Spatiul cosmic

Calu Ionut Luca

Clasa 11D
Spatiul cosmic este un subiect controversat pentru invatatii
tuturor timpurilor, mergand de la misticism pana la definitii
complexe, dar va reprezenta pt. totdeauna un teritoriu infinit si
neexplorat in totalitate.
Prima fiinta vie care a parasit Terra pentru a zbura in spatiul
cosmic a fost catelusa Laika, care a fost singurul pasager al
navetei spatiale rusesti Sputnik 2, lansata la data de 3 noiembrie
1957.
Laika a murit in timpul calatoriei datorita defectiunilor care au
aparut la sistemul de mentinere a vietii.
Pe 12 aprilie 1961, cosmonautul sovietic Iuri Gagarin a devenit primul om care a
zburat în spaţiul cosmic. Pilotul şi inginerul de 27 de ani a devenit instant o
celebritate internaţională la întoarcerea sa.
Însă, după doar şapte ani, pe 27 martie 1968, el, împreună cu un alt pilot au murit
într-un accident în timpul unui test aviatic de rutină. Detaliile surprinzătoare ale
acestui eveniment au ieşit la iveală abia zeci de ani mai târziu.

Iuri Alekseyevich Gagarin, fiul unui tâmplar, s-a născut în satul Klushino din
Smolensk, Rusia, pe 9 martie în anul 1934. La 16 ani, s-a mutat la Moscova ca
ucenic în industria metalurgică, dar a fost transferat apoi la o şcoală tehnică din
Saratov.
Aici, Iuri Gagarin s-a alăturat unui club de aviaţie şi a zburat pentru prima dată.
În 1957, a absolvit şcoala de cadeţi a Forţelor Aeriene Sovietice şi a început să îşi
servească ţara ca pilot de avion de vânătoare (MiG-15). A fost promovat locotenent
în 1959.

În 1960, Gagarin a fost selectat alături de alţi 19 candidaţi pentru programul spaţial
sovietic. Programul a restrâns numărul la doi: Iuri Gagarin şi Gherman Titov,
aceştia fiind finaliştii pentru primul zbor în spaţiu.
Aşa cum bine se ştie, a fost ales Gagarin.
La ora 09:07 a.m., pe 12 aprilie 1961, când nava spaţială Vostok 1 în care se afla
Gagarin a început să se ridice de la cosmodromul Baikonur, a rostit exclamaţia
informală care a devenit legendă: “Poyekhali!” („Să-i dăm drumul!”).

Zborul său, o orbită în jurul Terrei, la o altitudine de 327 kilometri, care a durat o oră şi
29 de minute, a fost lipsit de probleme, dar aterizarea a fost aproape să se termine cu
un dezastru atunci când modulul descendent şi modulul spaţial nu s-au separat aşa
cum ar fi trebuit.
Gagarin s-a catapultat înainte ca nava să ajungă pe pământ, paraşutându-se în
siguranţă lângă fluviul Volga.
Când a reintrat în atmosferă, a fost supus unor forţe de opt ori mai mari decât atracţia
gravitaţională, dar, datorită pregătirii sale, a rămas conştient, scrie Space.

Au existat controverse cu privire la acest zbor. Pentru a fi considerată o misiune

spaţială oficială, Fédération Aéronautique Internationale (FAI), organizaţia care
înregistra zborurile spaţiale, a determinat că pilotul trebuie să aterizeze împreună cu
nava spaţială, lucru care în cazul lui Gagarin nu s-a întâmplat.
Liderii sovietici au precizat că acest lucru s-a întâmplat, dar au recunoscut adevărul
abia în 1971.
Chiar şi aşa, Gagarin este primul om care a călătorit în spaţiu.
Triumful lui Iuri Gagarin a reprezentat o lovitură puternică pentru Statele Unite, care
trebuia să lanseze primul zbor spaţial în mai 1961. Mai mult decât atât, un astronaut
american nu va atinge performanţele lui Gagarin şi a navei sale spaţiale decât în februarie
1962, când astronautul John Glenn a realizat trei orbite în jurul Terrei cu nava spaţială
Friendship 7.
Până atunci, Titov a devenit deja al doilea cosmonaut sovietic care ajungea în spaţiu,
făcând 17 orbite în jurul Terrei pe parcursul a 25 de ore în Vostok 2, în august 1961.

La sfârşitul anilor ’60, Gagarin s-a întors la antrenamente. A fost ales ca pilot de rezervă
pentru misiunea Soyuz 1 din aprilie 1967 care se va termina catastrofal.

În cadrul misiunii, două nave sovietice trebuia să se întâlnească în spaţiu şi a fost martorul
morţii prietenului său Vladimir Komarov, atunci când paraşuta sa nu s-a desfăcut.
Sfârşitul său nu a fost departe (în timp) de acest eveniment nefast. În 27 martie 1968,
Gagarin a murit, în apropierea Moscovei, în timpul unui zbor de teste cu MIG-15 care era
pilotat şi cu ajutorul colegului său, Vladimir Seryogin (care de asemenea şi-a pierdut viaţa
în accident).
Cenuşa lui Iuri Gagarin a fost pusă într-o nişă din zidul Kremlinului.

Ivestigaţia oficială a accidentului a ajuns la concluzia că Gagarin a încercat să evite un

obiect, precum o pasăre sau un balon meteorologic, pierzând controlul avionului.
Memoria lui Iuri Gagarin a rămas vie, fiind celebrat chiar şi de rivalii săi
americani.
Atunci când Apollo 11 a ajuns pe Lună, în iulie 1969, echipajul a lăsat un
medalion comemorativ cu numele lui Gagarin, împreună cu medalioane
ale altui cosmonaut şi a trei astronauţi Apollo care şi-au pierdut vieţile în
accidente.
Dumitru Prunariu
La 14 mai 1981, Dumitru Prunariu devenea primul cosmonaut român care a zburat în spaţiu.
Prunariu a participat la misiunea Soiuz 40 din cadrul programului spaţial „Intercosmos” şi a
petrecut în spaţiu: 7 zile, 20 de ore şi 42 de minute.
 Născut în 27 septembrie 1952, la Braşov, Dumitru Prunariu a absolvit Facultatea de Aeronave a
Institutului Politehnic din Bucureşti, în 1976.
 
După ce a urmat timp de trei ani (1978-1981) cursuri de pregătire, la Centrul de pregătire a
cosmonauţilor „Iuri Gagarin” de lângă Moscova, pentru zboruri cosmice pilotate pe nave
sovietice de tip „Soiuz” şi laboratoare de tip „Saliut”, a fost selectat să participe la misiunea
Soiuz 40, desfăşurată între 14 mai – 22 mai 1981. 
 
Misiunea Soiuz 40 a fost alcătuită din Leonid Popov, comandant, şi Dumitru Prunariu,
cosmonaut cercetător.
Programul spaţial Interkosmos, iniţiat de către URSS, presupunea selectarea de cosmonauţi
cercetători din ţările socialiste care urmau să participe alături de cosmonauţi ruşi la misiuni în
spaţiul cosmic.
În timpul zborului ce a durat durat 7 zile, 20 de ore, 42 de minute şi 52 de secunde, Prunariu şi
Popov au înconjurat Pământul de 125 de ori, parcurgând 5.260.000 km, cu viteza de 28.000
km/oră.
În total, au efectuat un parcurs circumterestru de 5.260.000 de kilometri. Peste ani, primul
cosmonaut român care a zburat în spaţiu a mărturisit public că în fiecare zi a misiunii, între orele
19:30 – 20:30, trecea deasupra României, pe care o vedea de „mărimea unei pâini rumene de
casă”.
La momentul zborului, Dumitru Prunariu a fost cel de-al 103-lea cosmonaut al lumii.
Pentru misiunea Soiuz 40, cosmonauţii Leonid Popov şi Dumitru Prunariu au fost
decoraţi în acelaşi an cu Ordinul Erou al URSS de preşedintele sovietic Leonid
Brejnev.
 
Uniunea Astronomică Internaţională a decis în aprilie 2017 să dea unui asteroid
numele fostului cosmonaut român.
Asteroidul (10707) Prunariu a fost descoperit în 24 octombrie 1981.
Cu un diametru de 6.0 km şi semiaxa mare de 2.431 U.A., acest asteroid face o
rotaţie în jurul Soarelui în 1385 de zile.
Iată câteva dintre cele mai interesante lucruri despre cosmos:
 Există câteva miliarde de trilioane de stele. Dacă măcar 1% dintre aceste stele ar
avea planete precum Pământul, atunci universul ar fi plin de viață.
 Aproximativ un milion de planete precum Terra ar putea încăpea în interiorul
Soarelui.
  Prima persoană care a observat spațiul cosmic printr-un telescop a fost Galileo
Galilei.
 În spațiu nu există sunet.
 Pe Pământ o flacără va arde în sus, în spațiu aceasta se va mișca în toate direcțiile.
 Până în anul 1980 nu descoperisem nicio planetă în afara sistemului nostru solar, însă
de atunci și până acum am găsit câteva mii.
 Universul este format din 23% materie neagră, 4% materie și 73% energie neagră.
Materia neagră și energia neagră sunt niște ipoteze ale specialiștilor, așadar e posibil
ca ele să nu existe deloc.
 Un costum de cosmonaut costă aproximativ 11 milioane de dolari.
 Peste 100 de sateliți artificiali sunt lansați în spațiu în fiecare an.
 Soarele nu este galben în realitate. Datorită temperaturii de 5726,85º C acesta ar
trebui să fie alb, însă atmosfera noastră îl face să pară galben.
 Lumina de la suprafața Soarelui are nevoie de 8 minute și 22 de secunde pentru a
ajunge pe Terra.
 În fiecare an aproximativ 400.000 de tone de materie cosmică se îndreaptă spre Pământ.
Marele nostru noroc este faptul că la contactul cu atmosfera încep să ardă și numai o
mică parte din cantitate poate ajunge efectiv pe suprafața Terrei.
 Stelele mici trăiesc mai mult decât cele mari. Soarele este o stea de dimensiune medie
care va străluci pentru încă 5 miliarde de ani.
 Planeta Jupiter cântărește de peste două ori mai mult decât restul planetelor din sistemul
solar luate laolaltă.
 Ziua pe Venus durează mai mult decât un an pe Terra. Pe Mercur o zi durează cât 59 de
zile pe Pământ.
 Până acum, astronauții au adus aproape 400 de kilograme de rocă de pe Lună.
 Vulcanul Olympus Mons, de pe Marte, are cel mai înalt vârf din întregul sistem solar,
acesta fiind de 3 ori mai înalt decât Everest.
 Culoarea roșie a planetei Marte provine din fierul oxidat(ruginit) care se află în
componența solului.
 Steaua planetei Neptun, numită Triton, este cunoscută ca fiind cel mai rece loc din
sistemul solar, temperaturile de la suprafața sa fiind de -236ºC.
 În sistemul nostru solar sunt recunoscute nouă planete, însă Pluto e posibil să nu fie chiar
o planetă, ci mai degrabă o lună sau un asteroid.
Mai sunt multe lucruri de aflat despre acest spațiu pe care omul încearcă pas cu pas să îl
cucerească. Totuși, cercetările în acest domeniu sunt tot mai avansate, oamenii de știință și
cosmonauții descoperind tot mai multe elemente ce formează cosmosul.