Dorinta

Mihai Eminescu

In creatia eminesciana dragostea si natura se imbina perfect si sunt teme

permanente.Intre dragoste si natura exista o legatura stransa,din punctul de vedere al lui
Eminescu.
In poezie,poetul imagineaza o idila ce se manifesta intr-un decor rustic,o poveste ideala
de dragoste ce are loc in mijlocul naturii dar posibil prin intermediul visului,proiectat intr-
un viitor neprecizat.
Poezia Dorinta este o idila clasica ce face parte din categoria poeziilor
veroniene,publicata la 1 septembrie 1876 in revista ,,Convorbiri literare ``.Titlul poeziei
este un derivat de la cuvantul ,,dor`` si sugereaza orientarea spre viitor. Dragostea nu apare
ca o realitate consumata , ci ca o aspiratie spre implinirea implinirea iubirii.
Idila este o specie a liricii de dragoste in care acest sentiment se manifesta intr-o forma
optimista si idealizata . Lexicul poetic este alcatuit din cuvinte si expresii
obisnuite.Expresia poetica se caracterizeaza prin naturalete si simplitate.Ritmul acestei
poezii este trohaic,rima este incrucisata iar masura 7-8 silabe.
Strofa 1 prezinta cadrul natural , spatiul real in care urmeaza sa se desfasoare
idila.Natura pare insufletita , creand o atmosfera emotionanta . Aceasta strofa prezinta
chemarea in codru .(,,Vino-n codru la isvorul…``)
Strofa a-2-a infatiseaza momentul asteptarii si al intalnirii , vazute doar ca
posibilitate si ca dorinta arzatoare. Conjunctivele unor verbe de miscare reliefeaza
nerabdarea asteptarii .(,,sa alergi,sa-mi cazi,sa-ti desprind,sa-l ridic``)
Strofa a-3-a continua ceremonialul ca un adevarat ritual al intimitatii . Jocul gesturilor
tandre se desfasoara sub ploaia florilor de tei.(,,Iar in par infiorate|Or sa-ti cada flori de
tei.``)
Strofa a-4-a : Adjectivele ,,alba`` si ,,galben`` sugereaza semnul puritatii sub care se
desfasoara gestul tandru al imbratisarii si sarutul patimas .(,,Lasand prada gurii mele|Ale
tale buze dulci…``)
Strofa a-5-a contureaza momentul visului ca traire maxima a idealului de iubire in
comuniune cu elementele naturii . (,,Ingana-ne vor c-un cant|Singuratece isvoare,|Blanda
batere de vant ;``)
Strofa a-6-a Prezenta somnului definitiveaza legatura indragostitilor cu natura ca
semn al unei stari profunde de fericire.(,,Adormind de armonia|Codrului batut de ganduri…
``)
Sunt prezentate unele motive literare- al codrului , al florilor de tei , al legaturii omului
cu natura –prezentate in stransa legatura cu cadrul natural- codru,izvor,tei .
Verbele sugereaza chemarea ,nerabdare sau orientarea exclusiv catre viitor iar
iubirea ramane la stadiul de posibilitate sau vis.
Aceste forme verbale au efecte euforice . In aceasta poezie mai sunt prezentate imagini
vizuale,auditive dar si motrice . Prin elementele sale de forma si continut , poezia Dorinta
ilustreaza adevarul ca dragostea eminesciana ramane sentimentul eternei existente .