Perseverance (rover)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Sari la navigareSari la căutare
Perseverance

Parte a misiunii Mars 2020

Roverul Perseverance cu câteva secunde înainte de aterizare văzut de

pe sistemul skycrane

Alte nume Percy

Tip Rover marțian

Producător Jet Propulsion Laboratory

Detalii tehnice

Lungime 2m

Diametru 2,7 m

Înălțime 2,2 m

Masa de lansare 1.025 kg

Putere 110 W
 Istoricul zborului

Dată lansare 30 iulie 2020, 11:50 UTC [1]

Dată aterizare 18 februarie 2021, 20:55 UTC [2]

Loc aterizare Craterul Jezero

Timp 468 ore de la aterizare[2]

Distanța parcursă 0 km [3]

la data de 23 februarie  2021

Instrumente

 Camere EDL 

  Hazcam 

  Mastcam-Z 

  MEDA 

  Microfoane 

  MOXIE 

  Navcam 

  PIXL 

  RIMFAX 

  SHERLOC 

  SuperCam

NASA Martian Rovers

← Curiosity

Perseverance, poreclit Percy, este un rover marțian de dimensiunea unei mașini

conceput pentru a explora craterul Jezero de pe planeta Marte, ca parte a
misiunii NASA Mars 2020. A fost fabricat de Jet Propulsion Laboratory și lansat la 30
iulie 2020 11:50 UTC.[1] Confirmarea că roverul a aterizat pe Marte a fost primită la 18
februarie 2021 20:55 UTC.[2] La data de 10 martie 2021, Perseverance se află
pe Marte de 19 soli (20 zile terestre) de la aterizare.
Perseverance are un design similar cu predecesorul rover, Curiosity, de la care a fost
modernizat moderat; este dotat cu șapte instrumente principale, 19 camere și două
microfoane.[4] Roverul transportă, de asemenea, mini-elicopterul Ingenuity, un aparat de
zbor experimental care va încerca primul zbor cu motor pe o altă planetă.
Obiectivele roverului includ căutarea unor medii marțiene trecute capabile să susțină
viața, căutarea unei posibile vieți microbiene în acele medii, colectarea de probe de
rocă și sol care vor fi stocate pe suprafața marțiană și testarea producției de oxigen din
atmosfera marțiană pentru pregătirea viitoarele misiuni cu echipaj uman. [5]

Cuprins

 1Misiune
o 1.1Obiective științifice
o 1.2Istoric
o 1.3Proiectare
o 1.4Nume
o 1.5Asolizare
 2Instrumente științifice
 3Cost
 4Mass-media și impactul cultural
o 4.1Parașuta cu mesajul secret
 5Imagini trimise de rover
 6Vezi și
 7Note
 8Legături externe

Misiune[modificare | modificare sursă]
Obiective științifice[modificare | modificare sursă]
Roverul Perseverance are patru obiective științifice:[5]

1. Căutare habitabilitate: identificarea mediilor din trecut

capabile să susțină viața microbiană.
2. Căutarea de biosemnături: căutarea unor semne ale
unei posibile vieți microbiene trecute în acele medii
locuibile, în special în roci cunoscute pentru păstrarea
semnelor în timp.
3. Eșantionarea: colectarea probelor de rocă și regulit
(„sol”) și păstrarea pe suprafața marțiană
4. Pregătirea misiunilor umane: testarea producției de
oxigen în atmosfera marțiană.
Istoric[modificare | modificare sursă]
Perseverance – prima imagine brută (cameră frontală stânga de evitare a pericolelor) – aterizare pe Marte (18
februarie 2021)

În ciuda succesului aterizării roverului  Curiosity în august 2012, Programul NASA Mars

Exploration se afla la începutul anilor 2010 într-o stare de incertitudine. Reducerile
bugetare au forțat NASA să renunțe la o colaborare planificată cu Agenția Spațială
Europeană și să anuleze o misiune.[6] Până în vara anului 2012, un program care până
atunci lansase o misiune pe Marte o dată la doi ani s-a trezit brusc fără nici o misiune
aprobată după anul 2013.[7]
În 2011, un raport al Academiilor Naționale de Științe, Inginerie și Medicină care conține
un set influent de recomandări făcute de comunitatea științei planetare, a afirmat că
prioritatea maximă a programului de explorare planetară al NASA în deceniul 2013-
2022 ar trebui să înceapă o campanie de returnare a eșantionelor de pe Marte, un
proiect cu trei misiuni pentru colectarea, lansarea și returnarea în siguranță a probelor
de pe suprafața marțiană pe Terra. Raportul a afirmat că NASA ar trebui să investească
într-un rover de eșantionare ca prim pas în acest efort, cu scopul de a menține costurile
sub 2,5 miliarde de dolari.[8]
După succesul rover-ului Curiosity și ca răspuns la recomandările raportului, NASA și-a
anunțat intenția de a lansa o nouă misiune de rover marțian până în 2020 la conferința
Uniunii Geofizice Americane din decembrie 2012. [9]
Proiectare[modificare | modificare sursă]

Perseverance la Jet Propulsion Laboratory, California

Rover-ul Perseverance se bazează pe designul predecesorului său, Curiosity.[10] În timp
ce există diferențe în ceea ce privește instrumentele științifice și ingineria necesară
pentru a le susține, întregul sistem de aterizare (inclusiv sistemul de aterizare Skycrane
și scutul termic) și șasiul roverului pot fi recreate în mod esențial fără altă inginerie sau
cercetare. Aceasta reduce riscul tehnic global pentru misiune, economisind fonduri și
timp pentru dezvoltare.[11] Una dintre actualizări este o tehnică de ghidare și control
denumită "Terrain Relative Navigation" pentru reglarea fină a direcției în momentele
finale ale aterizării.[12] Perseverence are roți mai robuste decât Curiosity, care au suferit
unele daune pe Marte.[13] Roverul are roți din aluminiu mai groase, mai rezistente, cu
lățime redusă și un diametru mai mare (52,5 cm ) față de roțile lui Curiosity de 50 cm.[14]
[15]
 Roțile din aluminiu sunt acoperite cu cleme pentru tracțiune și spițe curbate din titan
pentru sprijin elastic.[16] Precum Curiosity, roverul include un braț robotic, deși
la Perseverance brațul este mai lung și mai puternic, măsurând 2,1 m lungime. Brațul
conține un mecanism elaborat de prelevare de probe pentru a stoca probe geologice de
pe suprafața marțiană în tuburi ultra-curate. [17]
Combinația dintre suita de instrumente mai mare, noul sistem de eșantionare și roțile
modificate face ca Perseverance să fie cu 14% mai greu decât predecesorul său (1.025
kg față de 899 kg).[18]
Generatorul de energie al roverului (MMRTG) are o masă de 45 kg și folosește 4,8 kg
de oxid de plutoniu-238 ca sursă de energie. Descompunerea naturală a plutoniu-238
degajă căldură care este transformată în electricitate [19] – aproximativ 110 wați la
lansare. Acest lucru va scădea în timp, pe măsură ce sursa de alimentare se
descompune.[19] MMRTG încarcă două baterii litiu-ion care alimentează activitățile rover-
ului și trebuie reîncărcate periodic. Spre deosebire de panourile solare, MMRTG oferă
inginerilor o flexibilitate semnificativă în operarea instrumentelor rover-ului chiar și
noaptea, în timpul furtunilor de praf și în timpul iernii. [19]
Computerul rover-ului folosește un BAE RAD750 cu o singură placă întărită la radiații,
are 128 megabytes de memorie DRAM și rulează la 133 MHz. Software-ul de zbor
poate accesa 4 gigabytes de memorie nevolatilă NAND pe un card separat. [20]
JPL a construit o copie a roverului care a rămas pe Pământ. Numit OPTIMISM
(Operational Perseverance Twin for Integration of Mechanisms and Instruments Sent to
Mars), este găzduit la JPL Mars Yard și este utilizat pentru a testa procedurile
operaționale și pentru a ajuta la rezolvarea situațiilor în cazul în care apar probleme
cu Perseverance.[21]
Împreună cu Perseverance călătorește și elicopterul experimental, numit Ingenuity.
Această dronă elicopter alimentată cu energie solară are o masă de 1,8 kg și în timpul
misiunii sale planificate de 30 de zile urmează să demonstreze stabilitatea zborului și
potențialul de a căuta rute ideale pentru conducerea roverului. [22] În afară de o cameră,
nu poartă instrumente științifice.[23][24][25]
Nume[modificare | modificare sursă]
Thomas Zurbuchen, administrator asociat al Direcției Misiunii Științifice a NASA, a ales
numele Perseverance în urma unui concurs destinat tuturor elevilor din școlile primare
și secundare din Statele Unite care a atras peste 28.000 de propuneri. La 5 martie
2020, s-a anunțat câștigătorul – un elev din clasa a șaptea din Virginia, Alexander
Mather. În plus față de onoarea de a numi roverul, Mather și familia sa au fost invitați
la Centrul Spațial Kennedy al NASA pentru a urmări lansarea roverului în iulie 2020 de
la Stația Forței Spațiale Cape Canaveral din Florida.[26]
Asolizare[modificare | modificare sursă]

Video cu deschiderea parașutei și asolizarea lui Perseverance

După o călătorie de 480 de milioane de km realizată în 7 luni, dispoztivul spațial a intrat

în atmosfera superioară a planetei Marte cu viteza de aprozimativ 20.000 km/h și în
doar aproximativ 7 minute a încetinit până la 0 km/h, când roverul a fost așezat pe solul
marțian.[27] Aterizarea a fost mai precisă decât orice aterizare anterioară pe Marte; o
performanță permisă de experiența dobândită de la aterizarea Curiosity și de utilizarea
noii tehnologii de direcție.[28]
O astfel de tehnologie nouă este Terrain Relative Navigation (TRN), o tehnică în care
roverul folosește camerele sale pentru a fotografia suprafața marțiană pe măsură ce se
apropie în viteză de aceasta și le compară cu hărțile pe care le are, permițându-i să
facă ajustări de ultim moment la cursul său. De asemenea, rover-ul folosește imaginile
pentru a selecta un loc de aterizare sigur în ultimul moment, permițându-i să aterizeze
pe terenuri relativ periculoase. Acest lucru îi permite să aterizeze mult mai aproape de
obiectivele sale științifice decât misiunile anterioare, care trebuiau să folosească o
elipsă de aterizare lipsită de pericole.[28]
Aterizarea cu succes a Perseverance în craterul Jezero a fost anunțată la 20:55 UTC la
18 februarie 2021[2] Roverul a aterizat la 18.4447°N 77.4508°E.[29] semnalul de pe Marte
durând circa 11 minute pentru a ajunge pe Pământ.
Aterizarea a avut loc după-amiaza târziu, primele imagini făcute fiind la 15:53:58 (ora
locală medie solară).[30] Platforma de aterizare („sky crane”), parașuta și scutul termic se
află la 1,5 km de rover (vezi imaginea din satelit). Coborârea cu parașuta a
roverului Perseverance a fost fotografiată de camera de înaltă rezoluție HiRISE de
pe Mars Reconnaissance Orbiter (MRO).[31]
Craterul Jezero a fost selectat ca loc de debarcare pentru această misiune, în parte,
deoarece este locul unui vechi lac iar aceste bazine tind să conțină perclorați.[32][33] Studii
în medii analogice de pe Pământ sugerează că compoziția craterului, inclusiv depozitele
de pe fundul craterului acumulate din trei surse diferite din zonă, este un loc probabil
pentru a descoperi dovezi ale microbilor care reduc percloratul, dacă astfel de bacterii
trăiesc sau au trăit anterior pe Marte. [32][33]
La 5 martie 2021 NASA a numit oficial locul de aterizare al roverului Octavia E. Butler.[34]

Prezentare generală a locului de aterizare cu resturi ale navei spațiale (imagine din satelit, februarie 2021)

Poziția lui Perseverance și elipsa sa de aterizare în craterul Jezero

Instrumente științifice[modificare | modificare sursă]

Pe baza obiectivelor științifice, au fost evaluate aproape 60 de propuneri [35][36] pentru
instrumentația roverului și, la 31 iulie 2014, NASA a anunțat încărcătura utilă pentru
rover.[37][38]

 PIXL (Planetary Instrument For X-Ray Lithochemistry), un

instrument de scanare cu raze X pentru a determina
compoziția și structura rocilor și sedimentelor de pe de pe
suprafața marțiană.[39][40]
 RIMFAX (Radar Imager for Mars' subsurface experiment),
un radar care sondează terenul de sub rover pentru a
descrie densitățile diferite ale solului, straturi structurale,
 roci îngropate, meteoriți și detectarea gheții subterane. [41][42]
[43]
 Este situat în spatele inferior al "corpului" rover-ului.
 MEDA (Mars Environmental Dynamics Analyzer), un set de
senzori care măsoară temperatura, viteza și direcția
vântului, presiunea, umiditatea relativă, radiația și
dimensiunea și forma prafului. Acesta va fi furnizat de
Centrul spaniol de astrobiologie.[44]
 MOXIE (Mars Oxygen ISRU Experiment), o tehnologie care
va produce o mică cantitate de oxigen (O2) din dioxidul de
carbon marțian (CO2).[45] Această tehnologie ar putea fi
extinsă în viitor pentru sprijinirea vieții umane sau pentru a
face combustibilul pentru rachete pentru misiunile de
întoarcere.[46]
 SuperCam, o suită de instrumente care poate oferi o
analiză a compoziției chimice și mineralogice a rocilor de la
distanță. Este o versiune îmbunătațită a ChemCam de pe
roverul Curiosity, dar cu două lasere și patru spectrometre
care îi permit să identifice de la distanță biosemnatura și să
evalueze habitatele trecute.[47]
 Mastcam-Z, o cameră de filmat cu rezoluție ridicată și
zoom optic performant care va putea studia structura
rocilor de la distanță.
 SHERLOC (Scanning Habitable Environments with Raman
and Luminescence for Organics and Chemicals), un
spectrometru ultraviolet Raman care utilizează imagistică la
scară redusă și un laser cu raze ultraviolete (UV) pentru a
determina mineralogia la scară mică și a detecta compușii
organici.[48][49]
Există camere suplimentare și, pentru prima dată pe o sondă pe Marte, două
microfoane audio, care vor fi utilizate pentru suport tehnic în timpul aterizării,
[50]
 conducerii și colectării probelor.[51]
Diagrama care prezintă implementarea diferitelor instrumente alese

Roverul Perseverance concept artistic

Cost[modificare | modificare sursă]
Costurile anuale ale NASA pentru roverul Perseverance pentru dezvoltarea și misiunile sale principale.

NASA intenționează să investească aproximativ 2,75 miliarde USD în proiect pe

parcursul a 11 ani, inclusiv 2,2 miliarde USD pentru dezvoltarea și construirea
hardware-ului, 243 milioane USD pentru servicii de lansare și 291 milioane USD pentru
2,5 ani de operațiuni de misiune.[4][52]
Ajustat cu inflația, Perseverance este a șasea misiune în topul celor mai scumpe
misiuni planetare robotice a NASA, fiind mai ieftină decât msiunea predecesorul
său, roverul  Curiosity.[53] Perseverance a beneficiat de hardware-ul de rezervă și de
proiectare build-to print (în conformitate cu specificațiile exacte ale clientului) din
misiunea Curiosity, care a contribuit la reducerea costurilor de dezvoltare și a
economisit „probabil zeci de milioane, dacă nu chiar 100 de milioane de dolari”, conform
inginerului adjunct al Mars 2020 Keith Comeaux.[54]

Mass-media și impactul cultural[modificare | modificare sursă]

Parașuta cu mesajul secret[modificare | modificare sursă]

Parașuta lui Perseverance în timpul coborârii

Parașuta alb-portocalie folosită de rover pentru a ateriza pe Marte conținea un mesaj

secret, care a fost descoperit și descifrat de Twitter. Inginerul de sistem al NASA, Ian
Clark, a folosit un cod binar pentru modelul reprezentat de culorile parașutei pentru a
scrie mesajul Dare Mighty Things („Îndrăznește lucruri mărețe”).
Parașuta de 70 de metri lățime a constat din 80 de benzi de țesătură care formează un
baldachin în formă de emisferă și fiecare bandă este formată din patru bucăți. Dr. Clark
avea astfel 320 de piese pentru a lucra și codifica mesajul său secret. De asemenea, pe
inelul exterior al parașutei sunt codificate literele și cifrele 34 11 58 N 118 10 31 W, care
reprezintă coordonatele GPS pentru sediul JPL din Pasadena, California (34°11’58” N
118°10’31” W). Doar aproximativ șase persoane știau despre acest lucru înainte de
aterizarea din 18 februarie, a spus Ian Clark. Codul a fost găsit și descifrat în doar
câteva ore după ce echipa Perseverance a spus într-o conferință de presă „Uneori, noi
ascundem mesaje pentru ca alții să le descopere. Așadar, vă învităm pe toți să încercați
și să ne arătați munca voastră”.[55][56][57]
„Îndrăznește lucruri mărețe” este un citat din președintele Theodore Roosevelt și
reprezintă motto-ul neoficial al JPL. Este adesea folosit la JPL și împodobește mulți
dintre pereții centrului.

Imagini trimise de rover[modificare | modificare sursă]



Prima imagine de la Perseverance

 

Mars Perseverance Rear Right Hazard Avoidance Camera

 
 

Prima imagine color

 

Una din roțile lui Perseverance

Vedere panoramică de la locul de aterizare al lui Perseverance

Vezi și[modificare | modificare sursă]

 Curiosity (rover)
 Opportunity (rover)
 Rosalind Franklin (rover)
 Sojourner (rover)
 Spirit (rover)
 Viking 1
 Viking 2

Note[modificare | modificare sursă]
1. ^ a b „Launch Windows”. mars.nasa.gov. NASA. Accesat în 28 iulie 2020.
2. ^ a b c d mars.nasa.gov. „Touchdown! NASA's Mars Perseverance Rover Safely
Lands on Red Planet”. NASA. Accesat în 18 februarie 2021.
3. ^ „Where is Perseverance?”. mars.nasa.gov. NASA. Accesat în 23 februarie 2021.
4. ^ a b „Mars Perseverance Landing Press Kit”  (PDF). Jet Propulsion Laboratory.
NASA. Accesat în 17 februarie 2021.
5. ^ a b „Overview”. mars.nasa.gov. NASA. Accesat în 6 octombrie 2020.
6. ^ „Europe To Press Ahead with ExoMars Plans Without NASA”. SpaceNews. 13
februarie 2012.
7. ^ Kremer, Ken (11 februarie 2012). „Budget Axe to Gore America's Future
Exploration of Mars and Search for Martian Life”. Universe Today.
8. ^ „Vision and Voyages for Planetary Science in the Decade 2013–2022”. National
Research Council. 7 martie 2011.
9. ^ Wall, Mike (4 decembrie 2012). „NASA to Launch New Mars Rover in 2020”.
Space.com. Accesat în 5 decembrie 2012.
10. ^ Harwood, William (4 decembrie 2012). „NASA announces plans for new
$1.5  billion Mars rover”. CNET. Accesat în 5 decembrie 2012. Using spare parts
and mission plans developed for NASA's Curiosity Mars rover, the space agency
says it can build and launch the rover in 2020 and stay within current budget
guidelines.
11. ^ Dreier, Casey (10 ianuarie 2013). „New Details on the 2020 Mars Rover”. The
Planetary Society. Accesat în 15 martie 2013.
12. ^ „Mars 2020 Rover: Entry, Descent, and Landing System”. NASA. iulie 2016.
Accesat în 17 iulie 2016.
13. ^ Lakdawalla, Emily (19 august 2014). „Curiosity wheel damage: The problem and
solutions”. planetary.org. The Planetary Society. Accesat în 22 august 2014.
14. ^ Gebhardt, Chris. „Mars 2020 rover receives upgraded eyesight for tricky skycrane
landing”. NASASpaceFlight.com. Accesat în 11 octombrie 2016.
15. ^ „Mars 2020 – Body: New Wheels for Mars 2020”. NASA/JPL. Accesat în 6 iulie
2018.
16. ^ „Mars 2020 Rover – Wheels”. NASA. Accesat în 9 iulie 2018.
17. ^ „Mars 2020 Rover's 7-Foot-Long Robotic Arm Installed”. mars.nasa.gov. 28 iunie
2019. Accesat în 1 iulie 2019. The main arm includes five electrical motors and five
joints (known as the shoulder azimuth joint, shoulder elevation joint, elbow joint,
wrist joint and turret joint). Measuring 7 feet (2.1 meters) long, the arm will allow the
rover to work as a human geologist would: by holding and using science tools with
its turret, which is essentially its "hand".
18. ^ „NASAfacts: Mars 2020/Perseverance”  (PDF). 26 iulie 2020. Arhivat
din original  (PDF) la 26 iulie 2020. Accesat în 13 august 2020.
19. ^ a b c „Mars 2020 Rover Tech Specs”. JPL/NASA. Accesat în 6 iulie 2018.
20. ^ „Prototyping an Onboard Scheduler for the Mars 2020 Rover”  (PDF). NASA.
21. ^ Amanda Kooser (5 septembrie 2020). „NASA's Perseverance Mars rover has an
Earth twin named Optimism”. CNET.
22. ^ „Mars Helicopter to Fly on NASA's Next Red Planet Rover Mission”. NASA.
Accesat în 11 mai 2018.
23. ^ „Mars mission readies tiny chopper for Red Planet flight”. BBC News. 29 august
2019.
24. ^ Chang, Kenneth. „A Helicopter on Mars? NASA Wants to Try”. The New York
Times. Accesat în 12 mai 2018.
25. ^ Gush, Loren (11 mai 2018). „NASA is sending a helicopter to Mars to get a bird's-
eye view of the planet – The Mars Helicopter is happening, y'all”. The Verge.
Accesat în 11 mai 2018.
26. ^ „Name the Rover”. mars.nasa.gov. NASA. Accesat în 20 octombrie 2020.
27. ^ „Entry, Descent and Landing
(EDL)”, Mars.nasa.gov/mars2020/timeline/landing/entry-descent-landing/, 2021
28. ^ a b Mehta, Jatan (17 februarie 2021). „How NASA Aims to Achieve
Perseverance’s High-Stakes Mars Landing”. Scientific American (în engleză).
Accesat în 25 februarie 2021.
29. ^ „Perseverance Rover Landing Site Map”. NASA Mars 2020 Mission. NASA.
Accesat în 19 februarie 2021.
30. ^ NASA/JPL-Caltech (18 februarie 2021). „Images from the Mars Perseverance
Rover - Mars Perseverance Sol 0: Front Left Hazard Avoidance Camera
(Hazcam)”. mars.nasa.gov. NASA. Accesat în 25 februarie 2021.
31. ^ „HiRISE Captured Perseverance During Descent to Mars”. NASA. 19 februarie
2021. Accesat în 25 februarie 2021.
32. ^ a b Smith, Yvette (2021-02-02) "Astrobiologist Kennda Lynch Uses Analogs on
Earth to Find Life on Mars" NASA Retrieved 2021-03-02
33. ^ a b Daines, Gary (2020-08-14) "Season 4, Episode 15 Looking For Life in Ancient
Lakes" Gravity Assist NASA Retrieved 2021-03-02
34. ^ „Welcome to "Octavia E. Butler Landing"”. NASA. 5 martie 2021. Accesat în 5
martie 2021.
35. ^ Webster, Guy; Brown, Dwayne (21 ianuarie 2014). „NASA Receives Mars 2020
Rover Instrument Proposals for Evaluation”. NASA. Accesat în 21 ianuarie 2014.
36. ^ Timmer, John (31 iulie 2014). „NASA announces the instruments for the next
Mars rover”. ARS Technica. Accesat în 7 martie 2015.
37. ^ Brown, Dwayne (31 iulie 2014). „RELEASE 14-208 – NASA Announces Mars
2020 Rover Payload to Explore the Red Planet as Never Before”. NASA. Accesat
în 31 iulie 2014.
38. ^ Brown, Dwayne (31 iulie 2014). „NASA Announces Mars 2020 Rover Payload to
Explore the Red Planet as Never Before”. NASA. Accesat în 31 iulie 2014.
39. ^ Webster, Guy (31 iulie 2014). „Mars 2020 Rover's PIXL to Focus X-Rays on Tiny
Targets”. NASA. Accesat în 31 iulie 2014.
40. ^ „Adaptive sampling for rover x-ray lithochemistry”  (PDF). Arhivat
din original  (PDF) la 8 august 2014.
41. ^ „RIMFAX, The Radar Imager for Mars' Subsurface Experiment”. NASA. iulie
2016. Accesat în 19 iulie 2016.
42. ^ Chung, Emily (19 august 2014). „Mars 2020 rover's RIMFAX radar will 'see' deep
underground”. Canadian Broadcasting Corp. Accesat în 19 august 2014.
43. ^ U of T scientist to play key role on Mars 2020 Rover Mission
44. ^ In-Situ Resource Utilization (ISRU). GCD-NASA.
45. ^ Borenstein, Seth (31 iulie 2014). „NASA to test making rocket fuel ingredient on
Mars”. Associated Press. Accesat în 31 iulie 2014.
46. ^ Webb, Jonathan (1 august 2014). „Mars 2020 rover will pave the way for future
manned missions”. BBC News. Accesat în 1 august 2014.
47. ^ „NASA Administrator Signs Agreements to Advance Agency's Journey to Mars”.
NASA. 16 iunie 2015.
48. ^ Webster, Guy (31 iulie 2014). „SHERLOC to Micro-Map Mars Minerals and
Carbon Rings”. NASA. Accesat în 31 iulie 2014.
49. ^ „SHERLOC: Scanning Habitable Environments with Raman and Luminescence
for Organics and Chemicals, an Investigation for 2020”  (PDF).
50. ^ „Microphones on Mars 2020”. NASA. Accesat în 3 decembrie 2019.
51. ^ Strickland, Ashley (15 iulie 2016). „New Mars 2020 rover will be able to "hear" the
Red Planet”. cnn.com. CNN News.
52. ^ „Cost of Perseverance”. The Planetary Society.
53. ^ „The Cost of Perseverance, in Context”. The Planetary Society.
 54. ^ „Answering Your (Mars 2020) Questions: Perseverance vs. Curiosity Rover
Hardware”. TechBriefs. Accesat în 17 februarie 2021.
55. ^ „Mars rover's giant parachute carried a secret message”. Washington Post.
Accesat în 26 februarie 2021.
56. ^ „'Dare mighty things': hidden message found on Nasa Mars rover parachute”. The
Guardian. Accesat în 26 februarie 2021.
57. ^ „NASA Sent a Secret Message to Mars. Meet the People Who Decoded It”. The
New York Times. Accesat în 26 februarie 2021.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Perseverance (rover)

 Mars 2020 and Perseverance rover official site at NASA

 Mars 2020: Overview (2:58; 27 July 2020;
NASA) pe YouTube
 Mars 2020: LAUNCH of Rover (6:40; 30 July
2020) pe YouTube
 Mars 2020: LAUNCH of Rover (1:11; 30 July 2020;
NASA) pe YouTube
 Mars 2020: LANDING of Rover (3:55pm/et/usa, 18
February 2021
[ascunde]

Misiuni spațiale spre Marte

riner 7 • Mars 6 • Mars 7 • Rosetta • Dawn • Mars Cube One
3 • Mars 5 • Mars Global Surveyor • 2001 Mars Odyssey • Mars Express • Mars Reconnaissance Orbiter • MAVEN • Mangalyaan • ExoMars Trace Gas Orbiter • H

Pathfinder • Phoenix • InSight
unity • Curiosity • Perseverance
s (2022) (Rosalind Franklin • Kazachok) • Psyche (2022, survol în 2023) • Jupiter Icy Moons Explorer (JUICE) (2022, survol în 2025) • Tera-hertz Explorer (TEREX) (2022 lander, 2
• Mangalyaan-2 (2024) • Martian Moons Exploration (MMX) (2024)
al Oxidant and Life Detection (BOLD) • SpaceX base • DePhine • Icebreaker Life • Mars Geyser Hopper • Mars-Grunt • Mars Micro Orbiter • MELOS rover • MetNet • N
NeMO) • PADME • Phootprint • Sky-Sailor • Mars Exploration Ice Mapper

zare • Misiuni de întoarcere cu probe marțiene

Misiunile sunt ordonate după data lansării. Semnul † indică eșecul pe drum sau înainte de returnarea datelor misiunii preconizate. Bold indică misiune activă.
Categorii: 
 Rovere marțiene
 2021 în zboruri spațiale
 2021 în Statele Unite ale Americii
 Sonde spațiale NASA
  Explorarea planetei Marte
Meniu de navigare
 Nu sunteți autentificat
 Discuții
 Contribuții
 Creare cont
 Autentificare
 Articol
 Discuție
 Lectură
 Modificare
 Modificare sursă
 Istoric
Căutare
Cautare Salt

 Pagina principală
 Schimbări recente
 Cafenea
 Articol aleatoriu
 Facebook
Participare
 Cum încep pe Wikipedia
 Ajutor
 Portaluri tematice
 Articole cerute
 Donații
Trusa de unelte
 Ce trimite aici
 Modificări corelate
 Trimite fișier
 Pagini speciale
 Navigare în istoric
 Informații despre pagină
 Citează acest articol
 Element Wikidata
Tipărire/exportare
 Creare carte
 Descarcă PDF
 Versiune de tipărit
În alte proiecte
 Wikimedia Commons
În alte limbi
 Ελληνικά
  English
 Español
 Français
 हिन्दी
 Magyar
 Polski
 Türkçe
 中文
Încă 43
Modifică legăturile
 Ultima editare a paginii a fost efectuată la 7 martie 2021, ora 21:30.
 Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice; pot exista și
clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.
 Politica de confidențialitate

 Despre Wikipedia

 Termeni

 Versiune mobilă

 Dezvoltatori

 Statistici

 Declarație cookie