- Aspecte generale -

Universul – aspect generale

 Definiție: Universul (Cosmosul) este întreaga lume
înconjuratoare, nemărginită spaţial sau temporal.

 Universul s-a format în urmă cu aproximativ 15 miliarde de

ani, în urma „marii explozii” (Big Bang), și se află într-o
continuă expansiune.

 Universul observabil („Metagalaxia”) -

………………………………………………………………
 Universul fizic -
………………………………………………………………
 Se consideră că formarea Universului
a durat 3 minute, iar la 100 milioane
de ani de la Big Bang, era un amestec
difuz de hidrogen și heliu la
temperaturi scăzute.
 Mai târziu, repartiția acestor gaze a
devenit neomogenă, în spațiile cu
concentrare mai mare apărând, sub
influența gravitației, formațiuni sferice
pe locul cărora se vor „naște” galaxiile.
  Materia din Univers se prezintă sub 2
forme:

- Organizată in corpuri cosmice (stele, planete,

etc.)

- Neorganizată, ca praf cosmic și gaze

interstelare.
 Corpurile cosmice pot fi:

 Corpuri fierbinți – cu temperaturi foarte ridicate,

care emit lumină și căldură în spațiul înconjurător
(stelele);

 Corpuri reci – care nu emit lumină proprie, ci

doar reflectă lumina venită de la stele: planetele,
sateliții acestora, asteroizi, meteoriți, comete.
 Alcătuirea Universului

 galaxii,
 stele, constelații
 nebuloase gazoase, găuri negre
 planete,
 alte corpuri cerești.
 A. Galaxiile
 Reprezintă grupări imense de stele, praf cosmic și alte
obiecte cerești.
În Univers există miliarde de galaxii, fiecare fiind alcătuită,
la rândul ei, din zeci şi sute de miliarde de stele.
 Terra face parte din galaxia Calea Lactee, fiind a
doua, ca mărime după Andromeda.
Calea Lactee conţine peste 150 de miliarde de stele, aflate
la distanţe enorme unele faţă de altele.

Galaxia noastra
Calea Lactee
Soarele
 B. Stelele
 sunt corpuri gazoase care au lumină și căldură
proprie. Stelele sunt aglomerate în grupări mai mici, numite roiuri, sau
mai mari, uneori de dimensiuni uriaşe, numite sisteme stelare sau galaxii.

 Cea mai apropiată stea de Pământ este Soarele (150

mil. Km sau 8 minute – lumină);

 Cea mai apropiată stea de Soare este Proxima

Centauri (4,2 a.l. față de Pământ, adică pentru a ajunge la
noi lumina acesteia are nevoie de 4,22 ani).
 Steaua Polară (cea care indică nordul) este la o
distanță de 323 a.l.
 C. Constelațiile
…………………………………..
…………………………………………………..…...
……………………………………………………….
……………………………………………………….
………………………...……………………………..

Bolta cerească a fost împărțită în 88 de constelații.

12 constelații sunt situate pe același plan cu orbita Pământului
în jurul Soarelui. Aceste constelații, care au atras atenția încă din
Antichitate, formează zodiacul.
 D1. Nebuloasele – constituie o grupare a materiei
neorganizate sub formă de mari aglomerări de
gaze și praf cosmic.

 D2. Găurile negre - sunt obiecte cereşti spre care

este atrasă puternic materia din spaţiul
înconjurător, datorită câmpului lor gravitaţional
foarte intens;
Sunt considerate a fi starea finală în evoluţia unor
stele masive ale căror surse de energie
termonucleară s-au terminat.
https://www.youtube.com/watch?v=V4QGAseERhc

https://www.youtube.com/watch?v=jXXOyPiNx9M
Sistemul Solar
 Sistemul Solar
 Sistemul Solar este o componentă a Căii Lactee.

 Soarele și Sistemul Solar au rezultat în urmă cu 4,5

mld. ani, prin concentrarea materiei dintr-un sector al
galaxiei noastre.

 Soarele a înglobat cea mai mare parte a materiei, în

jurul său apărând concentrări mai mici ce au dat
naștere corpurilor din sistem (8 planete, sateliți,
asteroizi, meteoriți, comete).
1. Soarele
 Soarele
 Este o stea de mărime mijlocie; care concentrează peste 99%
din întreaga masă a Sistemului Solar.

 Soarele este alcătuit în principal din două gaze: hidrogen

(55%) și heliu (44%), densitatea de 1,4g/m. cub

 Mișcarea de rotație este neuniformă ca viteză. Se realizează în

25 de zile terestre la Ecuator și de 35 de zile în zonele polare.
 Structura Soarelui

Soarele se compune din interiorul Soarelui (în

partea centrală) și din atmosfera solară.

Interiorul Soarelui se caracterizează prin:

 temperaturi foarte ridicate (circa 15 mil.°Ċ);

 presiuni uriașe: 10¹¹ atmosfere;
 material în stare de plasmă;
 reacții termonucleare.
 Atmosfera solară este compusă din trei straturi:

1. Fotosfera, situată în bază, se evidențiază prin:

 Grosime mică (500 km), temperaturi de aproximativ 6.000oC;
 porțiuni mai intunecate (pete solare) și mai reci (4.500oC).
 Petele solare din fotosferă și erupțiile solare din cromosferă se
intensifică cu o periodicitate medie de 11 ani.

2. Cromosfera înconjoară fotosfera și prezintă:

 grosime de circa 10.000 km, temperaturi de circa 20.000oC;
 erupții solare (explozii) care determină formarea protuberanțelor solare.

3. Coroana solară este învelișul exterior, vizibil în timpul eclipselor de

Soare.
 Grosime de milioane km, gaze ionizate foarte rarefiate;
 temperaturi de câteva milioane de grade Celsius;
 emite fluxuri de plasmă (vânt solar).
... scrieți elementele din compunerea Soarelui marcate, pe schița
alăturată, cu numere.

1 ................................................................................................................
...
2 ................................................................................................................
...
3 ................................................................................................................
...
4 ................................................................................................................
...
5 ................................................................................................................
...

Din energia emisă de Soare, Pământul primește numai a doua

miliarda parte. Cantitatea de energie primită de Terra la partea
superioară a atmosferei este de 1,96 cal./cm2/min. (constanta solară).
 2. Planetele
 Planetele sunt corpuri cosmice fără lumină proprie.

- Planete mici (terestre) – asemătoare Terrei,

alcătuite din elemente grele (Mercur, Venus, Marte);

- Planete gigant (gazoase) – cu dimensiuni foarte

mari, alcătuite din elemente ușoare (hidrogenul și
heliu): Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun.
- Planete pitice: Pluto, Ceres, Make Make, Haumea, Eris.
 Temă
 Caracterizați, pe scurt, cele 8 planete.
Mercur
 Mercur
 Este cea mai apropiată planetă faţă de soare.
 Temparaturile foarte ridicate.
 Suprafaţa este crestată de numeroase cratere
dovadă a ciocnirii planetei cu diverse corpuri, de
exemplu comete, asteroizi.
 Aceasta (suprafaţa) este asemănătoare cu cea
a lunii.
 Are o atmosferă extrem de rarefiată.
Structura Planetei
Mercur

1. Scoarţa

2. Mantaua

3. Nucleul
Venus
 Venus
 Este a doua planetă ca apropiere faţă de Soare,
cunoscută și sub numele de Luceafărul; poate fi
observată pe cer după apusul și înainte de
răsăritul Soarelui.
 Atmosfera este foarte densă, conținând
predominant dioxid de carbon.
 Temperatura este foarte ridicată, de aproximativ
460 de grade C
 Nu are sateliţi
Structura planetei Venus

Scoarţă

Manta

Nucleu
 Pământul
 Este a treia planetă e la Soare.
 Este singura planetă locuită cunoscută.
 Are un singur satelit natural, Luna
 Atmosfera este formată predominant din Azot(N) 78%,
apoi Oxigen(O) 21%.
 Suprafaţa este acoperită 70,8% apă şi 29,2% solid
(uscat)

Harta Fizică a Terrei

Structura planetei Pământ

Scoarţa

Mantaua Superioară

Mantaua Inferioară

Nucleu Extern
Lichid

Nucleu Intern
Solid
Marte
 Marte
 Se mai numeşte şi “Planeta Roşie” datorită
oxidului de fier care este vizibil roşu de pe
pământ.
 Are o atmosferă subţire.
 Se poate găsi pe această planetă apă în stare
solidă.
 Anul acolo este de aproape doi ani pământeni,
iar ziua cu o oră mai mult.
 Are doi sateliți de dimensiuni reduse: Phobos și
Deimos.
Structura planetei Marte

Nucleu

Manta

Crustă
Jupiter
 Jupiter
 Jupiter este a cincea planetă de la soare şi cea
mai mare din Sistemul Solar.
 Are un număr de 16 de sateliţi dintre care cei mai
cunoscuţi fiind Io şi Ganymede, Europa.
 Are o mişcare de revoluţie de peste 11 ani pe
Pământ.
 Are un diametru de 11 ori mai mare decât al
Pământului, iar volumul de 1300 de ori mai mare.
 Temperatură scăzută : - 120°C.
 Jupiter are şi acesta inele, dar mai puţin vizibile,
diferite de ale lui Saturn.
Structura lui Jupiter

Nucleu intern

Nucleu extern

Atmosferă interioară

Atmosferă exterioară
Saturn
 Saturn
 Saturn este cea de a şasea planetă de la Soare, fiind
o planetă gazoasă
 Este a doua ca mărime din Sistemul Solar după
Jupiter.
 Are 18 sateliți, cel mai strălucitor este Titan.
 Saturn are un sistem de inele bine conturat, format în
special din particule de gheaţă şi o mai mică cantite de
resturi şi praf.
 Saturn este un sferoid aplatizat, fiind turtit la poli, iar
diferenţa dintre raza la poli şi la ecuator este de aprox.
10%
 Saturn este singura dintre planetele Sistemului solar
cu densitatea mai mică decât cea a apei (0,687
g/cm³).
Structura planeteu Saturn

Atmosfera

Hidrogen lichid
şi heliu

Nucleu extern

Nucleu intern
 Inelele lui Saturn

 Potrivit unui studiu american Inelele lui Saturn ar putea

data de la începuturile sistemului solar, în urmă cu 4,5
miliarde de ani, şi nu mai recent, după cum se credea
până de curând.
 Vârsta inelelor variază destul de mult, iar materialele
din care sunt formate aceste inele sunt reciclate în
mod continuu, fapt care poate explica de ce aspectul
lor evoluează.
Inelele lui Saturn *

*ilustraţie
Uranus
 Uranus
 Uranus este a şaptea planetă de la Soare şi a
treia că mărime (după diametru).
 Uranus este mai mare ca diametru însă mai
mică sub aspectul masei decât Neptun.
 Are 8 sateliți, între care Miranda și Titania.
 Atmosfera lui Uranus este de aproape 83%
hidrogen, 15% heliu şi 2% metan.
 Inelele lui Uranus sunt foarte întunecate şi au
fost descoperite primele după cele ale lui
Saturn.
Structura planetei Uranus

Atmosferă interioară

Nucleu

Atmosferă exterioară
Neptun
 Neptun
 Neptun este ultima planetă din sistemul solar în
ordinea distanţei faţă de soare.
 Atmosfera lui Neptun este formată în principal
din Hidrogen şi Heliu şi urme de metan.
 Datorită metanului planeta are aparent culoarea
albastră.
 Şi neptun are o serie de inele totuşi incomplete,
au o structură erodată, lucru neînţeles.
 Neptun are 8 sateliţi naturali cunoscuţi (Triton).
Structura planetei Neptun

Atmosferă interioară

Nucleu

Atmosferă exterioară
 3. Asteroizii, comete, meteoriți
 Asteroizii .........................................................................................................
..........................................................................................................................
.....................................................................................................................

 Comparativ cu planetele, asteroizii sunt mult mai mici, din care cauză sunt
numiți, uneori, „planetoizi”. Cei mai mulți asteroizi își au traseul între orbitele
planetelor Marte și Jupiter, unde formează așa-numita Centură de
asteroizi. Ei orbitează în jurul Soarelui, la fel ca și planetele, de la vest la
est.

 Cometele .........................................................................................................
..........................................................................................................................
......................................................................................................................
 Meteoriții .........................................................................................................
..........................................................................................................................
.........................................................................................................
 4. Sateliţii
 Luna este satelitul natural al Pământului.

• diametrul: 3.476 km;

• masa: de 81,3 ori mai mică decât a Pământului;
• volumul: de 50 de ori mai mic decât al Pământului;
• atmosfera este, practic, absentă;
• temperatura: circa 150°C pe partea însorită şi -130°C pe partea
umbrită;
• aselenizarea primilor pământeni a avut loc la 21 iulie 1969;

• regiunile plate mai întinse poartă numele de „mări” şi „oceane”

(Marea Liniştii, Oceanul Furtunilor ş.a.) şi sunt delimitate de lanţuri
muntoase cu denumiri similare celor de pe Pământ (Alpi, Caucaz,
Carpaţi ş.a.).
 În unele situaţii, din cauza poziţionării celor trei corpuri cereşti
(Soare, Pământ şi Lună) se formează eclipse de Soare şi Lună.
 Eclipsele
 a) de Soare:
………………………………………………
………………………………………………
…………………………
 b) de Lună:
………………………………………………
………………………………………………
…………………………..
a) Eclipsă de Soare
b) Eclipsă de Lună
S=Soare; L=Lună; P=Pământ
 EVOLUȚIA
UNIVERSULUI ȘI A
TERREI
Definire termeni
 UNIVERSUL – GENEZĂ ŞI EVOLUŢIE
14-15 miliarde ani – Big Bang-ul: într-o nanosecundă (10 -9 secunde) a
rezultat un Univers cu diametrul de sute de milioane de km
 PĂMÂNTUL – GENEZĂ ŞI EVOLUŢIE
12-10 miliarde ani – Formarea primelor galaxii cu stele în interior. Rol -
gravitaţia
Geneza Sistemului Solar
4,6 – 3,8 miliarde ani (Hadean) – Pământul evoluează de la stadiul
de protoplanetă la cel de planetă.
4,5 miliarde ani – Pământul este lovit de un planetoid. Se formează Luna.
 Evolutia
geocronologic
ăa
continentelor

1. Era precambriană
• acum 4 mld ani.

-s-a individualizat
scoarta terestra (cu
nucleele principalelor
regiuni de platforma).

- la sfarsitul acestei
etape au aparut primele
forme de viata in
oceane
2. Era paleozoică
(335 mil ani)
- se desfasoara de la
aparitia primelor forme
de viata pana la aparitia
gimnospermelor.

Caracteristici - miscarile
hercinice au dus la sudarea
acestor blocuri continentale
intr-un singur continent,
Pangeea, inconjurat de un
singur ocean, Panthalasa.
3. Era mezozoică –
inceputul erei

- se dezvoltă marea
Tethys care sepră
continentul in 2 mari
: -
blocuri: Laurasia în N,
și Gondwana, în S.
 -sfârșitul
mezozoicului – începutul
neozoicului
– începe dezmembrarea continentelor și individualizarea
bazinelor oceanice.
• Emisfera nordică - prin
crearea riftului nord atlantic
se schiteaza oceanul care va
deveni parte a Oceanului
Atlantic, desprinderea
Europei de America de Nord.
• Emisfera sudică –se
formează un bloc vestic,
Africa și America de Sud; altul
esti: Australia și Antarctica.
- se formează Oceanul Indian.
Emisfera Sudică – din blocul vestic se
desprinde India, care se va deplasa spre Nord și
apoi insula Madagascar, care sa va deplasa spre
vest.
-se formează riftul Americii de Sud iar Ocenul
Atlantic devine unitar.
- din blocul estic- Australia se desprinde spre
SV
-Antarctica se deplaseaza spre Polul Sud.
• Presiunile exercitate de deplasarea placilor
tectonice vor duce la apariția celor mai înalte
sisteme montane de pe glob – sistemul Alpino-
Carpato –Himalayan, Andin, Munții Stancoși.
 Evolutii
viitoare

Dezvoltarea unui rift nou spre Marea Roșie,

rezultand un nou ocean;
Ruperea Pen. California de America de Nord
cu dispariția legăturii dintre Americi;
Extinderea Oceanului Atlantic respectiv
micșorarea Oceanului Indian.
 Evolutia reliefului continentelor la
scara geocronologica
• Era precambriana- acum 4 mld ani.
- s-a individualizat scoarta terestra (cu nucleele
principalelor regiuni de platforma).
- la sfarsitul acestei etape au aparut primele forme de
viata in oceane.
• Era Paleozoica – 335 mil ani, de la aparitia primelor crustacee in
ocean pana la aparitia gimnospermelor si a reptilelor;
- au loc miscari orogenetice – sistemele montane caledonice.

(NV-ul Europei) si hercinice (centrul Europei, M-tii Apalachi,

N-ul Dobrogei).
- mari acumulari de carbune (huila si antracit).
Era mezozoică: – 150 mil. ani.
- de la dezvoltarea reptilelor mari pana la disparitia
acestora;
- au loc orogeneze –Kimmerica si partial alpina;
- se formeaza o parte din lanturile alpine din Europa si
Asia precum si Cordilierii si Anzii din America;

Era neozoică:
- 70 mil ani incepe cu dezvoltarea mamiferelor;
- miscarile orogenetice alpine;
- se definitiveaza infatisarea actuala a continentelor;
- in cea de-a doua perioada- Cuaternar- apare omul.