Quasari

Universul este constituit din toate materiile, lumina si alte forme de radiatii si energie. El este
constituit din tot ceea ce exista oriunde in spatiu si timp. Universul include Pamantul si tot ceea ce este pe el. De asemenea, include tot ceea ce este in Sistemul Solar. Toate stelele, dintre care Soarele sunt parti din Univers. Soarele este una dintre mai mult decat 100 bilioane de stele grupate intr-o galaxie gigantica spirala, numita Caleea Lactee. Calea Lactee se intinde pe o distanta de 100.000 ani-lumina. Studiile spatiului distant cu ajutorul telescoapelor optice si radio indica existenta a peste 100 bilioane de galaxii. Galaxiile se grupeaza in clustere, iar unele clustere par sa se grupeze in superclustere. Marimea Universului. Nu se stie daca dimensiuea Universului este finita sau infinita. Obiectele stralucitoare, neobisnuite numite quasari, sunt cele mai distante obiecte din Univers. Quasarii pot fi atat de departe cat 16 ani-lumina fata de Pamant. Teorii. Majoritatea teoriilor cosmologice se bazeaza pe o idee, numita principiul cosmologic. Dupa aceasta teorie, in orice moment, orice parte a Universului este ca oricare alta, avand aceeasi varsta. Teoria relativitatii generale a lui Albert Einstein pune bazele comportamentului Universului. Teoria sa se bazeaza pe doua principii: (1) nici un semnal nu poate calatori mai repede decat viteza luminii (2) legile fizicii sunt la fel oriunde in Univers Exista mai multe teorii, dar nici una nu se poate dovedi corecta. Oamenii de stiinta vor trebui sa astepte pana cand astronomia observationala si fizica teoretica se vor mai dezvolta. Stiinta care studiaza structura, dinamica dezvoltarea Universului, se numeste cosmologie. Ea incearca sa explice cum s-a format Universul, ce s-a intamplat in trecut, ce se poate intampla in viitor. ALDRIN, EDWIN - (nascut 1930) astronaut american. Copilot al navei cosmice Gemini12 (1966), cu care a efectuat 59 de turatii in jurul Pamantulu isi mai multe iesiri in spatiu. A pilotat modulul lunar al navei Apollo11, fiind, dupa Neil Armstrong, al doilea om care a pus piciorul pe Luna (20 iulie 1969).

APOLO12 - a fost a doua misiune spatiala in care oamenii au atins suprafata Lunii si s-au intors pe Pamant, lLa data de 19 Noiembrie 1969. In timpul acestei misiuni, astronautii au efectuat experimente stiintifice, au facut fotografii, au colectat mostre de sol, au examinat imprejurimile locului unde a avut loc prabusirea navei Surveyor3, care a aterizat pe Luna cu 2 1/2 ani inainte si au luat probe pentru a fi examinate pe Pamant. Nava si-a luat zborul de pe Luna la data de 20 Noiembrie si a ajuns pe Pamant la data de 24 Noiembrie.

ARMSTRONG, NEIL ALDEN (nascut 1930), astronaut american. Este primul om care a pasit pe luna. (20 iulie 1969), urmat la cateva minute de Edwin Aldrin, in cadrul misiunii navei cosmice Apolo11. A comandat nava cosmica Gemini8, care a realizat cea dintai cuplare a doua vehiule spatiale (16-17 martie 1966). ATMOSFERA - invelis gazos alcatuit din aer, care inconjoara Pamantul, fara o

limita superioara precisa (trecand treptat in spatiul interplanetar), a carui masa reprezinta 0,000001 din masa globului pamantesc si care este alcatuit din troposfera, stratosfera, mezosfera, ionosfera si exosfera. CALEA LACTEE - brau luminos format din miliarde de stele ale galaxiei noastre, care nu pot fi distinse cu ochiul liber. Se mai numeste Calea Laptelui, Calea sau Drumul Robilor,

COLLINS, MICHAEL (nascut 1930), astronaut american. Copilot al navei cosmice Gemini10 (1966) si pilot al moduluilui de comanda al navei cosmice Apollo11 (1969), care a ramas pe orbita Lunii in timp ce coechipierii sai (N.Armstrong si E. Aldrin) au coborat, pentru prima oara in istorie, pe suprafata astrului. CONSTELATIE - grupare aparenta de stele in aceasi regiune a cerului, avand o configuratie caracteristica stabila pe timp indelungat.

ECUATOR TERESTRU - cerc imaginar (cu o circumferinta de 40 075,7 km) al carui plan este perpendicular pe mijlocul axei polilor. Imparte globul terestru in doua emisfere (sudica si nordica), fiind punctul 0 pentru masurarea latitudinii (paralela 0). EINSTEIN, ALBERT (1879-1955), fizician german. A emigrat in SUA (1933).Profesor universitar la Berlin si Princeton. A explicat efectul fotoelectric si a introdus notiunea de "foton". A formulat teoria relativitatii restranse, care modifica legile mecanicii newtoniene la viteze mari (Asupra electrodinamicii corpurilor in miscare, Depinde oare inertia corpurilor de cantitatea de energia pe care o contin, 1905) si teoria relativitatii generalizate, conform careia legile generale ale tuturor fenomenelor fizice sunt aceleasi in toate sistemele din Univers (Bazele teoriei relativitatii restranse si generalizate, 1916). A enuntat (1917) legile statistice ale proceselor de emisie spontana si de absorbtie a luminii de catre atomi si ale emisiei stimulate a luminii, care stau la baza realizarii laserului (1960). A elaborat teoria caldurii specifice a solidelor, teoria efectului giromagnetic (efectul Einstein - de Haas 1915), teoria campului unitar, conform careia gravitatia si magnetismul sunt manifestari ale aceluiasi fenomen. A militat impotriva proliferarii armelor nucleare. Premiul Nobel (1921).

EUROPA - este cel de-al saselea satelit a lui Jupiter. Europa este putin mai mica decat Luna. A fost descoperita de Galileo si Marius in 1960. Suprafata Europei este diferita de a oricarui alt obiect din Sistemul Solar; este foarte moale. Pe Europa exista foarte putin crateri, dintre care doar 3 cu un diametru mai mare de 5 km. Acest lucru pare sa indice o suprafata tanara si activa. Imaginile suprafetei de pe Europa seamana cu marile de gheata de pe Pamant. Este posibil sa existe un strat de apa probabil mai adanc de 50km. O derie de dungi intunecate acopera intreaga suprafata; ultima teorie a originii acestor benzi propaga ideea unor eruptii vulcanice sau gheizere. Atmosfera Europei este compusa din oxigen. Dintre cele 61 de luni din Sistemul Solar, doar 4 au o asemenea atmosfera (Io, Ganymede,Titan, Triton). Spre deosebire de oxigenul din atmosfera Pamantului, oxigenul din atmosfera Europei, nu are origine biologica, este mai degraba generat de de lumina Soarelei care incalzeste suprafata inghetata a Europei astfel producandu-se vapori de apa, din care hidrogenul este eliberat, ramanad astfel oxigenul.

GALAXIE - grupare uriasa de stele si de alte corpuri ceresti avand forme si marimi diferite. Galaxiile mici contin cca 100000 de stele, iar cele gigante mii de miliarde. Cele mai indepartate se gasesc la cca 10 miliarde ani-lumina de Pamant. Galaxia noastra, din care face parte Sistemul nostru Solar, este compusa din cca 200 miliarde de stele si din materie interstelara. Are forma unei spirale-disc, cu diametrul de cca 100000 de ani-lumina si o grosime de cca 1000 de ani-lumina. Soarele, aflat in unul din bratele spiralei se roteste in jurul centrului galaxiei cu cca 250 km/sec, efectuand o rotatie completa in cca 240 de milioane de ani. Pe bolta cereasca, galaxia noastra se vede sub forma unui brau luminos numit Calea Lactee. MAREA PATA ROSIE - a fost vazuta de observatorii pamanteni de mai bine de 300 de ani. Descoperirea ei este, de obicei atribuita lui Cassini sau lui Robert Hooke in secolul 17. Marea Pata Rosie este un oval cu dimensiunea de 12000 x25000 km. Pete mai mici s-au observat de-a lungul timpurilor. Observarea cu infrarosu, precum si sensul rotatiei planetei indica faptul ca Marea Pata este o regiune cu presiune ridicata, unde norii sunt situati la inaltime si mai reci decat regiunea din jur.

MAXWELL MONTES - cel mai inalt munte de pe Venus. Are o inaltime de 11km de la suprafata planetara.

MERCUR - zeul comertului la romani. QUASAR - sursa cosmica de radiatii luminoase si electromagnetice, de dimensiuni mai reduse decat a unei galaxii, dar cu o putere de iradiere mult mai mare. Este situat la o distanta imensa fata de Pamant si se presupune ca ar fi format in jurul unei gauri negre. UNITATE ASTRONOMICA- u nitate de masura pentru distante, egala cu semiaxa mare a orbitei Pamantului, adica 149.600.000 km ALDRIN, EDWIN - (nascut 1930) astronaut american. Copilot al navei cosmice Gemini12 (1966), cu care a efectuat 59 de turatii in jurul Pamantulu isi mai multe iesiri in spatiu. A pilotat modulul lunar al navei Apollo11, fiind, dupa Neil Armstrong, al doilea om care a pus piciorul pe Luna (20 iulie 1969). O gaura neagra este un obiect prabusit, cum ar fi o stea, care a devenit invizibila. Este o forta gravitationala asa mare incat nimic nu poate scapa de pe suprafata ei. Gaurile negre sunt invizibile deoarece ele 'inghit' pana si lumina. Cele mai mari gauri negre se afla in centrul unor Galaxii, dar originea lor nu este bine conoscuta. Gaurile negre sunt invizibile. Timpul nu exista in interiorul lor. Gravitatia unei gauri negre este atat de mare incat ea nu lasa nimic sa scape, nici chiar lumina. Odata prins de o gaura neagra, nu mai exista nici o sansa de iesire. Este ca un aspirator cosmic. Astronomii au detectat zeci de gauri negre imense in centrul galaxiilor mai apropiate, ca si zeci de gauri negre stelare in galaxia noastra. Pentru ca nu se vad direct, asemenea obiecte se observa prin influenta pe care o au asupra altor stele in imprejurimi. Steaua este o minge de gaz stralucitoare pe cer. Soarele este o stea. Este singura stea suficient de aproape de Pamant pentru a arata ca o minge. Celelalte bilioane de stele sunt asa de departate, incat per a fi niste puncte de lumina si vazute prin cele mai puternice telescoape. Exista mai mult de 200 bilioane de bilioane de stele (200.000.000.000.000.000.000 ).

Stelele difera ca culoare si stralucire, deoarece ele difera ca temperatura si marime. Unele stele par galbene, ca Soarele, altele albastre sau rosii.

O stea este alcatuita in principal din doua gaze: hidrogen si heliu. Masa sa mare face ca temperatura in centru sa fie suficienta pentru o reactie nucleara intre atomii hidrogenului. Energia eliberata de reactie face steaua sa straluceasca. Constelatiile sunt grupari de stele inventate acum mii de ani de oameni. Privind la cer, oameni din diverse parti ale lumii au incercat sa recunoasta pe cer lucruri familiare sau eroi de legenda si au dat nume acestor grupari de stele. Stelele dintr-o constelatie nu au nici o legatura reala intre ele, constelatiile sunt doar niste repere pentru orientarea pe bolta cereasca, la fel ca si liniile pe o harta. O constelatie este doar o arie de cer, care a ajutat astronomii sa catalogheze cerul. Meteorii sunt bucati mici de fier si roca rezultate in urma coliziunii dintre asteroizi. De asemenea ei s-au putut forma in urma dezintegrarii cometelor in fragmente. Multi meteoriti cad in atmosfera pamantului, dar majoritatea ard din cauza frecarii inainte sa atinga Pamantul. Acestia sunt numiti meteori cand cad prin atmosfera si meteoriti , daca ei sunt gasiti pe suprafata pamantului. Tipuri de meteoriti
Iron alcatuiti din fier si nichel; similari asteroizilor de tip M.

Stony Iron de tip S.

amestec de fier si material pietros, asemeni asteroizilor

Chondrite cei mai multi meteoriti fac parte din aceasta clasa; sunt similari ca si compozitie cu mantaua si crustele planetelor terestriale.

Carbonaceous Chondrite foarte asemanatori, ca si compozitie cu soarele, mai putin volatili; similari cu asteroizii de tip C.

Achondrite similar cu bazaltul; se presupune ca originea lor este de pe Luna sau Marte.

Cometele sunt corpuri mici, care se rotesc in jurul Soarelui. Majoritatea cometelor
au trei parti: (1) un nucleu solid centru alcatuit din gaze inghetate si praf, (2) o coama rotunda sau cap, care inconjoara nucleul, formata din particule de praf si gaze, (3) o coada lunga de praf si gaze in prelungirea capului. Multe comete se afla pe marginea exterioara a Sistemului Solar. Unele vin langa Soare, unde capetele lor luminoase si cozile lor lungi si stralucitoare constitue o vedere spectaculoasa. Asteroizii, numiti si planetoizi sunt obiecte mici de forma neregulata,aslcatuiti din roci sau metal sau un amestec din cele doua.. Majoritatea asteroizilor se afla intre orbitele lui Marte si Jupiter. Astronomii au descoperit mai mult de 5000 de asteroizi. Aproximativ 30 asteroizi au diametre mai mari de 190 km, multi altii au

mai putin de 1,6 km. Centura de asteroizi dintre Marte si Jupiter include particule de praf, despre care astronomii cred ca s-au format prin coliziunea continua dintre asteroizi.