Ce sunt sateliții naturali și artificiali?

Diferența dintre un atelit natural și unul artificial ete că cel natural ete un corp cerec în pațiu care
orbitează în jurul unui corp mai mare, precum Luna care e mișcă în jurul Pămantului.

Diferența dintre un satelit natural și unul artificial este că cel natural este un corp ceresc în spațiu
care orbitează în jurul unui corp mai mare, precum Luna care se mișcă în jurul Pământului.

Satelitul artificial este o mașină creată de om care este lansată în spațiu sau pe orbita Pământului
pentru colectarea de date, comunicare și alte scopuri.

Înțelegem prin satelit orice obiect care se învârte în jurul altui de dimensiuni mai mari și, în general,
atunci când cineva menționează cuvântul satelit se referă la o mașină.

Primul satelit artificial lansat în spațiu s-a numit Sputnik 1 și a fost creat de Uniunea Sovietică în
1957.

Unii sateliți din istorie

Sputnik 1 avea dimensiunea unui baschet, cântărind aproximativ opt kilograme. A fost pe orbită
până pe 8 ianuarie 1958 când a fost incinerată la revenirea în atmosferă. Semnalul pe care l-a emis a
făcut posibilă măsurarea concentrației de ioni și a furnizat alte date importante.

În 1958 a fost lansat în spațiu primul satelit de către NASA, numit Explorer 1. Prima imagine
capturată a Pământului a fost realizată în 1959 de Explorer 6, unul dintre succesorii săi.

În 1969, Statele Unite au întreprins o misiune spațială numită Apollo 11, care a fost prima călătorie
cu echipaj care a ajuns la suprafața Lunii.

În prezent, conform bazei de date UCS Satellite, 1.459 de sateliți operaționali au fost înregistrați pe
orbită în jurul Pământului în 2016. Există 593 aparținând Statelor Unite, 192 Chinei, 135 Rusiei și 539
aparținând altor țări.

În 2016, Biroul Programului Orbital Debris al NASA a detectat aproximativ 17.817 obiecte spațiale
nedorite pe orbită. Dacă sunt luate în considerare obiecte mai mici de 10 cm pe orbita Pământului,
acestea pot ajunge la 750 de mii de obiecte de gunoi care reprezintă un risc datorită posibilității de
impact asupra sateliților operaționali.

Cel mai vechi satelit aflat încă pe orbită este Vanguard 1, care a fost lansat în 1958. Sateliții variază
ca mărime în funcție de funcția lor: cel mai mare satelit în prezent în funcțiune este Stația Spațială
Internațională și cel mai mic satelit NASA Cântărește 64 de grame și a fost creat de o imprimantă
3D, deși durează doar 12 minute în greutate zero.

Iată câteva diferențe, caracteristici, funcții și tipuri ale fiecărui satelit natural și artificial.

Sateliții naturali
Sunt create de natură, nu sunt controlate uman, sunt permanente, nu pot fi manipulate sau utilizate
pentru comunicare.

Sateliții naturali pot fi considerați a fi planete, comete și asteroizi care se învârt în jurul stelelor, cum
ar fi cele opt planete ale sistemului solar al Pământului, precum și multe alte planete minore, comete
și asteroizi care orbitează Soarele. Acestea rămân pe o orbită de atracție gravitațională între satelit
și celălalt obiect.

La fel, Luna este satelitul Pământului; Phobos și Deimos de pe Marte; Principalii sateliți ai lui Jupiter
sunt Io, Europa, Ganimede și Callisto, pe lângă ceilalți 69 care au fost descoperiți; din Neptun sunt
Proteus, Triton și Nereid; Pământul, Venus, Jupiter sunt sateliți ai Soarelui; Saturn are 62 de sateliți și
Uranus 27.

Sateliții naturali oferă informații relevante cu privire la evoluția, funcționarea și originea sistemului
lor, care oferă indicii pentru a înțelege formarea sistemelor solare.

Tipuri de sateliți naturali

Există două tipuri de sateliți în sistemul solar. Conform orbitelor lor, acestea sunt împărțite în
obișnuite și neregulate.

Sateliți obișnuiți
Acestea sunt cele care se rotesc în jurul unui obiect în aceeași direcție față de Soare. De exemplu,
Luna se rotește de la est la vest și, de asemenea, Pământul, adică este regulat, deoarece merge în
sincronie.

Sateliți neregulați
Orbitele lor sunt eliptice, foarte înclinate și departe de planetele lor. Se crede că nu s-au format pe
orbite, ci au fost capturate de atracția gravitațională.

Sateliții naturali sunt clasificați în patru tipuri: sateliți pastorali care țin inelul unei anumite planete în
poziție; Sateliții troieni sunt acei asteroizi care ocupă punctele Lagrange L 4 și L 5; sateliții coorbitali
sunt cei care se rotesc pe aceeași orbită; și există sateliți asteroizi care sunt niște asteroizi cu
sateliți în jurul lor.
Sateliți artificiali
Sunt create de mâini umane, sunt controlate de oameni, durează un anumit timp, pot fi folosite
pentru comunicare și colectare de date.

Sateliții artificiali ajută la observarea unor părți mari ale Pământului, oferă o vedere clară a spațiului,
permit captarea imaginilor altor planete, facilitează înțelegerea și studierea Universului și multe
altele.

În același timp, acestea reprezintă un suport de comunicare eficient care a influențat dezvoltarea
tehnologiei și a semnalelor de comunicații, precum semnalele de televiziune, apelurile telefonice de
oriunde de pe planetă, printre altele.

Majoritatea acestor mașini au două părți în comun, care sunt o antenă și o sursă de alimentare.
Antenele trebuie să trimită și să primească informații, iar sursa lor de energie poate fi prin baterie
sau energie solară prin panouri care transformă lumina în electricitate.

Acestea oferă informații detaliate despre nori, aer și oceane. Ele ajută la prezicerea vremii, la
observarea vulcanilor și a incendiilor. Permit observarea razelor periculoase venite de la Soare,
explorarea planetelor, stelelor, asteroizilor și cometelor.

Sateliții au fost folosiți de ani de zile în scopuri militare, cum ar fi senzori în infraroșu pentru
urmărirea rachetelor, senzori pentru înregistrarea și ascultarea conversațiilor clasificate, precum și
elemente optice pentru supravegherea militară.

Tipuri de sateliți artificiali

Principala diviziune a funcțiilor sale este organizată în: cercetare, aplicații, navigație, meteorologie și
sateliți de comunicații. Scopurile sale pot fi foarte variate. Unele tipuri care există sunt:

Satelit de comunicații
Sunt folosite în telecomunicații, furnizează semnale de transmisie rapidă care au impact asupra
întregii planete. Procesează informațiile de la sursă la destinatar.

Navigare prin satelit

Unul dintre cele mai frecvent utilizate este GPS-ul. Transmite semnale radio pentru a arăta locațiile
printr-un receptor electronic.
Satelit meteorologic
Acestea vă permit să monitorizați schimbările climatice și să măsurați condițiile meteorologice ale
altor planete.

Acestea actualizează continuu condițiile atmosferice și puteți vizualiza furtuni, aurore, efecte
poluante, curenții mării, fluxurile de energie și multe altele.

Sateliți astronomici
Sunt folosite pentru a face lecturi și a observa galaxii îndepărtate.

Sateliți ucigași
Au fost concepute pentru a distruge sateliții, focoasele inamice și obiectele din spațiul cosmic.
Primul satelit de acest tip a început să funcționeze în 1973 și reprezintă o amenințare la adresa vieții
pe Pământ.