Universul şi Universul

Sistemul şi
Solar Sistemul
Solar

PREZENTARE REALIZATĂ DE RĂUȚOIU (NICA) LILIANA

GEOGRAFIA ȘI DIDACTICA GEOGRAFIEI
UNIVERSITATEA CREȘTINĂ DIMITRIE CANTEMIR
AN II, CPIPP
LECTOR UNIVERSITAR DR. ÎNDRUMĂTOR ANDA ONEȚIU
 UNIVERSUL ŞI ORIGINEA SA
Universul este întreaga lume înconjuratoare, nemărginită
spaţial sau temporal şi aflată în permanentă mişcare şi transformare,
aşadar, în continuă evoluţie.
Originea universului este considerată “Big Bang”- ul sau Marea
Explozie ceea ce dovedeşte expansiunea acestuia. Conform acestei
teorii universul era format iniţial din particule şi antiparticule într-un
spaţiu redus, totuşi la o temperatură extrem de mare, iar deoarece
creştea foarte repede, acest fapt a fost numit “Marea Explozie”.
Expansiunea acestui miez a cauzat răcirea acestuia şi astfel la
GALAXIILE

GALAXIA NOASTRA

• Din momentul “Big Bang”- ului, universul se

află într-o continuă expansiune concomitent
cu formarea unor structuri cosmice.
• Astfel prin concentrarea acestora s-au format
galaxii.

Calea Lactee

Soarele
SISTEMUL SOLAR
Formarea Sistemului Solar
Sistemul solar este o componentă a Căii Lactee
ce s-a format acum circa 4,5 mld. de ani in
urma şocului unei Supernove cu un nor
protosolar.
Astfel s-au format un protosoare ce a dus la
formarea stelei mature de astăzi şi planetoizi
ce aveau orbite diferite devenind, prin
evoluţie, planetele Sistemului Solar: Mercur,
Venus, Terra, Marte(planete solide), Jupiter,
Saturn, Uranus, Neptun(planete gazoase) şi
Pluto(acum neconsiderată planetă a acestui
Sistem).
SOARELE

Soarele a fost deseori cunoscut ca “forţa primară” care

conduce toată natura de pe Pământ.
Acesta “conduce” întreg Sistemul Solar prin uriaşa sa
gravitaţie şi masă (aproximativ 99,86% din întregul
Sistem) de circa 330.000 de ori mai mare decât a
pământului
Raza acestuia este de 696.350 km. de aproape 110 ori mai
mare ca a Pământului.
99% din masă este format din două gaze(cele mai uşoare)
Hidrogen (H) şi Heliu (He), ceea ce dovedeşte şi
densitatea de 1,4g/m. cub.
 STRUCTURA SOARELUI

• În interior, Soarele concentrează aproape toată masa

acestei stele şi este predominant Hidrogenul. Acesta
se caracterizează prin temperaturi foarte ridicate si
presiuni, de asemenea, prin temperaturi foarte
ridicate si presiuni, de asemenea, prin temperaturi
foarte ridicate si presiuni, de asemenea, foarte mari.
• Coroana solară este învelişul exterior ce acoperă
atmosfera având o lungime de ordinul milioanelor
de kilometri. Este alcătuit din gaze ionizate
(plasmă) foarte rarefiate ce ajung la o temperatură
extremă.
Mercur

Este cea mai apropiată planetă faţă de soare.

Temparaturile variază de la 90K până la 700K.
Suprafaţa este crestată de numeroase cratere
dovadă a ciocnirii planetei cu diverse corpuri,
de exemplu comete, asteroizi.
Aceasta (suprafaţa) este asemănătoare cu cea a
lunii.
Are o atmosferă extrem de rarefiată.
VENUS
Este a doua planetă ca apropiere aţă de soare
Se învârte de la est la vest în jurul axei sale timp de 243
de zile.
Atmosfera este foarte diferită decât a pământului încât are
zilnic ploi acide cu acid sulfuric.
Temperatura este foarte ridicată, de aproximativ 460 de
grade C.
Nu are sateliţi.
PĂMÂNTUL

Este a treia planetă e la Soare.

Este singura planetă locuită cunoscută.
Are un singur satelit natural, Luna
Atmosfera este formată predominant din Azot(N) 77%, apoi
Oxigen(O) 22%.
Suprafaţa este acoperită 70,8% apă şi 29,2% solid (uscat)

Harta Fizică a Terrei

STRUCTURA PLANETEI PĂMÂNT

Scoarţa

Mantaua Superioară

Mantaua Inferioară

Nucleu Extern
Lichid

Nucleu Intern
Solid
Marte

Se mai numeşte şi “Planeta Roşie” datorită oxidului de fier care

este vizibil roşu de pe pământ.
Are o atmosferă subţire.
Pe Marte se află cel mai mare munte cunoscut din Sistemul
Solar Olimpus Mons 26.000m
Se poate găsi pe această planetă apă în stare solidă şi chiar
lichidă.
Anul acolo este de aproape doi ani pământeni, iar ziua cu o oră
mai mult.
Structura planetei Marte

Nucleu
Manta

Crustă
JUPITER

Jupiter este a cincea planetă de la soare şi cea mai mare din

Sistemul Solar.
Are un număr de 63 de sateliţi dintre care cei mai cunoscuţi
fiind Io şi Ganymede.
Are o mişcare de revoluţie de peste 11 ani pe Pământ.
Are un diametru de 11 ori mai mare decât al Pământului, iar
volumul de 1300 de ori mai mare.
Jupiter are şi acesta inele, dar mai puţin vizibile, diferite de ale
lui Saturn
SATURN

Saturn este cea de a şasea planetă de la Soare, fiind o

planetă gazoasă.
Este a doua ca mărime din Sistemul Solar după Jupiter.
Saturn are un sistem de inele bine conturat, format în
special din particule de gheaţă şi o mai mică cantite de
resturi şi praf.
Saturn este un sferoid aplatizat, fiind turtit la poli, iar
diferenţa dintre raza la poli şi la ecuator este de aprox.
10%.
Saturn este singura dintre planetele Sistemului solar cu
densitatea mai mică decât cea a apei (0,687 g/cm³).
URANUS

Uranus este a şaptea planetă de la Soare şi a treia că

mărime (după diametru).
Uranus este mai mare ca diametru însă mai mică sub
aspectul masei decât Neptun.
Polul Sud al planetei Uranus este indreptat spre Soare
ceea ce rezultă că temperatura este mai mare la Poli decât
la Ecuator.
Atmosfera lui Uranus este de aproape 83% hidrogen,
15% heliu şi 2% metan.
Inelele lui Uranus sunt foarte întunecate şi au fost
descoperite primele după cele ale lui Saturn.
 Surse:
1.Wikipedia.org
NEPTUN
2.Google.com

Neptun este ultima planetă din sistemul solar în ordinea

distanţei faţă de soare.
Atmosfera lui Neptun este formată în principal din
Hidrogen şi Heliu şi urme de metan.
Datorită metanului planeta are aparent culoarea albastră.
Şi neptun are o serie de inele totuşi incomplete, au o
structură erodată, lucru neînţeles.
Neptun are 13 sateliţi naturali cunoscuţi.