Sateliti artificiali

Proiect realizat de: Toma Daniel

Ce este un satelit artificial?
 Sateliții artificiali sunt obiecte create de om,
care sunt lansate în spațiu și orbitează un
corp ceresc. Orbita lor trebuie să fie relativ
stabilă pe o perioadă mai mare de timp
pentru ca sensul de "satelit" să se păstreze.

În marea lor majoritate, sateliții artificiali
sunt nave robotice folosite pentru
comunicații, supraveghere, și orbitează în
jurul Pământului. Sateliții sunt folosiți pentru
un număr mare de scopuri. Există sateliți de
observare a Pământului civili și
militari, sateliți de comunicații, sateliți de
navigație, sateliți meteorologici și sateliți de
cercetare. Stațiile spațiale și navele
spațiale cu echipaj uman pe orbită sunt, de
asemenea, sateliți.
Istoric
 Primul satelit artificial, Sputnik 1 a fost lansat de U.R.S.S. la 4 octombrie
1957, de pe cosmodromul Baikonur, Kazahstan. A efectuat 1410 rotații în
jurul Terrei, timp de 94 de zile, după care a intrat în atmosfera terestră și s-a
dezintegrat prin ardere.
La 3 noiembrie 1957 se lansează Sputnik 2, care avea la bord primul animal viu,
câinele Laika, prima ființă vie care a ajuns în spațiu. Acest satelit a stat în spațiu
163 de zile, timp în care a efectuat 2370 de rotații circumterestre. Astăzi cea mai
mare construcție aflată în spațiu este Stația Spațială Internațională, care este
permanent locuită de 3 astronauți și orbitează Pământul la o altitudine de circa
350 km.
Alte nave spațiale au devenit sateliți artificiali după ce au ajuns la destinație
(sondele de tipul MRO, aflate în orbita marțiană, sonda Cassini (Saturn), Galileo
(până în 2003 a orbitat sistemul jovian) etc.
La momentul actual pe orbita Pământului sunt plasați 975 de sateliti artificiali
funcționali sau nefuncționali.
Sateliti artificiali din lume
Sateliti artificiali
Pe orbita Pământului  sunt plasaţi 1419 sateliti artificiali, din care 561 sunt deţinuţi de SUA, 137 de Rusia, 180 de
China, 541 de alte state.
 Satelitii artificiali de pe orbita Pământului sunt deţinuţi de către o singură naţiune, în asociere de
mai multe naţiuni sau aparţin unor instituţii internaţionale.
La momentul actual există 55 de proprietari individuali
(state sau agenţii internaţionale) dintre care, cei mai cunoscuţi (în ordinea descrescătoare a numărului de sateliti lansaţi) sunt :
SUA – 561 sateliţi artificiali;
China – 180 sateliţi artificiali;
Rusia – 137 sateliţi artificiali;
Japonia – 57 sateliţi artificiali;
Marea Britanie – 41 sateliţi artificiali;
India – 38 sateliţi artificiali;
ESA (Agenţia Spaţială Europeană) – 33 sateliţi ;
Canada – 28 sateliţi artificiali;
Germania – 24 sateliţi artificiali;
Caracteristici cheie
 Printre principalele caracteristici pe care le găsim cu aceste obiecte se num ăr ă
faptul că acestea sunt lansate cu ajutorul rachetelor. Rachetele nu sunt altceva
decât orice vehicul, cum ar fi o rachetă, o navă spațială sau o aeronav ă care
propulsează satelitul în sus. Acestea sunt programate s ă urmeze un traseu în
conformitate cu ceea ce este stabilit. Au o funcție sau o sarcin ă principal ă de
îndeplinit, cum ar fi observarea norilor, de exemplu. Majoritatea sateli ților
artificiali care orbita planetei noastre rămân în jurul ei rotind continuu. Pe de
altă parte, avem sateliți care sunt trimiși către alte planete sau corpuri cere ști care
trebuie urmăriți pentru a obține informații și monitorizare.
Utilizari ale satelitilor artificiali
 Există mai multe tipuri de bază de sateliți artificiali care orbitează Pământul: sateli ții geostaționari și
sateliții polari. Acestea sunt principalele în funcție de utilizările lor. Dacă vrem s ă realiz ăm o hart ă și
să obținem informații specifice despre Pământ sau alte planete, acești sateliți sunt folosi ți. De
exemplu, sistemul de poziționare globală cunoscut sub numele de GPS  se obține datorită unei
rețele de sateliți artificiali care orbitează peste planeta Pământ.
  Acest grup de sateliți determină locația și poziția unui obiect pe planetă prin intermediul sistemelor
de telecomunicații. Aceste sisteme includ, de asemenea, teTrebuie luat în considerare faptul c ă
distanțele la care se află sateliții geostaționari și polari sunt diferite. Unele se află la o distan ță de 240
de kilometri, în timp ce altele se află la o distanță de până la 36.200 de kilometri. Fiecare tip de
satelit va avea avantaje și alte dezavantaje în funcție de utilizarea acestuia. Majoritatea sateli ților care
se mișcă în jurul Pământului rămân în raza de acțiune de 800 de kilometri și călătoresc cu viteze de
aproximativ 27,400 de kilometri pe oră. Viteza rapidă pe care o mișcă este necesară, astfel încât
gravitația să nu-i tragă înapoi.
 Acești sateliți artificiali constau din două părți de bază: antena și sursa de alimentare. Antena este
însărcinată cu trimiterea și primirea informațiilor în cauză. Sursa de energie poate fi atât baterii, cât și
panouri solare. Acestea sunt necesare pentru ca mașina să funcționeze în continuare.
 După cum am menționat anterior, există două tipuri de baz ă de sateli ți
care orbitează Pământul. Acestea sunt după cum urmeaz ă:
 Geostationary: Acestea sunt cele care se deplasează în direcția est-vest
deasupra ecuatorului. Urmează direcția și viteza de rota ție a P ământului.
 Polar: se numesc așa pentru că călătoresc de la un pol la altul în direc ția
nord-sud.
 În cadrul acestor două tipuri de bază avem câteva tipuri de sateli ți care
sunt responsabili de observarea și detectarea caracteristicilor
atmosferei, oceanelor și maselor terestre. Sunt considera ți sub numele
de sateliți de mediu. Ele pot fi împărțite în unele tipuri, cum ar fi  sunt
geosincrone și heliosincrone.
Va multumesc pentru
atentie!!!