Satelitii sunt corpuri ceresti care se rotesc in jurul altui corp ceresc, insotindu-l in cursul miscarii sale de revolutie.

Ei sunt grupati in doua categorii: * sateliti naturali * sateliti artificiali.

In astronomie, satelitii naturali se definesc ca fiind corpuri ceresti secundare care executa o miscare de rotatie in jurul unei planete sau stele. Cel mai cunoscut satelit este cel al Terrei, Luna.

Miscarea majoritatii satelitilor este directa, de la vest la est si pe aceeasi directie ca planete in jurul carora orbiteaza. Doar cativa sateliti ai marilor planete se rotesc in sens invers; probabil ca acestia au fost captati in campul lor gravitational dupa o anumita perioada de la formarea sistemului solar.

Sateliii artificiali sunt obiecte create de om, care sunt lansate n spaiu i orbiteaz un corp ceresc. Orbita lor trebuie s fie relativ stabil pe o perioad mai mare de timp pentru ca sensul de "satelit" s se pstreze. n marea lor majoritate, sateliii artificiali sunt nave robotice folosite pentru comunicaii, supraveghere, i orbiteaz n jurul Pamantului.

Istoria satelitilor

Sputnik 1
primul satelit artificial din lume

 In octombrie 1954 CIUS adopta o rezolutie prin care cere oamenilor de stiinta lansarea unui satelit pe orbita planetei, lansare care urma sa aiba loc in perioada Anului International a Geofizicii. In septembrie 1955 Laboratorul Naval de Cercetare din Vanguard primeste contractul de proiecare. Avand avantajul armamanetului nuclear deci, implicit, cel tehnologic, intreaga lume stiintifica avea privirea indreptata asupra Statelor Unite ale Americii. La data de 4 octombrie 1957 planeta afla cu stupoare ca URSS-ul a lansat cu succes in spatiu primul satelit artificial, Sputnik 1

Pe 20 mai 1954 guvernul sovietic a hotrt proiectarea rachetei intercontinentale R-7. Pe 27 mai Biroul de Proiectare Koroliov (proiectantul ef n domeniul aeronautic) a prezentat proiectul satelitului artificial i proiectul lansrii lui de ctre racheta purttoare R-7.

Iat ce a scris n memoriile sale inginerul ef Vladimir Kondratov, care a luat parte la testele rachetei R-7: La sfritul lunii decembrie 1956, eu, mpreun cu ali specialiti am plecat la poligonul care se afl la o distan de circa 40 km de Tiura-Tam din Kazahstan (ulterior poligonul a fost numit Baikonur). Testele rachetei R-7 aveau loc 24 de ore, de aceea oamenii nu puteau s doarm dect cte 30-40 de minute pe zi. Primul start al rachetei R-7 a avut loc la mijlocul lunii mai a anului 1957. Racheta nu a zburat, s-a dezmembrat. Atmosfera nu era deloc vesel, proiectanii au suferit cu toii din cauza eecului. Iari au urmat munca zi i noapte, verificri, pregtirea sistemului de rcire, au fost analizate cauzele eecului. Pe 21 august 1957 R-7 a zburat! Eram cu toii nespus de bucuroi, muli dintre noi strigau Ura!, se mbriau. Dup lansare nu am putut adormi mult timp, am vorbit despre viitoarele lucrri.

 Dou rachete noi R-7 erau pregtite pentru lansare. Serghei Koroliov a considerat c e timpul oportun pentru lansarea satelitului. Pe 2 octombrie Serghei Koroliov a semnat dispoziia privind efectuarea testelor din var ale primului satelit i a informat Moscova n aceast privin. Ca rspuns, el nu a primit alte ordine i a hotrt instalarea rachetei cu satelit pe poziia de start. Pe 4 octombrie 1957 la ora 22, 28 de minute i 34 de secunde ora Moscovei a fost lansat racheta. Dup 314,5 secunde satelitul s-a desprins de rachet i a nceput s emit semnale. Semnalele au fost interceptate pe poligon timp de 2 minute, apoi Sputnik a cobort dup orizont. Pe cosmodrom era o stare de feerie. Iar ulterior s-a aflat c doar cteva secunde au desprit de eec: n secunda a 16-a nu a funcionat sistemul de pompare a combustibilului i motorul central s-a oprit cu 1 secund mai devreme dect timpul proiectat. nc puin i prima vitez cosmic putea s nu fie atins. ns nvingtorii nu sunt judecai! Victorie! scria mai trziu academicianul Boris Certok.

Zborul efectuat de Sputnik-1 a putut fi vzut de toat lumea. Semnalul emis de el putea fi interceptat de oricare radioamator n orice punct al globului pmntesc. Cu toate c Sputnik nu a fost dotat cu echipament tehnic, analiza caracterului semnalului i observrile optice ale orbitei de zbor au permis obinerea unor date tiinifice importante.

 Ziua lansrii satelitului a coincis cu inaugurarea Congresului Internaional de Astronautic la Barcelona. Cei prezeni l-au ovaionat pe academicianul Leonid Sedov cnd el a fcut anunul senzaional privind lansarea pe orbit a satelitului Sputnik1. Numele multor coordonatori ai programului spaial sovietic au fost necunoscute din cauza informaiilor strict secrete ale programului. De aceea Leonid Sedov a devenit cunoscut fost numit de comunitatea mondial drept tatl satelitului Sputnik.

Sputnik-1 a zburat timp de 92 de zile i a efectuat 1440 de rotaii n jurul pmntului. n 1958, atunci cnd el s-a dezmembrat n straturile superioare ale atmosferei, pe orbit se afla al doilea satelit sovietic, Sputnik-2. n prezent pe orbitele extraterestre zboar mii de aparate spaiale complicate ce aparin diferitelor ri, un ntreg sistem la baza cruia s-a aflat micul satelit sovietic.

Laika - primul calator in spatiu

 Laika, numit iniial Kudryavka (rus Micua Crea), a fost antrenat cu ali doi cini, i aleas s ocupe nava sovietic Sputnik 2 care a fost lansat n spaiu pe data de 3 noiembrie 1957 de la Cosmodromul Baikonur. Sputnik 2 nu a fost proiectat pentru ntoarcere, astfel destinul Laiki a fost decesul.

Laika a murit la scurt timp dup lansare din cauza hipertermiei, probabil din cauza unei eec al susintorului central R-7 de a se separa de nav.

 Prima ncercare de lansare a satelitului Sputnik 3 din 3 februarie 1958 a euat, dar a doua ncercare din 15 mai a fost fcut cu succes i a dus n spaiu o mulime de aparate pentru cercetri geofizice.

Magnetofonul folosit la bord s-a defectat, fcnd imposibil inregistrarea rezultatelor datelor despre centurile de radiaii Van Allen.

 Sputnik 4 a fost lansat pe orbit doi ani mai trziu, pe 15 mai 1960.

Sputnik 5 a fost lansat pe orbit pe 19 august 1960 avnd la bord cinii Belka i Strelka, 40 oareci, 2 obolani i numeroase plante. Capsula spaial s-a ntors pe pmnt a doua zi, toate animalele fiind recuperate vii i sntoase.

 Toi sateliii Sputnik au fost plasai pe orbit cu ajutorul rachetelor de tip R-7, care fuseser proiectate iniial pentru transportarea la int a focoaselor nucleare.

 Lansarea surprinztoare a satelitului Sputnik 1, coraborat cu eecul primelor dou tentative americane n domeniul lansrii de satelii artificiali, a ocat Statele Unite ale Americii.

Americanii s-au mobilizat i au nceput un program vast n domeniul spaial: lansarea sateliilor Explorer I, SCORE i Courier 1B. Lansarea satelitului Sputnik i-a fcut pe americani s creeze NASA i s mreasc cheltuielile guvernamentale n domeniile cercetrii tiinifice i nvmntului.

 Primul om lansat in Cosmos, la bordul unui satelit artificial, a fost maiorul sovietic Iuri Alexeevici Gaagarin, la 12 aprilie 1961. Nava cantarea 4725 kg, iar zborul a constatat intr-o singura rotatie in jurul pamantului, timp de 108 minute, aterizarea avand loc in bune conditii in sudul Uniunii Sovietice.

Tipuri de sateliti artificiali

Inginerii au proiectat multe tipuri de sateliti, fiecare realizat pentru a servi unui anumit scop sau misiune.

De exemplu, telecomunicatiile si industria teleradiodifuziunii folosesc satelitii de comunicatii pentru a transporta undele radio, tv si semnalele telefonice pe distante mari fara a fi necesare cabluri sau relee de microunde. Satelitii pentru navigatii arata locatia obiectelor de pe Terra, in timp ce satelitii meteorologici ajuta la realizarea buletinelor meteo. Guvernul SUA foloseste sateliti de supraveghere pentru a monitoriza activitatile militare. Satelitii stiintifici servesc ca platforme cu baza in spatiu pentru observarea Pamantului, Lunii si altor planete, comete, galaxii, oferind o gama variata de aplicatii.

Sateliti meteorologici
Satelitii meteorologici poarta camere video si alte instrumente indreptate catre atmosfera terestra. Acestia pot furniza avertismente in legatura cu instabilitatea vremii si contribuie foarte mult la prognoza meteorologica.

NASA a lansat primul satelit TIROS 1, in 1960, care transmitea aproximativ 23000 de fotografii ale Terrei si ale atmosferei. Administrartia Nationala a Oceanelor si Atmosferei (NOAA) opereaza cu trei sateliti care colecteaza date pentru prognoza vremii pe termen lung. Acesti trei sateliti nu au o orbita geostationara; mai degraba, orbitele ii duc pe deasupra polilor la o altitudine relativ redusa.

Satelitii stiintifici
Satelitii care orbiteaza in jurul Pamantului pot furniza date privind harta Terrei, marimea si forma sa si pot studia dinamica oceanelor si a atmosferei. Savantii utilizeaza de asemenea satelitii pentru a cerceta Soarele, Luna, alte planete, comete, stele si galaxii. Telescopul spatial Hubble este un observator general lansat in 1990. Unii sateliti stiintifici orbiteaza in jurul altor corpuri ceresti decat Pamantul. Celulele de energie solara montate pe panouri mari, atasate satelitului furnizeaza energie pentru receptie si transmitere.

Deseuri spatiale
Orbita Pamantului incepe sa semene tot mai mult cu artera supraaglomerata a unei mari metropole. Potrivit publicatiei "Le Journal de Montral", Terra este incercuita de 450 de sateliti si aproape 150 000 de resturi de rachete vechi, ramase pe orbita planetei noastre. Ele sunt rezultatul cursei spatiale pentruobtinerea unui loc extraterestru in domeniul telecomunicatiilor si nu numai. Marea aglomeratie orbitala i-a pus deja pe ganduri pe specialisti, mai ales dupa ce statia ruseasca MIR a fost la un pas de coliziune cu un satelit american. NASA a studiat efectele unor ciocniri spatiale si a conchis ca un biet surub ratacit in cosmos poate sa strapunga un vehicul spatial si sa omoare echipajul acestuia.

Webografie:

-www.wikipedia.com -www.livrare.ro -www.referatele.ro -www.google.com