Cateva aspecte de interes general: Pana in 1968, Rusia conducea dpdv al expeditiilor realizate inafara spatiului, la 12 aprilie 1961,

Iuri Alexeevici Gagarin a devenit primul om n spaiu i primul pe orbita Pmntului, performanta sa fiind obtinuta la bordul navei VOSTOK - In 1968, roata se schimba. In premiera mondiala, prin programul Apollo, mai precis, cu nava Apollo 8, un echipaj uman orbiteaza in jurul lunii. Odata cu Apollo 11, se scrie istorie, caci Neil Armstrong paseste pe suprafata lunii. - Tehnologia rusa nu a permis aterizarea pe acest satelit, de altfel, singurul satelit natural al Pamantului, dar trimiteau echipaje pe orbita Pamantului, inca din 1971. Pe Statia Spatiala Internationala, navele ruse ocupau prima pozitie ca numar de aparate de zbor. Bineinteles, aceste incercari s-au soldat si cu victime umane. Astfel, 4 astronauti rusi au decedat, unul in 1967, din pricina faptului ca nu I s-a deschis parasuta la aterizare, iar in 1971 alti 3 , deoarece nu purtau echipament adecvat, nu se cunostea la acel moment ca sunt necesare costume specializate. Capsula nu a fost suficient de etansa, iar la coborare temperatura foarte mare i-a doborat pe cei 3 membri ai echipajului. Colectia de fata gazduieste cca 150 de exponate, in valoare de aproximativ 100 000 de euro, fiind parte integranta a unei colectii private de aproximativ 100 000 de obiecte, atestata de catre World Guiness Book drept cea mai mare expozitie de acest tip.
-

Sputnik 1 a fost primul satelit artificial al Pamantului. El a fost lansat pe orbita de catre Uniunea Sovietica pe data de 4 octombrie 1957. Acest satelit putea atinge o viteza de pana la 29 000 de km pe ora. El a trimis semnale spre Pamant pret de 22 de zile, iar pe 4 ianuarie 1958 a luat foc, cazand de pe orbita in momentul in care a intrat in stratul atmosferic al planetei noastre.

Aceasta maneca a fost utilizata in cadrul iesirii in spatiu de pe statia Mir si trimisa inapoi cu scopul repararii si verificarii, cu Soiuz TM 29, insa, datorita abandonarii statiei, maneca nu a mai fost trimisa inapoi. German Titov este al doilea om care a ajuns in cosmos. Carti postale cu figurile primilor 10 oameni care au ajuns in cosmos. Bustul lui Adrian Nikolayev, al 3-lea om care a ajuns in cosmos.

La 16 iunie 1963, cosmonautul sovietic Valentina Tereshkova devine prima femeie care a calatorit in spatiu, la bordul navetei Vostok 6. Dupa 71 de ore, s-a intors pe Pamant, petrecand mai mult timp in spatiu decat toti astronautii americani de pana atunci, luati la un loc.

Manusa portocalie a lui Iurin Gagarin, folosita la antrenamente, nu a ajuns in spatu, dar a fost utilizata de catre acesta. Una din cele 34 produse. Initial, costuul sau era rosu

Manusa stanga a costumului de astronaut Orlan, utilizata de Antaoli Soloviov, pe care a purtat-o cu ocazia unui zbor in spatiu de pe statia spatiala MIR, pe 19.07.1995. Anatoli Soloviov detine recordul mondial pentru numarul de iesiri in spatiu. Mai precis, acesta a iesit in spatiul extraterestru de 16 ori. Pe locul 2, la egalitate, sa afla doi cosmonauti care au iesit de cate 10 ori. Manusa a fost utilizata pentru a efectua reparatii pe nava.

Figura lui Alexei Leonov, primul om care a iesit in cosmos, 7 intalniri cu moartea, probleme cu tubul de oxigen, aer in cosstum, aterizarea in tundra.

Figurina primului om care a ajuns in spatiu fara vreun cablu de protectie: Bruce McCandles.

Si americanii au avut probleme . De exemplu, Grisssom a aterizat cu capsula pe ocean. Din pacate, aceasta a suferit o explozie, prin urmare a luat apa si s-a scufundat. In anul 1999, capsula a fost recuperata, dar fondurile necesare operatiunii au fost obtinute prin vanzarea obiectelor dinauntrul capsulei. Din fericire, astronautul a fost salvat John Glenn a zburat cu naveta Mercury in 1962, dar si cu Discovery, in 1998, la varsta de 77 de ani, fiind cel mai batran astronaut care a ajuns in spatiu.

Americanii au ajuns de 6 ori pe luna, ceea ce inseamna ca un total de 12 astronauti au survolat zona.

1 gram de praf selenar valoreaza circa 60 000 de dolari

Banda adeziva cu praf se vinde cu pretul de aproximativ 6 000 de dolari per 10 cm. Proprietarul expozitiei, ajutand un prieten sa vanda banda, a primit o scrisoare prin posta, cu mesajul simplu : Multumesc, Tasi!. Dovada ca acesta este praf selenar> imaginea acest fenomen nu se poate petrece la noi, pt ca meteoritii iau foc in atmosfera.

Reconstituirea urmei dupa cizma ultimului om care a. Proprietarul expozitiei a cumparat cizma si a realizat acest mulaj. Medalii de bronz pentru celebrarea programelor Apollo 11, 12 si 17

fost

pe

Rusi care au incercat sa ajunga pe Luna: Leonov: antrenat, dar a avut 4 lansari si 4 Explozii.

Replica unui automobil lunar folosit de rusi, aparatul transmitea informatii si a fost intrebuintat si pentru a aduce praf selenar.

Masca de gaze. Focul, la noi, se disperseaza, nu se poate spune acelasi lucru si despre imponderabilitate. In aceasta situatie, flacarile constituie o masa relativ compacta. Programul Intercosmos: a fost un program de explorare spaial a Uniunii Sovietice, pentru a permite membrilor forelor armate ale statelor membre ale Pactului de la Varovia s participe n misiuni de explorare spaial.
-

Odata reusita aselenizarea, Statele Unite si-au propus sa ajunga pe Marte, dar schimbarile politice si problemele ridicate de aspectul financiar au impiedicat acest lucru. Prin urmare, au construit o naveta spatiala care sa survoleze planeta. Prin programul astfel initiat s-au derulat 135 de misiuni, insa 2 au sfarsit tragic, intrucat aparatele de zbor s-au prabusit Prima dintre navete este cea numita Challenger, care purta la bord 7 persoane. In anul 1986, in timpul lansarii, un inel parte integranta a sistemului - s-a rupt, cauzand decesul a 7 oameni la numai 73 de secunde dupa decolare. A doua nava este Colombia, care s-a prabusit datorita desprinderii unei placi care asigura izolatia termica a aparatului. Pentru un instrument tehnic de asemenea anvergura sunt necesare aproximativ 27 000 de astfel de placi, ce trebuie sa suporte temperaturi intre 2 si 3 000 de grade celsius.

Dumitru Prunariu: primul si singurul roman care a ajuns in cosmos, fiind pamanteanul cu numarul 103 care a reusit acest lucru. Timp de 3 ani, acesta a urmat o pregatire de specialitate la centrul de Pregatire a cosmonautilor Iuri Gagarin, din Zviodnai

Gorodok, numit si Oraselul stelar. Ulterior, Prunariu s-a dovedit a fi singurul cosmonaut din program care a obtinut la examene si testari calificative maxime. Zborul sau s-a desfasurat la bordul navei Soiuz 40, in greutate totala de 300 de tone, in compania colonelului cosmonaut Leonid Ivanovici Popov. In prezent, Prunariu detine titlul de Presedinte al Asociatiei Exploratorilor Spatiali, cel mai exclusivist club din lume, intrucat 370 dintre indivizii care au ajuns in spatiu (540 in total) sunt afiliati acestei asociatii. Manusa cosmonautului refugiat in Turcia De cand ia foc pana ajunge la 400 km inaltime: 8 min pt o racheta Naveta: forma de avion, dar propulsie ca de racheta, insa in Am nu mai au permisiune de zbor, dupa Challenger si Colombia. Costul unui zbor pt atingerea starii de imponderabilitate: 3 500 e 10 zile in spatiu: 85 mil dolari Schimbare a luminii la fiecare 45 min. Intr-o zi, 16 rasarituri si apusuri

America pregateste o noua racheta, intoarsa saptamana trecuta, dar aceasta nu face parte din progrmul NASA, ci din unul particular. In prezent, cei de la NASA elaboreaz un plan pentru a ajunge pe marte; se estimeaza ca acest eveniment va avea loc in anul 2037, insa, intre timp, vor sa cerceteze asteroizii cunoscuti care ameninta planeta, pentru a preveni eventuale accidente catastrofice.