Caracteristici

• Jupiter este a cincea planetă de la Soare şi prima

planetă după marime şi masă din Sistemului Solar.
• Planeta este cunoscută încă din antichitate şi este
numită după zeul roman Jupiter, conducătorul tuturor
zeilor. Jupiter este o planeta gigantică.
• Jupiter este înconjurat de numeroşi
sateliţi. Până în prezent sunt descoperiţi
63 : Ganymede, Metis, Adrasteia, Almatheia,
Europa,Calisto, Himalia, Sinope, Ananke, Io, Thebe,
Pasiphae, Lysithea …etc
 SATELIŢII
• Jupiter are 4 mari sateliţi, numiţi şi galileeni, deoarece au fost descoperiţi de
astronomul italian Galileo Galilei, ajutat de rudimentarul telescop construit de el,
fiind de altfel şi primii sateliţi observaţi vreodată, cu excepţia Lunii. În total, sateliţii
gigantului sunt în număr de peste 60, şi constant sunt descoperiţi alţii. Tot
ansamblul ar putea fi considerat un sistem solar în miniatură.
• Sateliţii se împart în trei mari grupe:
1. interiori - sateliţi de dimensiuni reduse, cu orbite apropiate de planetă. Din această
grupă fac parte Metis, Adrastea, Amalthea şi Thebe.
2. galileeni - sateliţii descoperiţi de Galileo Galilei, primele corpuri cereşti despre care s-
a ştiut sigur că orbitează altă planetă decât a noastră, stând astfel la baza demonstrării
teoriei heliocentrice a lui Copernic. Aceşti sateliţi se deosebesc de restul prin masivitatea
lor. Ei sunt, cum am amintit mai sus, Io, Europa, Ganymede şi Callisto.
3. exteriori - sateliţi de dimensiuni modeste cu orbite aflate la o mai mare depărtare
decât cele ale sateliţilor galileeni. Din acest grup fac parte, printre alţii, Leda, Himalia,
Lysithea, Elara, Ananke, Carme, Pasiphae, Sinope. Aceşti sateliţi exteriori sunt împărţiţi
în subgrupuri (A, B). Cei ce fac parte din grupul A au o mişcare directă, într-un plan
inclinat la 28 grade faţă de planul ecuatorial al lui Jupiter, pe când cei ce fac parte din
grupul B au o mişcare retrogradă, cu un plan înclinat la 150 grade.
• Io, primul satelit din cei
galileeni, numit iad
multicolor. Puţin mai
mare decât Luna,
prezintă cea mai
intensă activitate
vulcanică din întreg
Sistemul Solar.

• Io are o rotaţie în jurul

axe = egală cu
revoluţia în jurul
planetei mamă, şi o
orbită aproape
circulară, acestea fiind
probabil efectele unor
puternice forţe mareice.
Astfel, prezintă spre
Jupiter aceeaşi faţă,
întocmai ca satelitul
nostru natural.
 • Europa
La 670.000 km de Jupiter orbitează satelitul său, Europa. * poate fi numit cel mai interesant satelit din
sistemul nostru. *Pe suprafaţa sa de gheaţă au fost observate crăpături ce duc la concluzia că
satelitul este acoperit de un ocean uriaş, adânc de kilometri * şi că stratul de gheaţă exterior se rupe
din când în când, datorită presiunilor gravitaţionale. Aceste fracturi au în general lungimi de zeci de
kilometri, dar merg şi până la mii de kilometri lungime. Cel puţin până în trecutul recent, Europa a avut
un strat semifluid sub gheaţa de suprafaţă, cei mai mulţi oameni de ştiinţă înclinând să creadă că
acesta încă există.
 •
Ganymede
Pe o orbită aflată la 1,07 milioane km de Jupiter găsim cel mai mare satelit din Sistemul Solar, Ganymede, depăşind în
diametru planeta Mercur. Este singurul satelit cunoscut a avea propriul câmp magnetic de sine stătător, generat din
surse interne.
Densitatea mică îl prezintă format jumătate din rocă şi jumătate din gheaţă. Nucleul este   metalic, producând câmpul
magnetic observat, cu o intensitate de 1% din cel terestru.
• Ganymede nu are atmosferă, detectându-se doar urme de ozon. Însă într-un viitor, acesta ar putea avea, ca şi Europa,
o atmosferă rarefiată de oxigen.
• Callisto
Al treilea satelit ca mărime din
Sistemul Solar, după Ganymede
şi Titan. Callisto orbitează la o
distanţă de 1,88 milioane km.

•
Este în întregime acoperit de
cratere, sugerând lipsa vreunei
activităţi tectonice de orice fel.
Jumătate rocă şi jumătate gheaţă
ca şi compoziţie, acest satelit nu
are straturi diferenţiate în interior,
neavând structură internă cum
este cazul celorlalţi sateliţi
galileeni. Nu este prins în
rezonanţă cu Jupiter (această
rezonanţă ajutând celelalte luni
să dezvolte activitate geologică)
şi nu are atmosferă, decât urme
de dioxid de carbon şi, probabil,
oxigen.
 TRASATURI ALE JUPITER
• Raza sa ecuatorială este de 71400 km, adica este egală cu
11.2 raze ale Pământului.
• Masa Planetei Jupiter depaşeşte de 2 ori masa tuturor
celorlalte planete din sistemul solar şi este de 318 de ori mai
mare decât masa Pamântului. 
• Pe Jupiter nu există schimbul de anotimpuri.
• Jupiter se roteste in jurul axei sale mai repede decât
celelalte planete din sistemul solar. Ziua la ecuator dureaza
aproximativ 9 ore şi 50 de minute. Un an pe Jupiter durează
11.86 ani Pamânteni.
• Jupiter degajă de 2-3 ori mai multă energie decât primeşte
de la Soare. Acest fenomen are loc din cauza contracţiei
treptate a planetei, precum şi dezintegrării radioactive în
interiorul planetei.
•  La limitele zonelor climatice a planetei Jupiter, sunt
observate turbulenţe puternice, ceea ce duce la formarea
uraganelor. Cel mai faimos dintre acestea este Marea Pată
Roșie a lui Jupiter. Aceasta este o formaţiune ovală, de
dimensiuni variate, situată in zona tropicală de sud - un
uragan unic de lungă durată (anticiclonic). Dimensiunea lui
în prezent este 15 × 30 km (mai mare ca Pământul).
• MAGNETOSFERA : Jupiter are un câmp magnetic puternic, de 50 de
ori mai puternic decât cel aPamântului. Jupiter este înconjurat de o
magnetosferă imensă, care pe partea de zi se extinde la o distanţă de
50 -100 de raze ale planetei, dar pe partea de noapte se extinde dincolo
de orbita lui Saturn. 
• În atmosfera lui Jupiter observate fulgere, mai
puternice de trei ori decât cele Pământene,
precum şi aurorele grandioase.
• Densitatea = 1,326 g/cm3
• Inclinatia axei fata de orbita 3,12 grade
• Temperatura minima/maxima la suprafata -
110/-152 grade Celsius
• Temperatura si presiunea in interior cresc
progresiv cu cat ne apropiem de nucleu.
 INELELE
• Inelele sunt intretinute de sateliti ai planetei: trei inele extrem de subtiri,
guvernate de Amalthea, Thebe si Adrastea, inelul principal intretinut
probabil de Metis, si inca unul, cu aspect de halou, format probabil de
interactiunea campului magnetic ce retine particule venite din spatiu.
Sunt vizibile doar cand Soarele se afla in spatele lor
 STIATI CA:
• Jupiter este cel mai voluminos corp din sistemul nostru
solar (in afara de Soare).
• Este un fel de stea cu o compozitie asemanatoare
Soarelui radiind mai multa energie decit primeste.
• Daca ar fi avut masa de 10 ori mai mare ar fi putu atinge
temperatura necesara pentru declansarea reactiilor de
fuziune din Soare.
• Are un acoperamint de nori puternic reflectant de aceea
se vede destul de stralucitor de pe Pamint.
• Jupuiter are si un inel foarte ingust si subtire, descoperit
de misiunea Voyager 1( SUA) din 1979.
VREMEA
Vinturile pe Jupiter
Im Anhang dieser E-Mail sende ich Ihnen
auch das OP, mit dem ich die angeforderte
Anzahlung von 610 Euro geleistet habe.
Bitte ändern Sie Ihre Telefonnummer, um
Ihre E-Mail-Adresse zu bestätigen. Die
neue Telefonnummer lautet:
015510058160. Danke vielmals!