PRINCIPIILE

TELEDETECȚIEI
ACTIVE
Teledetecția activă utilizează radiațiile
electromagnetice generate artificial, cu
ajutorul diferitelor instrumente, în vederea
explorării și înregistrării sub formă de
imagini a obiectelor și fenomenelor de pe
suprafața terestră.
Principiile cele mai cunoscute sunt legate de
folosirea microundelor (radar), luminii
polarizate sau laserului (lidarul), respectiv
undelor sonore (sonarul).
Radarul
Principiul radarului se aplică de peste cinci
decenii în domeniul navigației aeriene și
maritime sau fluviale.
Imaginea radar permite sesizare pe monitoare,
în timp util, a obstacolelor existente în raza de
acțiune a sistemului.
Acesta utilizează microundele, mai exact o
parte a acestora, cu lungimi de undă mai mari
de 0,5 cm, deoarece aceste radiații au o bună
rată de transmisie atmosferică.
Radarul de teledetecție are ca aplicație
principală obținerea de imagini ale terenului și
utilizează microundele generate artificial,
cu ajutorul unor sisteme amplasate la bordul
avioanelor, elicopterelor sau sateliților.
Principiul acestuia este exprimat în figura de
mai jos
În figura de mai sus se observă emisia la
interval egale, de radiație incidentă, cu
parametri cunoscuți, în direcția unor obiecte
din teren (construcții), respective
depolarizarea acestor fluxuri la contactul cu
obiectele ce au forme diferite.
Microundele reflectate sunt captate după un
interval de timp, la bordul avionului, de către
sistemul radar, însă cu proprietăți diferite de
radiațiile incidente.
Recepția acestor radiații permite,
înregistrarea lor, conversia în curenți
electrici, dar mai ales înregistrarea imaginii,
fie la bordul aparatului de zbor, fie la stațiile
speciale de la sol, unde sunt procesate
imaginile.
Sistemul a devenit tot mai performant în
ultimul deceniu, prin obținerea de imagini cu
rezoluții din ce în ce mai mari, rezultatul
unei sincronizări perfecte a vitezei de zbor,
poziției antenei și timpilor de emisie și de
răspuns ai semnalului.
Mijloacele actuale computerizate au atins
performanța de a permite generarea
automată a modelelor numerice ale
terenului.
În vara anului 2000, naveta spațială americană
a realizat o aplicație de teledetecție radar,
destinată obținerii de imagini și în final de
modele digitale ale suprafeței topografice a
întregului uscat terestru, la rezoluții medii.
Misiunea SRTM a fost un succes, deoarece în
prezent, aceste date topografice sunt
accesibile diferitelor domenii de cercetare
teoretică și aplicată.
Principiul lidarului
Lidarul foloseste în locul microundelor
lumina polarizată numită și laser.
Radiațiile luminoase cu un fascicul foarte îngust și
un mare potențial energetic, pot fi generate de
către unele cristale sau substanțe gazoase
supuse influenței unor câmpuri magnetice sau
electrice.
Principiul utilizează scanarea unor suprafețe
situate lateral în raport cu direcția de zbor,
prin coordonarea perfectă cu viteza de zbor
a avionului sau elicopterului ce transportă
instrumentul.
La contactul cu obiectele din teren, semnalul
incident, cu parametri cunoscuți este reflectat,
o parte a luminii este absorbită, difuzată,
astfel încât intensitatea răspunsului este
captată, măsurată și înregistrată sub forma
unei imaginii alb-negru.
Imaginea rezultată este în scara de gri și are
de cel mai multe ori o foarte mare rezoluție
spațială, de ordinul a 1-2 m sau chiar mai
mare de 0,5 m.
Principiul sonarului
Sonarul, numit și ecosondă, utilizează undele
sonore generate în limitele unor parametri
cunoscuți de sisteme speciale.
Aplicațiile sunt legate aproape exclusiv de
mediul marin, de bazinele acvatice, deoarece
propagarea sunetului, a ultrasunetelor este
optimă prin apă și mult mai dificilă în
atmosferă.
Undele sonore sunt emise de generatoare
submerse asemeni unor antene fixe sau
mobile de pe nave sau submarine, în direcția
fundului apei marine, unde interacționează cu
diferite medii cu structuri și rugozități diferite.
Reflectate în parte, aceste radiații
electromagnetice se întorc spre navă unde
sunt receptate cu senzori numiți geofoane,
similare unor microfoane.
Semnalul de răspuns este captat, înregistrat,
prelucrat și vizualizat pe tub catodic, unde
apare o imagine alb-negru numită și
sonogramă.