deplasare pe orbită, iar azimutul E reprezintă
dimensiunea porţiunii înregistrate la sol, paralel
cu direcţia de deplasare pe orbită
 porţiunea din imagine situată mai aproape de
nadir (A) se numeşte "near range", iar cea aflată
la o distanţă mai mare de acesta (B) poartă
denumirea de "far range"
 unghiul de incidenţă (A) reprezintă unghiul
dintre fasciculul radar şi normala la suprafaţă;
acest unghi nu are aceeaşi valoare de-a lungul
unei imagini radar, crescând de la "near range" la
"far range"
 unghiul (B) este unghiul sub care este preluată
imaginea radar (de exemplu, 230 în cazul ERS)
 distanţa înclinată (C) este distanţa măsurată de
la sistemul radar până la obiectul vizat situat la
sol ("slant range")
 distanţa orizontală (D) reprezintă distanţa
reală măsurată la sol (este proiecţia pe sol a unghiuri şi distanţe specifice sistemelor radar
distanţei C) ("ground range")

 o înregistrare radar complexă reprezintă o imagine digitală care poate fi privită
drept o matrice bidimensională de elemente imagine denumite pixeli.
 fiecare pixel conţine atât informaţia de amplitudine, cât şi informaţia de fază a
semnalului retro-reflectat de elementele din spaţiul obiect
 coordonatele unui punct din imaginea radar se exprimă în distanţă (r) şi azimut
(a), unde distanţa reprezintă coloanele, iar azimutul liniile matricei
range
Orbita descendenta
Inregistrare dreapta
azimut
Cuprins
 Geometria de preluare
 Rezoluția imaginilor radar (în „range")
Rezoluţia imaginilor radar
rezoluţia în distanţă şi rezoluţia în azimut

rezoluţia spaţială 3 m rezoluţia spaţială 10 m

Rezoluţia imaginilor radar (în "range")
 rezoluţia în distanţă (rezoluţia spaţială în plan
perpendicular pe direcţia de deplasare a
platformei) este dependentă de durata
impulsului semnalului radar (cu cât durata
impulsului este mai mică, cu atât rezoluţia în
distanţă va fi mai bună).
 prin urmare, două elemente din spaţiul obiect

vor fi observate distinct în distanţă înclinată dacă
sunt situate în teren la o distanţă mai mare decât
rezoluţia în distanţă. De exemplu, elementele 1 şi
2 nu vor putea fi identificate distinct în imaginea
rezoluţia în distanţă
radar, spre deosebire de 3 şi 4.
2 r c
 or  r 
c 2
 Prin urmare, este nevoie de impulsuri de durată mică pentru a obține o rezoluție
mare în distanță.
 Cantitatea de energie (nu putere) care iluminează obiectul vizat este un
parametru critic pentru un senzor radar.
E(J) = Pt(W)· (s)
Pt = 100 W,  = 100 ns  r = ?, E = ?
Pt = 100 W,  = 2 ns  r = ?, E = ?
 Pentru o valoare constantă a puterii de transmisie, reducerea duratei impulsului

conduce la reducerea energiei.
 În consecință, pentru a menține energia constantă, pe măsură ce durata
impulsului este scăzută, este nevoie de o creștere a puterii.
P1
1
Goal: P1 1  P2  2
2
P2
time
Energia conținută de un impuls de durată mare, însă de putere scăzută este aproximativ egală
cu energia conținută de un impuls de durată scurtă, dar de putere mare.
 Astfel, este nevoie de compresia impulsurilor (modulația în frecvență a
semnalului transmis).
 Acest lucru este posibil prin utilizarea unui semnal de tip "chirp" (este un
semnal cu frecvență variabilă în timp – crește sau descrește liniar).
 Rezoluția în distanță (în " range") depinde
de lățimea de bandă a semnalului recepționat.
c c c = viteza luminii, r = rezoluția în range

r  
2 2B  = durata impulsului, B = lățime de bandă
 Lățimea de bandă a semnalului este invers proporțională cu durata impulsului.

 Este nevoie de un compromis! Trebuie transmis un impuls mai lung cu o lățime

de bandă corespunzătoare unui impuls scurt.
 Prin urmare, semnalul trebuie modulat astfel încât lățimea de bandă să fie
suficientă, iar prin procesare să fie obținută o rezoluție superioară în distanță.
Examplu:
Dorim o rezoluție de r = 15 cm. E = 1mJ
Care este lățimea de bandă necesară? B=
E(J) = Pt(W)· (s)
Care este puterea necesară pentru un impuls  = 1 ns (10-9 s)?
Dar pentru un impuls  = 0.1 ms (10-4 s) ?

rezoluţia în distanţă
Tehnologia RADAR
Cuprins
 Rezoluția imaginilor radar (în "azimuth")

 Principiul radarului cu apertură sintetică (SAR)
 Deformațiile imaginilor radar
Rezoluţia imaginilor radar (în "azimuth")
 rezoluţia în azimut este determinată de
dimensiunea unghiulară a fasciculului emis de
sistemul radar şi de distanţa înclinată. Pe măsură
ce distanţa de la senzor la obiectul vizat creşte,
rezoluţia în azimut scade. Elementele situate în
punctele 1 şi 2 vor putea fi observate distinct,
spre deosebire de cele din punctele 3 şi 4 care se rezoluţia în azimut
află la o distanţă mai mare de senzor.
 dimensiunea fasciculului radar este invers proporţională cu lungimea a antenei,

ceea ce înseamnă că o antenă mai lungă va produce un fascicul mai îngust, dar cu o
rezoluţie mai fină. O rezoluţie superioară se poate obţine prin folosirea unui
semnal cu o lungime de undă mai mică, însă aceasta se poate realiza cu anumite
restricţii ce ţin de proiectarea din punct de vedere tehnic a antenei. Îmbunătăţirea
rezoluţiei se poate efectua prin mărirea lungimii de undă, ceea ce implică mărirea
dimensiunii reale a antenei, o astfel de construcţie fiind dificil de montat pe o
platformă aeriană sau satelitară (a = ʎR / L).
Cuprins
 Rezoluția imaginilor radar (în "azimuth")

 Principiul radarului cu apertură sintetică (SAR)
Principiul radarului cu apertură sintetică
 pentru depăşirea acestui impediment, prin deplasarea platformei pe orbită şi
prin operaţiuni specifice de înregistrare şi procesare a semnalelor retro-reflectate,
este simulat efectul unei antene foarte lungi, care măreşte rezoluţia în azimut.
 în concluzie, radarele cu apertură sintetică (SAR) simulează efectul unei antene
de dimensiuni foarte mari. Pe măsură ce elementul A este vizat de primele
fascicule radar, semnalele retro-reflectate sunt înregistrate în tot intervalul de timp
în care elementul este iluminat de radar. Punctul de pe orbită care corespunde
momentului în care elementul nu mai este iluminat determină lungimea simulată a
antenei (apertura sintetică B). Rezoluţia în azimut rămâne astfel constantă.
principiul obţinerii unei

aperturi sintetice
rezoluţia în azimut
 senzorul transmite și recepționează
impulsuri de semnal radar. Frecvența
de repetare a impulsurilor (PRF –
pulse repetition frecquency) este de:
PRF ≈ 1000 - 4000 Hz
 range: principiul radar – scanare cu
viteza luminii
 azimuth: scanare pe direcția de
deplasare pe orbită cu viteza VB +
utilizarea aperturii sintetice
 înregistrare cu semnal coerent: pixeli
care conțin informația de amplitudine
și informația de fază a semnalului
Utilizarea radarului cu apertură sintetică

are două componente majore:
1. achiziția datelor
2. procesarea datelor
Cuprins
 Rezoluția imaginilor radar (în "azimuth")

 Principiul radarului cu apertură sintetică (SAR)
Deformaţiile imaginilor radar
 imaginile preluate de sistemele SAR sunt
afectate de deformaţii. Aceste efecte
geometrice sunt provocate de modul de
preluare a imaginilor şi de faptul că radarul
este un instrument de măsurare a distanţelor.
 deformaţiile de scară în distanţă înclinată
apar deoarece radarul măsoară distanţa de la
senzor la obiectul vizat pe direcţie laterală şi
nu distanţa reală măsurată în plan orizontal la
nivelul suprafeţei terenului.
 acest fapt provoacă o variaţie a scării în
cuprinsul imaginii. În figura alăturată, deşi
obiectele A1 şi B1 au aceeaşi dimensiune la deformaţii de scară
sol, proiecţiile lor în distanţă înclinată (A2 şi în distanţă înclinată
B2) sunt diferite. Prin urmare, obiectele aflate

în distanţă înclinată aproape de punctul de
nadir apar comprimate în comparaţie cu cele
aflate la distanţă de acest punct.
 folosind relaţii trigonometrice, distanţa orizontală poate fi calculată în funcţie
de distanţa înclinată şi de unghiul de incidenţă
distanţă înclinată
deformaţii de scară
în distanţă înclinată
distanţă orizontală
 de asemenea, imaginile radar sunt afectate
de deformaţii geometrice provocate de relief:
fenomenul de contracţie şi fenomenele de
inversiune şi suprapunere.
 fenomenul de contracţie se produce în cazul
obiectelor care au o înălţime mare, cu pante
orientate către direcţia de preluare a
sistemului radar.
 în acest exemplu, panta (AB) va avea o
dimensiune mai mică şi va fi reprezentată
incorect (A'B').
 în funcţie de unghiul de pantă şi de unghiul
de incidenţă al fasciculului radar, amplitudinea Deformaţii provocate de relief
fenomenului de contracţie variază, având o (fenomenul de contracţie)
valoare maximă atunci când fasciculul radar
este perpendicular pe pantă, astfel încât linia
de pantă, baza şi vârful acesteia apar
suprapuse în acelaşi punct (C', D') al imaginii.
Deformaţii provocate de relief
(fenomenul de contracţie)
 fenomenele de inversiune şi suprapunere
apar atunci când fasciculul radar întâlneşte
partea superioară a unui obiect înalt (B)
înainte de a atinge baza acestuia (A).
 semnalul reflectat de partea superioară a
obiectului va fi recepţionat înaintea celui
reflectat de bază. Rezultatul constă în
inversarea poziţiei celor două puncte: partea
superioară a obiectului este vizualizată
inversat faţă de poziţia reală (înspre radar) şi
se suprapune peste bază (B' şi A').
 aceste fenomene au un efect foarte similar Deformaţii provocate de relief
cu efectul fenomenului de contracţie. Efectul (fenomenele de inversiune şi suprapunere)
este maxim la unghiuri de incidenţă mici, în
porţiunea din imagine situată în "near range",
în special în cazul zonelor muntoase.
(fenomenele de inversiune şi suprapunere)
 atât contracţia cât şi inversiunea şi suprapunerea au ca efect apariţia unor zone
umbrite în imagine deoarece fasciculul radar nu poate ilumina suprafaţa acestora.
 efectul de umbrire se intensifică pe măsură ce unghiul de incidenţă creşte din
zona imaginii aflată cel mai aproape de nadir până la zona situată cel mai departe
de acest punct.

(fenomenul de umbrire)
Tehnologia RADAR
Cuprins
 Misiuni satelitare (1)

Misiuni satelitare - ERS
 Platforma satelitară ERS-1 (European Remote Sensing Satellite) a fost lansată
de ESA cu ajutorul unei rachete Ariane, în anul 1991.
 ERS-1 reprezintă primul satelit de observare a Pământului lansat de ESA, în
cooperare cu Norvegia şi Canada.
 Platforma ERS-1 a avut diferite misiuni care se încadrau în cicluri de 3, 35 sau
336 zile (Misiunea Geodezică). ERS-1 şi-a încheiat misiunea în martie 2000.
 Platforma satelitară ERS-2 a fost lansată în anul 1995 şi păstrează
caracteristicile tehnice ale senzorilor care echipau ERS-1.
 Elementul de noutate este reprezentat de senzorul GOME (Global Ozone
Monitoring Experiment).
 Platforma ERS-2 a fost lansată în acelaşi plan orbital ca ERS-1, ceea ce a permis
realizarea unor misiuni în tandem (în perioadele 1995-1996 şi 1999-2000),
înregistrarea aceluiaşi punct de pe suprafaţa terestră fiind realizată de către
ERS-2 la un interval de o zi faţă de ERS-1.
 În timpul acestor misiuni au fost preluate înregistrări care au fost utilizate în
aplicaţii de interferometrie, în special pentru generarea modelului digital al
terenului. Succesorul platformei ERS-2 este ENVISAT.
 Platformele ERS-1/ERS-2 sunt echipate cu senzori de preluare a imaginilor,
dedicaţi în special studiilor privind zona continentală (identificarea şi
gestionarea schimbărilor survenite în categoria de folosinţă a terenului,
monitorizarea proceselor dinamice din zonele de coastă), atmosfera
(monitorizarea zonelor poluate), suprafeţele acoperite de apă (identificarea
schimbărilor climatice prin monitorizarea creşterii nivelului apei şi al
temperaturii acesteia la suprafaţă, studiul curenţilor de aer şi al curenţilor
oceanici) şi calota glaciară.
Printre instrumentele aflate la bordul platformelor ERS-1 şi ERS-2 se numără:
 senzor SAR (Synthetic Aperture Radar) - operează în banda C, polarizare
VV (transmisie verticală a semnalului, recepţie verticală a semnalului),
având lungimea de undă de 5,66 cm; acest senzor preia imagini cu
rezoluţia spaţială de 30 m, dimensiunea la sol suprafeţei înregistrate fiind
de 100 km x 250 km. Imaginile sunt preluate atât în orbită ascendentă cât
şi descendentă, ceea ce implică schimbarea direcţiei de iluminare (astfel
sunt obţinute informaţii adiţionale despre elementele din spaţiul obiect);
 radiometru cu microunde MWR (Microwave Radiometer) – este un senzor
pasiv care înregistrează date în două intervale de bandă în domeniul
microundelor; acest instrument efectuează măsurători ale coloanei de
vapori din atmosferă şi a conţinutului de apă din nori, parametri care sunt
utilizaţi drept coeficienţi de corecţie pentru semnalul altimetrului radar;
 altimetru radar RA (Radar Altimeter) – operează în banda Ku şi este
utilizat pentru aplicaţii în cazul zonelor acoperite cu gheaţă şi al
oceanelor;
 radiometru cu baleiaj longitudinal ATSR (Along Track Scanning
Radiometer) – este un senzor experimental care preia înregistrări în
infraroşu, în patru benzi spectrale, pentru realizarea unor măsurători de
precizie ale temperaturii la suprafaţa apei; în cazul platformei ERS-2,
radiometrul este echipat cu benzi spectrale adiţionale care înregistrează
radiaţia din domeniul vizibil, pentru monitorizarea covorului vegetal.
Folosind aceeaşi imagine, se poate determina experimental indicele SAVI
(Soil Adjusted Vegetation Index).
 spectrometru pentru monitorizarea globală a stratului de ozon GOME –
reprezintă un senzor care funcţionează în intervalele ultraviolet şi vizibil,
instalat numai la bordul ERS-2.
 Orbita platformelor ERS este helio-sincronă, cvasi-polară şi cvasi-circulară.
Platformele ERS sunt caracterizate printr-un grad ridicat de stabilitate a orbitei
şi o calitate superioară a datelor preluate. Datorită acestor caracteristici,
coerenţa înregistrărilor SAR complexe provenite din două sau mai multe
treceri ale satelitului pe aceeaşi orbită prezintă valori ridicate.
Altitudinea orbitei la ecuator 785 km

Numărul de orbite / zi ≈ 14
Rezoluţia temporală 35 zile
Înclinarea orbitei 98,50
Frecvenţa radar 5,3 GHz

Lungimea de undă 5,66 cm
Unghiul de incidenţă 230
Polarizare VV
Direcţia de iluminare a antenei dreapta
 O altă aplicaţie de interferometrie (diferenţială) realizată cu succes pe baza
înregistrărilor preluate de senzorul SAR al platformelor ERS este reprezentată
de studiul efectelor cutremurelor şi al alunecărilor de teren de mare întindere.
 Conform cercetărilor efectuate până în prezent, modelul digital al terenului
obţinut în urma procesării interferometrice a datelor preluate de ERS-1/ERS-2
prezintă o precizie altimetrică situată între ± 5 m şi ± 20 m. Precizia altimetrică
variază în funcţie de relief şi baza de preluare. Valori ale preciziei altimetrice
de aproximativ ± 3 m au fost înregistrate pentru zonele cu relief de câmpie, în
cazul datelor preluate în timpul misiunilor Tandem (pentru suprafeţe care îşi
păstrau coerenţa între cele două preluări efectuate în condiţii atmosferice
asemănătoare).
 ERS-1 și-a încheiat misiunea în anul 2000, iar ERS-2 în anul 2011.
Misiuni satelitare - SRTM
 SRTM – în februarie 2000, în urma unei cooperări între NASA (National
Aeronautics and Space Administration), NGA (National Geospatial-Intelligence
Agency), DLR (Deutsche Zentrum für Luft- und Raumfahrt) şi ASI (Agenzia
Spaziale Italiana) a fost iniţiată misiunea SRTM (Shuttle Radar Topography
Mission), care a avut scopul de a prelua înregistrări SAR (Synthetic Aperture
Radar) interferometrice ale zonelor continentale situate între 56° latitudine
sudică şi 60,25° latitudine nordică.
 Misiunea a avut o durată de 11 zile. La bordul platformei au fost instalate două
radare cu deschidere sintetică, unul în banda C (operat de SUA) şi unul în
banda X (operat de Germania şi Italia), datele preluate în timpul misiunii fiind
prelucrate interferometric. MDT SRTM sunt distribuite la trei rezoluţii diferite
[http://www2.jpl.nasa.gov/srtm/]:
 o secundă de arc (aproximativ 30 m la ecuator) pentru teritoriul Statelor
Unite ale Americii (disponibil gratuit pentru SUA).
 3 secunde de arc (aproximativ 90 m la ecuator) pentru toate zonele
continentale cuprinse între 56° latitudine sudică şi 60,25° latitudine
nordică (disponibil gratuit).
 30 secunde de arc (aproximativ 1 km la ecuator) pentru întreg globul
pământesc, inclusiv zonele acoperite cu apă (disponibil gratuit).
Misiuni satelitare - ENVISAT
 Programul ENVISAT a luat fiinţă în urma elaborării de către ESA a strategiei
globale pentru observarea Terrei, în anul 1988. La finanţarea şi realizarea
satelitului au participat: Austria, Belgia, Canada, Danemarca, Elveţia, Finlanda,
Franţa, Germania, Italia, Marea Britanie, Norvegia, Olanda şi Suedia.
 ENVISAT asigură continuitatea misiunilor ERS lansate de ESA, înregistrările
preluate de acesta fiind utilizate la monitorizarea continuă a evoluţiei
schimbărilor climatice şi a mediului înconjurător. Satelitul a fost lansat în anul
2002, cu ajutorul unei rachete Ariane 5.
 La bordul platformei satelitare ENVISAT sunt instalaţi 10 senzori radar şi optici.
O parte dintre aceste sisteme au aceleaşi caracteristici şi sunt utilizate în
aceleaşi scopuri ca senzorii aflaţi la bordul platformelor ERS.
 sistem radar cu antenă sintetică ASAR (Advanced Synthetic Aperture Radar) -
este succesorul sistemelor SAR care au echipat platformele ERS-1 şi ERS-2, ceea
ce permite coerenţa unui program de analiză multitemporală pe termen lung.
 senzorul ASAR prezintă însă anumite caracteristici îmbunătăţite: acoperirea,
intervalul valorilor unghiurilor de incidenţă, polarizarea şi modurile de operare.
Lăţimea zonei înregistrate la sol poate fi de 100 km sau 400 km.
Altitudinea orbitei la ecuator ≈ 800 km


Lungimea de undă 5,66 cm
Unghiul de incidenţă (IS1-IS7) 15,0 – 45,20
0
Polarizare HH, VV, HH/VV, HH/HV, VV/VH

Direcţia de iluminare a antenei dreapta
 Antenele acestui sistem permit înregistrarea datelor (care pot fi utilizate în
aplicaţii de interferometrie) în regimuri de lucru diferite:
• modul de operare IM (Image Mode) - generează o imagine care acoperă o
suprafaţă între 50 şi 100 km, cu o rezoluţie spaţială de 30 m; senzorul
foloseşte la emisie şi recepţie polarizarea verticală (VV) sau orizontală (HH);
• modul de operare WSM (Wide Swath) – generează o imagine care are
dimensiunea maximă de 400 km în plan perpendicular pe direcţia de
deplasare a platformei; rezoluţia spaţială este de 150 m, iar polarizarea VV
sau HH;
• modul de operare AP (Alternating Polarisation) – imaginile preluate în acest

mod de operare prezintă o acoperire între 50 şi 100 km, rezoluţie spaţială
30 m şi polarizare alternativă HH/VV, HH/HV, VV/VH.
modul IM modul WSM modul AP

 radiometru cu baleiaj longitudinal AATSR (Advanced Along-Track Scanning
Radiometer) - este succesorul senzorilor ATSR (Along Track Scanning
Radiometer) instalaţi pe platformele ERS-1 şi ERS-2. Acest senzor este utilizat
în special pentru monitorizarea suprafeţei oceanelor şi a terenurilor umede
joase, sub diferite lungimi de undă, în domeniile vizibil şi infraroşu. Este
posibilă înregistrarea imaginilor sub două unghiuri de incidenţă diferite, în
infraroşu mediu şi termic, rezultând măsurători ale temperaturii suprafeţei
mărilor şi oceanelor cu o precizie de ± 0,3°C.
 spectrometru de mare rezoluţie MERIS (Medium Resolution Imaging
Spectrometer) – măsoară radiaţia emisă de Pământ în 15 benzi spectrale
cuprinse în intervalul de bandă 0,39 μ – 1,04 μ (vizibil şi infraroşu apropiat);
rezoluţia spaţială a acestui senzor este de 300 m, iar cea temporală de 3 zile;
 altimetru radar RA-2 (Radar Altimeter);
 radiometru cu microunde MWR (Microwave Radiometer);
 senzor DORIS (Doppler Orbitography and Radiopositioning Integrated by
Satellite) - este utilizat pentru determinarea poziţiei satelitului pe orbită cu o
precizie de cel puţin  10 cm;
 spectrometru pentru supravegherea stratului de ozon GOMOS (Global Ozone

Monitoring by Occultation of Stars);
 interferometru pentru sondajul pasiv al atmosferei MIPAS (Michelson
Interferometer for Passive Atmospheric Sounding);
 spectrometru de absorbţie cu baleiaj şi înregistrare de imagini SCHIAMACHY
(SCanning Imaging Absorption spectroMeter for Atmospheric CHartographY) –
compară radiaţia electromagnetică solară cu cea reflectată de suprafaţa
terestră, rezultând astfel informaţii referitoare la atmosferă.
Vă mulţumesc
pentru atenţie!
Tehnologia RADAR
Cuprins
 Misiuni satelitare (2)

Misiuni satelitare – TerraSAR-X
 TerraSAR-X este un proiect realizat de Agenţia Spaţială Germană (DLR) în
cooperare cu compania ASTRIUM. DLR este proprietarul şi operatorul
platformei satelitare şi al segmentului terestru PGS (Payload Ground System) şi
deţine drepturile de exploatare în scop ştiinţific al datelor, în timp ce ASTRIUM
deţine drepturile exclusive de exploatare comercială a produselor. TerraSAR-X
a fost lansat în iunie 2007. TanDEM-X a fost lansat in anul 2010.

Ora de pasaj (orbită ascendentă) 18:00 ± 0,25 h (ora locală)

Unghiul de incidenţă (StripMap / ScanSar) 200 - 450 (maxim 150 - 600)
Unghiul de incidenţă (Spotlight) 200 - 550 (maxim 150 - 600)
Polarizare HH, VH, HV,VV
Lungimea antenei 4,8 m
Direcţia de preluare a antenei dreapta, stanga
 Platforma TerraSAR-X este echipată cu un radar lateral cu apertură sintetică,
care operează în banda X (lungimea de undă 3 cm). Antena electronică a
radarului poate fi programată să opereze în diverse moduri, ceea ce conduce
la posibilitatea preluării datelor pentru aplicaţii variate şi numeroase.
 Modelul digital al terenului construit pe baza imaginilor TerraSAR-X prezintă o
precizie altimetrică absolută de aproximativ ± 5-10 m, în funcţie de condiţiile
de preluare.
 Modurile de operare ale senzorului SAR de la bordul TerraSAR-X sunt:
 modul de operare StripMap (SM) - reprezintă modul de preluare clasic al
senzorilor SAR, întâlnit şi la alte platforme satelitare, cum ar fi ERS-1/ERS-
2 sau ENVISAT. Zona de înregistrare de la sol este iluminată de o secvenţă
continuă de impulsuri, fasciculul emis de antenă fiind orientat la un unghi
fix pe direcţia elevaţiei şi a azimutului;
 modul de operare Spotlight (HS, SL) – permite preluarea a două tipuri de
înregistrări: SL (Spotlight) şi HS (Spotlight de foarte mare rezoluţie), care
diferă prin rezoluţia în azimut şi dimensiunea zonei înregistrate;
 modul de operare ScanSAR (SC) – emite impulsuri radar sub unghiuri de
incidenţă diferite; benzile de preluare ScanSAR sunt alcătuite în mod
exclusiv din fascicule StripMap, pentru obţinerea unei acoperiri de 100 km
fiind necesare patru fascicule SM; rezoluţia în azimut este redusă.
modul SM modul SL modul SC

Misiuni satelitare – TanDEM-X
Misiuni satelitare – TanDEM-X
Misiuni satelitare – Sentinel-1
 Platformă satelitară cu radar în bandă C
 Componentă spațială a Programului Copernicus
 Constelație de 2 sateliți (1A și 1B)‫‏‬
 Sentinel-1A a fost lansat în 2014, iar Sentinel-1B în 2016

 Asigură continuitatea misiunilor ERS și ENVISAT
 Concept de monitorizare continuă
 Destinat serviciilor care furnizează produse

 Timp de livrare a imaginilor: aprox. 3 ore de la achiziție
 Modul principal de operare – Interferometric Wide Swath
 Rezoluție spațială 5x20 m (range x azimuth)
 250 km lățimea benzii
 Polarizare VV+VH sau HH+HV

 Acoperire frecventă: 3 zile la ecuator, 2 zile la peste ±40 grade latitudine
 Date disponibile gratuit și neîngrădit la: https://scihub.copernicus.eu/
 Orbită heliosincronă, cvasi-polară, circulară
 altitudine: 693 km
 înclinație: 98.18°
 4 moduri de operare:
 Strip Map Mode: 80 km lățime, 5 x 5 m rezoluție spațială
 Interferometric Wide Swath: 250 km lățime, 5x20 m rezoluție spațială
 Extra-Wide Swath Mode: 400 km lățime, 25 x 100 m rezoluție spațială

 Wave-Mode: 20 km x 20 km, 5 x 20 m rezoluție spațială
Vă mulţumesc
pentru atenţie!
Tehnologia RADAR
Cuprins
 Etape de procesare
Etape de procesare
Focusare
Multilooking
Filtrare
Calibrare
Coregistrare
radiometrică
Geocodare
Normalizare
radiometrică Mozaicare
Segmentare
Clasificare
Etape de procesare Focusare
• Se aplică datelor RAW. Semnalul recepţionat de sistemul SAR este distribuit în

range şi azimut. Obiectivul focusării este acela de a colecta semnalul radar
dispersat pentru fiecare pixel al imaginii. Reprezintă practic operaţiile care se
fac pentru procesarea imaginilor preluate cu un senzor cu apertură sintetică.
• Etape:
 eşantionarea semnalului SAR
 cuantizarea semnalului SAR
• În urma acestei procesări se obţin datele de tip "Single Look Complex" (IMS).
Semnal RAW
RANGE
Semnal PROCESAT
 IMS RANGE
Semnal RAW
AZIMUT
Semnal PROCESAT
 IMS AZIMUT
Etape de procesare Multilooking
• Procesorul semnalului SAR poate utiliza întreaga lungime a aperturii

sintetice şi toate înregistrările de semnal efectuate pentru a produce
imagini cu cea mai bună (fină) rezoluţie cu putinţă, deşi foarte afectate
de zgomot, imaginile de tip "Single Look Complex" (IMS).
• Se pot produce imagini cu diferite rezoluţii, în funcţie de factorul de
multiplicare ("number of looks") aplicat. Rezoluţia radiometrică
(calitatea imaginii) creşte, în timp ce rezoluţia spaţială scade.
• Atenţie: există o diferenţă între factorul de multiplicare implementat de
procesor şi factorul efectiv de multiplicare determinat pe baza
metadatelor imaginii SAR.
1. Se transformă imaginea SAR din

plan înclinat în plan orizontal.
2. Se obţine o rezoluţie radiometrică
mai bună, însă o rezoluţie spaţială
mai mică.
Imagine
3. Pixelii imaginii au o formă pătrată. transformată în
plan înclinat
Factor de
multiplicare
1 range x 5 azimut
Imagine ENVISAT
ASAR de tip
"Single Look Imagine formată
Complex" (IMS) în plan înclinat
• Date necesare pentru a calcula rezoluţia

spaţială în plan orizontal (şi implicit factorul
de multiplicare):
 rezoluţia imaginii în plan înclinat:
 SR – rezoluţia în range
 SA – rezoluţia în azimut
 unghiul de incidenţă (valoarea medie,
în centrul imaginii): Θ
• Exemplu numeric:
 SR = 7,90 m  GR = 7,90 m / sin 230 = 20,21 m ≈ 20 m
 SA = 3,99 m  GA = 20 m
 Θ = 230  Factor de multiplicare azimut = 20 / 3,99 = 5
Etape de procesare Filtrare
• Speckle – este un zgomot produs de sistemele coerente (SAR, Laser).

Poate fi observat în imaginile radar. Imaginile optice de teledetecţie nu
sunt afectate de zgomot deoarece radiaţia solară nu este coerentă.
• Apare aleatoriu în cuprinsul imaginii şi este cauzat de interferenţa
dintre undele electromagnetice retro-dispersate de diversele tipuri de
obiecte înregistrate.
• O parte din zgomotul speckle este eliminat atunci când se realizează
etapa de multilooking. Însă dacă se aplică un factor de multiplicare
prea mare, atunci se pierd detalii importante din imagine.
• Prima etapă în cadrul filtrării: se verifică dacă zgomotul afectează şi alţi
pixeli din jurul pixelului analizat. Se folosesc ferestre de filtrare. Cu cât
fereastra de filtrare are dimensiuni mai mari, cu atât rezultatul este mai
bun.
• În imaginile SAR de mare rezoluţie, zgomotul speckle poate afecta doar

o anumită parte a imaginii (de exemplu, o zonă urbană).
• Prin urmare, algoritmul de filtrare ales trebuie să ofere o soluţie de
compromis între eliminarea zgomotului speckle (rezoluţia radiometrică)
şi păstrarea detaliilor spaţiale (rezoluţia spaţială).
• Filtre recomandate:
 filtre adaptive (se determină pe baza unui coeficient de variaţie –
de exemplu, media sau deviaţia standard – calculat în cadrul unei
ferestre imagine) care conţin modele de zgomot speckle ← pentru
imagini SAR de foarte mare rezoluţie.
 Mean, Median, Frost, Lee, Refined Lee, Gamma-Map
Imagine ENVISAT ASAR Imagine ENVISAT ASAR

nefiltrată (multilooking aplicat) filtru GAMMA MAP

filtru mediu (mean) filtru De Grandi
Imagini ENVISAT ASAR Imagini ENVISAT ASAR

coregistrare filtrare + coregistrare
Etape de procesare Coregistrare
• Presupune alinierea spaţială, şi eventual reeşantionarea (în cazul în

care pixelii au dimensiuni diferite) imaginilor SAR care sunt preluate
asupra aceleiaşi zone. Prin coregistrare sunt corectate translaţiile,
rotaţiile şi diferenţele de scară dinte imagini.
• Condiţie esenţială pentru coregistrare: imagini preluate din aceeaşi
orbită şi cu aceeaşi geometrie de preluare.
• Nu trebuie confundată cu geocodarea! Imaginile coregistrate nu sunt
transformate într-un sistem de proiecţie cartografică, iar distorsiunile
provocate de relief şi nu sunt eliminate.
• Etapele coregistării:
 estimarea grosieră a translaţiilor (pe cele două axe) dintre imagini,
pe baza parametrilor orbitali
 o imagine este considerată principală, restul secundare
 împărţirea imaginilor în ferestre imagine de dimensiuni mai mici
 calculul unor coeficienţi de corelaţie între pixelii aflaţi în ferestre
corespondente în imaginile care urmează a fi coregistrate
 coeficientul maxim de corelaţie dintr-o fereastră determină valoarea
translaţiilor dintre imagini
 translaţiile efective pe cele două axe (range şi azimut) se calculează
prin funcţii polinomiale în funcţie de poziţia pixelului în cadrul
imaginii
Imagini ENVISAT coregistrate

Etape de procesare Geocodare
• Reprezintă transformarea unei imagini SAR din planul imagine (plan

înclinat sau plan orizontal) într-un sistem de proiecţie cartografic.
• Există două categorii principale:
 Geocodare pe baza unei elipsoid – plan de altitudine constantă
 Geocodare pe baza unui Model Numeric al Terenului (MNT)
• Tipuri de geocodare:
 relativă – fără puncte de sprijin (GCP)
 absolută – cel puţin un punct de sprijin (GCP)
• Precizia de localizare a unui pixel intr-o imagine radar geocodată este la
nivel de sub-pixel, fără utilizarea punctelor de sprijin, în cazul în care sunt
corectaţi parametrii orbitali (efemeride precise).
• Singura metodă corectă de geocodare a imaginilor radar este prin

utilizarea unei abordări de tip range-Doppler. Imaginile radar nu pot fi
geocodate pe baza unor metode care folosesc polinoame de diferite
grade (cum este cazul imaginilor optice).
• Geocodarea presupune eliminarea deformaţiilor provocate de relief.
Trebuie luate în calcul caracteristicile sistemului radar şi ale procesorului.
Abordarea range-Doppler presupune îndeplinirea următoarelor condiţii:
RS  S  P RS = distanţa înclinată
Ecuaţia range S, P = poziţia senzorului / obiectului vizat
vs, vp = viteza senzorului / obiectului vizat
2f0 (vP  VS )RS
fD  f0 = frecvenţa sistemului SAR
c RS
c = viteza luminii
Ecuaţia Doppler fD = frecvenţa Doppler procesată
Geometrie radar MNT Geocodare

Imagine ERS Imagine ERS

geocodare pe baza unui elipsoid geocodare pe baza unui MNT
Calibrare
Etape de procesare radiometrică
• Sistemele radar măsoară raportul
dintre intensitatea impulsului emis
şi intensitatea impulsului
recepţionat. Acest raport poartă
denumirea semnal retro-dispersat
(backscatter).
• Calibrarea valorilor semnalului
retro-dispersat este necesară când
dorim să comparăm imagini
preluate de senzori diferiţi sau
imagini preluate de acelaşi senzor
în moduri de preluare diferite.
Harta deformaţiilor provocate de
• O calibrare riguroasă se poate relief (creată pe baza unui MNT şi
realiza numai pe baza unui MNT! a geometriei de preluare)
Calibrare
 BETA – reprezintă coeficientul de reflectivitate (strălucirea). Pentru
calcul acestui coeficient nu este nevoie de unghiul de incidenţă.
 SIGMA - reprezintă coeficientul de retrodispersie. Este o măsură a
intensităţii semnalului reflectat de obiectele din teren şi se exprimă
în dB. Este o valoare normalizată prin care se compară intensitatea
înregistrată cu cea estimată. Variază în funcţie de lungimea de undă,
unghiul de incidenţă, polarizare şi caracteristicile obiectului vizat.
 GAMMA – este coeficientul de retrodispersie normalizat cu cosinusul
unghiului de incidenţă.
Calibrare

geocodată pe baza unui MNT geocodată pe baza unui MNT
+ calibrare radiometrică (SIGMA)
Normalizare
• Chiar şi după efectuarea unei
calibrări radiometrice riguroase
există variaţii ale coeficientului de
retrodispersie, pe direcţia range.
• Aceasta deoarece energia retro-
dispersată depinde de unghiul de
incidenţă. Cu cât unghiul de
incidenţă este mai mic, iar
imaginea are dimensiuni mai mari,
cu atât coeficientul de retro-
dispersie va avea o variaţie mai
mare în range.
Harta unghiurilor de incidenţă
(creată pe baza metadatelor)
Normalizare
• Graficul arată variaţia coeficientului
de retro-dispersie pentru diferite
clase de acoperire a terenului, în
funcţie de unghiul de incidenţă şi
dimensiunea imaginii în range.
• Pentru egalizarea acestor valori este
nevoie de realizarea normalizării
radiometrice.
Normalizare

fără calibrare radiometrică cu calibrare radiometrică
Etape de procesare Mozaicare
• Mozaicarea imaginilor SAR are loc după efectuarea următoarelor etape:

geocodare pe bază de MNT, calibrare radiometrică şi normalizare
radiometrică (SIGMA).
• Mozaicarea se realizează pentru obţinerea unor imagini continue în cazul
unor zone de dimensiuni foarte mari (la nivelul unei ţări sau al unui
continent). Este cazul, în special, al imaginilor SAR de mare rezoluţie.
• Un mare avantaj al imaginilor radar este dat de faptul că nu există
diferenţe de iluminare între imagini preluate la momente diferite
(condiţiile meteorologice sau variaţiile sezonale ale unghiului de elevaţie
al Soarelui nu au nicio influenţă).
• Procesul de mozaicare este complet automat.
Etape de procesare Mozaicare
Mozaic de imagini SAR geocodate JERS-1

Etape de procesare Segmentare
• Segmentarea imaginilor SAR este bazată pe ideea conform căreia

imaginile sunt alcătuite din regiuni diferite (în care semnul reflectat este
constant), separate de margini (limite).
• Numărul şi poziţia acestor segmente sunt necunoscute şi trebuie
determinate în funcţie de fiecare imagine SAR. Prin urmare, analiza se
face la nivel de segment (regiune), nu de pixel.
• Exemple de algoritmi de segmentare:
 prin detectarea marginilor (limitelor)
 prin identificarea regiunilor (segmentelor)
Imagini ENVISAT ASAR

preluate la date diferite

segmentate prin
detectarea limitelor

segmentate prin identificarea regiunilor
(stânga 150 de segmente, dreapta 250 de segmente)
Etape de procesare Clasificare
• Alegerea metodei de clasificare a unei singure imagini SAR depinde de

nivelul de detaliu dorit:
 clasificare supervizată – definirea eşantioanelor de instruire
 clasificare nesupervizată – identificarea grupurilor de pixeli similari
• Două imagini SAR:

 detectarea schimbărilor
 interferometrie
• Minim trei imagini SAR:
 analiza multi-temporală
Imagini ERS Tandem

harta coerenţei (stânga)
imagine clasificată (dreapta)
Imagini ERS-2 Tandem

coregistrare (stânga)
imagine clasificată (dreapta)
Vă mulţumesc
pentru atenţie!
Tehnologia RADAR
Cuprins
 Interferometrie radar
Interferometrie radar
• Principiul interferometriei
 Interferometria constă în măsurarea diferenţei de fază a unui semnal radar, prin prelucrarea
a două sau mai multe imagini SAR complexe preluate simultan sau la un anumit interval de
timp, din poziţii aproape identice.
 În anii '70 această tehnologie folosea numai perechi de imagini preluate simultan de către
platforme echipate cu două sisteme SAR (o antenă de transmisie/recepţie şi o antenă de
transmisie/recepţie sau numai recepţie). Principalul avantaj oferit de aceste sisteme constă
în lipsa decorelării temporale, ceea ce conduce la valori foarte mari ale coerenţei. În plus,
baza de preluare este fixă şi optimă pentru generarea modelelor digitale ale terenului.
 La începutul anilor '80 tehnologia a fost extinsă, fiind posibilă şi utilizarea imaginilor preluate
la momente diferite de timp, de către un singur senzor SAR instalat la bordul unei
platformele satelitare. În acest caz, există mai multe dezavantaje: determinarea cu dificultate
a parametrilor orbitei (ceea ce implică erori de determinare a bazei de preluare) şi apariţia
decorelării temporale, în funcţie de intervalul de timp scurs între cele două preluări.
• Interferometria permite măsurarea cu precizie a drumului parcurs de semnalul radar
datorită naturii coerente a acestuia. Această tehnologie poate produce două tipuri de
informaţie: informaţia referitoare la topografia terenului şi informaţia referitoare la
deplasarea sau deformarea terenului.
 În primul caz, tehnica poartă denumirea de interferometrie convenţională, sau
simplu interferometrie (InSAR – Interferometric Synthetic Aperture Radar), iar
produsul acesteia este modelul digital al terenului.
 În cel de al doilea caz, produsul final este o hartă de deplasare/deformare a
terenului, iar tehnologia se numeşte interferometrie diferenţială (DInSAR -
Differential Interferometric Synthetic Aperture Radar). Unul dintre dezavantajele
interferometriei diferenţiale este decorelarea temporală şi geometrică.
 O nouă aplicaţie de interferometrie este cea denumită "interferometrie pe baza
ţintelor permanente" (PSI - Persistent Scatterers Interferometry), prin care sunt
analizaţi şi utilizaţi pixelii care prezintă o valoare ridicată a coerenţei într-un
interval mare de timp şi pentru diferite unghiuri de preluare. Pentru identificarea
acestor puncte (PS – Permanent Scatterers) este necesară analiza unei serii foarte
mari de imagini SAR complexe, preluate asupra zonei de studiu. Un astfel de punct
este caracterizat de o coerenţă foarte bună, dimensiunea sa fiind mai mică decât
rezoluţia imaginii SAR.
• Principiul interferometriei
• Interferometria convenţională (InSAR)
 modele digitale ale terenului
• Interferometria diferenţială (DInSAR)

 hărţi de deplasare/deformare a terenului
• Interferometrie pe baza ţintelor permanente (PSI)

 hărţi de deplasare/
deformare a terenului
• Criteriile de alegere a imaginilor
 baza de preluare geometrică
 intervalul de preluare
 coerenţa, condiţiile meteorologice
 unghiul şi direcţia de preluare
 tipul de relief şi acoperire a terenului
• Factorii care influenţează calitatea fazei interferometrice

• Calculul altitudinii de ambiguitate   R  sin( )
hamb  
2  B perp
Exemplu: Bperp este 50 m, atunci altitudinea de Exemplu: Bperp este 250 m, atunci altitudinea
ambiguitate este de 188 m. de ambiguitate este de 37 m.
• Registraţia imaginilor
 registraţie geometrică
 registraţie aproximativă
 registraţie precisă
 reeşantionarea imaginii secundare
 registraţie spectrală
 filtrarea imaginilor în distanţă înclinată (baza perpendiculară are valori mari)
 filtrarea imaginilor în azimut (valori Doppler mari)
• Generarea interferogramei sintetice

 parametrii orbitei
 modelul digital al terenului
• Calculul interferogramei complexe (şi compresia acesteia - multilooking)
  R  sin( )
hamb  
2  B perp
• Calculul interferogramei diferenţiale (altitudinea de ambiguitate)
• Filtrarea interferogramei diferenţiale (filtru adaptiv)
• Generarea hărţii de coerenţă
• Desfăşurarea fazei
• Corectarea bazei de preluare
• Transformarea fazei interferometrice
în altitudine
Interferometrie radar – exemplul 1
• Interferometrie SAR
– TerraSAR-X Stripmap (SM)
• baza perpendiculară de preluare : 55,49 m
• interval de timp: 44 zile
Caracteristici Imaginea TSX SM 1 Imaginea TSX SM 2
Dată înregistrare 2008-02-12 2008-03-27
Orbită 9 9
Fascicul strip_012 strip_012
Tip orbită ascendentă ascendentă
Direcţia de preluare dreapta dreapta
Polarizare HH HH
Interval lăţime de bandă 100 MHz 100 MHz
Unghiul de incidenţă 41,060 41,060
Coordonatele centrului imaginii - latitudine 44,500 44,500
Coordonatele centrului imaginii - longitudine 26,01 0 26,010
Dimensiune imagine în distanţă înclinată 29732 pixeli 29732 pixeli
Dimensiune imagine în azimut 15424 pixeli 15424 pixeli
Rezoluţia în distanţă înclinată 1,765 m 1,766 m
Rezoluţia în distanţă orizontală 2,687 m 2,687 m
Rezoluţia în azimut 3,000 m 3,000 m
Distanţa înclinată până la centrul imaginii 663624,73 m 663623,50 m
Altitudinea platformei 514089,34 m 514054,50 m
Unghiul de preluare 39,2250 39,2300
Baza de preluare temporală 44 zile
Baza de preluare spaţială 55,50 m
Baza de preluare spaţială paralelă -1,36 m
Baza de preluare spaţială perpendiculară 55,49 m
• Registraţia imaginilor TSX SM
– 400 de puncte de legătură
– pragul de toleranţă minim pentru
coeficientul
de corelaţie: 0,20
– fereastra de căutare: 12x12 pixeli
– 4 puncte de sprijin
• eroarea reziduală în azimut: ±
0,4654 m
• eroarea reziduală în distanţă
înclinată: ± 1,3070 m
• eroarea reziduală totală: ±
1,3874 m
• Calculul interferogramei
complexe
– 4x4 pixeli, 8x8 pixeli, 12x12
pixeli, 16x16 pixeli, 20x20 pixeli
• Calculul interferogramei
diferenţiale
– altitudinea de ambiguitate ≈ 117
m (2π ≈ 117 m)
• Analiza coerenţei
– interval coeficient de coerenţă: 0 ÷ 0,99
Lacul Văcăreşti
– valoarea medie a coeficienţilor de coerenţă: 0,30
sere
Parcul Alexandru
sere Ioan Cuza
Lacul Morii
– 0,65 pragul de toleranţă pentru
coeficientul de coerenţă
• Corectarea bazei
perpendiculare de preluare
– corecţie de 26 cm (noua valoare
55,23 m)
• Generarea modelului digital

al suprafeţei de reflectanţă
TerraSAR-X SM
– introducerea unui singur punct de
sprijin
– sistemul de proiecţie UTM
(Universal Tranverse Mercator),
zona 350N, datum WGS84,
elipsoid WGS84, rezoluţie spaţială
12 m (conform specificaţiilor
TanDEM-X)
– decuparea unei zone de interes cu
dimensiunea de 15 km x 15 km
MDT SPOT HRS – 22 m rezoluţie MD5 TSX SM – 12 m rezoluţie

• Interferometrie SAR Caracteristici
ERS Tandem
– imaginea 1
ERS Tandem
– imaginea 2
– ERS Tandem Senzor
Dată înregistrare
ERS 1
1999-10-08
ERS 2
1999-10-09
• baza perpendiculară Orbită 465 465
Fascicul 43038 23365
de preluare : 228,90 m Tip orbită descendentă descendentă
• interval de timp: 1 zi Direcţia de preluare dreapta dreapta
Polarizare VV VV
Interval lăţime de bandă 15,55 MHz 15,55 MHz
Unghiul de incidenţă 23,2730 23,2710
Coordonatele centrului imaginii - latitudine 44,49 0 44,510
Coordonatele centrului imaginii - longitudine 25,830 25,830
Dimensiune imagine în distanţă înclinată 29625 pixeli 28965 pixeli
Dimensiune imagine în azimut 4991 pixeli 4992 pixeli
Rezoluţia în distanţă înclinată 7,90 m 7,90 m
Rezoluţia în azimut 3,98 m 3,98 m
Distanţa înclinată până la centrul imaginii 851721,92 m 851823,74 m
Altitudinea platformei 790096,16 m 790110,63 m
Unghiul de preluare 21,92 0 21,940
Baza de preluare temporală 1 zi
Baza de preluare spaţială 251,15 m
Baza de preluare spaţială paralelă 101,63 m
Baza de preluare spaţială perpendiculară 228,90 m
• Generarea interferogramei sintetice

• Calculul interferogramei complexe
– grad de compresie de 1x5 pixeli şi 2x10 pixeli
• Calculul interferogramei diferenţiale
– altitudinea de ambiguitate ≈ 39 m (2π ≈ 39 m)
• Filtrarea interferogramei diferenţiale
• Analiza coerenţei
– interval coeficient de coerenţă: 0 ÷ 0,92
– valoarea medie a coeficienţilor de coerenţă: 0,41
– algoritm MCF (Minimum Cost Flow)
• Corectarea bazei perpendiculare de preluare
– corecţie de 56 cm (noua valoare 229,46)
• Generarea modelului digital al suprafeţei de reflectanţă ERS Tandem

– sistemul de proiecţie UTM (Universal Tranverse Mercator), zona 350N, datum WGS84,
elipsoid WGS84, rezoluţie spaţială 25 m
– decuparea unei zone de interes cu dimensiunea de 15 km x 20 km
– coordonate colţ stânga-sus X = 418500 m, Y = 4928500 m
– coordonate colţ stânga-sus X = 438500 m, Y = 4913500 m
Aplicaţii ale tehnologiei radar Subsidenţă
• Subsidenţa este un proces de coborâre treptată a scoarţei terestre, care

are loc în bazinele de sedimentare. Poate fi provocat de extragerea
apelor subterane sau de activităţi miniere.
• Acest fenomen poate fi observat prin măsurători de nivelment sau
măsurători efectuate prin tehnologia GNSS. Însă dezavantajul este dat
de măsurarea unui număr foarte mare de puncte de suprafeţe vaste.
• Metodă: interferometrie diferenţială (DInSAR)  transformarea fazei
interferometrice (obţinută din trei sau mai multe imagini SAR preluate la
moment diferite, din puncte uşor diferite de pe orbită) în valori care
reprezintă deplasarea punctelor din teren.
• Metodă: interferometrie pe baza ţintelor permanente (PSI)  este o

formă a interferometriei diferenţiale. Pe baza unor puncte fixe (ţinte
permanente, din punct de vedere al tehnologiei radar), se pot identifica
deplasări ale punctelor la nivel de sub-mm.
• Este o tehnică foarte bună pentru monitorizarea construcţiilor: poduri,
baraje, şosele, clădiri. Se folosesc serii multitemporale foarte mari.
Rezultatul este similar cu cel care ar fi fost obţinut pe baza unor reţele
GPS care ar fi executat măsurători în acest timp.
Vă mulţumesc
pentru atenţie!
Tehnologia RADAR
Cuprins
 Interferometrie radar
Istoric – primele rezultate
• Primele rezultate obținute cu ajutorul interferometriei radar
Graham, Synthetic Interferometer Radar for Topographic Goldstein et al., Satellite radar
Mapping, Proceedings of the IEEE, vol. 62 no. 6, 1974. interferometry: Two-dimensional
phase unwrapping, Radio Science,
vol. 23, no. 4, 1988.
Interferometrie radar convențională
• Faza semnalului înregistrată într-un pixel al imaginii SAR:
SAR Unda
electromagentică
de referință
 Unda
R electromagentică
reflectată
Faza 4
  R  scatt  n  2
semnalului: 
Faza este ciclică, n este necunoscut!
 2
X-band:   3.1 cm
 0  2
h
3 2
Imagine SAR complexă
• O imagine SAR complexă este compusă din:
amplitudine fază
Formarea inteferogramei
• Diferența de fază a semnalului între două imagini SAR:
• într-o singură imagine SAR, faza are un

aspect aleatoriu (din cauza zgomotului).
• după etapa de coregistrare riguroasă a

celor două imagini SAR, interferograma
în care este calculată diferența de fază a
semnalului SAR din cele două imagini
reprezintă un produs cu semnificație
fizică (franje interferometrice aferente
peisajului vizat)!
• Imagini ERS – China (aprox. 100 km x 80 km):
• Influența lungimii de undă (sensitivitatea senzorului SAR):
L
Desfășurarea fazei interferometrice
• Desfășurarea fazei:
faza interferometrică:  i, k   T i, k   N i, k  faza "absolută"
componenta generată de componenta generată de

topografia terenului zgomotul semnalului
Desfășurarea fazei interferometrice
• Algoritm de identificare a celei mai probabile soluții:
Interferometrie radar diferențială
• Identificarea și măsurarea deplasărilor terenului:
t  t1
t  t2 B
Faza interferometrică:
  topo  z; B   diff
R 4
diff  Rdiff
R 
R  R  R
t  t1
t  t2
Rdiff
deplasarea terenului
sau subsidență
z
SAR
V R  y sin   z cos 
În cazul ERS:
 R
1 franjă interferometrică (2π)
z reprezintă:
x
2,8 cm pe R
3,0 cm pe z (de ex., subsidență)
y
z 7,2 cm pe y (deplasare, mișcare)
y
R
• Cutremur – Bam, Iran (Patromoniul Mondial UNESCO) - 26 decembrie 2003
(imagini ENVISAT din 03.12.2003 și 07.01.2004):
31 cm Uplift
17 cm Subsidence
© DLR
• Calitatea interferogramei:
© DLR
• Alunecări de teren – La Valette, Franța (imagini ERS):
© DLR
Aplicaţii ale interferometriei radar Model 3D
• Model 3D – rezultat din date

ERS Tandem, procesate de DLR
• perioada: 1995-2000
• dimensiune: 610.000 km2
• sistem de proiecție:
UTM zona 32, WGS84
• rezoluție: 25 m x 25 m
• precizie altimetrică:
câmpie 4-8 m
deal 8-30 m
munte >>30 m
• SRTM: Volcanul Cotopaxi

• TanDEM-X: Alaska / Siberia

GLOBE SRTM
1 km x 1 km 25 m x 25 m
TanDEM-X
12 m x 12 m
Volumul transportat: 25·109 m3
Diferența
de volum:
8,9·108 m3
• TerraSAR-X: Tokyo, High Resolution Spotlight, B=158 m, hamb=43,8 m

Aplicaţii ale interferometriei radar Subsidenţă

• Metodă: interferometrie pe baza ţintelor permanente (PSI)  este o

formă a interferometriei diferenţiale. Pe baza unor puncte fixe (ţinte
permanente, din punct de vedere al tehnologiei radar), se pot identifica
deplasări ale punctelor la nivel de sub-mm.
• Este o tehnică foarte bună pentru monitorizarea construcţiilor: poduri,
baraje, şosele, clădiri. Se folosesc serii multitemporale foarte mari.
Rezultatul este similar cu cel care ar fi fost obţinut pe baza unor reţele
GPS care ar fi executat măsurători în acest timp.
• PSI – Las Vegas, imagini ERS-1/2

Vă mulţumesc
pentru atenţie!
Tehnologia RADAR
Cuprins
 Polarimetrie radar
Polarimetrie radar
• Introducere
 energia electromagnetică conţine un câmp electric (E) a cărui intensitate
variază pe direcţia perpendiculară pe direcţia de deplasare a undei
electromagnetice şi un câmp magnetic (M) poziţionat perpendicular pe
câmpul electric. Undele electromagnetice se propagă cu viteza luminii (c).
Polarimetrie radar
• Introducere
 lungimea de undă (λ) - distanța parcursă de undă pe durata unei oscilații
complete; unitatea de măsură este m; interval utilizat 1 cm – 1 m.
 frecvenţa (Φ) - măsura numărului de repetări ale unui fenomen periodic
în unitatea de timp; unitatea de măsură este hz; interval utilizat 0.3 GHz –
300 GHz.
Polarimetrie radar
• Introducere
 polarizarea reprezintă o caracteristică foarte importantă a undelor electro-
magnetice din domeniul microundelor, fiind un indicator al orientării şi
formei obiectului vizat.
 senzorii radar de teledetecţie sunt proiectaţi astfel încât să transmită unde
fie cu polarizare orizontală, fie cu polarizare verticală.
 o undă electromagnetică cu polarizare orizontală sau verticală poate
genera un semnal radar retro-dispersat într-o varietate de polarizări.
Analiza polarizării acestor semnale radar transmise şi recepţionate
constituie ştiinţa denumită polarizare radar.
Polarimetrie radar
• Principiul polarimetriei radar
 polarimetria radar este ştiinţa prin care este achiziţionată, procesată şi
analizată starea de polarizare a unui câmp electromagnetic.
 informaţia despre polarizare este conţinută de semnalul radar retro-
reflectat către senzorul de teledetecţie.
Polarimetrie radar
• Semnalul radar retro-reflectat este influenţat de: structura, reflectivitatea,
forma, orientarea şi proprietăţile (umiditate, rugozitate) obiectului vizat.
Polarimetrie radar
Polarimetrie radar
Polarimetrie radar
• Introducere
 tipuri de polarizări:
o HH – transmis orizontal, recepţionat orizontal Polarizare
directă
o VV – transmis vertical, recepţionat vertical
o HV – transmis orizontal, recepţionat vertical
Polarizare
o VH – transmis vertical, recepţionat orizontal încrucişată
Polarimetrie radar
• Introducere
 tipuri de polarizare a sistemelor radar:
o simplă: HH, VV, HV sau VH
o duală: HH şi HV, VV şi VH sau HH şi VV

o alternativă: HH şi HV, alternativ cu VV şi VH
o completă: HH, VV, HV şi VH
 avantaj  informaţii complementare despre spaţiul obiect

Polarimetrie radar
compoziţie RGB
polarizare HV
(R-HH, G-VV, B-HV)
Polarimetrie radar
Polarimetrie radar
Polarimetrie radar
Polarimetrie radar
Polarimetrie radar
• Exemple
 senzor radar instalat
pe un avion, imagini
preluate cu diverse
polarizări.
San Francisco
Imagine Google Earth
Polarimetrie radar
HH HV VV
Polarimetrie radar
Google Earth HH, HV, VV

Polarimetrie radar
HH + VV HV HH - VV
Polarimetrie radar
Google Earth HH + VV, HV, HH - VV

Polarimetrie radar
• Analiza H / A / α
 H = entropie (mărime care indică cantitatea de informaţie
recepţionată în raport de cea transmisă)
 A = anizotropie (proprietate a unui corp de a prezenta
caracteristici mecanice, optice, electrice, magnetice diferite)
 α = parametru care indică tipul de retro-dispersie
Polarimetrie radar
Google Earth
Analiza H / A / α
Polarimetrie radar
Google Earth
Analiza H / A / α
Polarimetrie radar
Google Earth
Analiza H / A / α
Polarimetrie radar Analiza H / A / α Clasificarea imaginii
Polarimetrie radar
HH - VV, HV, HH + VV Analiza H / A / α

Polarimetrie radar
• Aplicaţii
Vă mulţumesc
pentru atenţie!
Tehnologia RADAR
Cuprins
 Polarimetrie radar
Polarimetrie radar
• Introducere
 energia electromagnetică conţine un câmp electric (E) a cărui intensitate
variază pe direcţia perpendiculară pe direcţia de deplasare a undei
electromagnetice şi un câmp magnetic (M) poziţionat perpendicular pe
câmpul electric. Undele electromagnetice se propagă cu viteza luminii (c).
Polarimetrie radar
• Introducere
 lungimea de undă (λ) - distanța parcursă de undă pe durata unei oscilații
complete; unitatea de măsură este m; interval utilizat 1 cm – 1 m.
 frecvenţa (Φ) - măsura numărului de repetări ale unui fenomen periodic
în unitatea de timp; unitatea de măsură este hz; interval utilizat 0.3 GHz –
300 GHz.
Polarimetrie radar
• Introducere
 polarizarea reprezintă o caracteristică foarte importantă a undelor electro-
magnetice din domeniul microundelor, fiind un indicator al orientării şi
formei obiectului vizat.
 senzorii radar de teledetecţie sunt proiectaţi astfel încât să transmită unde
fie cu polarizare orizontală, fie cu polarizare verticală.
 o undă electromagnetică cu polarizare orizontală sau verticală poate
genera un semnal radar retro-dispersat într-o varietate de polarizări.
Analiza polarizării acestor semnale radar transmise şi recepţionate
constituie ştiinţa denumită polarizare radar.
Polarimetrie radar
• Principiul polarimetriei radar
 informaţia despre polarizare este conţinută de semnalul radar retro-
reflectat către senzorul de teledetecţie.
Polarimetrie radar
• Semnalul radar retro-reflectat este influenţat de: structura, reflectivitatea,
Polarimetrie radar
Polarimetrie radar
Polarimetrie radar
• Introducere
 tipuri de polarizări:
o HH – transmis orizontal, recepţionat orizontal Polarizare
directă
o VV – transmis vertical, recepţionat vertical
o HV – transmis orizontal, recepţionat vertical
Polarizare
o VH – transmis vertical, recepţionat orizontal încrucişată
Polarimetrie radar
• Introducere
 tipuri de polarizare a sistemelor radar:
o simplă: HH, VV, HV sau VH
o duală: HH şi HV, VV şi VH sau HH şi VV

o alternativă: HH şi HV, alternativ cu VV şi VH
o completă: HH, VV, HV şi VH
 avantaj  informaţii complementare despre spaţiul obiect

Polarimetrie radar
compoziţie RGB
polarizare HV
(R-HH, G-VV, B-HV)
Polarimetrie radar
Polarimetrie radar
Polarimetrie radar
Polarimetrie radar
Polarimetrie radar
• Exemple
 senzor radar instalat
pe un avion, imagini
preluate cu diverse
polarizări.
San Francisco
Imagine Google Earth
Polarimetrie radar
HH HV VV
Polarimetrie radar
Google Earth HH, HV, VV

Polarimetrie radar
HH + VV HV HH - VV
Polarimetrie radar
Google Earth HH + VV, HV, HH - VV

Polarimetrie radar
• Analiza H / A / α
 H = entropie (mărime care indică cantitatea de informaţie
recepţionată în raport de cea transmisă)
 A = anizotropie (proprietate a unui corp de a prezenta
caracteristici mecanice, optice, electrice, magnetice diferite)
 α = parametru care indică tipul de retro-dispersie
Polarimetrie radar
Google Earth
Analiza H / A / α
Polarimetrie radar
Google Earth
Analiza H / A / α
Polarimetrie radar
Google Earth
Analiza H / A / α
Polarimetrie radar Analiza H / A / α Clasificarea imaginii
Polarimetrie radar
HH - VV, HV, HH + VV Analiza H / A / α

Polarimetrie radar
• Aplicaţii
Vă mulţumesc
pentru atenţie!
Tehnologia RADAR
Cuprins
 Aplicații ale tehnologiei radar

Aplicaţii ale tehnologiei radar
Semnal slab Semnal mediu Semnal puternic

Negru Nuanţe de gri Alb
Aplicaţii ale tehnologiei radar Agricultură
• Recomandare: utilizare împreună cu imaginile satelitare optice (de

exemplu, pentru calculul indicilor de vegetaţie).
• Metodă: analiza schimbărilor folosind date multitemporale. Rezultă:
 stadiul lucrărilor agricole (rugozitatea suprafeţei înregistrate )
 tipurile de culturi agricole
 calendarul fenologic al plantelor
Africa de Sud
Evoluţia culturilor agricole
Aplicaţii ale tehnologiei radar Acvacultură
• Inventarierea şi monitorizarea
crescătoriilor de peşte, creveţi, alge.
• Metodologie (dezvoltată de FAO):
 pre-procesare: filtrare speckle,
geocodare
 clasificare: identificare clase
principale (pământ / apă)
 detectarea limitelor dintre clase
 analiză spaţială: suprafeţe cu
reflectanţă puternică, localizate Sri Lanka
la o anumită distanţă faţă de dig Evoluţia crescătoriilor
de creveţi în perioada
1996 (roşu) – 1998 (roz)
Aplicaţii ale tehnologiei radar MNT
• Modelul Numeric al Terenului (MNT)

este o reprezentare cartografică
digitală a suprafeţei terestre prin
coordonate tridimensionale.
Aplicaţii ale tehnologiei radar MNT
• Vatican, Cosmo-SkyMed
• Metode: "persistent scatterer pair interferometry"
Aplicaţii ale tehnologiei radar Dezastre
Aplicaţii ale tehnologiei radar Silvicultură
• Imaginile SAR (cu rezoluţia de 5 - 30 m) sunt foarte utile în detectarea

pădurilor afectate de incendii, în special datorită faptului că pot prelua
imagini şi în cazul în care există acoperire cu nori (zone tropicale).
• Metodă: detectarea schimbărilor (o imagine SAR preluată înainte şi una
după eveniment) sau interferometrie radar (pe baza hărţii de coerenţă).
Canada
Aplicaţii ale tehnologiei radar Geomorfologie
• Cartografierea trăsăturilor geomorfologice, monitorizarea zonelor cu

subsidenţă (surpare), identificarea sistemelor complexe de drenaj.
• Metodă: fuziune optic-radar (imagini satelitare multispectrale şi imagini
SAR geocodate). Sudan
Fuziune ERS-1 (stânga) cu Landsat (mijloc)

Aplicaţii ale tehnologiei radar Alunecări de teren
• Date Sentinel-1: 2015-2017, autostradă din California, 70 mm/an

• Metode: interferometrie radar diferențială.
Aplicaţii ale tehnologiei radar Urbanism
• Cartografierea zonelor urbane (monitorizarea extinderii în timp). Zonele

urbane sunt dificil de analizat, în principal din cauza amestecului mai
multor tipuri de clase de acoperire a terenului (străzi, clădiri, parcuri,
etc.), fiecare dintre acestea având anumite caracteristici.
• Metode: clasificare automată. Pavia (Italia)
Imagine ERS 1992
Aplicaţii ale tehnologiei radar Urbanism
Vă mulţumesc
pentru atenţie!
Tehnologia RADAR
Cuprins
 RECAPITULARE FINALĂ
RECAPITULARE FINALĂ
• Tehnologia RADAR
 primul aparat a fost englezul Robert Watson-Watt, în anul 1935.
 primul proiect în care a fost utilizată tehnologia radar este RADAM (Radar
of the Amazon), lansat de Brazilia, în anul 1971.
 ERS-1/2, misiunea SRTM, ENVISAT, TerraSAR-X, TanDEM-X, Sentinel-1 A/B

 principiu: un radar este un sistem ce permite determinarea poziţiei
spaţiale şi distanţa până la un obiect pe baza undelor electromagnetice
reflectate de acesta.
 sistemul transmite şi recepţionează
impulsuri de radiaţie electromagnetică.
 spectrul electromagnetic – lungime de undă în intervalul de bandă 1 cm – 1
m. Lungimi de undă mai mari decât în domeniile vizibil şi infraroşu.
 diferenţe optic / radar.
 intervale de bandă: Ka, K, Ku, X, C, S, L, P. Dintre acestea, cel mai frecvent
folosite sunt benzile X, C şi L.
 geometria de preluare a imaginilor în cazul sistemelor radar (aeropurtate sau
satelitare) este diferită de cea utilizată de sisteme optice.
 o înregistrare radar complexă reprezintă o imagine digitală care poate fi
privită drept o matrice bidimensională de elemente imagine denumite pixeli.
 fiecare pixel conţine atât informaţia de amplitudine, cât şi informaţia de fază
a semnalului retro-reflectat de elementele din spaţiul obiect.
 coordonatele unui punct din imaginea radar se exprimă în distanţă (r) şi
azimut (a), unde distanţa reprezintă coloanele, iar azimutul liniile matricei.
range
azimut
c
r  rezoluție mare → impuls de durată scurtă
2
E(J) = Pt(W)· (s) impuls de durată scurtă → energie scăzută
P1
1
P1 1  P2  2
P2
2
time
semnal chirp
 frevență variabilă în timp

 durată mai mare a impulsului
 lățime de bandă corespunzătoare
unui impuls de durată mai scurtă
→ rezoluție mare în range

→ putere de transmisie scăzută
 dimensiunea unghiulară a fasciculul radar
 distanţa înclinată
rezoluţia în azimut
 dimensiunea fasciculului radar este invers proporţională cu lungimea antenei

 o antenă mai lungă va produce un fascicul mai îngust, dar cu o rezoluţie mai fină
a = ʎR / L
distanţă înclinată
deformaţii de scară
în distanţă înclinată
distanţă orizontală

(fenomenul de contracţie)

(fenomenele de inversiune şi suprapunere)

 ERS-1: lansat de ESA, 1991.

 ERS-2: lansat de ESA, 1995.
 Misiuni în tandem pentru interferometrie (în perioadele 1995-1996 şi 1999-
2000), înregistrarea aceluiaşi punct de pe suprafaţa terestră fiind realizată de
către ERS-2 la un interval de o zi faţă de ERS-1.
 senzor SAR (Synthetic Aperture Radar) - operează în banda C, polarizare VV

(transmisie verticală a semnalului, recepţie verticală a semnalului), având
lungimea de undă de 5,66 cm; acest senzor preia imagini cu rezoluţia spaţială
de 30 m, dimensiunea la sol suprafeţei înregistrate fiind de 100 km x 250 km.
Imaginile sunt preluate atât în orbită ascendentă cât şi descendentă, ceea ce
implică schimbarea direcţiei de iluminare.
 SRTM: Shuttle Radar Topography Mission.

 Lansare: februarie 2000; durată: 11 zile.
 Acoperire: zonele continentale situate
între 56° latitudine sudică şi 60,25° latitudine nordică.
 Cooperare: NASA, DLR și ASI.

 Instrumente: senzor radar în bandă C
(SUA) și senzor radar în bandă în bandă X
(Germania și Italia).
 MNT: 1 km, 90 m, 30 m.
 ENVISAT: lansat de ESA, 2002.
 10 senzori radar şi optici
 banda C (lungimea de undă 5,6 cm)
 senzor ASAR
 Moduri de preluare:
• IM (Image Mode)
• WSM (Wide Swath)

• AP (Alternating Polarisation)
 TerraSAR-X: lansat de Germania, 2007.
 banda X (lungimea de undă 3 cm)
 Moduri de preluare:
 StripMap (SM)
 Spotlight (HS, SL)
 ScanSAR (SC)
 TanDEM-X: lansat de Germania, 2010.

(este al doilea satelit TerraSAR-X)
 MNT global: rezoluție spațială 12 m,

precizie verticala ± 2m
 Platformă satelitară cu radar în bandă C
 Componentă spațială a Programului Copernicus
 Constelație de 2 sateliți (1A și 1B)‫‏‬
 Sentinel-1A a fost lansat în 2014, Sentinel-1B 2016

 Asigură continuitatea misiunilor ERS și ENVISAT
 Concept de monitorizare continuă
 Destinat serviciilor care furnizează produse

 Timp de livrare a imaginilor: aprox. 3 ore de la achiziție
 Date disponibile gratuit la https://scihub.copernicus.eu/
 Rezoluție spațială 5x20 m (range x azimuth), 250 km lățimea benzii
 Polarizare VV+VH sau HH+HV
Altitudinea orbitei la ecuator 785 km Altitudinea orbitei la ecuator ≈ 800 km
Numărul de orbite / zi ≈ 14 Numărul de orbite / zi ≈ 14
Rezoluţia temporală 35 zile Rezoluţia temporală 35 zile
Înclinarea orbitei 98,50 Înclinarea orbitei 98,50
Frecvenţa radar 5,3 GHz Frecvenţa radar 5,3 GHz

Lungimea de undă 5,66 cm Lungimea de undă 5,66 cm
Unghiul de incidenţă 230 Unghiul de incidenţă (IS1-IS7) 15,0 – 45,20
0
Polarizare VV Polarizare HH, VV, HH/VV, HH/HV

Direcţia de iluminare a antenei dreapta Direcţia de iluminare a antenei dreapta
ERS-1/2 ENVISAT
Ora de pasaj (orbită ascendentă) 18:00 ± 0,25 h (ora locală)

Unghiul de incidenţă (StripMap / ScanSar) 200 - 450(maxim 150 - 600)
Unghiul de incidenţă (Spotlight) 200 - 550 (maxim 150 - 600)
Polarizare HH, VH, HV,VV
Direcţia de preluare a antenei dreapta, stânga TerraSAR-X
Focusare
Multilooking
Filtrare
Calibrare
Coregistrare
radiometrică
Geocodare
Normalizare
radiometrică Mozaicare
Segmentare
Clasificare
• FOCUSARE: se aplică datelor RAW. Reprezintă practic operaţiile care se fac
pentru procesarea imaginilor preluate cu un senzor cu apertură sintetică. În
urma acestei procesări se obţin datele de tip "Single Look Complex" (IMS).
• MULTILOOKING: se pot produce imagini cu diferite rezoluţii, în funcţie de
factorul de multiplicare ("number of looks") aplicat. Se transformă imaginea
SAR din plan înclinat în plan orizontal. Rezoluţia radiometrică (calitatea
imaginii) creşte, în timp ce rezoluţia spaţială scade (pixeli cu formă pătrată).
• FILTRARE: algoritmul de filtrare ales trebuie să ofere o soluţie de compromis
între eliminarea zgomotului speckle (rezoluţia radiometrică) şi păstrarea
detaliilor spaţiale (rezoluţia spaţială). Filtre recomandate: adaptive.
• COREGISTRARE: presupune alinierea spaţială, şi eventual reeşantionarea (în

cazul în care pixelii au dimensiuni diferite) imaginilor SAR care sunt preluate
asupra aceleiaşi zone. Prin coregistrare sunt corectate translaţiile, rotaţiile şi
diferenţele de scară dinte imagini (aceeaşi orbită şi geometrie de preluare).
• GEOCODARE: reprezintă transformarea unei imagini SAR din planul imagine
(plan înclinat sau plan orizontal) într-un sistem de proiecţie cartografic. Există
două categorii principale: pe baza unei elipsoid – plan de altitudine constantă,
pe baza unui Model Numeric al Terenului (MNT). Geocodarea presupune
eliminarea deformaţiilor provocate de relief.
• CALIBRARE RADIOMETRICĂ: raportul dintre intensitatea impulsului emis şi
intensitatea impulsului recepţionat se numeşte semnal retro-dispersat (back-
scatter). Calibrarea valorilor semnalului retro-dispersat este necesară când
dorim să comparăm imagini preluate de senzori diferiţi sau imagini preluate
de acelaşi senzor în moduri de preluare diferite.
• NORMALIZARE RADIOMETRICĂ: după efectuarea calibrării radiometrice există
încă variaţii ale coeficientului de retro-dispersie, pe direcţia range. Aceasta
deoarece energia retro-dispersată depinde de unghiul de incidenţă.
• MOZAICARE: se realizează pentru obţinerea unor imagini continue în cazul
unor zone de dimensiuni foarte mari (la nivelul unei ţări sau al unui continent).
Este cazul, în special, al imaginilor SAR de mare rezoluţie. Mozaicarea
imaginilor SAR are loc după efectuarea următoarelor etape: geocodare pe
bază de MNT, calibrare radiometrică (SIGMA) şi normalizare radiometrică.
• SEGMENTARE: bazată pe ideea conform căreia imaginile sunt alcătuite din
regiuni diferite (în care semnul reflectat este constant), separate de margini
(limite). Numărul şi poziţia acestor segmente sunt necunoscute şi trebuie
determinate în funcţie de fiecare imagine SAR. Prin urmare, analiza se face la
nivel de segment (regiune), nu de pixel.
• CLASIFICARE: alegerea metodei de clasificare a unei imagini SAR depinde de
nivelul de detaliu dorit: clasificare supervizată – definirea eşantioanelor de
instruire; clasificare nesupervizată – identificarea grupurilor de pixeli similari.
Metode: detectarea schimbărilor, interferometrie, analiza multi-temporală.
RECAPITULARE FINALĂ Interferometrie radar
• Prin interferometria radar se pot produce două tipuri de informaţie:

 topografia terenului  MNT
 deplasarea / deformarea terenului  hărţi de deformare/deplasare
• Clasificare:
 interferometrie convenţională: InSAR
 interferometrie diferenţială: DInSAR
 interferometrie pe baza ţintelor permanente: PSI

• Principiul interferometriei: interferometria constă în măsurarea diferenţei de

fază a unui semnal radar, prin prelucrarea a două sau mai multe imagini SAR
complexe preluate simultan sau la un anumit interval de timp, din poziţii
aproape identice.

t  t1
t  t2 B
Faza interferometrică:
  topo  z; B   diff
R 4
diff  Rdiff
R 
R  R  R
t  t1
t  t2
Rdiff
deplasarea terenului
sau subsidență
z
• Imagini ERS – China (aprox. 100 km x 80 km):

RECAPITULARE FINALĂ MNT
• Vatican, Cosmo-SkyMed
• Metode: "persistent scatterer pair interferometry"
RECAPITULARE FINALĂ Subsidenţă
RECAPITULARE FINALĂ Alunecări de teren
• Date Sentinel-1: 2015-2017, autostradă din California, 70 mm/an

• Metode: interferometrie radar diferențială.
RECAPITULARE FINALĂ Polarimetrie radar
 polarizarea reprezintă un indicator al orientării şi formei obiectului vizat.

 semnalul radar retro-reflectat este influenţat de: structura, reflectivitatea,
RECAPITULARE FINALĂ Polarimetrie radar
RECAPITULARE FINALĂ Aplicaţii
• Agricultură
• Geomorfologie
• Managementul
dezastrelor
• Silvicultură
• Geologie
• Urbanism
• ………………
Vă mulţumesc
pentru atenţie!

Tehnologii Radar

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tehnologii Radar

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tehnologia RADAR

Deşertul Dasht-e Kavir

Piramidele din Giza

Tsunami, Sendai, Japonia

Topirea gheţarului Wilkins

Gheţarul Upsala Calota glaciară Larsen

Curentul "Gulf Stream"

Valori medii lunare CO2

Utilizarea undelor radio pentru detectarea prezenţei obiectelor

Tehnologia radar a fost ţinută secret până în anul 1946.

După acest moment, radarul începe să fie utilizat şi în alte tipuri

Cartografierea suprafeţei satelitului natural al Pământului – Luna

Prima platformă satelitară civilă echipată cu senzor SAR (Synthetic

Principalul obiectiv al misiunii a fost reprezentat de realizarea

Germania a lansat în iunie 2010 TanDEM-X, cel de al doilea satelit

În aprilie 2014 a fost lansată misiunea Sentinel-1A, care are rolul de

Impulsuri radar – sistemul transmite şi recepţionează impulsuri

 lungimi de undă mai mari decât în

 toate obiectele emit energie electromagnetică în domeniul

de temperatura şi umiditatea acestora

 meteorologie – determinarea conţinutului de apă, ozon din atmosferă

 oceanografie – cartografierea gheţarilor, a curenţilor de apă / aer,

Senzori activi (radar) Senzori reflectivi (optici)

utilizată în special de sistemele radar aeropurtate aeriană

utilizată de sistemele radar aeropurtate pentru aeriană:

banda frecvența lungimea de undă domeniul

Ka 27 – 40 GHz 1.1 – 0.8 cm controlul traficului aerian

banda X banda L banda P

TerraSAR-X High Resolution Spotlight TerraSAR-X StripMap

distanţei C) ("ground range")

rezoluţia în distanţă şi rezoluţia în azimut

rezoluţia spaţială 3 m rezoluţia spaţială 10 m

 prin urmare, două elemente din spaţiul obiect

E(J) = Pt(W)· (s)

 Pentru o valoare constantă a puterii de transmisie, reducerea duratei impulsului

c c c = viteza luminii, r = rezoluția în range

 Lățimea de bandă a semnalului este invers proporțională cu durata impulsului.

 Este nevoie de un compromis! Trebuie transmis un impuls mai lung cu o lățime

Care este lățimea de bandă necesară? B=

E(J) = Pt(W)· (s)

Care este puterea necesară pentru un impuls  = 1 ns (10-9 s)?

Dar pentru un impuls  = 0.1 ms (10-4 s) ?

 Rezoluția imaginilor radar (în "azimuth")

 dimensiunea fasciculului radar este invers proporţională cu lungimea a antenei,

 Rezoluția imaginilor radar (în "azimuth")

principiul obţinerii unei

Utilizarea radarului cu apertură sintetică

 Rezoluția imaginilor radar (în "azimuth")

B2) sunt diferite. Prin urmare, obiectele aflate

Deformaţii provocate de relief

 Misiuni satelitare (1)

Altitudinea orbitei la ecuator 785 km

Frecvenţa radar 5,3 GHz

Altitudinea orbitei la ecuator ≈ 800 km

Frecvenţa radar 5,3 GHz

Polarizare HH, VV, HH/VV, HH/HV, VV/VH

• modul de operare AP (Alternating Polarisation) – imaginile preluate în acest

modul IM modul WSM modul AP

 spectrometru pentru supravegherea stratului de ozon GOMOS (Global Ozone

 Misiuni satelitare (2)

Altitudinea orbitei la ecuator 514 km

Frecvenţa radar 9,66 GHz

modul SM modul SL modul SC