Calea Lactee 

popular, în română: Calea Laptelui, Calea sau Drumul Robilor[2]), este o structură

albicioasă, neregulată, care brăzdeză cerul înstelat și care constituie „aparența Galaxiei Noastre
pentru un observator care se găsește în interiorul Sistemului nostru Solar”[3], galaxia, gazdă
a Sistemului nostru Solar,[4] a altor aproximativ 100-400 miliarde de stele cu planetele lor, precum și
a peste 1.000 nebuloase. Toate obiectele din galaxie orbitează în jurul centrului de masă al galaxiei,
numit și centru galactic.

Numele de „Calea Lactee” (Galaxías, în greacă) își află originea în mitologia greacă: Zeus, dorind ca

fiul său Heracle să devină nemuritor, l-a pus să sugă la sânul Herei, când aceasta dormea. Hera,
încercând să-l smulgă de la sân pe Heracle, a lăsat o împroșcătură de lapte să se răspândească pe
cer, formându-se astfel Calea Lactee.

Calea Lactee este un gigant, având o masă de circa 750-1.000 miliarde ori mai mare decât
a Soarelui și un diametru de aproximativ 100.000 ani-lumină.
Galaxia noastră face parte dintr-un grup de galaxii numit Grupul Local, format din 3 mari galaxii și un
număr de alte 30 galaxii mai mici, în cadrul grupului ea fiind a doua ca mărime după
galaxia Andromeda

Deplasarea galaxiei[modificare | modificare sursă]

În clusterul numit Grupul Local, Andromeda și Calea Lactee, cele două galaxii dominante, se atrag
una spre cealaltă cu aproximativ 300.000 kilometri pe oră.[13] În același timp, Grupul Local este atras
spre centrul clusterului Virgo cu 1.6 milioane kilometri pe oră.[13] Împreună, toate aceste entități
cosmice gigantice sunt atrase spre „Marele Magnet” (o masă gigantică situată la 250 milioane de ani
lumină de noi) cu 22 milioane kilometri pe oră.[13]

Coliziunea dintre galaxiile Calea Lactee și

Andromeda[modificare | modificare sursă].
Se crede cǎ galaxiile Andromeda și Calea Lactee se vor ciocni peste 3 miliarde de ani; acum
distanța dintre acestea este de 2,5 milioane de ani luminǎ.
5. La fel ca planetele şi stelele, şi galaxiile se rotesc; Calea Lactee se deplasează cu o viteză de 270
km/s şi o rotaţie complete durează aproximativ 200 de milioane de ani; Sistemul Solar execută o
6,rotaţie complete în jurul Centrului Galactic în aproximativ 225 de milioane de ani, adică un An
Galactic;
 Calea Lactee şi Andromeda se atrag una pe cealaltă cu o viteză de 300.000 km/h şi cercetătorii
cred că ele se vor ciocni în circa 4 miliarde de ani, formând o super-galaxie eliptică; la fel cum cele
două galaxii se atrag, Grupul Local este atras de către Clusterul Virgo cu 1.6 milioane km/h, iar
acesta este atras de Marele Magnet – o anomalie gravitaţională aflată la 250 de milioane de ani-
lumină – cu 22 de milioane de km/h;
10. Majoritatea galaxiilor au în centrul lor o gaură neagră supermasivă, iar Calea Lactee nu
reprezintă o excepţie; centrul galaxiei noastre se numeşte Sagittarius A* – o sursă masivă de unde
radio, care se crede a fi o gaură neagră ce măsoară 22.5 milioane km în diametru (aproximativ cât
orbita planetei Mercur); aceasta este doar gaura neagră în sine; toată masa care încearcă să intre în
gaura neagră este numită discul de acreţie, acesta având o masă de 4.6 milioane de ori mai mare
decât Soarele; discul de acreţie s-ar potrivi în interiorul orbitei pământului; Saggitarius A* are o masă
de 4.1 milioane de ori mai mare decât Soarele, comparativ cu o gaură neagră medie, ce măsoară
doar 10 mase solare;
11. Oamenii de ştiinţă cred că 90% din masa galaxiei noastre o reprezintă materia întunecată; asta
înseamnă că materia “luminoasă” – tot ceea ce putem vedea cu ochiul liber sau cu ajutorul
telescoapelor – reprezintă doar 10% din masa Căii Lactee;
14. Fiecare fotografie pe care ai văzut-o cu Calea Lactee în formă de spirală este fie o altă galaxie,
fie o interpretare artistică; noi nu putem fotografia galaxia de deasupra deoarece ne aflăm în
interiorul discului galactic (ar fi ca şi cum am încerca să ne fotografiem casa din interior); asta nu
înseamnă însă că nu putem să fotografiem frumuseţea Căii Lactee;