şi nu ucid cu mintea tainele, ce le-ntâlnesc în calea mea în flori, în ochi, pe buze ori morminte. 2)2)Lumina altora sugrumă vraja nepătrunsului ascuns în adâncimi de întuneric, dar eu, eu cu lumina mea sporesc a lumii taină - 3)şi-ntocmai cum cu razele ei albe luna nu micşorează, ci tremurătoare măreşte şi mai tare taina nopţii, aşa îmbogăţesc şi eu întunecata zare cu largi fiori de sfânt mister şi tot ce-i neînţeles se schimbă-n neînţelesuri şi mai mari sub ochii mei- 3)1)căci eu iubesc şi flori şi ochi şi buze şi morminte.
- Cunoașterea paradiziacă- oamenii de știință--- au rolul de a lămuri misterul, de a-l
clarifica= lumina altora - Cunoașterea luciferică- poeților--- au rolul de a adânci misterul, de a-l încifra, de a-l amplifica, de a-l mări, nu de a-l lămuri, nu de a-l descifra= lumina mea Titlu= o propoziție Eu= eul liric/ poetul --- artă poetică nu strivesc = nu distrug/ nu lămuresc--- Cunoașterea luciferică corola de minuni a lumii= metaforă= mister
simetrie-incipit- final … flori …ochi …buze …morminte (=metafore)
flori- natura înconjurătoare ochi- universul uman buze- iubire morminte- moarte lumina (metaforă) = cunoașterea metaforele--- mister+ câmp semantic opoziția lumină- întuneric versificația: structură astrofică, versuri libere, măsură inegală, tehnica ingambamentului secvențe: A 1) incipit+final 2) antiteza: lumina altora- lumina mea 3) comparația cu luna B 1) incipit 2) antiteza: lumina altora- lumina mea comparația cu luna 3) final