Proiectul Gemini (1961–1966)

Articol principal: Programul Gemini.

Ed White în timpul misiunii Gemini 4: prima activitate extravehiculară americană,

1965
Bazat pe studii de creștere a capacităților navei spațiale Mercur la zboruri de
lungă durată, dezvoltarea tehnicilor de întâlnire în spațiu și aterizării de
precizie pe Pământ, Proiectul Gemini a fost început ca un program de doi oameni în
1961 pentru a depăși avansul sovieticilor și pentru a sprijini echipajul de la
Apollo. Primul zbor Gemini cu echipaj, Gemeni 3, a fost pilotat de Gus Grissom și
John Young la 23 martie 1965.[34] Au urmat nouă misiuni în 1965 și 1966,
demonstrând o misiune de anduranță de aproape paisprezece zile, întâlnire,
andocare, activitate extravehiculară (EVA), și colectarea de date medicale cu
privire la efectele imponderabilității asupra oamenilor.[35][36]

Sub conducerea premierului sovietic Nikita Hrușciov, URSS a concurat cu Gemeni

transformând navele lor spațiale Vostok în Voskhod cu doi sau trei oameni. Au
reușit să lanseze două zboruri cu echipaj înainte de primul zbor al Gemeni,
obținând un zbor cu trei cosmonauți în 1964 și primul EVA în 1965.[37] După
aceasta, programul a fost anulat, iar proiectantul de nave spațiale Sergei Korolev
a dezvoltat nava spațială Soyuz, ca răspuns la Apollo.

Programul Apollo (1960–1972)

Articol principal: Programul Apollo.

Apollo 11: Buzz Aldrin pe Lună, 1969.

Percepția publicului american asupra superiorității sovietice în Cursa Spațială
(prin plasarea primului om în spațiu) l-a motivat președintele John F. Kennedy să
ceară Congresului, la 25 mai 1961, să angajeze guvernul federal pentru un program
care să aterizeze un om pe Luna până la sfârșitul anilor '60, decizie care dus la
lansarea programului Apollo.[38]

Apollo a fost unul dintre cele mai scumpe programe științifice americane de până
acum. Aceasta a costat peste 20 de miliarde de dolari în anii '60[39] sau
aproximativ 236 de miliarde de dolari în dolari americani actuali.[40] (În
comparație, Proiectul Manhattan a costat aproximativ 30,1 miliarde de dolari,
ținând cont de inflație.)[40][41] Programul Apollo a folosit noile rachete Saturn I
și Saturn V, care erau mult mai mari decât ICBM-urile reutilizate ale programelor
anterioare Mercury și Gemini.[42] Nava a avut două părți principale, modulul de
comandă și serviciu (MCS) și modulul lunar Apollo (ML). MCS a transportat
astronauții de pe orbita Pământului pe orbita Lunii și înapoi, în timp ce Modulul
Lunar i-a aterizat pe Lună.[note 2]

Primul echipaj planificat de 3 astronauți a fost ucis din cauza unui incendiu în
timpul unui test înainte de zbor, în 1967 pentru misiunea Apollo 204 (redenumită
mai târziu Apollo 1).[43] A doua misiune cu echipaj, Apollo 8, în decembrie 1968, a
dus astronauți pentru prima dată într-un zbor în jurul Lunii.[44] Cu puțin timp
înainte, sovieticii au trimis o navă spațială fără echipaj în jurul Lunii.[45]
Următoarele două misiuni (Apollo 9 și Apollo 10) au practicat manevrele de
întâlnire și de andocare necesare pentru a efectua aterizarea pe Lună.[46][47]

Apollo 17: LRV-003, 1972

Misiunea Apollo 11, lansată în iulie 1969, a aterizat primii oameni pe Lună.
Astronauții Neil Armstrong și Buzz Aldrin au mers pe suprafața lunară, efectuând
experimente și colectând mostre, în timp ce Michael Collins a orbitat deasupra în
MCS.[48] Au fost lansate șase misiuni Apollo ulterioare (numerotate 12 până la 17);
cinci dintre ele au avut succes, în timp ce pentru Apollo 13 aterizarea lunară a
fost întreruptă după ce un rezervor de oxigen din modulul de service (SM) a
explodat la două zile după începutul misiunii Pe parcursul acestor șapte zboruri
spațiale Apollo, doisprezece astronauți au pășit pe Lună. Din aceste misiuni au
rezultat o multitudine de date științifice și 381,7 kg de mostre lunare.
Experimentele efectuate au inclus mecanica solului, meteoroizi, seismologie,
transferul de căldură, reflexiile fasciculului laser, câmpul magnetic și vântul
solar.[49] Aterizarea pe Lună a marcat sfârșitul cursei spațiale iar Armstrong a
menționat cuvântul „omenirea” când a aselenizat. [50]