Seminar 1 Lansatoare si Sisteme de Lansare - LSL

Scurtă istorie de cucerire a spaţiului de către om

4 Octombrie 1957- Rusia inaugurează „Era Spaţială” prin lansarea lui Sputnik (care in
limba rusă înseamnă satelit), primul satelit artificial din lume. Lansarea s-a făcut de la baza de
lansare Tyuratam din Republica Kazakhstan. Sputnik avea un diametru de cca jumatate de
metru şi o greutate de 83 kg, înconjurând Pământul la fiecare oră şi 36 min. In ianuarie 1958
orbita s-a deteriorat, satelitul arzând în atmosferă.

Primul satelit american Explorer a fost lansat pe 31 ianuarie 1958 din Florida – Cape
Canaveral.

Până la acea dată ruşii trimiseseră un câine pe orbită la bordul lui Sputnik 2.

De asemenea Rusia a cucerit o serie de victorii cu mare impact: primul om in spațiu, prima
femeie in spațiu, primii trei oameni in spațiu, prima plimbare spaţială, primul vehicul spaţial
care a atins Luna, primul vehicul care a orbitat Luna, primul impact cu Venus şi prima nava
spaţială care a aterizat lin pe Lună.

SUA a făcut un salt uriaş prin programul Apollo, trimiţând primii oameni pe Lună în iulie
1969.

ISTORIA LANSARILOR SPATIALE

STAT Prima misiune orbitala

RUSIA 4 Octombrie 1957

USA 1 Februarie 1958
FRANTA/EUROPA 26 Noiembrie 1965
JAPONIA 11 Februarie 1970
CHINA 24 Aprilie 1970
ANGLIA 28 Octombrie 1971
INDIA 19 Iulie 1980
ISRAEL 19 Septembrie 1988
IRAN 31 Februarie 2009
KOREA DE NORD 12 Decembrie 2012

Zbor spatial orbital cu echipaj uman

Program Ani Nr. zboruri
Vostok 1961-1963 6
Mercury 1962-1963 4
Voskhod 1964-1965 2
Gemini 1965-1966 10
Soyuz 1967–prezent 146
Apollo 1968-1972 11
Skylab 1973-1974 3

1
Seminar 1 Lansatoare si Sisteme de Lansare - LSL

Apollo-Soyuz 1975 1
Space Shuttle 1981-2011 135
Shenzhou 2003–prezent 7
Crew Dragon 2020 4

Zbor spatial suborbital cu echipaj uman

Program Ani Nr. zboruri
Mercury 1961 2
X-15 1963 2
Soyuz 18a 1975 1
SpaceShipOne 2004 3
SpaceShipTwo 2018-prezent 4
New Shepard 2021 1

Programe spatiale
NASA
Proiect Mercury
Proiect Gemini
Program Apollo
Skylab
Naveta Spatiala
Programul spatial sovietic
Sputnik
Program Luna
Vostok
Voskhod
Salyut
Program Soyuz
Mir
Buran
Statia Spatiala Internationala
Agentia Spatiala Europeana (ESA)
China
Franta
Japonia
Taiwan
India
Alte state (Africa de Sud, Iran, etc)

Urmatoarele statii spatiale se afla in present pe orbita Pamantului pentru ocupare cu echipaj
uman:

• Statia Spatiala Internationala (SUA, Rusia, Europa, Japonia, Canada): altitudine 409
kilometri, 51.65° inclinare orbitala; echipaj uman transportat de Soyuz sau Crew
Dragon.
• Statia Spatiala Tiangong (China) assembled in orbit: 41.5° inclinare orbitala; echipaj
uman transportat de naveta spatiala Shenzhou.

2
Seminar 1 Lansatoare si Sisteme de Lansare - LSL

Lansari ian-sep 2021:

Tara Lansari
Brazil 1
Canada 7
China 9
France 1
India 2
Iran 20
Japan 3
Pakistan 4
Russia 4
South Korea 1
Taiwan 2
Turkey 1
United States 38
Ukraine 2
Yemen 4
Total 99

ESA (European Space Agency) – infiintata in anul 1975

22 state membre, Romania este stat membru din anul 2011

3
Seminar 1 Lansatoare si Sisteme de Lansare - LSL

Familia ARIANE

4
Seminar 1 Lansatoare si Sisteme de Lansare - LSL

Raportul lansarilor spatiale

http://www.spacelaunchreport.com/

Lansari spatiale recente Worldwide Space

Launch Box Score
as of 09/27/21
09/07/21, 03:01 UTC, CZ-4C w/ Gaofen 5-02 from TY 9 to LEO/S
All Orbital Launch
09/09/21, 11:50 UTC, CZ-3B/E w/ Chinasat 9B from XC 2 to GTO
Attempts(Failures)
09/09/21, 19:59 UTC, Soyuz 2.1v w Razbeg 1 from PL 43/4 to
2021: 95(6)
LEO/S
2020: 114(10)
09/14/21, 03:55 UTC, Falcon 9 w/ Starlink 2-1 from VA 4E to LEO
2019: 102(5)
09/14/21, 18:07 UTC, Soyuz 2.1b/Fregat w/ OneWeb F10 from TB
2018: 114(3)
31/6 to LEO/P
Crewed Launch
09/16/21, 00:02 UTC, Falcon 9 w/ Inspiration 4 from KC 39A to
Attempts(Failures)
LEO
2021: 4(0)
09/20/21, 07:10 UTC, CZ-7 w/ Tianzhou 3 from WC 201 to
2020: 4(0)
LEO/CSS
2019: 3(0)
09/27/21, 06:19 UTC, KZ-1A w/ Gaofen 02D from JQ to LEO/S
2018: 4(1)
09/27/21, 08:20 UTC, CZ-3B/E w/ Shiyan 10? from XC 3 to EEO
09/27/21, 18:12 UTC, Atlas 5 w/ Landsat 9 from VA 3E to LEO/S

Cerințe pentru propulsia în spațiu

Misiuni care necesită forța de tracțiune ridicată (motoare chimice)
- Decolari planetare (rachete de lansare)
- Aterizari planetare (Viking, Lunar Lander ...)
- Atingerea apogeului (GTO-GEO motoare de transfer)
- Atingerea perigeului (GTO pentru a scăpa)
- Manevrare rapidă (Op. de proximitate, controlul atitudinii la nave spațiale)
- Schimbare rapidă de plan
Misiunile care impun cerințe ridicate pentru Isp (EP)
- Misiuni spațiale profunde (ΔV ≥ 2 - 3, km / s de obicei)
- Anularea fortei de rezistenta pe termen lung
- Zbor in formatie pe termen lung
- Orbite planetare ne-Kepleriene (de exemplu, paralelă cu inelele lui Saturn)
Misiuni în cazul în care Isp ridicat (EP) este benefic (dar poate fi realizat și în alte situații)
- Propulsia pentru sateliți de mare putere (Comsats, radar sats...):
􀂃 Cresterea Orbitei (LEO mare LEO, LEO-GEO ...)
􀂃 Deorbitare la finalul vietii
􀂃 Repoziționarea orbitei
􀂃 Schimbare lenta a planului
􀂃 Corecții ale orbitei (NSSK, ...)

5
Seminar 1 Lansatoare si Sisteme de Lansare - LSL

Clasificarea tipurilor de motoare rachetă

1. Funcţie de mecanismul de accelerare a gazelor / mecanismul de generare a

tracţiunii
a. Termice – gazele împing direct pe pereţi prin forţele de presiune, ajutajul
accelerează gazele (rachete mari, chimice, nucleare, unele electrice)
b. Electrostatice (ioni acceleraţi în câmp electrostatic)
c. Electromagnetice (gaze accelerate)

2. Funcţie de sursa de energie

a. Chimice (termice)
i. Cu combustibil solid
ii. Cu combustibil lichid
a. Monopropelant
b. Bipropelant
iii. Hibride
b. Nucleare (termice)
c. Nucleare (electrice)
d. Solare (termice)
e. Solare (electrice)

3. Funcţie de anumite mărimi de performanţă

F
a. Impuls specific I sp = [s] (200-500s pt cele chimice; 500-6000s pt cele
m g
electrice)
b. Randamentul termic  = En. cinetica foarte aproape de 100% pt cele
En. termica/electrica
chimice, 60-80% la cele solare termice, 30-80% la cele electrice
c. Tracţiune/greutate
i. Foarte mare pentru cele chimice (20-100)
ii. Mediu pt cele nucleare (5-20)
iii. Foarte mic pt cele solare, electrice (10-3)
d. Altele
i. Capacitate de repornire
ii. Cost
iii. Factori de proiectare, etc

4. Funcţie de misiunea de îndeplinit

a. Misiuni non-spaţiale (rachete de sondaj, rachete tactice, rachete cu rază
medie sau lungă)
b. Lansări în spaţiu
c. Motoare de manevră în spaţiu
i. Impulsive (manevre de pozitionare, de schimbare a orbitei, a
planului orbitei, etc)
ii. De tractiune mică (corectii mici, continue pe orbita etc)

6
Seminar 1 Lansatoare si Sisteme de Lansare - LSL

Ecuatia de miscare a rachetei; Acceleratia optima.

1) Ecuația de mișcare a rachetei

O racheta este un dispozitiv propulsiv care produce o forță de reacție  prin

expulzarea unei mase de gaze cu o viteza relativ mare Vs. Aceasta forță este egala cu variația
impulsului in cadrul unui volum de control.
dm
Daca m este debitul masic al rachetei: m =  0 (masa rachetei scade in timp
dt
datorita expulzării gazelor de ardere), atunci forța de tracțiune va fi: T =  + S e ( pe − pa )
Neglijând termenul datorat diferenței de presiune la ieșirea din ajutaj putem aproxima
forța de tracțiune:

T = −Vs .m (1)

Pentru cazul lansării verticale in ipoteza neglijării forțelor aerodinamice:

7
Seminar 1 Lansatoare si Sisteme de Lansare - LSL

Din echilibrul de forte :

dv dm
m = −Vs − mg
dt dt
dm
dv = −Vs − gdt (2)
m
Pentru a afla viteza se integrează relația de mai sus:

t dm t
v − v0 = −  Vs (h)
m 0
− g (h)dt (3)
0

t
h =  vdt (4)
0

Atât Vs cat si g sunt funcții de înălțimea h. In cazul vitezei Vs, dependența de înălțime
este data prin presiunea atmosferica p , care variază prin relația:
0
gh gmh h
ph
 e RT = e kT = e H unde:
p0
g = accelerația gravitațională ≈ 9.81 m/s2
µ =masa molara aer uscat ≈ 0.02896 kg/mol
R = constanta universală a gazelor≈8.3145 J/(mol.K)
T =temperatura standard la nivelul marii ≈ 288.15 K
h =altitudinea
k = constanta lui Boltzman≈1.38x10-23 J/K
m = masa moleculara aer ≈ 4.78x10-23 gram
H = scara de înălțime – o constanta care poate lua valori in funcție de temperatura
reprezentativa:

T = 290 K, H = 8500 m
T = 273 K, H = 8000 m
T = 260 K, H = 7610 m
T = 210 K, H = 6000 m

r − rp
p0
Se aproximează: =e 8.4
, unde r − rp este in [km] si r=rp+h
p 0 (rp )
(5)

Presiunea poate varia si cu condițiile meteo sau cu temperatura.

De fapt variația presiunii este mult mai importanta in contextul motoarelor de aviație
pentru care tracțiunea este proporțională in principal cu densitatea atmosferica.
Accelerația gravitațională variază după relația:

2
 rp 
g (r ) = g 0   (6)
r

8
Seminar 1 Lansatoare si Sisteme de Lansare - LSL

Care este accelerația gravitațională a pământului la o distanță egală cu distanța

pământ-lună? (Raza Pamantului ≈ 6371 km, depărtarea medie fata de Pământ a Lunii este de
384402 km: la perigeu aproximativ 363300 km si la apogeu 405504 km.)

Deoarece motoarele racheta funcționează pe o perioada scurta se poate aproxima g

constant.
Intr-o prima aproximație, daca Vs si g sunt constante se poate integra ecuația de
mișcare a rachetei, obtinandu-se creșterea de viteza:

m(t )
v − v0 = −Vs ln − gt (7)
m0

De reținut ipotezele care au condus la obținerea acestei relații:

- Lansare verticala
- Aproximarea Vs si g constante
- Neglijarea forțelor de rezistenta (absenta atmosferei)

v + gt
m0
Daca extragem raportul masic din relația (7): =e Vs

m(t )

2) Accelerația optima

Pentru misiuni, cum ar fi lansarea pe LEO, este important sa se exprime raportul masic
funcție de variația de viteza. Rămâne totuși de determinat gt.
Daca facem in plus presupunerea ca debitul m este constant, atunci:
T ma
m0 − m(t ) = mt = t= 0 0t (8)
Vs Vs
unde a este “ accelerația inițială”, definita ca raportul dintre tracțiune si masa inițială.
0
De notat condiția ca a0>g pentru a se putea lansa.
m0 − m(t )
Se scoate timpul din relatia (8): t = Vs și astfel se poate elimina timpul t in
m0 a0
relatia (7) :
v − v0 m(t ) g  m(t ) 
= − ln − 1 −  (9)
Vs m0 a0  m0 

v − v0 m(t )
Relația (9) este o ecuație implicita pentru funcție de , cu accelerația
Vs m0
inițială a 0 ca parametru, având reprezentarea grafica in Fig.1.

9
Seminar 1 Lansatoare si Sisteme de Lansare - LSL

Fig. 1 Variația de viteza funcție de raportul masic

Ultimul termen din relația (9) mai este numit „pierderea de gravitație”, sau „pierderea
de greutate”, reprezentând un termen care se opune creșterii vitezei din cauza accelerației
gravitaționale. Cu cat a 0 creste, acest termen descrește.

De ce nu se poate folosi o accelerație inițială a0 foarte mare pentru a obține cel mai
v − v0 m(t )
mare raport posibil pentru un raport dat?
Vs m0
Pentru a răspunde la aceasta întrebare trebuie examinate efectele accelerației asupra
masei sistemului de propulsie.
Masa inițială a rachetei se compune din:

m0 = mstruct + mmotor + mutil + mcomb (10)

10
Seminar 1 Lansatoare si Sisteme de Lansare - LSL

Fig. 2 Masa vehiculului transportor

Când tot combustibilul a ars, la momentul t a :

m(t a ) = mstruct + mmotor + mutil (11)

Sau raportat la masa inițială mo:

m(t a ) m0 − mcomb m
= 
= 1 − comb = 1 − mcomb
m0 m0 m0 (12)
m(t )
Mai clar: cu cat raportul  este mai
este mai mic, sau cu alte cuvinte mcomb
m0
v − v0
apropiat de valoarea 1, cu atât raportul care poate fi obținut este mai mare.
Vs
Dar limitarea este impusa de:

m(t a )
 = mstruct + mmotor
= 1 − mcomb  + mutil

m0 (13)
Vrem sa proiectam componentele lansatorului astfel încât mstruct si mmotor
 sa fie cat
mai mici posibil, ținând cont de încărcătura dorita si de tehnologia actuala.
In general masa motorului este proporțională cu tracțiunea pe care o dezvolta:

11
Seminar 1 Lansatoare si Sisteme de Lansare - LSL

Greutate motor mmotor g mmotor m

= = = = motor
Tractiune T m0 ( a 0 / g ) n , (14)

Unde am notat cu n=a0/g. De notat ca acesta nu este factorul de suprasarcina utilizat

de piloți, acela include gravitația si este n+1.
Având m(t a ) = mstruct + mutil
 + n , ecuația de mișcare a rachetei devine:

v − v0  − mstruct
 1 − mutil  
 + mstruct
= − ln(mutil  + n ) −  −  (15)
Vs  n 

De remarcat ca termenul logaritmic (creșterea ideala de viteza) creste cu n (motoare

grele), dar ultimul termen (pierderea de gravitație) scade cu n (accelerația mai mare reduce
timpul de ardere).
Se poate optimiza alegerea accelerației inițiale prin derivarea in raport cu n:

  − mstruct
1 − mutil
− + =0 (16)
 + mstruct + n
mutil n2

care este o ecuație de ordinul 2 cu soluția:

 − mstruct
1 − mutil  − mstruct  (mutil
 1 − mutil  + mstruct )(1 − mutil
 − mstruct )
2

nopt = +   + (17)
2  2  

Reprezentarea grafica a lui nopt funcție de (mutil

 + mstruct ) se afla in Fig. 3.

12
Seminar 1 Lansatoare si Sisteme de Lansare - LSL

Fig. 3

Estimări rezonabile ar fi:

mstruct  0,1 ;  = 0,02

Pentru aceste valori sa se reprezinte grafic cum variază creșterea de viteza funcție de n
 (fig. 4).
pentru o gama de încărcături utile mutil
De asemenea sa se reprezinte grafic accelerația optima de lansare si variația de viteza
maxima in funcție de procentul de încărcătura utila (fig. 6).

 v − v0 
Daca reprezentam derivatele acestor funcții   (fig.5), observam valorile lui n
 Vs 
pentru care se obține maximul funcțiilor din fig.4. Este interesant ca n variază ușor in gama de
valori 3-4 (fig 4, 5), care este familiara astronauților. De obicei creșterea de viteza este
stabilita de cerințele misiunii, spre exemplu de a atinge o orbita joasa (LEO). Se vede din fig.
6 cat de mica trebuie sa fie încărcătura utila daca se dorește o creștere de viteza care sa
depășească Vs:

13
Seminar 1 Lansatoare si Sisteme de Lansare - LSL

m0 = 0 pentru v − v0  1,5

Fig. 4 Creșterea de viteza funcție de n pentru mstruct  0,1 ;  = 0,02 si diferite valori mutil


14
Seminar 1 Lansatoare si Sisteme de Lansare - LSL

Fig 5

15
Seminar 1 Lansatoare si Sisteme de Lansare - LSL

Fig. 6

Daca s-ar tine cont si de efectele rezistentei la înaintare s-ar obține alte răspunsuri. O
accelerație inițială mare ar conduce la obținerea unor viteze mari la altitudini destul de joase,
unde densitatea aerului este încă mare, ceea ce înseamnă rezistențe atmosferice mari.

3) Etajarea rachetelor

Motivul utilizării treptelor rachetei este acela de a se evita accelerarea unor structuri
devenite inutile (rezervoarele din care s-a consumat combustibilul).
Pentru simplificare se presupune existenta a doua trepte. Apare problema optimizării
raportului masic dintre cele doua: pe de-o parte nu vrem sa avem o prima treapta prea scurta si
sa cărăm o greutate mare a treptei a doua spre final, dar nici prea lunga si sa purtam o greutate
prea mare pentru un timp lung. Se poate arata ca pentru trepte simetrice (același impuls
specific, aceleași rapoarte structurale) creșterea de viteza va fi împărțită egal intre trepte si
asta este o buna aproximație pentru cazul general.
Revenind la ecuația de mișcare a rachetei si neglijând pierderile de greutate, vom lucra
in ipoteza ca proporția masica a structurii este aceeași pentru ambele trepte.

16
Seminar 1 Lansatoare si Sisteme de Lansare - LSL

Presupunem de asemenea ca viteza de ieșire a gazelor Vs este aceeași pentru ambele

motoare (deși in mod practic primul motor este mai puternic si mai mare). Încărcătura utila
este data de relația:
(mutil )2 = (mutil
 )2 (m0 )2
(18)
iar masa inițială a treptei a doua este:
 VV1 
( m0 )2 = ( m f )1 − ( mstruct )1 = ( m0 )1  e s − mstruct  (19)
 
si
 VV2 
 )2 = ( mf ) − ( mstruct
( mutil  )2 =  e s − mstruct 
2  
  (20)
Creșterea totala de viteza este prestabilita:
V = V1 + V2 , (21)
Astfel încât vom obține:
( mutil )2  VV 1
 VV−V1  VV  VV1 VV−V1 
= e s
− mstruct  e s
− mstruct  = e − mstruct  e s + e s  + mstruct
s 2

( m0 )1  






1 (22)
Este ușor de observat ca aceasta este maxima când:
V1 = V − V1 ,
Adică:
V2 = V1
Cu aceste alegeri fracțiunea optima a încărcăturii utile devine:

( mutil )2  2VV  
2

=  e − m struct 
s

( m0 )1 opt  
 (23)
Acest model poate fi ușor extins pentru mai multe trepte, dar lucrurile se vor complica
daca fracțiunile masice ale structurii sau vitezele de ieșire sunt diferite pentru fiecare treapta.

Problema 1:

Un lansator cu masa inițială de 30000 kg are un motor cu debitul masic de 30 kg/s si o viteza
de ieșire de 3100 m/s. Presiunea in secțiunea de ieșire a ajutajului este de 5kPa, iarsecțiunea
de ieșire este de 0,7 m2.
Care este tracțiunea in vid a motorului?
Care este variația de viteza daca timpul de ardere este de 1 minut?

Problema 2:

Un lansator are masa structurii si a secțiunii utile de 75000 kg si un motor cu o viteza de ieșire
a gazelor de 3100 m/s. Ce cantitate de combustibil este necesara pentru a asigura o creștere de
viteza v de 700 m/s?

17