MODERNISMUL

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii

Lucian Balga

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii

şi nu ucid
cu mintea tainele, ce le-ntâlnesc
în calea mea
în flori, în ochi, pe buze ori morminte.
Lumina altora
sugrumă vraja nepătrunsului ascuns
în adâncimi de întuneric,
dar eu,
eu cu lumina mea sporesc a lumii taină -
şi-ntocmai cum cu razele ei albe luna
nu micşorează, ci tremurătoare
măreşte şi mai tare taina nopţii,
aşa îmbogăţesc şi eu întunecata zare
cu largi fiori de sfânt mister
şi tot ce-i neînţeles
se schimbă-n neînţelesuri şi mai mari
sub ochii mei-
căci eu iubesc
şi flori şi ochi şi buze şi morminte.

(1919)

Ce preferi: lumina solară sau lumina selenară, a lunii? Motivează-ţi răspunsul.

- mister – taină, secret, enigmă, neînţeles, nedescoperit,inaccesibil.

Misterul e noţiunea cheie în sistemul filozofic blagian, nu întâmplător Pompiliu

Constantinescu l-a numit „poet al misterului”. „pentru unii orice lucru neînţeles e un mister,
pentru alţii dimpotrivă, orice mister nu e decât ceva neînţeles...” ( Încercări filozofice, Blaga).
„ Câteodată datoria noastră în faţa unui mister nu e să-l lămurim ci să-l adâncim aşa de mult încât
să-l prefacem într-un mister şi mai mare” (Pietre pentru templul meu, Blaga)

Ce faci când afli despre existenţa unui mister: a) spui tuturor ce ai aflat, pentru că.........
b) nu spui nimănui, pentru că................
1. Încadrarea poeziei în volum:
- poezia face parte din volumul „Poemele luminii”.

2. Semnificaţia titlului:
– sintetizează artistic noţiunea de cunoaştere luciferică
Eu - pronume personal, cuvânt cheie al poeziei / marca eului liric – lirism subiectiv
-reluat de cinci ori în poezie - exacerbarea eului creator (expresionismul)
-marcă a confesiunii lirice
-rolul eului liric de centru creator al propriului univers poetic
nu strivesc – reflectă viziunea despre lume, atitudinea poetului faţă de tainele universului şi
efectele cunoaşterii poetice asupra acestora
-sporeşte prin negaţie taina perfecţiunii universului
-refuzul cunoaşterii de tip raţional
corola de minuni a lumii – metaforă revelatorie, denumeşte abstract misterele universului ca
obiect al cunoaşterii poetice
corola – echilibrul elementelor care compun lumea, atitudinea poetului, izvorâtă din iubire,
dprotejare a misterului.

TAINELE

VRAJA
NEPĂTRUN-
NE-NŢELES SULUI
COROLA
ASCUNS
DE
MINUNI A
LUMII

SFÂNT TAINA
MISTER NOPŢII
 3. Tema poeziei: atitudinea poetului faţă de misterele universului - cunoaşterea
Teme – creaţia, viaţa, iubirea, moartea
Motive – luna, noaptea, misterul, lumina, întunericul

4. Structură – compoziţie:
-poezia nu este organizată în strofe (modernitate) dar se pot distinge trei secvenţe lirice care
corespund structurii de tip argumentativ:
 I (1 – 5) atitudinea poetului faţă de tainele lumii
 II (6 – 18) antiteza eu / alţii
 III ( 19 – 20) concluzia

I. ATITUDINEA POETULUI FAŢĂ DE TAINELE LUMII

nu strivesc şi nu ucid - forma negativă -refuzul cunoaşterii logice, raţionale
cu mintea tainele – cele patru elemente pot fi grupate simbolic: flori – morminte -limite temporale
ale fiinţei; - ochi-buze -două modalitaţi de cunoaştere: spirituală/afectivă:
contemplative/verbalizare
ce le-ntâlnesc în calea mea – metaforă = destinul poetic asumat
METAFORE SIMBOL / REVELATORII Teme majore ale liricii blagiene: metafore şi enumeraţie
în flori – denumesc pricipalele domenii ale cunoaşterii; simbolizează înfăţişările concrete ale tainelor
lumii în forma lor tangibilă, accesibilă simţurilor,
- frumosul, viata, natura, puritatea, fragilitatea şi efemeritatea
- element vegetal, depozitar al energiilor solare, forţă regenerativă, dătătoare de nou.
în ochi – sufletul, universul spiritual, conştiinţa, cunoaşterea, contemplarea
- orizontul cunoaşterii
- poarta de intrare în absolut
pe buze – comunicarea prin limbaj / rostirea poetică
- iubirea prin sugestia sărutului
- element spiritual (dragostea)
ori morminte - istoria, soarta efemeră a omului pe pământ
- taina morţii, experienţa finală
- eternitatea, lumea de dincolo, trecerea spre imaterialitate
ANTITEZA EU - ALŢII
Metafora luminii - sugerează cunoaşterea, dihotomia evidenţiază felul deosebit /particular de
raportare la corola de minuni.
Dar – conjuncţie adversativă care introduce antiteza
Lumina mea – metaforă platicizantă, a asumării destinului;
-artistul nu va încerca niciodată să distrugăî tainele universului ci, în opera sa, le va
revaloriza/resacraliza/potenţa în manieră proprie, neîncercând să nege sau să înfrunte Divinitatea
Eu – pronumele personal, pers. I singular, lirismul subiectiv- opţiunea pentru cunoaşterea luciferică
Sporesc – amplificarea superlativă a tainei

Lumina altora - metaforă revelatoare, apare antinomic ca imagine a imposibilităţii omului comun de
a înţelege tainele universului ca semn al „sugrumării nepătrunsului ascuns” (înţeles ca increat, Marele
Anonim, Dumnezeu).
-raţiunea e dăunătoare „sugrumă”, nu e capabilă să producă revelaţia, reducând farmecul
universului
Motivul întunericului „adâncimi de întuneric” / motivul luminii
Comparaţia amplă: cuvinte din câmpul semantic al misterului, cuvinte cu potenţial revelator:
„ tainele, nepătrunsul ascuns, a lunii taină, întunecata zare, sfânt mister, ne-nţeles”
Comparaţia cu luna – încadrată în două linii de pauză – are rolul de a concretiza ideile abstracte
- Actul poetic este asemănat cu efectul de semiobscuritate produs de lună, o sursă a misterului,
- Astrul nocturn amplifică taina nopţii la fel cum creatorul sporeşte misterele universului
sporesc, îmbogăţesc – verbe care au rol de a reda amplificarea tainelor
tot...se schimbă...sub ochii mei – cunoaşterea poetică e act de contemplaţie
 EU
CU
LUMINA
MEA

NU
NU STRIVESC SPORESC IUBESC ÎMBOGĂ-ŢESC
UCID

DAR

LUMINA
ALTORA

SUGRUMĂ

II. CONCLUZIA EXPLICATIVĂ introdusă prin căci – conjuncţie de cauzalitate, conector

argumentativ, reia parţial versuri cheie ale poeziei „şi flori şi ochi şi buze şi morminte”
eu iubesc – extazul în faţa tainelor lumii este posibil doar prin iubirea întregului univers; iubirea are
aici funcţie de cunoaştere, este mijloc folosit de poet pentru a pătrunde tainele universului.

5. Analiza poeziei pe niveluri

La nivel stilistic:
- metafora revelatorie/plasticizantă
- antiteza eu/alţii
- comparaţia amplă
- enumeraţia
La nivel lexico-semantic:
- câmpul lexical al misterului
- opoziţia semantică lumină-întuneric
- terminologia abstractă, din sfera cosmicului şi a naturii
La nivel morfo-sintactic:
 - pronumele personal „eu” în poziţie iniţială, repetat de 6 ori, caracter confesiv,
subiectivism
- conjuncţia „şi” în 10 poziţii, dă cursivitate discursului
- topica afectivă: inversiunea, ingambamentul
- adjectivele pronominale „mea”/”altora”
- conjuncţia adversativă „dar” introduce antiteza
- verbele la prezentul etern
La nivel prozodic:
- 20 versuri libere, măsură inegală, pauze marcate de cezură,
- ingambamentul
- pauze logico-afective

6. Concluzii
„Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” este o artă poetică modernă. Concepţia despre poezie
a lui Blaga se circumscrie problematicii cunoaşterii. Rolul poetului este acela de a spori misterul
lumii prin creaţie.