Secolul XX

Conform calendarului greogorian, secolul

al XX-lea a nceput la 1 ianuarie 1901 i sa sfrit la 31 decembrie 2000.

Dincolo de atmosfera terestra se intinde o lume diferita si plina de mister. Nimic material nu poate intrece frumusetea Cosmosului. Va invitam sa calatorim impreuna spre cele mai tainice profunzimi ale Universului. Haideti sa visam la astri. Am decis sa prezentam Cosmosul indepartat deoarece cu cat ne indepartam mai mult, cu atat misterul creste si cantitatea de informatii detinute de noi scade.

TERRA, PLANETA ALBASTRA

Terra, casa noastra, este doar un corp ceresc de mici dimensiuni care se roteste la nesfarsit in jurul unei stele la fel de neinsemnate la scara cosmica, Soarele. Pe langa miscarea de revolutie Pamantul mai executa o miscare de rotatie in jurul unei axe ce trece prin centrul lui. Are si un satelit natural, Luna, fara de care oamenii nu ar mai fi fost asa de visatori si romantici.

Alaturi de Planeta Albastra se mai rotesc in jurul Soarelui alte opt planete, pe orbite proprii, respectand aceleasi legi. Cu exceptia lui Mercur si Venus, celelalte au un numar mai mare de sateliti decat Terra. In jurul stelei centrale se mai rotesc si alte corpuri ce formeaza materia neorganizata, cum ar fi cometele, asteroizii, meteoroizii etc. Omul a imbogatit si el materia aleatorie din spatiul interplanetar, construind sateliti artificiali, sonde spatiale, rachete cosmice si de curand statii si laboratoare orbitale.

Satelit artificial

Rachete cosmice

Statii orbitale

Planetele sunt cele mai mari obiecte exceptand Soarele. Spre deosebire de Soare, planetele nu produc energia lor proprie, in schimb planetele reflecta caldura si lumina vizibila produsa de Soare. Planetele Jupiter si Saturn emit radiatii radio, undele radio, emise de Jupiter sunt asa puternice incat pot fi receptionate pe pamant cu radiotelescoape. Cele patru planete de langa Soare: Mercur, Venus, Pamant si Marte se numesc planete terestriale, ele par sa contina fier si roci. Planetele terestriale si Pluto sunt cele mai mici planete. Pamantul are un satelit, Marte are doi si Pluto are unul. Mercur si Venus nu au sateliti. Distantele dintre planete se masoara in unitati astronomice.

Jupiter

Neptun

Cele mai mari planete, Jupiter, Saturn, Uranus si Neptun sunt numite planete gigant. In comparatie cu planetele terestriale ele contin fier usor si roci. Fiecare din planetele gigant au cateva sateliti. De asemenea ele au inele in jurul lor. Doar inelul luminos al planetei Saturn poate fi usor vazut cu un telescop mic. Toate planetele sunt inconjurate de variate tipuri de gaze. Gazele care inconjoara o planeta se numesc atmosfera. Pamantul este singura planeta care are destul oxigen in jurul sau si destula apa pe suprafata sa pentru a mentine viata. Uranus Saturn

Terra

EXPLORAREA COSMOSULUI
Explorarea cosmosului este o investigare a
Universului dincolo de atmosfera terestr cu ajutorul unei nave spaiale, cu sau fr echipaj uman.

 Studierea utilizrii rachetelor pentru zborul spaial a

nceput n secolul XX. Cercetrile din anii 1930 ale Germaniei privind propulsia au condus la construirea rachetei V-2. Dup cel de-Al Doilea Rzboi Mondial, Statele Unite i Uniunea Sovietic, cu ajutorul oamenilor de tiin germani specializai n cursele spaiale, au nregistrat progrese substaniale n tehnologia rachetelor de nalt altitudine, n trepte. Ambele ri au lansat primii lor satelii la sfritul anilor 1950 (urmai de ali satelii i probe lunare culese de echipaje artificiale) i primul lor vehicul spaial cu echipaj uman n 1961.

Au urmat misiuni spaiale cu echipaj uman, mult mai

complexe i de lung durat, cel mai important fiind programul american Apollo, n cadrul cruia primul echipaj uman a ajuns pe Lun n 1969. Deosebit de importante au fost i misiunile sovietice Soiuz i Saliut.

In timp ce americanii anunta noi programe spatiale pentru urmatorii 20 de ani, rusii tac si fac: o noua naveta va fi gata de lansare relativ curand, ne asigura Michael Haulica. Exista o idee preconceputa conform careia tehnologia spatiala ruseasca este cam depasita. E drept, e ceva mai simpla decat cea americana, dar functioneaza mai bine. Rachetele americane trec inca printr-un program de imbunatatire, iar perspectivele lor sunt limitate, in timp ce Statia Spatiala Internationala depinde si astazi de capsulele Soiuz si de transportoarele de marfa Progress. Primele teste de zbor ale navetelor sovietice Soiuz, efectuate la 23 aprilie 1967, s-au soldat cu un dezastru: cosmonautul Vladimir Komarov a murit in momentul cand, la aterizare, parasutele au ramas inchise, iar capsula s-a facut una cu pamantul. La 21 iunie 1971, Gheorghi Dobrovolski, Vladislav Volkov si Victor Pataiev s-au sufocat literalmente in capsula, la intoarcerea acasa dupa un zbor cu prima statie spatiala ruseasca, Saliut 1. De atunci, programul Soiuz a vizat imbunatatirea partii electronice si a designului exterior. In ultimii 35 de ani, au avut loc mai bine de o suta de misiuni, dintre care doar doua au intampinat probleme (in 1975 si 1983).

Soiuz

Saliut
SALIUT (cuv. rusesc salut) - Program al U.R.S.S. (1971-1983) de lansare a unor staii pentru zboruri pe orbite circumterestre, dotate cu sisteme de cuplare cu navete pilotate Soiuz i nepilotate Progres.

ncepnd cu anii 1960, oamenii de tiin americani i sovietici au lansat sonde artificiale la mare deprtare n spaiu, pentru studierea planetelor i a altor corpuri cereti din sistemul solar, i observatori astronomici pe orbita Pmntului, care au permis observarea obiectelor cosmice fr filtrarea i distorsionarea produse de atmosfera terestr, n anii 1970-1980, Uniunea Sovietic s-a concentrat pe dezvoltarea staiilor spaiale destinate cercetrii tiinifice i activitilor de explorare cu caracter militar. Dup destrmarea Uniunii Sovietice n 1991, Rusia a continuat programul spaial, ns cu fonduri reduse din cauza problemelor economice. n 1973, Statele Unite au lansat prima lor staie spaial, iar de atunci au acordat o atenie special programului navetei spaiale i, mai recent, dezvoltrii staiei spaiale internaionale, n colaborare cu Rusia i alte ri.

este lumea ntreag, ansamblul a tot ceea ce exist, a tot ceea ce ne nconjoar, vzut si nevzut.

STELELE

Stelele sunt corpuri cereti fierbini, formate din gaze ce ard permanent. Din aceasta cauz, stelele degaj caldur i lumin fiind singurele corpuri cereti care au caldur i lumin proprie O parte din cldur i lumina lor se transmite planetelor si sateliilor acestora. Culoarea stelelor : n funcie de temperatura lor, stelele sunt roii, galbene sau albastre. Stelele roii au o temperatur de circa 3.000C. Acestea mai sunt numite i stele reci. Stelele galbene, sunt cu ceva mai ,,calde ajungand la 5.500C. Stelele albastre sunt stele fierbini circa 30.000C. De exemplu, Sirius este o stea albastr. Numrul stelelor este foarte mare. Ceea ce cuprindem cu privirea este numai o mic parte din mulimea stelelor care alctuiesc Universul. Stelele vzute de noi sunt i cele mai apropiate de planeta Pmnt.

Carul Mic Ursa - Major

Carul Mare

CONSTELATII

Gruprile mici de stele alctuiesc constelaii. Oamenii le-au denumit dup conturul lor, asemntor unor obiecte : Carul Mare, Carul Mic, Balan etc. Pe cer pot fi vzute 88 de constelaii. Din cauza micrii de rotaie a Pmntului n jurul Soarelui, unele constelaii se vd numai n anumite luni ale anului : Orion n decembrie, Lyra n iulie.

GALAXIA
O aglomerare de miliarde de stele formeaza o galaxie. Partea central a galaxiei se numete nucleu. n nucleu este concentrata cea mai mare parte a stelelor din galaxie. Pmntul, mpreun cu Soarele i celelalte planete, fac parte din galaxia Aceasta conine aproximativ 200 miliarde de stele. Toate galaxiile, mpreun cu spaiul cuprins ntre ele, alctuiesc Universul. Aceasta este imposibil de msurat, i se spune c este infinit. Vrsta sa este cuprins ntre 15 i 17 miliarde de ani.

Realizatori:
Baciu Alina - Madalina

Bors Georgiana - Elena

Nohai Adelina - Valentina

Sava Oana - Maria

SFARSIT!