Dreptul Uniunii Europene II

Testul 1

I. Identificați varianta corectă de răspuns:

1. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene acţionează ca instanţă internaţională în sens

clasic:
a) atunci când este sesizată de Comisie sau de statele membre cu acţiuni împotriva unui alt
stat membru, în virtutea prevederilor art. 258, art. 259 TFUE;
b) atunci când este sesizată printr-o acţiune îndreptată împotriva acţiunilor sau inacţiunilor
organelor unionale, în virtutea prevederilor art. 263 TFUE;
c) atunci când se pronunţă asupra acţiunilor prin care se solicită despăgubiri pentru pagubele
cauzate de funcţionarii unionali, în lipsa unor obligaţii contractuale.

2. Din ce an se poate vorbi despre Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene:

a) 1957;
b) 1952;
c) 1989.

3. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului:

a) sunt una şi aceeaşi instanţă europeană;
b) sunt instanţe diferite, prima funcţionând în cadrul Uniunii Europene, iar cea de-a doua în
cadrul Consiliului Europei;
c) sunt instanţe diferite, prima funcţionând în cadrul Consiliului European, iar cea de-a doua
în cadrul Consiliului Europei.

4. Numărul judecătorilor de la Curtea de Justiţie din cadrul CJUE este de:

a) 28;
b) 27;
c) 7.

II. Menționați dacă enunțul este adevărat sau fals:

5. Spre deosebire de mandatul judecătorilor de la Curtea de Justiție, mandatul judecătorilor de

la Tribunal este de 6 ani. - FALS

6. Judecătorul român la Curtea de Justiţie din cadrul CJUE este desemnat de Guvernul
României, la propunerea unei comisii de selecţie desemnată de Consiliul Superior al
Magistraturii. - FALS

7. Doar SM pot fi reprezentate în fața Curții de Justiție de către un agent, instituțiile UE fiind
reprezentate de proprii avocați. - FALS

8. În exercitarea dreptului la apărare, în fața Curții, reprezentarea procesuală nu este

obligatorie pentru părți. - FALS
9. Conform reglementărilor privind procedura în faţa instanțelor europene, întâmpinarea
depusă de pârât (partea adversă) se numeşte memoriu în contrareplică. - FALS

10. O comunicare (informare) privind o cerere de chemare în judecată adresată uneia dintre
instanţele CJUE se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. - ADEV
Dreptul Uniunii Europene II

Testul 2

I. Identificați varianta corectă de răspuns:

1. Cât priveşte numărul de judecători care trebuie să fie prezenţi la momentul

deliberărilor:
a) regula spune că trebuie să fie în număr par, preşedintele completului având în caz de
paritate votul decisiv;
b) regula spune că trebuie să fie în număr impar, preşedintele completului neavând vot decisiv
în niciun caz;
c) nu există nicio regulă.

2. Durata mandatului unui judecător la Tribunalul din cadrul CJUE este de:
a) 4 ani;
b) 6 ani;
c) 5 ani.

3. Procedura în fața Curții de Justiție constă în:

a) două faze: faza scrisă și faza deliberărilor;
b) două faze: faza scrisă și faza orală;
c) două faze: faza scrisă și faza căilor de atac.

4. Uniunea Europeană:
a) nu are capacitate procesuală proprie, acţionând în procesul unional prin instituţiile,
organele sale;
b) are capacitate procesuală proprie, dar acţionează în procesul unional prin instituţiile,
organele sale;
c) nu are capacitate procesuală proprie, acţionând în procesul unional prin avocatul general.

5. Mandatul preşedintelui şi al vicepreşedintelui CJUE este de:

a) 3 ani, fără posibilitatea de a fi reînnoit;
b) 3 ani, cu posibilitatea de a fi reînnoit;
c) 6 ani, fără posibilitatea de a fi reînnoit.

II. Menționați dacă enunțul este adevărat sau fals:

6. Judecătorul raportor soluționează cauze în complet de unic judecător la nivelul

Tribunalului. - ADEV

7. Reprezentarea procesuală opțională a unei persoane fizice care introduce o acțiune în

anulare la Tribunal, este realizată de un agent guvernamental. - FALS
8. Profesorii universitari au dreptul de a reprezenta procesual o persoană juridică în fața unei
instanțe europene indiferent dacă legislația națională a SM ai cărui resortisanți sunt le
recunoaște sau nu dreptul de a pleda. - FALS

9. După depunerea la Curtea de Justiție a unei cereri introductive, președintele Curții

desemenează avocatul general. - FALS

10. Judecătorii de la Curtea de Justiție care îşi încheie mandatul pot fi numiţi din nou, pentru
cel mult încă 2 mandate. - FALS
Dreptul Uniunii Europene II

Testul 3

I. Identificați varianta corectă de răspuns:

1. Părţile care sunt reprezentate în fața Curții de Justiție de un avocat sunt:

a) statele membre și instituțiile Uniunii;
b) şi persoanele fizice sau juridice de drept public;
c) doar persoanele fizice sau juridice de drept public.

2. Curtea de Justiție a Uniunii Europene este o isntanță permanentă, cu sediul la:

a) Strasbourg;
b) Luxembourg;
c) Haga.

3. În cazul în care Mediatorul European nu mai îndeplinește condițiile necesare

exercitării funcțiilor sale:
a) Curtea de Justiție va decide asupra destituirii din funcție a acestuia, la sesizarea Consiliului
European, cu avizul Parlamentului European;
b) Curtea de Justiție va decide asupra destituirii din funcție a acestuia, la solicitarea
Parlamentului European;
c) Curtea de Justiție va decide, în plen, asupra destituirii din funcție a acestuia, la solicitarea
Comisiei Europene.

4. Mărirea numărului de avocați generali de la nivelul Curții de Justiție:

a) s-a făcut în două etape de la 8 la 9, iar în final la 11, urmare a deciziei Consiliului
European, la solicitarea președintelui Curții de Justiție;
b) s-a făcut în două etape de la 8 la 9, iar în final la 11, urmare a deciziei Comisiei Europene
la solicitarea Consiliului;
c) s-a făcut în două etape de la 8 la 9, iar în final la 11, urmare a deciziei Consiliului, la
solicitarea Curții de Justiție.

5. Agentul nostru guvernamental la CJUE este desemnat în funcție:

a) de Președintele României, prin decret, la propunerea prim-ministrului;
b) de prim-ministru, prin decizie, la propunerea ministrului afacerilor externe;
c) de prim-ministru, prin decizie, la propunerea ministrului afacerilor externe, dar cu
aprobarea prealabilă a Președintelui României.

II. Menționați dacă enunțul este adevărat sau fals:

6. Conform procedurii naționale, propunerea de desemnare a judecătorului nostru la Curtea de

Justiție trebuie să fie acceptată și înaintată către UE, mai precis Consiliului UE, de către
Președintele României. - FALS
7. Principiul atribuirii sau împuternicirii special limitate, ca principiu de funcţionare al Curţii
de Justiţie a Uniunii Europene, presupune interpretarea de către CJUE, prin jurisprudenţa sa, a
termenilor juridici într-un mod unional, sensul acestora fiind diferit de cel naţional,
încercându-se, astfel, să creeze o ordine juridică originală.- FALS

8. În cadrul procedurii de desemnare a judecătorului nostru la Curtea de Justiție, în cazul în

care, pentru toate propunerile formulate, avizul Comitetului consultativ, prevăzut de articolul
255 TFUE, este negativ, pierdem dreptul de a mai desemna judecătorul. - FALS

9. Spre deosebire de judecătorii de la Curtea de Justiție, cei de la Tribunal beneficiază, în

principiu, de imunitatea de jurisdicție pentru actele îndeplinite de aceștia, inclusiv afirmațiile
scrise sau verbale în calitatea lor oficială, doar pe perioada exercitării mandatului lor. - FALS

10. Avocații generali ai Curții de Justiție pot fi aleși dintre personalități care oferă toate
garanțiile de independență și care întrunesc condițiile cerute pentru exercitarea, în țările lor, a
celor mai înalte funcții jurisdicționale. - ADEV
Dreptul Uniunii Europene II

Testul 4

I. Identificați varianta corectă de răspuns:

1. Faza orală a procedurii în fața Curții presupune și audierea:

a) concluziilor judecătorului raportor;
b) concluziilor avocatului general;
c) concluziilor raportorului adjunct.

2. Un profesor universitar român ca deține și calitatea de avocat, exercitându-și profesia

în cadrul propriului cabinet individual de avocatură:
a) nu va putea reprezenta o persoană fizică în cadrul unui proces privind soluționarea unei
acțiunii în anulare de către Curtea de Justiție, decât dacă este specializat pe dreptul UE;
b) va putea reprezenta o persoană fizică în cadrul unui proces privind soluționarea unei
acțiunii în anulare de către Curtea de Justiție, chiar dacă nu este specializat și pe dreptul UE;
c) nu va putea reprezenta o persoană fizică în cadrul unui proces privind soluționarea unei
acțiunii în anulare de către Curtea de Justiție, decât dacă și-a susținut doctoratul în dreptul UE.

3. Avocatul care reprezintă o persoană juridică de drept privat în fața Tribunalului, își
va dovedi calitatea de reprezentant procesual:
a) prin mandatul emis în acest sens de Ministerul Afacerilor Externe;
b) prin documentul care certifică calitatea sa de avocat conform legislației naționale, precum
și prin mandatul emis în acest sens de persoana juridică în cauză;
c) prin documentul care certifică calitatea sa de avocat conform legislației naționale, precum
și prin mandatul emis în acest sens de Ministerul Afacerilor Externe.

4. O cerere de intervenție într-unn proces de la Curtea de Justiție:

a) poate fi formulată oricând pe parcursul desfășurării procesului;
b) poate fi formulată în maxim 6 săptămâni de la data la care a fost înregistrat actul de
sesizare din acea cauză la Grefa Curții;
c) poate fi formulată în maxim 6 săptămâni după publicarea informării cu privire la actul de
sesizare a Curții, în JOUE.

5. Judecătorul raportor:
a) este, de fapt, raportorul adjunct din acea cauză;
b) nu trebuie să fie judecătorul statului membru (SM) – parte în acea cauză;
c) este desemnat, pentru fiecare cauză în parte, de președintele Curții de comun acord cu
avocatul general.

II. Menționați dacă enunțul este adevărat sau fals:

6. În conformitate cu prevederile Regulamentului de procedură al Curții de Justiție, prin

instituții se înțeleg doar instituțiile UE astfel precum sunt acestea identificate prin art. 13
TUE. - FALS
7. În cazul intervenienților, reprezentarea procesuală este opțională. - FALS

8. Concluziile avocatului general au natura juridică a unei aprobări juridice, fiind obligatorii
pentru instanța de judecată. - FALS

9. Deși au caracter secret, deliberările judecătorilor dintr-o cameră de judecată pot fi

cunoscute, implicit, pentru că hotărârea este semnată doar de către acei judecători care s-au
pronunțat în favoarea soluției date. - FALS

10. Într-o hotărâre pronunțată de o cameră de judecătă în cadrul oricărui tip de acțiune, soluția
instanței se găsește în dispozitivul acesteia. - ADEV
Dreptul Uniunii Europene II

Testul 5

I. Identificați varianta corectă de răspuns:

1. În fața unei camera de judecată europene, martorul:

a) depune întotdeauna jurământul înainte de depunerea mărturiei;
b) depune jurământul după depunerea mărturiei, dacă nu se decide de către Curte renunțarea
la acesta;
c) depune întotdeauna jurământul după depunerea mărturiei.

2. Criteriul determinant pentru organizarea unei ședințe pentru audierea pledoariilor

este:
a) solicitarea expresă a părților, exprimată, în mod obligatoriu printr-o cerere scrisă depusă la
instanță;
b) aportul adus la soluționarea litigiului prin elementele de noutate ce pot fi prezentate;
c) de fapt nu există un astfel de criteriu, fiind obligatorie organizarea unei ședințe pentru
audierea pledoariilor în orice situații.

3. Dacă președintele instanței declară închisă ședința de audiere a pledoariilor:

a) părțile nu mai pot formula observații scrise, dar persoanele interesate pot formula observații
orale;
b) nici părțile, dar nici persoanele interesate nu mai pot formula nici un fel de observații;
c) și părțile, dar și persoanele interesate mai pot formula observații scrise pentru a-și completa
pledoariile.

4. Avocatul general are dreptul de a-și elabora și prezenta concluziile:

a) în limba de procedură stabilită în acea cauză, indiferent care este aceasta;
b) în limba de lucru, în orice situație;
c) în limba maternă.

5. În cadrul deliberărilor:
a) fiecare judecător care participă își exprimă părerea și o motivează, dar doar la solicitarea
președintelui instanței, din motive de celeritate;
b) este necesar ca numărul judecătorilor să fie impar, pentru ca hotărârea să fie valabilă;
c) numărul judecătorilor poate să fie par, iar în caz de egalitate (paritate) decizia îi va aparține
președintelui.

II. Menționați dacă enunțul este adevărat sau fals:

6. La nivelul instanței europene, activitatea de cercetare judecătorească nu poate avea în

vedere nici proba testimonială, precum nici expertiza . - FALS

7. Data deschiderii procedurii orale este stabilită de președintele instanței după îndeplinirea
activităților de cercetare judecătorească, cu condiția să nu fi fost acordat termen pentru
depunerea unor observații scrise. - ADEV
8. În cazul redeschiderii procedurii orale, avocatul general va formula și va prezenta noi
concluzii. - ADEV

9. Și la nivelul CJUE este permisă formularea de opinii separate sau concurente de către
judecători, astfel precum este admis la nivelul Curții Constituționale a României. - FALS

10. Dispozitivul unei hotărâri a unei instanțe europene închide această hotărâre, cuprinzând
motivele pe care se bazează aceasta. - FALS
Dreptul Uniunii Europene II

Testul 6

I. Identificați varianta corectă de răspuns:

1. În cazul în care reclamantul aduce la cunoștința Curții solicitarea de a-și retrage

acțiunea (cererea introductivă):
a) este obligat să-și motiveze cererea, inclusiv în drept;
b) are posibilitatea de a reveni cu cererea introductivă, în termenul de prescripție;
c) este condiționat, în depunerea acesteia, de acordul prealabil al părții adverse.

2. Soluționarea unui litigiu dedus judecății Curții de Justiție:

a) se poate face și printr-un acord amiabil, chiar dacă acest litigiu are ca obiect soluționarea
unei acțiuni în anulare;
b) se poate face și printr-un acord amiabil, însă părțile nu vor mai avea posibilitatea de a se
adresa instanței europene cu o nouă acțiune având același obiect;
c) se poate face și printr-un acord amiabil, chiar dacă acesta este adus la cunoștința instanței
ulterior finalizării judecării cauzei.

3. În cazul în care unul dintre statele membre dorește să sesizeze Curtea de Justiție a
Uniunii Europene cu o acțiune în constatarea neîndeplinirii obligațiilor asumate prin
tratate îndreptată împotriva unui alt stat membru:
a) Comisia Europeană are la dispoziție un termen de 3 luni în care să-și emită avizul motivat,
termen legal care poate fi prelungit de Curtea de Justiție, la solicitarea Comisiei;
b) Comisia Europeană are la dispoziție un termen de 3 luni în care să-și emită avizul motivat,
termen legal care nu poate fi prelungit de Curtea de Justiție;
c) Comisia Europeană are la dispoziție un termen de 3 luni în care să-și emită avizul motivat,
termen judecătoresc care poate fi prelungit de Curtea de Justiție, la solicitarea Comisiei.

4. În cazul litigiilor de la nivelul CJUE, cât privește cheltuielile de judecată, de regulă:

a) partea care cade în pretenții va suporta aceste cheltuieli, dacă se va depune o cerere în acest
sens;
b) partea care cade în pretenții va suporta aceste cheltuieli, chiar dacă nu se va depune o
cerere în acest sens;
c) partea care cade în pretenții nu va suporta aceste cheltuieli pentru că procesul în fața CJUE
este gratuit în orice situație.

5. În virtutea prevederilor art. 17 alin. (1) TUE, Comisia Europeană:

a) asigură și supraveghează aplicarea dreptului UE, sub controlul CJUE, putând reacționa în
caz de nerespectare a obligațiilor asumate de către state;
b) asigură și supraveghează aplicarea dreptului UE, sub controlul CJUE, doar monitorizând
respectarea obligațiilor asumate de către stat;
c) asigură și supraveghează aplicarea dreptului UE, sub controlul CJUE, dar și al statelor
membre, putând reacționa în caz de nerespectare a obligațiilor asumate de către state.
II. Menționați dacă enunțul este adevărat sau fals:

6. În cazul acțiunilor preliminare, cheltuielile de judecată sunt stabilite de instanțele

naționale. - ADEV

7. Termenele procesuale se suspendă pe perioada sărbătorilor legale, dar nu și pe cea a

vacanțelor judecătorești. - FALS

8. Acțiunea în constatarea neîndeplinirii obligațiilor asumate este un mecanism prin

intermediul căruia se asigură respectarea dreptului UE de către statele membre.- ADEV

9. Spre deosebire de situația în care o acțiune în constatarea neîndeplinirii obligațiilor asumate

este inițiată de Comisia Europeană, în cazul în care aceasta este inițiată de un stat membru,
Comisia Europeană nu are recunoscută posibilitatea de a emite un aviz motivat. - FALS

10. Printr-o acțiunea preliminară i se poate solicita Curții de Justiție să se pronunțe asupra
validității unor prevederi din tratatele unionale. - FALS