Calea Lactee (din latin Via lactea, sau greac (Galaxias), popular, n romn: Calea

Laptelui, Calea sau Drumul Robilor[1]), este galaxia gazd a sistemului nostru solar,[2] a altor
aproximativ 100-400 miliarde de stele cu planetele lor, precum i a peste 1.000 nebuloase.
Toate obiectele din galaxie orbiteaz n jurul centrului de mas al galaxiei, numit icentru
galactic.
Origine
Numele de Calea Lactee (Galaxas, n greac) i afl originea n mitologia greac: Zeus,
dorind ca fiul su Heracle s devin nemuritor, la pus s sug la snul Herei, cnd aceasta
dormea. Hera, ncercnd s-l smulg de la sn pe Heracle, a lsat o mpro ctur de lapte s se
rspndeasc pe cer, formndu-se astfel Calea Lactee.
Calea Lactee este un gigant,
avnd o mas de circa 750-1.000
miliarde ori mai mare dect
a Soareluii un diametru de
aproximativ 100.000 ani-lumin.
Galaxia noastr face parte dintrun grup de galaxii numit Grupul
Local, format din 3 mari galaxii
i un numr de alte 30 galaxii
mai mici, n cadrul grupului ea
fiind a doua ca mrime dup
galaxia Andromeda (M31).
Andromeda,
situat
la
aproximativ 2,9 milioane anilumin, este cea mai apropiat
galaxie mare. Cu toate acestea, un numr de aa numite false galaxii se gsesc mult mai aproape
de noi, acestea jucnd un rol de satelii ai galaxiei noastre. Cea mai apropiat dintre acestea se
gsete la 80.000 ani-lumin de noi i la 50.000 ani-lumin de centrul galactic.
Galaxia noastr are forma unei spirale uriae; braele acestei spirale con in pe lng altele i
materie interstelar, nebuloase i stelele tinere ce iau natere permanent din aceast materie. Pe
de alt parte centrul galaxiei este format din stele btrne concentrate n grupuri cu form sferic.
Galaxia noastr are aproximativ 200 astfel de grupuri, dintre care mai cunoscute nu sunt dect
150. Aceste grupuri sunt concentrate n special n centrul galactic. Dup aparenta lor distribu ie

pe cer, astronomul Harlow Shapley a ajuns la concluzia c centrul galaxiei se gseste ceva mai
departe de noi dect se credea pn acum. Astfel, sistemul nostru solar este situat la 20 anilumin deasupra planului ecuatorial de simetrie, i la 28.000 ani-lumin de centrul galactic.
Centrul galaxiei se geste n direcia constelaiei Sgettorului, la o distan de soare de 25.00028.000 ani-lumin.
Galaxia noastr are 4 componente principale: nucleul, discul cu spirale, haloul i roiurile
globulare. S-ar putea s existe i un halou exterior, coroana galactic. Discul se rote te, dar
nucleul central nu. Nucleul i roiurile globulare conin multe stele btrne, cunoscute ca stele de
Populaie II, care s-au format din materie cosmic originar. Bra ele spiralei, unde se nasc stele
noi, conin mai ales stele de vrst medie i tinere, cunoscute ca stele de Populaie I. Acestea s-au
format din materie stelar reciclat i sunt bogate n metale.
Vrsta celor mai vechi stele din Calea Lactee a fost estimat recent la aproximativ 13,6 miliarde
de ani, adic doar puin mai mic dect vrsta estimat a Universului (13,7 miliarde de ani).
n clusterul numit Grupul Local, Andromeda i Calea Lactee, cele dou galaxii dominante, se
atrag una spre cealalt cu aproximativ 300.000 kilometri pe or. n acelai timp, Grupul Local
este atras spre centrul clusterului Virgo cu 1.6 milioane kilometri pe or. mpreun, toate aceste
entiti cosmice gigantice sunt atrase spre Marele Magnet (o mas gigantic situat la 250
milioane de ani lumin de noi) cu 22 milioane kilometri pe or.
Calea Lactee este galaxia gazda a sistemului nostru solar si a altor aproximativ 200 miliarde de
stele cu planetele lor si peste 1000 nebuloase. Toate obiectele din galaxie orbiteaza in jurul
centrului de greutate al galaxiei numit si centru galactic. Fiind o galaxie, Calea Lactee este un
gigant, cantarind de 750-1000 miliarde ori masa soarelui nostru si are un diametru de
aproximativ 100000 ani lumina. Galaxia noastra face parte dintr-un grup format din 3 mari
galaxii si un numar de alte 30 galaxii mai mici, ea fiind a doua ca marime dupa galaxia
Andromeda (M31). Andromeda, situata la aproximativ 2,9 milioane ani lumina este cea mai
apropiata mare galaxie de noi. Cu toate acestea un numar de asa numite false galaxii se gasesc
mult mai aproape de noi, acestea jucand un rol de sateliti ai galaxiei noastre. Cea mai apropiata
dintre acestea se gaseste la 80000 ani lumina de noi si la 50000 ani lumina de centrul galactic.
https://youtu.be/xg7tG5IFf-o