CURIOZITATI din domeniul fizicii

Viteza de propagare a durerii n corpul uman este de: 110 m/s.

Un singur nor de mrime mijlocie, poate atinge 300 000 de t.
Prima

locomotiv

cu

aburi

atins

viteza

de

km/h

. Trenurile

moderne cltoresc cu 500 km/h sau chiar 900 km/h .

Rachetele pot cltori cu 40 000 km/h. Aceasta este viteza necesar pentru a
scpa de gravitaia terestr i a ptrunde n spaiu. O vitez constant de 29 000
km/h pstreaz racheta pe orbita. Rachetele moderne se folosesc pentru lansarea
sondelor si a sateliilor spaiali. Racheta este proiectat in spaiu de ctre trei
trepte care ard i se desprind una dup alta.
Nu exist aer n spaiul cosmic. Pe msura ce Pmntul rmne in urma ta, stratul
de aer din ce in ce mai subire. n momentul in care ajungi in spaiul cosmic la o
nlime de 400 km aerul a disprut cu totul. Spaiul cosmic e un vid. Fragmentele
zburtoare pot sa ucid un astronaut neprotejat dac pn atunci a scpat de
cldura excesiva, frig sau radiaii. Este primejdios sa fii acolo sus!
Poi sri mai sus pe Lun. Cnd se afl pe Lun, astronauii pot s alerge i s
sar cu mult mai departe dect pe Pmnt. Acest lucru se ntmpl pentru c
gravitaia este cu mult mai slab. Cnd te afli pe Lun, greutatea ta este de ase
ori mai mic dect greutatea ta de pe Pmnt.
n 1910 fizicianul francez George Claude inventeaz lumina de neon.

1. Pamantul este cea mai densa planeta din sistemul nostru solar.

.2. De pe Pamant se vede numai o parte a Lunii. Asta pentru ca

Luna se invarteste in jurul axei proprii in acelasi timp in care se
invarteste in jurul Pamantului. Partea care nu se vede a fost lovita
de un meteorit cu mult timp in urma si a deplasat centrul Lunii, o
emisfera devenind mai grea decat cealalta. Pentru ca Pamantul
are o forta gravitationala de 6 ori mai mare decat a Lunii,
intotdeauna spre Pamant va fi atrasa numai partea mai grea.
.3. De pe Luna cerul se vede negru pentru ca Luna nu are
atmosfera care sa imprastie lumina.
.4. Pe Marte se gaseste cel mai inalt vulcan din sistemul nostru solar, de 3 ori mai
inalt decat Everestul. La polii planetei Marte se gaseste gheata.
.5. Marte are o suprafata care seamana cu un desert pietros. Vulcani enormi si
cratere vechi, ca si dune de nisip sunt formele de relief de pe Marte.
.6. Pe Marte exista un aliniament accidental de roci si alte formatiuni geologice care,
privit dintr-un anumit unghi, se intampla sa arate ca un chip de om.
.7. Jupiter este cea mai mare planeta din sistemul nostru. In ea ar incapea toate
celelalte 8 planete. Suprafata lui poate fi acoperita de 11 suprafete ale Pamantului
sau ti-ar trebui 1.000 de planete Pamant daca vrei sa-i umpli volumul.
.8. Saturn este cat 9 planete Pamant si jumatate, incap 764 planete Pamant in
interiorul lui. Se mai numeste si planeta inel pentru ca are cel mai mare si mai
vizibil inel dintre toate planetele. Densitatea lui Saturn este mai mica decat a apei
incat daca l-ai pune intr-un vas mare cu apa, ar pluti.
.9. Uranus apare ca si cum ar fi fost indoita de o mana uriasa invartindu-se oblic pe
axa sa, asa cum se invarteste un butoi rasturnat. Se crede ca asta se datoreaza
impactului cu un metorit cu mult timp in urma; din aceasta cauza, numai unul dintre
cei 2 poli ai planetei este luminat si incalzit de Soare, celalalt ramanad tot timpul in
intuneric. Polul care ramane in intuneric are insa temperatura mai mare decat polul
luminat de Soare, ceea ce a facut oamenii de stiinta sa creada ca Uranus produce
mai multa caldura decat primeste de la Soare.
.10. La fiecare 248 de ani Pluto se apropie de Soare mai mult decat Neptun, facand
ca Neptun sa fie cea mai indepartata planeta de Soare. Pluto se misca in interiorul
orbitei lui Neptun pentru 20 de ani. In aceasta perioada de 20 de ani, Neptun devine
cea mai indepartata planeta de la Soare. Ultima data Pluto a intrat in orbita lui
Neptun la 23 ianuarie 1979 si a stat acolo pana la 15 martie 1999. Toate aceste
pentru ca orbita lui Pluto are forma de cerc foarte turtit, ca orbita unei comete.

.11. Cand o cometa se apropie de Soare, coada o urmeaza. Cand se indeparteaza de

Soare, coada este cea care merge in fata.
.12. Au fost descoperiti pe Pamant mai mult de 2.000 de meteoriti. Unul dintre cele
mai cunoscute cratere formate de un meteorit cazut pe Pamant este cel din Arizona,
SUA. Are 1.280 m diametru si 180 m adancime. El s-a format cu cateva sute de mii
de ani in urma, cand un meteorit de 250.000 de tone si cu un diametru de 70 m a
lovit Pamantul cu o viteza in jur de 60.000 km/h.
.13. Galaxiile calatoresc in spatiu si cateodata se ciocnesc, galaxiile mai mici
disparand si fiind "mancate" de cele mai mari. Galaxia din Andromeda se indreapta
spre galaxia noastra, Calea Lactee.
.14. Daca ai calatori cu viteza luminii de la un capat la altul al galaxiei Calea Lactee,
ti-ar trebui 100.000 ani ca sa termini calatoria.
.15. Lumina este cel mai rapid lucru din univers si calatoreste cu 300.000 de km pe
secunda.
.16. Daca stii culoarea unei stele, iti poti da seama de temperatura ei: cele rosii sunt
mai reci, cele cu temperaturi medii sunt galbene si cele cu temperaturile cele mai
mari sunt albastre. Nu exista stele verzi...!!!
.17. Gaurile negre sunt invizibile. In ele nu exista timp sau spatiu si se crede ca ar fi
poarta spre alte universuri; daca intri intr-o gaura neagra, vei simti ca esti turtit din
parti si tras de cap si de picioare. Dar nimic nu supravietuieste acolo, ci este
sfaramat in mici particule atomice.
.18. Luminii de la Soare ii ia 8 minute pana atinge Pamantul; daca Soarele s-ar
stinge acum, in 8 minute am ramane in intuneric.
.19. Cea mai apropiata stea de Pamant este Proxima Centauri aflata la 4,23 de anilumina, adica 25 de milioane de milioane de km distanta de Soare. Asta inseamna,
ca daca am avea o nava spatiala care ar calatori cu 50.000 de km pe ora, ne-ar
trebui 88.000 de ani ca sa ajungem la ea.
.20. Unele stele sunt de 600.000 de ori mai stralucitoare decat Soarele nostru.
Soarele nostru se indreapta cu 20 km pe secunda spre un punct in directia
constelatiei Hercules. Gazele dintr-o pata solara sunt cu 1.650 C mai reci decat
zonele inconjuratoare de pe Soare.
.21. Cometa Haley se intoarce la fiecare 76 de ani.
Lene Vestergaard Hau, un fizician danez de la Harvard (femeie), a reuit s fac lumina s
ncetineasc pn la 17 metri/secund (un puls de lumin), dup care, n 2001, a reuit chiar s
opreasc un puls de lumin.

n vid, n mod normal, viteza luminii este de ~ 300 000 km/s.

Fizicianul danez a reuit acest lucru aplicnd un efect de tip cuantic, i anume transparena
indus electromagnetic asupra unui mediu gazos opac extrem de dens (ce nu ar fi permis
propagarea luminii), format din vapori de sodiu rcii la temperaturi extrem de joase, de doar
civa nano Kelvin (foarte aproape de 0 Kelvin).
Un an-lumin este distana pe care o strbate lumina ntr-un an, adic 9.5 trilioane de kilometri.
Luna se afl la doar 1.3 secunde-lumin deprtare de Pmnt.

Daca ai calatori de la un cap la altul al galaxiei noastre - Calea

Lactee - cu viteza luminii, ti-ar trebui 100.000 ani. Viteza luminii,
cea mai mare viteza cunoscuta, este de 300.000 km/sec.

De ce este cerul albastru?

Lumina care vine de la Soare intra in atmosfera Pamantului, unde intalneste atomii
de azot (78% din componenta atmosferei) si oxigen (21% din componenta
atmosferei).
Dupa cum se stie, lumina de mare intensitate de la Soare este alba si este compusa
din toate culorile spectrului vizibil, R(osu) O(ranj) G(alben) V(erde) A(lbastru)
I(ndigo) V(iolet).
Desi nu este perceputa de ochi, lumina pe care o vedem calatoreste sub forma unor
unde, sau mici particule care oscileaza in timp ce se deplaseaza: rosul are lungimea
de unde cea mai lunga, avand o frecventa mai scazuta de oscilatie, iar violetul are
lungimea de unda cea mai scurta, din spectrul vizibil, avand deci o frecventa de
oscilatie mai mare, de 16 ori mai mare decat rosul (deci putem spune ca merge
cumva mai drept decat lumina violeta, de exemplu, rosu e mai linistit, pe cand
violet e mai agitat); exact componentele luminii albe de frecventa mai mare (mai
precis, verde, albastru, indigo si violet, cele care se agita mai mult in drumul lor
spre Pamant) sunt imprastiate mai mult prin ciocnirea particulelor de lumina cu
electronii atomilor de azot si oxigen, dand senzatia de albastru, fenomen care mai
este combinat in acelasi timp si cu o sensibilitate mai mare a ochiului uman fata de
culoarea albastra (de aceea nu vedem cerul violet - si oricum noi vedem o
rezultanta intre toate aceste culori, nu un albastru pur).

Curcubeul este un fenomen optic i meteorologic

manifestat prin apariia spectrului luminos atunci cnd
lumina se refract prin atmosfera suprasaturat de vapori
de ap, de cele mai multe ori aprnd dup ploaie.
Curcubeul ia forma unui arc rou la exterior i violet la
interior. Secvena de culori e cea a spectrului luminii albe,
adic: rou, portocaliu (oranj), galben, verde, albastru,
indigo i violet.
Lumina alb se separ n diverse culori (lungimi de und)
atunci cnd intr ntr-un strop de ap fiindc roul se
refract sub un unghi mai mic dect albastrul. La iesirea

din strop, raza roie prsete stropul sub un unghi mai

mic dect unghiul de refracie al razei albastre, iar
separarea culorilor realizeaz curcubeul.