Ce sînt alegerile?

Voinţa poporului constituie baza puterii de stat. Această voinţă se exprimă prin
alegeri libere, care au loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct,
secret şi liber exprimat.
Alegerile presupun alegerile în Parlament, în autorităţile publice locale, precum
şi alegeri prezidenţiale, referendumurile. Aceeaşi noţiune vizează acţiunile
cetăţenilor, partidelor şi altor organizaţii social-politice, organelor electorale şi
altor organe de stat, orientate spre întocmirea listelor electorale, desemnarea şi
înregistrarea candidaţilor, efectuarea agitaţiei electorale, votarea şi constatarea
rezultatelor votării, precum şi alte acţiuni electorale întreprinse în conformitate cu
9 legislaţia în vigoare. Ele reprezintă procedura de formare a unui organ de stat sau
învestirea unei persoane cu atribuţii publice, realizată prin intermediul votului
acordat de persoane autorizate, în condiţiile în care pentru obţinerea mandatului
respectiv sînt propuse două sau mai multe candidaturi.

-Vot universal (Codul electoral, art.3)

Cetăţenii Republicii Moldova pot alege şi pot fi aleşi fără deosebire 11 de rasă,
naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere
sau origine socială.
– Vot egal (Codul electoral, art. 4) – În cadrul oricărui scrutin, fiecare
alegător are dreptul la un singur vot. Fiecare vot are putere juridică egală.
– Vot direct (Codul electoral, art. 5) – Alegătorul votează personal.
Votarea în locul unei alte persoane este interzisă.
– Vot secret (Codul electoral, art. 6) – Votarea la alegeri şi/sau referendum este
secretă, excluzîndu-se astfel posibilitatea influenţării voinţei alegătorului.
– 12 Vot liber exprimat (Codul electoral, art. 7) – Nimeni nu este în drept să
exercite presiuni asupra alegătorului pentru a-l face să voteze sau să nu voteze,
precum şi pentru a-l împiedica să-şi exprime voinţa în mod independent.
–
–
– Ce reprezintă dreptul electoral?
– Dreptul electoral este dreptul constituţional al cetăţeanului de a alege, de a fi
ales şi de a-şi exprima prin vot atitudinea privind cele mai importante probleme
ale statului şi ale societăţii în ansamblu şi/sau în probleme locale de interes
deosebit.
Doctorandul in economie Veaceslav Ous, aflat in Japonia de patru ani, a
aflat cu stupoare ca si el, si tatal sau decedat, au participat la recentele
alegeri din 5 aprilie.

“Eu pot demonstra cu pasaportul ca pe 5 aprilie ma aflam in Japonia. Or, R. Moldova nu

are ambasada sau consulat in aceasta tara. Cel mai apropiat loc in care as fi putut vota
era in China”, a aratat doctorandul in economie Veaceslav Ous 

Cu toate acestea, mare i-a fost mirarea cand mama lui s-a dus la sectia de votare si l-a
vazut semnat pe o lista care demonstra ca si-ar fi exprimat optiunea electorala in RM;
“nu trebuie sa mai spun cu cine votasem”, arata Ous, un suporter neintentionat al lui
Voronin. Mai mult, in acelasi document, un alt votant “inregistrat” era Nikon Ous, tatal
lui Veaceslav; numai ca acesta decedase cu peste o luna in urma.

“M-a deranjat ca atunci cand mama mea a protestat, explicandu-le ca e mort si nu poate
vota, cei de la sectia de votare au bruscat-o. In legatura cu semnatura mea, i-au spus ca e
o greseala, probabil a semnat cineva unde nu trebuia; a taiat cu propria ei mana numele
tatalui meu de pe lista, ceea ce i-a indignat. Pe deasupra, i-au spus sa-si vada de treaba
ei, ca nu stie ea cum se desfasoara procesul electoral”, povesteste Out, precizand ca R.
Moldova poseda un sistem performant computerizat de evidenta a populatiei si ca
includerea persoanelor plecate din tara si a celor decedate pe listele electorale nu pare a
fi o simpla greseala.

– Datorită faptului că funcţionează eficient principiile economiei de piaţă, totul a avut şi

va avea preţ de vânzare sau cumpărare, inclusiv Votul cetăţeanului.
– Majoritatea cazurilor de încălcare a normelor referitoare la alegerile libere şi democratice,
inclusiv cumpărarea sau vânzarea voturilor alegătorilor au fost comise de către persoanele
de încredere a concurenţilor electorali în timpul campaniei electorale în ziua desfăşurării
alegerilor şi, în final, la numărarea voturilor şi totalizarea rezultatelor alegerilor.
– În timpul alegerilor, în multe ţări este răspândită practica «mitei electorale», adică
cumpărarea voturilor prin oferirea de ajutoare umanitare din fonduri nedeclarate. Astfel,
sunt repartizate cadouri-colete, cu produse alimentare (făină, orez, zahăr, ulei, etc.), băuturi
sau bani, populaţiei sărace în schimbul exprimării opţiunii lor electorale pentru candidatul
sau partidul politic recomandat. Această mită a asigurat unor partide politice victorie la
alegeri în unele state.
Alte mecanisme de cumpărare a voturilor sunt desfăşurate în ziua alegerilor prin
aplicarea telefoanelor mobile şi a camerelor de filmat în cabina de vot. Numeroşi
alegători sunt plătiţi pentru a susţine un anume candidat, dovedind modul în care au
votat prin imagini luate în cabina de vot. Deci, în aceste situaţii în unele state a fost
introdusă pedeapsa până la un an privaţiune de libertate pentru persoanele care îţi
vând opţiunea lor electorală.
Bătălia electorală nu poate fi câştigată fără comiterea fraudelor majore ca: agitaţie în
secţiile de votare, manipulare cu listele electorale, exercitarea influenţei ilicite asupra
voinţei cetăţeanului în ziua desfăşurării alegerilor. Menţionăm că în timpul exercitării
dreptului electoral au fost identificate cazuri de „oferire de bunuri în scopul determinării
alegătorilor să voteze o anumită listă de partid”. Aşadar, lângă secţiile de votare
activează specialişti într-ale mitei electorale, care le oferă alcool, astfel făcând agitaţie
electorală, fapt ce constituie o încălcare flagrantă a legislaţiei electorale.

După închiderea secţiilor de votare

La ultima etapă a alegerilor, anume numărarea şi totalizarea voturilor creează condiţii şi
mecanisme de falsificare a numărului voturilor alegătorilor de către birourile electorale, dacă
există vreo „înţelegere” între acestea şi unii concurenţi electorali, cointeresaţi în câştigarea
alegerilor în ţară. Considerăm că atât gradul de fraudare, caracterul ilegalităţilor care pot fi
comise în timpul alegerilor, precum şi proasta organizare tehnică a scrutinului poate influenţa
rezultatul acestuia. De aceea, instituirea votului obligatoriu, nu doar benevol, pentru cetăţeni, ar
reprezenta o posibilitate de anulare a cumpărării voturilor şi şansa alegătorului de a participa
direct la deciziile ce-l privesc, anulând indiferenţa electorală în rândurile populaţiei decepţionate
de reprezentanţii poporului aleşi, cât şi a celor cetăţeni cu drept de vot aflați peste hotarele ţării,
a căror buletin de vot  pot  fi falsificate.

Totuşi, votul trebuie privit ca o obligaţie morală şi civică a alegătorilor. Este vorba de o
responsabilitate a fiecărui cetăţean faţă de ţara sa. Neprezentarea la vot oferă posibilitatea
altora de a decide în locul nostru. Este afirmat că
„oficialii proşti, sunt aleşi de cetăţenii buni care nu votează” (George Jean Nathan)

Ce sînt alegerile?
Voinţa poporului constituie baza puterii de stat. Această voinţă se exprimă prin
alegeri libere, care au loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct,
secret şi liber exprimat.
Alegerile presupun alegerile în Parlament, în autorităţile publice locale, precum
şi alegeri prezidenţiale, referendumurile. Aceeaşi noţiune vizează acţiunile
cetăţenilor, partidelor şi altor organizaţii social-politice, organelor electorale şi
altor organe de stat, orientate spre întocmirea listelor electorale, desemnarea şi
înregistrarea candidaţilor, efectuarea agitaţiei electorale, votarea şi constatarea
rezultatelor votării, precum şi alte acţiuni electorale întreprinse în conformitate cu
9 legislaţia în vigoare. Ele reprezintă procedura de formare a unui organ de stat sau
învestirea unei persoane cu atribuţii publice, realizată prin intermediul votului
acordat de persoane autorizate, în condiţiile în care pentru obţinerea mandatului
respectiv sînt propuse două sau mai multe candidaturi.

-Vot universal (Codul electoral, art.3)

Cetăţenii Republicii Moldova pot alege şi pot fi aleşi fără deosebire 11 de rasă,
naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere
sau origine socială.
– Vot egal (Codul electoral, art. 4) – În cadrul oricărui scrutin, fiecare
alegător are dreptul la un singur vot. Fiecare vot are putere juridică egală.
– Vot direct (Codul electoral, art. 5) – Alegătorul votează personal.
Votarea în locul unei alte persoane este interzisă.
– Vot secret (Codul electoral, art. 6) – Votarea la alegeri şi/sau referendum este
secretă, excluzîndu-se astfel posibilitatea influenţării voinţei alegătorului.
– 12 Vot liber exprimat (Codul electoral, art. 7) – Nimeni nu este în drept să
exercite presiuni asupra alegătorului pentru a-l face să voteze sau să nu voteze,
precum şi pentru a-l împiedica să-şi exprime voinţa în mod independent.
–
–
– Ce reprezintă dreptul electoral?
– Dreptul electoral este dreptul constituţional al cetăţeanului de a alege, de a fi
ales şi de a-şi exprima prin vot atitudinea privind cele mai importante probleme
ale statului şi ale societăţii în ansamblu şi/sau în probleme locale de interes
deosebit.
Doctorandul in economie Veaceslav Ous, aflat in Japonia de patru ani, a aflat cu stupoare
ca si el, si tatal sau decedat, au participat la recentele alegeri din 5 aprilie.

“Eu pot demonstra cu pasaportul ca pe 5 aprilie ma aflam in Japonia. Or, R. Moldova nu are
ambasada sau consulat in aceasta tara. Cel mai apropiat loc in care as fi putut vota era in China”,
a aratat doctorandul in economie Veaceslav Ous 

Cu toate acestea, mare i-a fost mirarea cand mama lui s-a dus la sectia de votare si l-a vazut
semnat pe o lista care demonstra ca si-ar fi exprimat optiunea electorala in RM; “nu trebuie sa
mai spun cu cine votasem”, arata Ous, un suporter neintentionat al lui Voronin. Mai mult, in
acelasi document, un alt votant “inregistrat” era Nikon Ous, tatal lui Veaceslav; numai ca acesta
decedase cu peste o luna in urma.

“M-a deranjat ca atunci cand mama mea a protestat, explicandu-le ca e mort si nu poate vota, cei
de la sectia de votare au bruscat-o. In legatura cu semnatura mea, i-au spus ca e o greseala,
probabil a semnat cineva unde nu trebuia; a taiat cu propria ei mana numele tatalui meu de pe
lista, ceea ce i-a indignat. Pe deasupra, i-au spus sa-si vada de treaba ei, ca nu stie ea cum se
desfasoara procesul electoral”, povesteste Out, precizand ca R. Moldova poseda un sistem
performant computerizat de evidenta a populatiei si ca includerea persoanelor plecate din tara si
a celor decedate pe listele electorale nu pare a fi o simpla greseala.

– Datorită faptului că funcţionează eficient principiile economiei de piaţă, totul a avut şi

va avea preţ de vânzare sau cumpărare, inclusiv Votul cetăţeanului.
– Majoritatea cazurilor de încălcare a normelor referitoare la alegerile libere şi democratice,
inclusiv cumpărarea sau vânzarea voturilor alegătorilor au fost comise de către persoanele
 de încredere a concurenţilor electorali în timpul campaniei electorale în ziua desfăşurării
alegerilor şi, în final, la numărarea voturilor şi totalizarea rezultatelor alegerilor.
– În timpul alegerilor, în multe ţări este răspândită practica «mitei electorale», adică
cumpărarea voturilor prin oferirea de ajutoare umanitare din fonduri nedeclarate. Astfel,
sunt repartizate cadouri-colete, cu produse alimentare (făină, orez, zahăr, ulei, etc.), băuturi
sau bani, populaţiei sărace în schimbul exprimării opţiunii lor electorale pentru candidatul
sau partidul politic recomandat. Această mită a asigurat unor partide politice victorie la
alegeri în unele state.
Alte mecanisme de cumpărare a voturilor sunt desfăşurate în ziua alegerilor prin aplicarea
telefoanelor mobile şi a camerelor de filmat în cabina de vot. Numeroşi alegători sunt plătiţi
pentru a susţine un anume candidat, dovedind modul în care au votat prin imagini luate în cabina
de vot. Deci, în aceste situaţii în unele state a fost introdusă pedeapsa până la un an privaţiune de
libertate pentru persoanele care îţi vând opţiunea lor electorală.
Bătălia electorală nu poate fi câştigată fără comiterea fraudelor majore ca: agitaţie în secţiile de
votare, manipulare cu listele electorale, exercitarea influenţei ilicite asupra voinţei cetăţeanului în
ziua desfăşurării alegerilor. Menţionăm că în timpul exercitării dreptului electoral au fost
identificate cazuri de „oferire de bunuri în scopul determinării alegătorilor să voteze o anumită
listă de partid”. Aşadar, lângă secţiile de votare activează specialişti într-ale mitei electorale, care
le oferă alcool, astfel făcând agitaţie electorală, fapt ce constituie o încălcare flagrantă a
legislaţiei electorale.

După închiderea secţiilor de votare

La ultima etapă a alegerilor, anume numărarea şi totalizarea voturilor creează condiţii şi
mecanisme de falsificare a numărului voturilor alegătorilor de către birourile electorale, dacă
există vreo „înţelegere” între acestea şi unii concurenţi electorali, cointeresaţi în câştigarea
alegerilor în ţară. Considerăm că atât gradul de fraudare, caracterul ilegalităţilor care pot fi
comise în timpul alegerilor, precum şi proasta organizare tehnică a scrutinului poate influenţa
rezul
tatul acestuia. De aceea, instituirea votului obligatoriu, nu doar benevol, pentru cetăţeni, ar
reprezenta o posibilitate de anulare a cumpărării voturilor şi şansa alegătorului de a participa
direct la deciziile ce-l privesc, anulând indiferenţa electorală în rândurile populaţiei decepţionate
de reprezentanţii poporului aleşi, cât şi a celor cetăţeni cu drept de vot aflați peste hotarele ţării, a
căror buletin de vot  pot  fi falsificate.
Totuşi, votul trebuie privit ca o obligaţie morală şi civică a alegătorilor. Este vorba de o
responsabilitate a fiecărui cetăţean faţă de ţara sa. Neprezentarea la vot oferă posibilitatea
altora de a decide în locul nostru. Este afirmat că
„oficialii proşti, sunt aleşi de cetăţenii buni care nu votează” (George Jean Nathan)
–