Curs GPS

Cornel Punescu, Sorin Dimitriu, Victor Mocanu Curs GPS
1. SISTEMUL DE POZITIONARE GLOBAL - GPS

GPS reprezint de fapt o parte din denumirea NAVSTAR GPS Acesta este acronimul de la
NAV!GAT!"N S#stem $it% Time And Ran&in& Glo'al Positionin& S#stem
Proiectul a fost demarat de catre &u(ernul Statelor )nite la *nceputul anilor +, Scopul
principal *l reprezint posi'ilitatea de a putea determina cu precizie pozitia unui mo'il *n orice
punct de pe suprafata pam-ntului, *n orice moment indiferent de starea (remii
GPS este un sistem care utilizeaza o constelatie de ., de sateliti pentru a putea oferi o
pozitie precis unui utilizator Precizia tre'uie *nteleas *n functie de utilizator Pentru un turist
aceasta *nseamna *n /ur de 01 m, pentru o na( *n ape de coasta reprezint o mrime de circa 1 m,
iar pentru un &eodez precizie *nseamna 0 cm sau c%iar mai putin
GPS poate fi utilizat pentru a o'tine preciziile cerute *n toate aplicatiile pomenite mai sus,
sin&urele diferente const-nd numai *n tipul receptorului si a metodei de lucru utilizate
!nitial GPS a fost proiectat numai pentru aplicatii militare Cur-nd dupa ce acest o'iecti( a
fost atins a de(enit e(ident ca GPS (a putea fi folosit si pentru scopuri ci(ile pstr-nd totusi
anumite proprietti numai pentru domeniul militar Primele doua aplicatii ci(ile au fost na(i&atia
maritim si msurtorile tereste
Dup lansarea primului satelit artificial al Pm-ntului, Sputnik 1, la ,20,031+, te%nica
spatial s4a impus ca o nou er *n dez(oltarea stiintific si te%nolo&ic, constituind un factor
dinamizator al procesului te%nicoeconomic, *n domenii de interes ma/or ale acti(ittii umane
Domeniile de utilizare ale satelitilor artificiali specializati s-nt numeroase si deose'it de
di(ersificate, printre acestea, de o deose'it important strate&ic *n domeniul militar si de lar&
utilitate *n domeniul ci(il fiind dez(oltarea te%nolo&iilor satelitare de na(i&atie care permit
pozitionarea deose'it de precis a mi/loacelor de transport aeriene, maritime si terestre aflate *n
miscare sau *n repaus
Aceast te%nolo&ie si4a &sit, deasemenea, o lar& aplica'ilitate si *n domeniul &eodeziei si
&eodinamicii prin realizarea unor retele &eodezice la ni(el &lo'al sau national, contri'utii la
determinarea formei si dimensiunilor Pm-ntului si a c-mpului su &ra(itational, determinarea
deplasrilor plcilor tectonice, etc
5a ora actual functioneaz *n paralel dou sisteme de pozitionare &lo'al, respecti(
sistemul de pozitionare NAVigation Satellite Timing And Ranging Global Positioning System
(NAVSTAR GPS), cunoscut su' denumirea GPS, realizat si &estionat de Statele )nite ale Americii
si sistemul de pozitionare GLObal NAvigation Satellite System (GLONASS), realizat si &estionat
de 6ederatia Rus
Cele dou sisteme sunt asemntoare din punct de (edere al conceptiei, al modului de
functionare si al performantelor ce le ofer utilizatorilor, lucrarea urm-nd a face referiri numai la
sistemul american, GPS
1.1 Componentee !"!tem##"
Sistemul de pozitionare &lo'al GPS s4a pus *n miscare *ncep-nd cu anul 03+., su'
coordonarea Joint Program Office din cadrul U.S. Air Force Commands, Los Angeles Force Base,
fiind la ori&ine un sistem de pozitionare realizat *n scopuri si pentru utilizare militar, care a de(enit
*n scurt timp accesi'il si sectorului ci(il, capt-nd o utilizare e7trem de lar& *n multe tri ale lumii,
inclusi( *n tara noastr dup 0338
Acest sistem de pozitionare &lo'al functioneaz pe principiul receptionrii de ctre
utilizator a unor semnale radio emise de o constelatie de sateliti de na(i&atie, specializati, care se
misc *n /urul Pm-ntului pe or'ite circumterestre
Sistemul a fost astfel proiectat *nc-t permite ca *n orice moment si oriunde pe suprafata
Pm-ntului, un mo'il aflat *n miscare sau *n repaus, s ai' posi'ilitatea ca utiliz-nd un ec%ipament
Capitolul 0Sistemul de pozitionare GPS pa& 0
adec(at, s *si poat sta'ili *n timp real pozitia si (iteza de deplasare pentru un mo'il aflat *n
miscare si numai pozitia pentru un mo'il aflat *n repaus, *ntr4un sistem de coordonate &eocentric
tridimensional, propriu sistemului de pozitionare GPS
Sistemul de pozitionare GPS, este constituit din trei componente sau se&mente principale
9Fig..:, care asi&ur functionarea acestuia, dup cum urmeaz;
0 Segment!l s"atial, constituit din constelatia de sateliti GPS<
8 Segment!l de control, constituit din statiile de la sol, care monitorizeaz *ntre&ul
sistem<
. Segment!l !tili#atorilor, compus din utilizatorii ci(ili si militari, care folosesc
receptoare GPS dotate cu anten si ane7ele necesare<
1.1.1 Segmentul spatial
Constelatia de sateliti GPS a fost proiectat s contin *n faza final un numr de 82 de
sateliti 9actualmente functioneaz un numr de ., sateliti:, amplasati pe or'ite apro7imati( circulare
fat de suprafata Pm-ntului
Planurile or'itale ale satelitilor au o *nclinatie de 11
,
fat de planul ecuatorial terestru, stelitii
e(olu-d la o altitudine de cca 8,8,,=m, c-te 2 sateliti *n fiecare dintre cele > planuri or'itale
6iecare satelit face o rotatie complet *n /urul Pm-ntului *n 08 ore siderale, respecti( *n 00
ore si 1> de minute locale, zilnic rsritul si apusul fiecrui satelit fc-ndu4se cu 2 minute mai
de(reme 6iecare satelit are o durat de functionare estimat la cca+ ani, durat care *n &eneral a
fost depasit, asi&ur-ndu4se astfel o si&urant *n plus *n e7ploatarea sistemului
Se&mentul spatial, care *n prezent este complet, asi&ur ca la orice ora, *n orice loc pe
suprafata Pm-ntului, indiferent de conditiile meteorolo&ice, de perioada din zi sau din noapte, s se
poat receptiona semnale radio de la minimum 2 sateliti dar si mai multi, > sau ?, su' un un&%i de
ele(atie de 01
,
deasupra orizontului, conditii a'solut necesare pentru pozitionare
Principalele functiuni ale se&mentului spatial al sistemului si ale fiecrui satelit *n parte pot
fi sintetizate astfel;
satelitii GPS transmit permanent informatii utilizatorilor prin intermediul unor semnale
radio *n frec(enta nominal fundamental de 0,8. M@z, din care se &enereaz cele dou
unde purttoare 50A01+128M@z si 5
8
A088+>,M@z l, timpul &enerat de ceasurile
atomice, efemeridele satelitului, starea ec%ipamentelor au7iliare si alte informatii
necesare<
mentin o referint de timp foarte precis, prin intermediul cesurilor de la 'ordul satelitilor
GPS<
receptioneaz si *nma&azineaz informatiile primite de la se&mentul de control<
e7ecut mane(re de corectare a or'itelor satelitare<
Satelitii sistemului au fost lansati la diferite perioade de timp si apartin diferitelor B'loc=4uriC,
dup cum urmeaz;
- satelitii din Blok!"# s-nt primii sateliti lansati, modelul spatial fiind compus din
. planuri or'itale *nclinate la >.
,
fat de planul ecuatorului 5ansarea celor 00
sateliti proiectati s4a efectuat *n perioada 03+?403?1<
- satelitii din Blok-""# au fost or&anizati *n > planuri or'itale *nclinate la 11
,
fat
de ecuator si au *nceput s fie lansati *n perioada 03?340331 Satelitii acestui 'loc
se deose'esc de satelitii primului 'loc= prin faptul c acestia au semnalul *n totalite
disponi'il pentru utilizatorii ci(ili, au implementate te%nicile de protectie ale
sistemului, SA $Seleti%e A%aila&ility' si AS $Anti-Spu(ing' si dispun de 2 ceasuri
atomice 98 cu Cesiu, 8 cu Ru'idiu:<
- satelitii din Blok-""A# 9Ad(anced:, s-nt mai e(oluati *n sensul c au posi'ilitatea
s comunice *ntre ei si au montate reflectoare laser care permit msurtori de tipul
BSatelite Lase) Ranging$ 9SLR: Au fost lansati *ncep-nd cu sf-rsitul anului 033,<
- satelitii din Blok-""R# 9Relenis%ment: *ncep s *nlocuiasc satelitii din Dloc=4ul
!!, dup 033> Acestia s-nt pre(zuti cu ceasuri atomice cu %idro&en, de tip
MASER, care au au sta'ilitate superioar fat de cele cu Cesiu sau Ru'idiu De
asemenea acestia dispun de le&turi intersatelitare care permit ameliorarea preciziei
de determinare a or'itelor satelitilor<
- satelitii din Blok-""*# 96ollo$ on: continu lansrile *n perioada 8,,048,0,
Acestia (or putea &estiona e(entualele (ariatii ale frec(entei de 'az si (or dispune
la 'ord de Sisteme de %avigatie &nertial' 9INS:<
Fig. . Constalatii de sateliti
Fig..( ) Statiile de control ale sistem!l!i *PS
1.1.+ Segmentul de ont)ol
Se&mentul de control al sistemului GPS este constituit din statiile specializate de la sol care
actualmente sunt *n numr de cinci si sunt dispuse apro7imati( uniform *n /urul Pm-ntului, *n zona
ecuatorial 9Fig..(:
Principalele sarcini ale se&mentului de control, sunt urmatoarele;
- se&mentul de control urmreste permanent prin statii de la sol satelitii sistemului,
prelucr-nd datele receptionate *n (ederea calculrii pozitiilor spatio4temporale ale
acestora 9 efemeride:, care apoi s-nt transmise la sateliti<
- controleaz ceasurile satelitilor compar-ndu4le cu un ceas atomic cu %idro&en, de
tip MASER<
Capitolul 0Sistemul de pozitionare GPS pa& .
- calculeaz corectiile or'itale, care sunt transmise la fiecare satelit si operate de
motoarele rac%et proprii de corectare a or'itei<
- acti(eaz prin comenzi de la sol, la momentul dorit sau necesar, sistemele de
protectie SA +Selectiv Availability, si AS +Anti - S"oofing,, ale sistemului<
- stoc%eaz datele noi receptionate de la sateliti<
- calculeaz efemeridele pro&nozate +Broadcast, pentru urmtoarele 08 sau 82 de ore
pe care le transmite la se&mentul spatial<
- e7ecut *ntre&ul control asupra sistemului<
Cele 1 statii la sol care formeaz se&mentul de control al sistemului de pozitionare GPS au
urmtoarele clasificri si atri'utii;
statia de ont)ol p)inipal, 9Master Control Station:, amplasat la Coo$%&o Sp$"n'! *n
Statele )nite, centralizeaz datele receptionate de la sateliti de statiile monitoare de la sol,
prelucreaz aceste date pentru pro&nozarea or'itelor satelitilor 9efemeridelor:, si e7ecut calculul
corectiilor acestora precum si ale ceasurilor, date, care apoi se transmit la statiile de control ale
sistemului pe care acestea le *ncarc la se&mentul spatial, su' o forma care constituie mesa/ul de
na(i&atie, receptionat de utilizatori<
statiile monito) ale se&mentului de control sunt amplasate dup cum urmeaz; "n!#%
(%)%" +est!l ocean!l!i Pacific,, "n!#% *)%+%e"n +vest!l ocean!l!i Pacific,, "n!#% D"e'o G%$,"%
+vest!l ocean!l!i &ndian, si "n!#% A!,en!"on +ocean!l Atlantic,. 6iecare dintre aceste statii
*mpreun cu statia principal receptioneaz permanent semnalele de la satelitii (izi'ili, inre&istreaz
datele meteorolo&ice si parametrii ionosferici pe care le transmit pentru prelucrare la statia
principal<
statiile de ont)ol la sol, amplasate l-n& statiile monitor din "n!#% *)%+%e"n- "n!#%
D"e'o G%$,"% si "n!#% A!,en!"on si care de fapt sunt antene la sol cu a/utorul crora se realizeaz
le&tura permanent cu satelitii sistemului si prin care se transmit efemeridele, corectiile or'itelor si
ale ceasurilor atomice, precum si alte date necesare 'unei functionrii a sistemului
Pentru calculul efemeridelor precise, necesare *n special prelucrrii msurtorilor GPS cu
utilizare *n &eodezie4&eodinamic, se folosesc msurtori si de la alte cinci statii terestre
1.1.- Segmentul utili.ato)i
Acest se&ment e constituit din totalitatea utilizatorilor detintori de receptoare GPS cu
anten, *n functie de calittile receptorului si antenei, rezult-nd acuratetea preciziei de pozitionare
sau a elementelor de na(i&atie Receptoarele &eodezice sunt receptoarele cele mai precise si
opereaz cu lun&imile de und purttoare L
1
si L
.
precum si codul C/A sau P
Dac la ni(elul anului 033, e7istau cca 3,,, de utilizatori GPS, la ni(elul anului 8,,, se
estimau cca 1,,,,, utilizatori GPS care pe &rupe mari de acti(itti reprezentau urmtoarele cifre si
procente0NGS 11123;
na(i&atia maritim si flu(ial 881,,, receptoare 21F
na(i&atie si transport terestru 0.1,,, receptoare 8+F
na(i&atia aerian ?,,,, receptoare 0>F
utilizatori militari .1,,, receptoare +F
&eodezie si carto&rafie 81,,, receptoare 1F
1.1./ St)utu)a semnalului
Acuratetea sistemului de pozitionare GPS este asi&urat de faptul c toate componentele
semnalului satelitar sunt controlate de ceasuri atomice
Satelitii GPS din Dloc= !! prin ceasurile atomice de la 'ord, 8 cu cesiu si dou cu ru'idiu,
asi&ur o sta'ilitate pe perioad *ndelun&at de 0,
408
0,
402
secunde
Satelitii din Dloc= !!R, dotati cu ceasuri atomice MASER, cu %idro&en, asi&ur pe perioad
*ndelun&at o sta'ilitate ec%i(alent cu 0,
402
0,
01
secunde
Aceste ceasuri atomice, de foarte mare precizie, asi&ur realizarea unei frec(ente
fundamentale (
0
1 10.+- 23., *n 'anda 5
A(-nd *n (edere faptul c lun&imea de und este dat de relatia;
f
v

900:
unde; ( A c A 833 +38 21? mGs 9(iteza luminii *n (id:
f
,
A 0,8. H 0,
?
@z 908:
rezult;
m .,
0, 8. 0,
0, 33+3821? 8
>
?

90.:
6rec(enta fundamental B(
0
$, este la ori&inea a trei prti fundamentale ale semnalului
transmis de satelitii GPS si anume;
- com"onenta "ortant', care contine cele 8 unde sinusoidale L
1
si L
.
<
- com"onenta activ', care contine 8 coduri numite C/A si P <
- com"onenta mesa., care contine codul D4
Cele dou unde porttoare, sunt &enerate prin multiplicarea frec(entei fundamentale cu 012,
pentru 5
0
si respecti( 08,, pentru 5
8
6rec(entele si lun&imile de und rezultate au urmtoarele
(alori;
,m 11 M56 1787.2. 9
1
L

0
5
,
f
c
I f 012 ; 5
0
902:
,m .2 M56 1..8.:; 9
.
L

8
5
,
f
c
I f 08, ; 5
8
901:
Sistemul a fost proiectat cu dou frec(ente, conditie teoretic indispensa'il pentru
eliminarea di(erselor cauze de manifestare ale unor erori, cum ar fi erorile sistematice care au ca
efect imediat *nt-rzierea semnalului radio emis de satelitii GPS, datorat *n principal erorilor
&enerate de efectele erorii de ceas, refractiei ionosferice, troposferice, etc
Determinarea distantei de la satelit la receptorul GPS terestru, esential pentru pozitionarea
acestuia, este indispensa'il le&at de determinarea, c-t mai precis, a timpului de propa&are al undei
de la satelit la receptor, msurtoare care se realizeaz cu a/utorul codurilor &enerate de un al&oritm
cu periodicitate *n timp, care moduleaz frec(entele portantelor
Aceste coduri supranumite pe acest moti( Bpseudo4cazualeC sau PRN +Pse!do /andom
%oise, sunt utilizate su' urmatoarele denumiri;
<;;m 1.;.<M56 9 C/A
C/A

CGA CGA
,
cGf I G0, f ; codul n, Ac0!isitio +Coarse
90>:
<;m M56 1;..< 9 P
P P

P ,
cGf I f ; codul , +Precision
90+:
Co&# C/A este li'er pentru utilizatorii ci(ili si moduleaz numai lun&imea de und portant
5
0
Acest cod se repet la fiecare milisecund si furnizeaz informatii pri(ind identificarea
satelitului receptionat
Co&# P este codul rezer(at utilizatorilor militari precum si altor utilizatori pri(ile&iati si
moduleaz lun&imile de und ale portantelor 5
0
si 5
8
decalate cu pG8, decala/ care se repet
sptm-nal
Co&# D reprezint codul de na(i&atie, are o frec(ent (
4
Af
1
2(13411 A 1, @z, care contine
informatiile pri(itoare la efemeridele satelitilor si parametrii reali pentru calculul pozitiei lor, starea
acestora si informatii pri(ind ceasurile de la 'ord
Receptoarele de mici dimensiuni, utilizate e7clusi( pentru na(i&atie, receptioneaz numai
codurile CGA si D si asi&ur o pozitionare a'solut *n precizia de JG4 0,,m
Comple7itatea semnalului GPS este deose'it si ea poate fi moti(at de o serie de conditii
pe care tre'uie s le asi&ure, printre care putem aminti;
- sistemul de pozitionare GPS, este *n primul r-nd un sistem militar, fiind *ns
utilizat de un numr mare de utilizatori ci(ili si militari, pe care tre'uie s *i
pozitioneze mai mult sau mai putin precis *n functie de preocuprile si specificul
acti(ittii pe care o desfsoar,m precum si *n functie de receptoarele de care
'eneficiaz<
- utilizatorii care dispun de posi'ilitatea de msurare a BcodurilorC, pot 'eneficia de
pozitionare *n timp real, cu anumite date pri(ind corectiile distantelor pro(enite de
satatiile permanente DGPS, amplasate *n zonele costiere sau pe uscat, care transmit
datele pentru di(ersi utilizatori *n formatul standardizat RTCM 9Radio Te%nical
Commiion for Maritim Ser(ices 6ormat:<
- utilizatorii care pot msura fazele, pot realiza o pozitionare de precizie, pe care o
o'tin *n postprocesare<
- utilizatorii care dispun de receptionarea semnalului GPS *n dou frec(ente dispun
de posi'ilitatea de eliminare a erorilor sistematice, &enerate de efectul influentei
refractiei ionosferice si troposferice<
Actualmente este *n discutie posi'ilitatea de implementare a unei a treia lun&imi de und,
denumit L
5
, care s fie folosit e7clusi( de utilizatorii ci(ili 0C"n% .;;;3, realiz-ndu4se astfel o
separare complect de utilizatorii militari ai sistemului GPS
1.. Po6"t"on%$e% ,# %+#to$# te5noo'"e" GPS
Ca pro'lem practic, pozitionarea cu a/utorul te%nolo&iei GPS se realizez prin
determinarea distantelor dintre punctul de statie si satelitii GPS (izi'ili, matematic fiind necesare
msurtori la minimum 2 sateliti Acest numr de sateliti este necesar pentru a ne putea pozitiona
c-t se poate de precis, numai pe 'aza distantelor msurate la sateliti
Dac am a(ea msurtori la un sin&ur satelit si am cunoaste pozitia acestuia, cu o sin&ur
distant, pozitia noastr *n spatiu ar fi pe o sfer cu centrul *n pozitia satelitului si cu raza, distanta
msurat
Msur-nd distante la doi sateliti pozitia noastr se B*m'unttesteC, *n sensul c ne aflm pe
un cerc &enerat de intersectia celor dou sfere care au *n centru cei doi sateliti si *n functie de
distanta dintre acestia, cercul nostru de pozitie are o raz mai mare sau mai mic Pozitia noastr se
*m'untteste su'stantial *n momentul *n care a(em msurtori si la un al treilea satelit, care de/a ne
localizeaz *n dou dou puncte din spatiu Aceste dou puncte sunt date de intersectia ultimei
sfere, cu centrul *n cel de al treilea satelit, cu cercul &enerat de primele doua sfere determinate
Si&ur c *n acest moment putem, relati( usor, s ne sta'ilim punctul *n care ne aflm, *ns pentru a
fi ri&urosi este necesar a patra msurtoare fat de un al patrulea satelit si atunci *n mod cert
puncul pozitionrii noastre (a fi unic
Pozitionarea se realizeaz cu a/utorul retrointersectiei spatiale de distante, *n sistemul de
referint, reprezentat de elipsoidul 6GS7/ 6at de coordonatele spatiale care definesc permanent
pozitia fiecrui satelit GPS (S
+)
, *n acest sistem de referint, coordonatele spatiale ale oricrui punct
de pe suprafata Pm-ntului (P
"
) se pot determina cu deose'it precizie prin intermediul msurrii
Capitolul 0Sistemul de pozitionare GPS pa& >
unui numr suficient de distante de la satelitii receptionati de receptorul din punctul P
Dup cum se poate (edea din Fig..5, (ectorial, pozitia punctului P este rezol(at prin
determinarea (ectorului de pozitie R;
+ R r
90?:
r R
903:
Vectorul ) 8 , reprezint (ectorul de pozitie al satelitului o'ser(at la momentul t#,
(ectorul r# reprezint (ectorul distant de la punctul considerat la satelit, iar (ectorul R# rezultat
din formula 903:, reprezint (ectorul de pozitie al punctului P
Distanta &eometric 9Fig..5: poate fi e7primat de relatia;
8 8 8
: : 9 9 : : 9 9 : : 9 9 : 9
i
. . .
i
. .
i
6 t 6 7 t 7 8 t 8 t + + 900,:
Pozitionarea cu a/utorul te%nolo&iei GPS se poate face *n diferite modalitti;

O
7
8
6
/
r
Pi
S
.
Fig..5 - 9ector!l s"atial care se m'soar'
Po.itiona)e a&solut,9 coordonatele punctului P sunt determinate intr4un sistem de
pozitionare &lo'al, msurtorile pentru determinarea coordonatelor spatiale ale punctului P
fc-ndu4se cu dou receptoare GPS, din care unul amplasat pe un punct care are de/a coordonate
tridimensionale determinate *ntr4un sistem de referint &lo'al 96GS7/: "TR*;;: <=R<*: et:
Po.itiona)e )elati%,9 sunt determinate diferentele de coordonate *ntre dou puncte sau
componentele (ectorului 9&aseline:, ce uneste cele dou puncte stationate cu receptoare GPS Prin
aceast modalitate se reduc sau se elimin erorile sistematice 9&ias:, de care este afectat distanta
dintre cele dou puncte
Po.itiona)e di(e)ential,9 este asemntoare,ca procedeu, cu pozitionarea a'solut cu
deose'irea c eroarea care afecteaz distanta de la satelit la receptor este calculat si aplicat *n timp
real, ca o corectie diferential, dat de ctre receptorul care stationeaz pe un punct de coordonate
cunoscute 9&ase:, ctre receptorul care stationeaz *n punctul nou
Ca si la pozitionarea relati(, sunt eliminate sau diminuate erorile sistematice care afecteaz
Capitolul 0Sistemul de pozitionare GPS pa& +
msurtorile GPS
Msurtorile GPS, *n &eodezie sau ridicri topo&rafice, se pot e7ecuta prin dou metode
principale, care *n functie de situatie, de aparatur, etc au fiecare diferite (ariante;
2etoda stati, care presupune msurtori cu dou sau mai multe receptoare GPS-
amplasate pe punctele care urmeaz s fie determinate si care sunt stationate, simultan, o perioad
mai mare de timp, denumit sesi!ne de observatii Durata acesteia este sta'ilit *n functie de
lun&imea laturilor, numrului de sateliti utiliza'ili, de &eometria se&mentului spatial o'ser(a'il,
e(aluat de PDOP +Position :il!tion of Precision,, precum si de precizia de determinare a
punctelor noii retele
2etoda inemati, presupune msurtori cu dou sau mai multe receptoare, din care unul
amplasat pe un punct cu coordonate cunoscute 9&ase: si restul recepoarelor sunt *n miscare continu
sau cu stationri foarte scurte
!n functie de metoda de msurare 9ac%izitie a datelor:, coordonatele se pot o'tine prin "ost)
"rocesare sau *n tim" real, situatie *n care coordonatele sunt disponi'ile la teren
!n toate cazurile pro'lema de 'az este de a determina distanta 9)ange: *ntre receptor si
satelitii GPS, care se poate realiza prin dou dou tipuri de o'ser(atii;
2,su)a)ea (a.ei odu)ilo) din componenta acti( a semnalului
M=!#$%$e% 9%6e" purttoarei semnalului 9carrier p%ase:
Aceast a doua metod de realizare a msurtorilor GPS, prezint o important deose'it
pentru aplicarea acestei te%nolo&ii *n domeniul &eodeziei
1.+.1 Po.itiona)ea p)in m,su)a)ea (a.ei odu)ilo)
Aceast metod de determinare a Btimpului de z'orC al semnalului, respecti( a inter(alului
de timp necesar pentru parcur&erea de ctre semnalul emis de satelit, a distantei de la satelit la
receptor, se realizeaz utiliz-nd componenta semnalului continut de codul disponi'il, respecti(
C/A sau P
Determinarea se realizeaz prin intermediul unui procedeu de corelare *ncrucisat a dou
semnale, respecti( cel care soseste de la satelit la receptor si cel &enerat de receptor care este o
replic identic cu cea a satelitului care a emis4o, recunoscut de receptor prin intermediul sec(entei
PRN- numit si amprent a satelitului receptionat
Aceste dou semnale sunt identice *ntre ele dar, se &sesc decalate de timpul necesar pentru
ca semnalul s parcur& spatiul de la satelit la receptor 9K 8,8,,=m *n K ,,>+ sec:
Timpul de z'or t# 9Fig.3:, reprezint decala/ul de timp necesar pentru ca replica
&enerat de receptor s se alinieze perfect cu semnalul transmis de satelit
t
t )eepto)
i
t satelit
>
Fig..3 - ;im"!l care se m'soar'
Dac notm cu R
"
+
distanta considerat *ntre satelitul B+C si receptorul B"C teoretic aceasta
poate fi o'tinut cu a/utorul relatiei cunoscute;
( ) sec G =m 21? , +38 833 c unde t c t R
/
i
9000:
Capitolul 0Sistemul de pozitionare GPS pa& ?
t
t 1 0
9t:
i
9t:
/
>
t 1 0
i
ta 1 0
>
t
t
i
Fig..< - Origini de tim" *PS
Distanta determinat *n acest mod nu reprezint asa numita ="se!dodistant'$, deoarece
ceasurile receptorului si satelitului nu sunt sincronizate, *ntre ele e7ist-nd o eroare de ceas 9offset:
Consider-nd c *n e7emplul urmrit sunt trei ori&ini de timp GPS, dup cum se poate (edea
*n Fig..<, rezult;
- o)iginea timpului atomi =ta$ care se consider referint fundamental<
- ori&inea timpului ceasurilor de pe satelit Bt
/
C<
- ori&inea timpului ceasului receptorului Bt
i
C<
Reduc-nd toate ori&inile de timp, la ori&inea timpului atomic =ta$, relatia 9000: de(ine;
( ) ( ) ( ) ( ) [ ] ( ) ( ) ( ) ( ) [ ] t t t t c t t t t c R
i
/
i
/
i i
/ / /
i
+ + +
9008:
( )
1
]
1
+ t t c R
/
i
/
i
900.:
Ecuatia care e7prim (aloarea pseudodistantei# la epoca BtC de(ine;
: t 9 c : t 9 : t 9 R
/
i
/
i
/
i
+ 9002:
Msurarea pseudodistantelor poate fi realizat numai prin utilizarea codurilor, deoarece
numai acestea pot da indicatii asupra momentului c-nd marca de timp este emis de satelit si poate
fi detectat de receptor
Dac se consider c toate ceasurile atomice de la 'ordul satelitilor sunt sincronizate, *n
aceast ipotez, totusi, nu se poate ca s nu apar un decala/ *ntre ele, decala/ care s aduc o eroare
de ns 90,
43
sec:, eroare care afecteaz distanta satelitreceptor, cu cca -0m
Ceasurile receptoarelor GPS sunt ceasuri cu cuart, ceasuri a cror sta'ilitate *n functionare
este mult mai mic, cu c-te(a ordine de mrime, dec-t ale ceasurilor atomice de la 'ordul satelitilor
Se poate considera c si aceste ceasuri pot fi sincronizate dar cu o eroare de apro7imati( o
ms 90,
4.
sec:, eroare care ar afecta distanta satelit receptor cu cca-00 km
Aceast (aloare nu poate fi acceptat si pentru eliminarea ei se consider, ca necunoscut,
eroarea de ceas a receptorului,
$t': la epoca de msurare !n aceste conditii, ecuatia care e7prim

(aloarea pseudodistantei, capt forma;
( ) ( ) ( ) ( ) t c t t c t R
i
/
i
/ /
i
9001:
Ca *n orice orice alt &en de msurtori &eodezice, o'ser(atiile GPS, prin care se determin
pozitiile relati(e sau a'solute ale unor puncte pe suprafata terestr, pot fi prelucrate prin metoda
elo) mai mii p,t)ate.
Modelul matematic al prelucrrii se 'azeaz pe conditia cunoscut, *n care numrul de
o'ser(atii, este mult mai mare dec-t numrul de necunoscute
A(-nd *n (edere cele dou metode principale de efectuare a o'ser(atiilor, respecti( metoda
static si metoda cinematic, *n am'ele cazuri numrul de o'ser(atii este dat de parametrii n> si nt ,
unde;
n> A numrul de sateliti receptionati<
nt A numrul de epoci receptionate de la fiecare satelit (izi'il
9receptorul, *n timpul o'ser(atiilor este *n contact permanent cu toti
satelitii si inre&istreaz epocile msurate la anumite inter(alle de timp,
de e7emplu *n msurtorile statice la inter(al de 01 sau ., secunde, *n
functie de tipul de msurtori care se e7ecut:<
!n cadrul metodei statie de determinare a coordonatelor, cu a/utorul te%nolo&iei GPS,
receptoarele stationeaz pe punctele care urmeaz a fi determinate, pentru di(erse epoci de
msurare *n functie de preciziile de asteptat, necunoscutele fiind reprezentate de;
- o)etii, ce se calculeaz pentru cele trei coordonate tridimensionale ale fiecrui punct<
1 o)etie pentru eroarea de ceas a fiecrui receptor pentru fiecare epoc, pentru un total de
.Jnt necunoscute<
Modelul matematic poate fi definit de relatia;
t t /
n . n n + : 0> 0 9
*n care;
0 n
.
n
/
t
: 0+ 0 9
Numrul minim de sateliti care conduc la o solutie este n> 1 + sateliti, care necesit un
numr minim de nt 1 - epoci de msurtori Cu acest model este posi'il o solutie instantanee de
pozitionare, unde cele 2 necunoscute sunt rezultatul fiecrei epoci &enerat de cel putin 2 sateliti
Modelul care coincide cu n+ > . sateliti si nt 1- sau nt ? - epoci de msurtori, pentru
metoda de pozitionare static, teoretic este posi'il
!n practic, totusi rezultatul nu este accepta'il din cauza unei conditii proaste de confi&urare
a sistemului de ecuatii de o'ser(atii care necesit epoci de msurare dispersate *n timp, cum ar fi de
e7emplu la anumite ore, pentru a asi&ura o conformatie &eometric c-t mai 'un a constelatiei de
sateliti (izi'ili
!n timp ce receptorul ac%izitioneaz . epoci la un inter(al de c-te(a secunde, satelitul
parcur&e *ntr4ade(r o portiune scurt de or'it, aceast situatie fiind compara'il cu o intersectie
clasic cu o 'az foarte scurt *n care rezultatele de asteptat sunt sla'e
" alt situatie posi'il const *n receptionarea a cel putin . epoci de msurtoare de la 8
sateliti, *mpreun cu cel putin . epoci de la alti 8 sateliti Aceast situatie este de asemenea destul de
rar, dar este util *n circumsante speciale, cum ar fi de e7emplu masurtorile GPS *n centrele
ur'ane, unde (izi'ilitatea la constelatia satelitar este o'structionat de constructii
!n cazul metodelor cinematice de determinare a coordonatelor punctelor, modelul de 'az se
o'tine direct din consideratiile date de miscarea receptorului si din numrul de coordonate
necunoscute ale statiilor care de(ine -nt !mpreun cu cele nt necunoscute aferente corectiilor de
ceas ale receptoarelor, numrul de necunoscute a/un&e la /nt
!n acest caz modelul, definit de relatia 900>: de(ine;
2 n care *n n 2 n n
/ t t /

900?:
!n metoda cinematic, pozitia si (iteza de deplasare a receptorelor mo'ile poate fi
determinat *n timp real dac se o'tin, simultan, msurtori de la cel putin aceeasi 2 sateliti
1.+.+ Po.itiona)ea p)in m,su)a)ea (a.ei undei pu)t,toa)e mi;ate
5un&imea 9range:, receptor satelit, poate fi o'tinut si prin msurarea fazelor portantelor
Capitolul 0Sistemul de pozitionare GPS pa& 0,
L1 si L+, metoda presupun-nd urmrirea unui satelit 8>8 *n lun&ul or'itei sale la o epoca initial 8t0 8
si respecti( la o epoca oarecare Bt$
5a momentul t0# distanta +range, de la satelitul ># la receptorul i# poate fi e7primat ca o
sum, dat de numrul *ntre& de cicli ai undei de la satelit la receptor, plus o fractiune de lun&ime
de und, care e7prim o fractiune de ciclu *ntre& de lun&ime de und
!n realitate, aceasta este mrimea care se msoar, *n timp ce numrul de cicli *ntre&i
denumit am&iguitate de (a.e#, rm-ne ca o nou necunoscut pentru fiecare satelit o'ser(at
Dac o'ser(atiile au *nceput la epoca t0#, la epoca Bt#, satelitul a parcurs o portiune de
or'it si la noua msurtoare 9epoc: a distantei de la satelit la receptor, se (a msura fractiunea de
ciclu *ntre& de lun&ime de und la momentul t# si (a apare necunoscuta aferent momentului t#,
pentru numrul care (a e7prima ciclii *ntre&i de lun&ime de und, respecti( am'i&uitatea la
momentul Bt#
!n acest caz, receptorul este *n situatia de a determina fractiunea de ciclu *ntre& dar nu si
am'i&uitatea de faz, c%iar dac aceasta se presupune c rm-ne la aceeasi (aloare
Dac se presupune c =ambig!itatea$ rm-ne la aceeasi (aloare tre'uie mentinut contactul
cu satelitul *ntre diferite epoci de msurare si pe urm continutul numrului *ntre& de cicli se
sc%im' datorit miscrii relati(e a satelitului fat de receptor
Pierderea contactului receptorului cu satelitul, &enerat *n special de o'stacole *n calea
semnalului, supranumit yle slip#, pro(oac aparitia unei noi am'i&uitti de faz, necunoscut
care apare la fiecare *ntrerupere de semnal

Adau&and un al patrulea satelit suplimentar,
numarul de posi'ilitati de(ine strict

"data cu modificarile constelatiei satelitilor
Cea mai pro'a'ila solutie se (a afla in /urul unui punct
Cont"n#%$e...
Cand al doilea satelit este o'ser(at, un al doilea set de
capete de unde or linii defaza este creat
Punctul se afla unde(a intr4una din aceste intersectii
Adau&and un al treilea satelit suplimentar, numarul de
posi'ilitati de(ine mai strict
Punctul se afla la una din intersectiile acestor linii de faza

Fig. .>. Stabilirea "o#itiei rece"tor!l!i f!nctie
de n!m'r!l de sateliti vi#ibili
Modelul matematic de msurare de faze are deci urmtoarea e7presie +?ofmann)@ellenAof
BB(,;
: t 9 f N : t 9
0
/
i
/ /
i
/
i
/
i
+ +
9003:
unde;
: t 9
/
i
4 msuratoarea de faz, e7primat *n cicli<
4 lun&imea de und<
/
i
4 distanta &eometric<
/
i
N 4 am'i&uitatea de faz 9numr *ntre& de lun&imi de und:, independent de
BtC<
.
f
4 frec(enta semnalului de la satelit<
/
i
4 com'inatii ale erorilor de ceas ale satelitului B.C si ale receptorului BiC
6c-nd su'stitutiile oferite de com'inatiile erorilor de ceas, *n relatia 9003:, rezult;
: t 9 f N : t 9
0
: t 9 f : t 9
i
/ /
i
/
i
/ / /
i
+
908,:
*n care produsele ( @# reprezint contri'utiile erorilor de ceas ale satelitului si ale receptorului
)tiliz-nd notatiile folosite p-n acum, numrul de o'ser(atii este de asemenea &enerat de
produsul dintre Bn>#, numrul de sateliti (izi'ili si nt#, numrul de epoci *nre&istrate de la fiecare
satelit, *n conditiile *n care numrul de necunoscute se ma/oreaz cu n> necunoscute ale
am'i&uittilor de faz, respecti( c-te o necunoscut pentru fiecare satelit
!n cazul "o#ition'rii GPS prin metoda static', pentru un punct sin&ular modelul este dat de
relatia;
t / t /
n n . n n + +
9080:
unde;
0 n
. n
n . n : 0 n 9 n
/
t
t / / t
+
+
9088:
Numrul minim de sateliti necesari, pentru ca sistemul s admit o solutie este ca
nt C ( sateliti, care necesit minimum nt C < e"oci de msurare
Si *n acest caz, ceea ce s4a spus despre msurtoarea cu cod este (ala'il *n sensul c, aceast
solutie nu este practic utiliza'il din cauza unor conditii &eometrice dificil de realizat
Alte solutii *ntre&i se pot o'tine pentru urmtoarele cazuri;
epoci 8 n sateliti 1 n
epoci . sateliti 2 n
t /
t /
n

908.:
!n cazul "o#ition'ri GPS: "rin metode cinematice pentru un punct sin&ular, utiliz-nd
msurarea fazei undei purttoare mi7ate, consider-nd -nt necunoscute aferente la cele trei
coordonate ale punctelor stationate de receptoarele care se deplaseaz 9)o%e)e:, modelul de 'az
este dat de relatia;
/ t t /
n n 2 n n +
9082:
unde;
2 n
n
n n : 2 n 9 n
/
/
t / / t

9081:
Numrul minim de sateliti care admit o'tinerea unei solutii este n> 1 5 sateliti, fapt ce
presupune un minimum de epoci de msurare nt 1 5 epoci, dar este posi'il s se o'tin solutii
*ntre&i si *n alte confi&uratii, cum ar fi;
epoci sateliti
epoci . n sateliti > n
8 n ? n
t /
t /

908>:
Este de consemnat c, solutia cinematic pentru nt11 nu este posi'il *n cazul sistemului de
pozitionare prin msurarea fazei undei purttoare mi7ate
!n consecint, pozitionarea cinematic cu msurare de faz e posi'il numai dac cele n>
necunoscute ale am'i&uittii de faz sunt cunoscute cu a/utorul procedurii te%nice numite
initiali.a)e#, fr de care metodele cinematice nu pot functiona
Cunosc-nd am'i&uittile, modelul Bdistante rezultate din msurtori de fazeC, din punctul de
(edere al raportului necunoscute G ecuatii de erori, este ec%i(alent cu modelul Bdistante rezultate din
msurtori de coduriC
1.< E$o$" %e m=!#$=to$"o$ e9e,t#%te ,# te5noo'"% GPS
Precizia msurtorilor de pozitionare sau de na(i&atie,efectuate cu a/utorul te%nolo&iei GPS,
este dependent de precizia cu care se determin distanta +range, de la satelit la receptor
Erorile care se pot comite *n acest &en de msurtori sunt de dou tipuri;
0. <)o)i aidentale de m,su)a)e si de o&se)%a)e, cum ar fi eroarea datorat parcursurilor
multiple $multipat3': electronica aparaturii de la 'ordul satelitului si ale
receptoarelor, interferentele electroma&netice, e7centricitti ale centrilor de faz
ale antenelor, etc<
8 <)o)i sistematie $&ias', cum ar fi erorile datorate ceasurilor de pe satelit si receptor,
erorile de refractie cauzate de troposfer si ionosfer, erorile datorate or'itelor
satelitare, etc<
Aceste erori sunt permanent prezente *n cadrul msurtorilor, separat de acestea e7ist-nd si
alte erori induse cu 'un stiint de cei ce &estioneaz sistemul de pozitionare GPS si care, c%iar
dac nu actioneaz permanent, au ca scop de&radarea preciziilor de pozitionare si na(i&atie *n timp
real, actiune numit =:is"onibilitate Selectiv'$ si =Anti)f!rt$, *n en&lez =Selective Avillability )
SA$ si =Anti)s"oofing ) AS$
Tin-nd cont de diferitele surse de eroare, constatm c pozitionarea a'solut efectuat cu
a/utorul msurtorilor de cod s4ar situa ca precizie de pozitionare planimetric *n /urul (alorii de
cca JG40,, m
Dac aceste erori sunt tolera'ile, *n cazul aplicatiilor pri(ind calculul (itezei de deplasare a
unui mo'il sau pozitionarea acestuia, pentru scopurile &eodezice si &eodinamice aceste precizii sunt
intolera'ile si *n acest sens analizarea erorilor, a cauzelor care le produc, precum si a metodelor de
*nlturare sau diminuare a acestora, este strict necesar
Capitolul 0Sistemul de pozitionare GPS pa& 0.
1.-.1 <)o)ile aidentale
Potri(it unor re&uli din literatura de specialitate, precizia de determinare cu a/utorul
te%nolo&iei GPS poate fi estimat acoperitor, ca a(-nd (aloarea de cca 0F din lun&imea de und
Aceast apreciere conduce la precizii diferite potri(it cu di(ersele o'ser(a'ile care sunt luate
*n considerare, dup cum urmeaz;
- codul C/A; precizia A 0F A 0FH.,,m A ?/- <m
- codul P ; precizia A 0F A 1%H .,m A ?/- ;.<m
- L
1
si L
. ;
precizia A 0F A 0FH,8m A ?/- ;.;;.m
!n realitate, aceste precizii sunt simple supozitii teoretice, astfel *nc-t tre'uiesc analizate *n
continuare diferitele surse de erori si contri'utul lor la sta'ilirea preciziei msurtorilor
.5.. Drorile de m!lti"arc!rs
!n cazul determinrilor de precizie este a'solut necesar ca at-t *n faza o'ser(atiilor de teren,
c-t si *n cadrul fazei de prelucrare, s se ai' *n (edere toate sursele de erori
Eroarea de multiparcurs $multipat3' apare atunci c-nd o parte a semnalului de la satelit
a/un&e la receptor *ntr4o manier indirect, prin reflectare de diferite suprafete amplasate mai
aproape sau mai departe de receptor
Msurtoarea *ntre centrele de faz al antenei receptorului si ale antenei satelitului nu mai
are deci un parcurs rectiliniu, apr-nd acelasi fenomen de *nt-rziere al semnalului si de crestere a
distantei msurate Receptoarele din ultimele &eneratii au softul de prelucrare mai =dotat$ si poate
s elimine din *nre&istrri semnalele parazitate de efectul de multiparcurs
Fig. .E. Droarea m!lti"atA
.5..( Drori datorate eFcentricit'tii centr!l!i de fa#' al antenei
Aceast eroare este datorat (ariatiei pozitiei centrului de faz al antenei, care *n fapt este o
pro'lem teoretic de electronic si nu de mecanic, aceasta datorit (ariatiei *n functionare a
frec(entelor 9centrul de faz pentru portanta L
1
nu coincide cu centrul de faz a portantei L
+:
si
ele(atiei satelitului care emite semnalul Din punct de (edere al utilizatorului, pentru ca aceast
eroare, c-nd e7ist, s nu fie amplificat este necesar ca orizontalizarea antenei precum si orientarea
ei s se fac cu ma7imum de atentie
Aceste erori au o (aloare mic, *n /urul a 84.cm, dar aceast (aloare de(ine important
pentru determinrile de precizie *n pro'leme de ni(elment
.5..5 Drorile datorate electronicii rece"tor!l!i
" serie de alte erori depind de starea te%nic a componentelor electronice ale receptorului
De e7emplu, msurarea diferentelor de faz reprezint o modalitate de corelare *n timp real si *n
acest caz este foarte important ca semnalul de la satelit s nu fie depreciat, pentru a permite o
corelare optim
Calitatea semnalului depinde oricum, *n mare msur, de e(entuale interferente
electoma&netice care pot cauza cresterea z&omotului semnalului si, *n unele cazuri nefa(ora'ile, s
conduc c%iar la pierderea semnalului
1.-.+ <)o)ile sistematie
.5.(. Drorile de ceas
Erorile de ceas ale satelitilor si ale receptoarelor, pot fi s fie di(izate *n dou componente;
- asin)onismul +offset, ceasurilor, fapt ce conduce la o deplasare a ori&inii de
msurare a timpului<
- de)i%a: datorat teoriei relati(ittii, dependent de timp<
Pentru perioade de scurt durat, aceste erori pot fi modelate de polinoame de ordinul doi,
pentru ceasurile atomice de la 'ordul satelitilor si de polinoame de &rad superior, p-n la ordinul
opt, pentru ceasurile cu cuart ale receptorilor GPS
.5.(.( Drorile de orbit'
Este cunoscut faptul c pentru pozitionarea GPS este necesar s fie cunoscute or'itele
satelitilor o'ser(ati +efemeridele,, *n sensul de a se cunoaste la fiecare epoc de *nre&istrare
coordonatele c-t mai precise ale centrului antenei de emisie a satelitului
Aceste date referitoare la or'ite, reunite *n notiunea de efemeride, au o precizie diferit,
dup cum urmeaz;
- B&)oadast$, efemeride transmise *n mesa/ul de na(i&atie care au precizie *n /urul a
.,41, de metri<
- =p)eise$, efemeride care sunt calculate si pot fi utlizate dup perioada de
o'ser(atii, *n cadrul etapei de procesare a datelor si au precizii metrice si c%iar
su'decimetrice<
Dup cum s4a mai specificat, aceste erori au repercursiuni asupra pozitionrii a'solute si
afecteaz *n mod direct coordonatele spatiale ale receptorului
!n cazul *n care o'ser(atiile se realizeaz prin metoda diferential sau relati(, influenta
acestor erori *n pozitionare este minor
!n asemenea cazuri, care la utilizarea te%nolo&iei GPS *n domeniul &eodeziei sunt normale,
se poate o'ser(a c a'aterile standard relati(e ale 'azelor msurate sunt relati( de acelasi ordin de
mrime cu a'aterile standard relati(e ale distantelor 9range: satelit receptor, adic;
dr H
8,,,,
'
d'
'
s
r
s
' r

908+:
!ntele&-nd prin &, lun&imea 'azei determinate, ) distanta satelit receptor si prin s
r
si s
b

a'aterile standard a'solute ale acestora, conform relatiei 908+:, ele pot fi considerate proportionale
Dac *n relatia 908+: se trece la diferente si se consider altitudinea medie a satelitilor, )
1+0000km *n ta'elul 00 de mai /os se prezint, *n functie de (alorile Bd)#, erori ale or'itelor
satelitare, (alorile Bd&#: erori ale 'azelor determinate *n functie de lun&imea acestora;
;abel .
N$.
,$t..
E$o%$e o$@"t%
(m)
L#n'"me @%6%
(Am)
E$o%$e% @%6e"
(ppm)
E$o%$e% @%6e"
(mm)
0 8,, 0, 0, 0,,
8 8,, 0,,, 0, 0,,,,
. 8, 0, ,0 0,
2 8, 0,,, ,0 0,,,
1 ,8 0, ,,0 ,0
> ,8 0,,, ,,0 ,,0
.5.(.5 Drorile datorate refractiei tro"osferice
Troposfera reprezint, segment!l de ba#' al atmosferei, cuprins *ntre suprafata Pm-ntului
si o *nltime de cca2, 4 1, =m
Aceast zon este di(izat *n dou prti;
p%$te% B#me&=C,#p$"n!= Dnt$e !#p$%9%t% P=mEnt##" !" o %t"t#&"ne &e ,,%. 11Am-
6on= Dn ,%$e #m"&"t%te% %tmo!9e$",= e!te p$e6ent= !" %$e F%o$" !emn"9",%t"Fe4
p%$te% B#!,%t=# cuprins *ntre altitudinea de cca00=m si 2,=m
Refractia troposferic pro(oac o *nt-rziere a receptionrii semnalului de la satelit, *nt-rziere
care conduce la cresterea timpului de parcur&ere a distantei de la satelit la receptor si *n consecint
o crestere sistematic a distantelor
!nt-rzierea datorat refractiei troposferice este independent de frec(enta semnalului,
aceasta comport-ndu4se identic fat de cele dou unde purttoare L
1
si L
+
, dar este dependent de
parametrii atmosferici si de un&%iul zenital su' care se &seste receptorul fat de satelit
Valoarea refractiei troposferice creste e7ponential cu (aloarea un&%iului zenital si din aceste
moti(e nu este recomanda'il a se efectua o'ser(atii la satelitii care apun sau rsar, dec-t dup ce au
intrat sau au iesit, su' un&%iul zenital de +,
,
4 +1
,

Pentru eliminarea acestei erori sistematice, s4au realizat mai multe modele matematice
printre care cele mai utilizate sunt cele realizate de ?o"field si Saastamoinen, fiind de amintit si
realizrile lui *ood)*oodman, BlacG, %iell, CAao si altii
Modelul ?o"field, are urmtoarea form;
L m M
T
e
: 3> ?0+ T ,8?108 , 9 5
L m M : T +8 02? 2,0.> 9
T
P
0, H 8? 011 N
L m M
: 81 8 z cos9
5
: 81 > z cos9
N
R
8
N
P
N
N
N
+
8 8
trop
+
+
+
+
+

908?:
unde;
R
t)op
1 $R
0
- R' eroarea troposferic
R distanta rectilinie 9&eometric:
R
0
distanta msurat
P presiunea atmosferic Mm'arL
T
A
temperatura M&rade Nel(inL
e
P
presiunea umed Mm'arL
. un&%iul zenital Mse7aL
Dup cum se poate o'ser(a din relatiile 908?:MCina,(111L, corectia troposferic, R
t)op
,

are
doi termeni; primul $A' care reprezint contri'utul componentei uscate, deci a zonei superioare a
troposferei si al doilea $L', care reprezint componenta umed aferent zonei de la suprafata
Pm-ntului, am'ele calculate fat de zenitul locului
Gradul de incertitudine al modelului, estimat la cca1F, este datorat dificulttilor de
modelare ale componentei umede, datorit distri'utiei necontrolate a (aporilor de ap *n lun&ul
traseului semnalului, de la satelit la receptor
.5.(.3 /efractia ionosferic'
!onosfera, reprezint o alt parte a atmosferei terestre, cuprins *ntre altitudinea de 2, 4 1,
=m, p-n la cca 0,,, =m
Erorile datorate refractiei ionosferice depind de frec(enta semnalului si deci ele au (alori
Capitolul 0Sistemul de pozitionare GPS pa& 0>
diferite pentru cele dou unde purttoare L
1
si L
+

Aceast eroare care se manifest prin *nt-rzierea semnalului de la satelit la receptor si care
de fapt face s creasc timpul de parcurs al semnalului, are consecinte directe *n mrirea distantelor
msurate la sateliti, aceast eroare elimin-ndu4se printr4o com'inatie oportun a puttoarelor 5
0
si
5
8
Modelarea matematic a procesului de calcul al corectiei ionosferice se realizeaz cu

a/utorul unei dez(oltri *n serie 9@illman -;!cGer,B>4:;
f
D
f
D
R
2
8 0
iono
9083:
*n care R
iono
este eroarea datorat ionosferei, ( este frec(enta semnalului si B
i
depinde densitatea
electronilor li'eri si are (aloare estimat cu urmtoarea relatie;
ds : % 9 N A D
,
i
i i

90.,:
*n care;
%
i
A densitatea electronilor *n functie de altitudinea A +Gm,H
A
i
A constant de estimare<
0
A parcursul semnalului <
Pentru frec(ente *nalte, cum sunt semnalele GPS, termenul doi, din formula 9083:, poate fi
ne&li/at, (aloarea erorii datorate refractiei ionosferice put-nd fi dat de relatia;
8
0
iono
f
D
R 90.0:
Msur-nd distanta /
.
i
, *ntre satelitul =>$ si receptorul =i$, cu am'ele purttoare L
1
si L
+
, din
cauza efectului di(ersificat al refractiei ionosferice asupra frec(entelor (
1
# si (
+
:# se o'tin pentru
distant, (alorile R
,0
si R
,8
, dup cum urmeaz;
: R R 9 f D
f
D
R R
: R R 9 f D
f
D
R R
,8
/
i
8
8 0
8
8
0 /
i ,8
,0
/
i
8
0 0
8
0
0 /
i ,0

90.8:
E&aliz-nd cele dou relatii de la &rupul de formule 90.8: se o'tine;
: R R 9 f : R R 9 f
,8
/
i
8
8 ,0
/
i
8
0

90..:
si *n acest fel se o'tine distanta 9range:, ca o com'inatie a celor dou frec(ente;
( )
8
8
0
8
0
8
,8 ,0
8
8
8
0
8
8 ,8
8
0 ,0 /
i
8
8 ,8
8
0 ,0
8
8
8
0
/
i
f
f
0
f
f
R R
f f
f R f R
R
unde de
f R f R f f R
,
_
,
_

90.2:
!n acest fel, distanta /
i
/
se determin com'in-nd cele dou frec(ente si se poate elimina
efectul refractiei ionosferice asupra distantei
)tilizarea receptoarelor cu du'l frec(ent este indispensa'il c-nd se intentioneaz
msurarea unor 'aze mai mari de 01=m , su' aceast lun&ime, efectul refractiei ionosferice put-nd
Capitolul 0Sistemul de pozitionare GPS pa& 0+
fi eliminat prin msurtori diferentiale sau relati(e
Fig. .4./efractia ionosferei
!n sintez, (aloarea erorilor sistematice care afecteaz distanta de la satelit la receptor au
(alorile prezentate succint *n ;abel!l .(;
;abel!l .(
Tipul e)o)ii sistematie <)oa)ea
D/O/&LD :D CDAS
) satelit +c! "arametrii corectati,
4 receptor
1 4 0, m
0, 4 0,, m
D/O/&LD :D O/B&;I
) efemeride =broadcast$
) efemeride ="recise$
8, 4 2, m
. 4 1 m
D/O/&LD :D /DF/AC;&D
4 ionosferic'
) tro"osferic'
8, 4 1, m
8 4 0, m
1.-.- Aesul la m,su),to)i
"dat cu *nceperea lansrii satelitilor din &lokul "": sistemul GPS a de(enit disponi'il
pentru toti utilizatorii ci(ili *ns &estionarul sistemului, DoD +:e"artment Of :efence) USA,, a
implementat o serie de te%nici care s4i permit control, protectie si si&urant, asupra *ntre&ului
sistem, *n special asupra preciziilor pe care la poate asi&ura la un moment dat
5a ori&ine, precizia de pozitionare a'solut cu a/utorul msurrii codului C2A, a fost
estimat la cca 2,,m, *ns practica a demonstrat c *n realitate precizia o'tinut este mult mai mare
si anume cca 8,42,m
Din acest moti( DoD, a implementat te%nicile Seleti%e A%ailla&ility SA care constituie
asa numitul Aes seleti% si Anti-Spoo(ing 4 AS- care reprezint te%nica Anti-(u)t

.5.5. Jetoda selectiv'
Prima metod, SA, permite DoD s realizeze o de&radare controlat a preciziilor de
Capitolul 0Sistemul de pozitionare GPS pa& 0?
pozitionare si de na(i&atie *n timp real, prin dou modalitti;
- de&radarea controlat a preciziilor ceasurilor 9procesul );
- manipularea controlat a efemeridelor satelitilor GPS 9procesul ).
Prin aceste dou modalitti, de&radrile preciziilor de pozitionare au urmtoarele (alori
declarate de DoD;
- pro'a'ilitate 31,F; 0,,m *n planimetrie si 01>m *n altimetrie<
- pro'a'ilitate 333F; .,,m *n planimetrie si 1,,m *n altimetrie<
Procesul #: reprezint o modificare a frec(entei fundamentale a ceasurilor de pe sateliti,
cu impact de eroare direct asupra msurtorilor de pseudo4distante Acestea pot a(ea (ariatii de p*n
la c-te(a zeci de metri *n c-te(a minute
Procesul #: const *n trunc%ierea unor informatii transmise prin semnalul de na(i&atie, *n
maniera de a nu permite un calcul precis al pozitiilor or'itale ale satelitilor, cu (alori *ntre 1,
01,m, cu consecinte care cauzeaz erori semnificati(e pentru pseudo4distante
Efectul procesului #: poate fi eliminat prin procedeul de lucru relati( sau diferential, iar
efectul procesului #, se elimin *n postprocesare, prin utilizarea efemeridelor precise si nu a celor
transmise de MCS +broadcast,
Metoda SA a fost acti(at pentru prima oar *n anul 033, si Kn an!l (111 a fost de#activat'.
.5.5.( Jetoda anti)f!rt
Metoda AS $Anti-Spoo(ing' produce o recodificare a codului P *n codul B care poate fi
accesat de utilizatorii militari si un numr restr-s de utilizatori ci(ili
Aceast metod afecteaz *n &eneral na(i&atia *n timp real cu codul P, care este de cca zece
ori mai precis dec-t na(i&atia *n timp real cu codul CGA
Te%nicile GPS de pozitionare a'solut, dup cum s4a putut (edea, sunt afectate de erori de
comple7itti diferite, care ne conduc la precizii insuficiente *n aplicatiile &eodezice
Pentru a a/un&e la precizii ridicate, se poate concluziona c tre'uie a'andonat pozitionarea
a'solut, single point# are o semnificatie pur principial *n msurtorile &eodezice si potri(it
te%nicilor cunoscute de la &eodezie si topo&rafie, unde erorile sistematice se caut s fie elimine
prin metode de msurare 9e7 la ni(elmentul &eometric stationa)ea la mi>lo: u po)tei egale,
conduce la eliminarea erorilor de refractie, sfericitate, focusare, etc: cum ar fi, efectuarea de
diferente de pozitie, care ar duce la eliminarea sau diminuarea unei serii de erori sistematice,
comune celor dou statii
Posi'ilittile de a putea realiza diferente de pozitie sunt oferite de te%nicile GPS, diferentiale
si relati(e, te%nici la care se pleac de la conceptul c 'azele care se msoar sunt diferite, dar au un
continut &eometric asemntor
1.2 Po6"t"on%$e% GPS- $e%t"F=
A
B
Fig..B. - 9ector *PS
Pozitionarea GPS, relati(, are ca scop determinarea unui (ector, B&aseline$, sau a
componentelelor (ectorului care uneste dou puncte &eodezice *n care se stationeaz si se
receptioneaz simultan cu dou receptoare GPS diferite
6ie A un punct &eodezic cu coordonate &eodezice spatiale $"TR*;;: <=R<*: et.'
cunoscute si un punct &eodezic B, Fig..>,considerat punct nou. Coordonatele punctului B: se (or
putea determina cu relatiile;
AB A B
8 8 D +
90.1:
AB
AB
AB
A B
A B
A B
6
7
8
6 6
7 7
8 8

AD
90.>:
Pozitionarea relati( se (a putea face fie cu msurarea codurilor, fie cu msurarea
diferentelor de faz, care de fapt se aplic curent *n practic
Este necesar s se fac msurtori simultane cu cel putin dou receptoare, *n cazul nostru,
amplasate *n punctele A si B, care presupunem c (d *n acelasi timp satelitii i,/
!n aceste conditii se pot realiza com'inatii liniare, numite di(e)ente simple: du&le sau t)iple
Marea ma/oritate a softurilor, care prelucreaz msurtori GPS, utilizeaz aceste diferente care
folosesc urmtoarele modele matematice
1./.1 4i(e)enta simpl,
Se cosider dou receptoare amplasate *n punctele de statie A si B: din care se o'ser(
simultan, satelitul >#, Fig..E, care emite continuu semnale GPS, fr a a(ea *ntreruperi,
*ntrerupetri care ar cauza asa numitele yle slip#
Fig..1. - :iferenta sim"l'
Se pot scrie, pentru fiecare punct, ecuatiile prezentate *n &rupul de formule 908,:, respecti(
ecuatia pentru msurtorile de faz, at-t pentru punctul A c-t si pentru punctul B;
: 9 : 9
0
: 9 : 9
: 9 : 9
0
: 9 : 9
t B f % t t f t
t f % t t f t
. .
B
.
B
. . .
B
A
. .
A
.
A
. . .
A

+
+
90.+:
Capitolul 0Sistemul de pozitionare GPS pa& 8,
S
.
A
B
C
B
D
6c-nd diferenta *ntre cele dou ecuatii, se o'tine;
:L 9 : 9 M :L 9 : 9 M
0
: 9 : 9 t t f % % t t t t
A B
. .
A
.
B
.
A
.
B
.
A
.
B

+ 90.?:
Se poate constata, c diferenta simpl elimin partea de eroare &enerat de produsul (@(t
)#, &enerat de asincronismul ceasului de pe satelit, at-t c-t este comun la cele dou ecuatii
Actioneaz, *n orice caz, *n continuare cotele de eroare datorate ceasurilor celor dou
receptoare si cotele de eroare datorate termenilor am'i&uittilor de faz
Ecuatia 90.?: reprezint ecuatia pentru diferenta simpl *n care putem introduce
urmtoarele notatii;
: 9 : 9 : 9 t t t
% % %
.
A
.
B
.
AB
.
A
.
B
.
AB

90.3:
: 9 : 9 : 9
: 9 : 9 : 9
t t t
t t t
.
A
.
B
.
AB
.
A
.
B
.
AB

902,:
si dac se su'stituie relatiile 90.3: si 902,:, *n relatia 90.?:, rezult;
AB
. .
AB
.
AB
.
AB
f % t t
+ : 9
0
: 9 9020:
1./.+ 4i(e)enta du&l,
Se cosider dou receptoare amplasate *n punctele de statie A si B, Fig..1, din care se
o'ser( simultan satelitii ># si k# care emit continuu semnale GPS cu frec(ente identice, adic
(
i
1 (
k
, fr *ntreruperi &eneratoare de yle slip#, sateliti pentru care se pot scrie dou ecuatii de
diferent simpl conform relatiei 9020:;
AB
G G
Ab
G
AB
G
AB
AB
. .
AB
.
AB
.
AB
f % t t
f % t t

+
+
: 9
0
: 9
: 9
0
: 9
9028:
S
A
B
S
G
D
B
C
Fig.. - :iferenta d!bl'
Admit-nnd ipoteza e&alittii frec(entei semnalelor emise de la cei doi sateliti, scz-nd cele
dou ecuatii 9028: de diferent simpl, o'tinem;
.
AB
G
AB
.
AB
G
AB
.
AB
G
AB
% % t t t t + :L 9 : 9 M
0
: 9 : 9
902.:
)tiliz-nd notatiile de la &rupul de formule 90.?: si 90.3:, introduse pentru diferenta simpl,
rezult *n continuare;
.G
AB
.G
AB
.G
AB
% t t + : 9
0
: 9
9022:
6ormula 9022:, reprezint ecuatia pentru diferenta du'l si este de notat c ea elimin
erorile &enerate de ceasurile receptoarelor cu a/utorul celor dou ecuatii ale diferentelor simple si
permite determinare necunoscutelor am'i&uittilor de faz
Eliminarea erorilor datorate ceasurilor receptoarelor este ratiunea si caracteristica de 'az a
tuturor pro&ramelor de prelucrare a msurtorilor GPS
Aceast concluzie este asi&urat de o'li&ati(itatea ca toti satelitii s emit *n aceeasi
frec(ent, iar o'ser(atiile s fie e7ecutate simultan
Termenii relatiei 9022: se pot scrie *n mod e7plicit, dup cum urmeaz;
.
A
G
A
.
B
G
B
.G
AB
.
A
G
A
.
B
G
B
.G
AB
.
A
G
A
.
B
G
B
.G
AB
% % % % %
t t t t t
t t t t
+
+
+
: 9 : 9 : 9 : 9 : 9
: 9 : 9 : 9 : 9
9021:
1./.- 4i(e)enta t)ipl,
Pentru a elimina am'i&uittile de faz, necunoscute, Fig.., deoarece acestea sunt
independente de timp, Remondi 903?2: su&ereaz utilizarea diferentei celor dou du'le diferente la
epocile t
1
si t
.

S
A
B
G
S
G
t
( t
t
S
S
(
t
.
.
C
D
B
Fig..( - :iferenta tri"l'
Ecuatia de la 9022:, se particularizeaz pentru epocile t
1
si t
.
;
.G
AB
.G
AB
.G
AB
.G
AB
.G
AB
.G
AB
% t t
% t t
+
+
: 9
0
: 9
: 9
0
: 9
8 8
0 0
902>:
Se presupune deasemeni ca o'ser(atiile sunt fr *ntreruperi +cycle sli",, conditie *n care
termenii am'i&uittilor continu s fie constanti 6c-nd diferentele celor dou relatii din &rupul de
formule 902>:, se o'tine ecuatia diferentei triple;
:L 9 : 9 M
0
: 9 : 9
0 8 0 8
t t t t
.G
Ab
.G
AB
.G
AB
.G
AB

902+:
care poate fi scris *n form simplificat;
: 9
0
: 9
08 08
t t
.G
AB
.G
AB

902?:
6orma desfsurat a triplei diferente, care contine termenii si , la momentele t
1
si t
.
,
contine la r-ndul ei, ? termeni fiecare;
: 9 : 9 : 9 : 9 : 8 9 : 9 : 9 : 9 : 9
0 0 0 0 8 8 8 08
t t t t t t t t t
.
A
G
A
.
B
G
B
.
A
G
A
.
B
G
B
.G
AB
+ + +
: 9 : 9 : 9 : 9 : 9 : 9 : 9 : 9 : 9
0 0 0 0 8 8 8 8 08
t t t t t t t t t
.
A
G
A
.
B
G
B
.
A
G
A
.
B
G
B
.G
AB
+ + +
A(anta/ul principal al triplei diferente, este c elimin necunoscutele, am'i&uitti de faz si
din acest moti( tripla diferent este imun la sc%im'rile am'i&uittii de faz +cycle sli",
1.7 O$@"tee !%te"t"o$ GPS
De acuratetea cu care sunt determinate si cunoscute efemeridele or'itelor satelitilor GPS
depinde precizia cu care, prin metodele prezentate, se determin coordonatele spatiale ale punctelor
&eodezie care se determin cu a/utorul acestei te%nolo&ii Erorile acestora influenteaz *n mod
deose'it determinrile =single "oint$, precum si cele determinate prin msurtori cu dou
receptoare asa cum se poate (edea in tabel!l ..
!n acest sens, statia master de la Colorado Sprin& transmite zilnic si c%iar de c-te(a ori pe zi,
or'itele =broadcast$ care, fara SA acti(at, pot a/un&e la precizii de cca1m, pentru or'ite
1.5.1 Pa)amet)ii si pa)tiula)it,tile o)&itelo) satelita)e
Dup cum este cunoscut, pentru analiza miscrii pe or'it a unui satelit artificial, de re&ul,
se ne&li/eaz dimensiunile acestuia, consider-ndu4se c *ntrea&a sa mas este concentrat *n centrul
de mas Miscarea satelitului este astfel comparat cu cea a unui punct material de mas m care
e(olueaz *n /urul Pm-ntului, pe care *l considerm de mas 2 si suport efectul atractiei sale
&ra(itationale
Pentru studiul miscrii pe or'it, a unui satelit artificial, se admit urmtoarele ipoteze
simplificatoare;
- *ntrea&a mas a satelitului este concentrat *n centrul de mas al acestuia<
- miscarea satelitului se consider nepertur'at, =eplerian, adic se produce numai
su' influenta atractiei Pm-ntului<
- Pm-ntul este considerat un corp sferic, omo&en, cu densitate uniform distri'uit,
astfel *nc-t forta sa de atractie deri( dintr4un c-mp &ra(itational a(-nd potentialul
de forma;
8 . ?
0, H .3?>,,1

s m *J L !nde
r
L
U
"
"
901,:
!n aceste conditii, ecuatia de miscare a unui satelit *n c-mpul &ra(ific terestru este e7primat
printr4o ecuatie diferential de ordin doi, functie de timp;
.
r
r
*J r

9010:
unde;
Capitolul 0Sistemul de pozitionare GPS pa& 8.
GM 4 constanta &ra(itational &eocentric M*Ait'!, B45L
M 4 masa Pm-ntului
r 4 modulul (ectorului de pozitie &eocentric al satelitului
r
4 (ectorul de pozitie &eocentric al satelitului

Se cunoaste c solutiile ecuatiilor, de tipul celei din relatia 9010:, reprezint o elips a crei
ecuatie parametric are forma;
q cos 0
:
8
0 9
e
e a
r
+
9018:
*n care;
r (ectorul de pozitie &eocentric al satelitului 9Fig..1:
a,' semia7ele elipsei 9or'itei: pe care se misc satelitul
e e7centricitatea elipsei 9or'itei: pe care se misc satelitul
q-anomalia ade(rat,un&%iul *ntre semia7a mare si (ectorul de pozite 9Fig..:
pe)igeu
&
a
Pamintul
A P
<
)
ae
Satelitul
Fig..5 - Orbita Le"lerian'
Din 6i&00, anomalia ade(rat q, poate fi e7primat *n functie de anomalia e7centric E;
,
_
,
_
8 0
0
8
D
tg
e
e
tg
q
901.:
O
7
8
S
i
,
pe)igeu
pol
euato)
nod
o
)
&
i
t
a
8
1
puntul %e)nal
Fig..3 - Orbita Le"lerian'
Anomalia ade(rat q, defineste pozitia satelitului artificial pe or'it 9Fig..:, pozitia *n
timp fiind dat de momentul trecerii la peri&eu !n cele dou fi&uri, notatiile care definesc e lipsa
=eplerian au urmtoarele semnificatii;
ascensia dreapt a nodului ascendent 9un&%iul dintre a7a O care trece prin punctul
(ernal si intersectia planului or'itei cu planul ecuatorial:<
i 4 un&%iul de *nclinare al or'itei satelitului<
w-ar&umentul peri&eului<
t
,
momentul trecerii la peri&eu<
a 4 semia7a mare a elipsei 9or'itei:<
e 4 e7centricitatea elipsei 9or'itei:<
Totusi, pentru calculul (alorilor reale ale parametrilor or'itali, tre'uesc cunoscute mrimile
si directiile influentelor factorilor pertur'atori care *ndeprteaz miscarea real a satelitului de o
miscare =eplerian teoretic
1.5.+ <lemente pe)tu)&atoa)e ale o)&itei satelitilo)
Datorit factorilor pertur'atori care actioneaz asupra satelitului, or'ita sa are (ariatii
permanente, rezult-nd o or'it pertur'at care poate fi estimat ca o *nfsurtoare a or'itei
=epleriene, definit anterior
Dac *n ecuatia de miscare nepertur'at, =eplerian 9010:, se introduce suma factorilor care
produc pertur'atii ale or'itei satelitului cu actiune fie *n timp real 9asa numitele pertur'atii seculare,
fie periodic, la inter(ale de timp 'ine sta'ilite:, se o'tine relatia de miscare ade(rat a satelitului;
t
r
r
r
*J r
+
.
9012:
B
t

C, aele)atia pe)tu)&atoa)e: este compus din urmtoarii factori pertur'atori;
a s" d ls e g t
r r r r r r r r + + + + + +
,
9011:
unde;
g
r
A pertur'atiile datorate necentricittii c-mpului de forte ale Pm-ntului, ca urmare a
nesfericittii acestuia si a neuniformittii distri'utiei maselor sale<
,
, r r
e

A pertur'atiile datorate mareelor terestre si ale oceanului planetar<
ls
r
A pertur'atiile datorate atractiei lunii4solare si a altor planete<
d
r
A pertur'atiile datorate rezistentei atmosferei *nalte<
a s"
r r
A pertur'atiile datorate presiunii radiatiei solare si a radiatiei reflectate<
Desi cu (alori mici, *n raport cu primul termen al relatiei 9012:, aceste pertur'atii e7ist si
ele pot modifica or'ita initial *n mod aprecia'il, ceeace mai ales pentu satelitii GPS constituie un
impediment ma/or, care impune controlarea ri&uroas a acestora si aplicarea unor corectii pentru
mentinerea parametrilor or'itei *ntre anumite limite, *n cazul nostru deose'it de ri&uroase care s
asi&ure o pozitionare c-t mai precis
1.5.- 4ete)mina)ea o)&itelo)
Determinarea oficial a or'itelor satelitilor GPS re(ine se&mentului de control al sistemului
care, prin cele 1 statii monitoare, pune la dispozitia utilizatorilor sistemului or'itele *n timp real,
numite or'ite B)oadast#.
!nainte de anul 8,,,, fr SA acti(at si dup anul 8,,, c-nd sistemul SA a fost dezacti(at,
ofer pentru aceste or'ite o precizie de JG4 1m care conform relatiei 908+: asi&ur o precizie *n
determinarea (ectorilor cu lun&ime de 0,, =m, de p-n la JG481mm
Separat de aceste or'ite, la anumite inter(ale de timp *n functie de ni(elul de precizie al
acestora, a&entii internationale specializate, pun la dispozitia utilizatorilor asa numitele o)&ite
p)eise# care se pot determina cu o acuratete de p-n la JG4,,1m, care asi&ur (alori deose'it de
precise pentru (ectorii determinati, de su' 0mm, pentru 'aze de cca0,,, =m
)tilizarea acestei te%nolo&ii *n di(erse domenii de acti(itate te%nolo&ic si de cercetare, a
fcut ca numrul de statii terestre, de urmrire a satelitilor GPS, s creasc a/un&-ndu4se ca *n 03??
s fie realizat prima retea &lo'al de statii la sol, care independent de se&mentul de control al
sistemului, prin monitorizarea se&mentului spatial a a/uns s determine or'ite precise de un deose'it
ni(el calitati(, puse la dispozitie *n timp util, cca dou sptm-ni, utilizatorilor ci(ili
Reteaua cunoscut su' denumirea *lobal Orbit ;racGing DF"eriment (GOTEG) cuprinde
statii la sol V5D! si S5R *n care au fost amplasati si receptori GPS, ca statii permanente
Dup 033, &nternational Association of *eodesy (IAG) a *nfiintat Servici!l *PS &nterna
tional "entr! *eodinamic' (IGS) care printre altele, are ca scop determinarea or'itelor precise
pentru aplicatii *n &eodinamic Reteaua de urmrire a se&mentului spatial este compus din peste
0,, de statii distri'uite pe tot &lo'ul a cror pozitionare este definit prin coordonate spatiale *n
sistemul &nternational ;errestrial /eferance Frame (ITRH), sistem de referint realizat si *ntretinut
de &nternational DartA /otation Service (IERS)
Datele GPS, preluate de aceste statii ale IGS, sunt prelucrate de + a&entii printre care este de
amintit %ational *eodetic S!rvey (NGS) din )SA, Canadian S"ace *eodesy For!m
(CANSPACE) din Canada, A!stralian S!rveyng and Land &nformation *ro!" (AUSLIG) din
Australia , Centre for Orbit :etermination in D!ro"e (CODE) din El(etia si altele
Pentru e7emplificare, este de remarcat faptul c pe 'aza o'ser(atiilor preluate de IGS,
CODE furnizeaz di(ersilor utilizatori tipurile de or'ite prezentate *n ta'elul 0. de mai /os;
;abel nr. .5
N$.
,$t.
T"p# o$@"te"
P$e,"6"%
0m.3
Inte$F%# &e t"mp
&#p% ,%$e
!#nt &"!pon"@"e
S#$!%
0 "r'ite difuzate EF--.00 in timp real mesa/ul de na(i&atie
8
"r'ite pro&nozate de
C"DE
EF-0.+0 in timp real C"DE
. "r'ite rapide ale C"DE EF-0.10 dupa 0> ore C"DE
2 "r'ite rapide ale !GS EF-0.10 dupa 82 ore centrele !GS
1 "r'ite finale ale !GS EF-0.05 dupa 00 zile centrele !GS
1.: Co$e=$" %e &"9e$enteo$ &e 9%6=
!n &eneral, e7ist dou &rupe de corelri; corelri fizice si corelri matematice
Msurtorile de faz *ntre un satelit GPS ># si dou receptoare GPS, amplasate *n dou
puncte A si D, *n care se fac msurtori, 9F
/
A
9t:

,

F
/
D
9t:) se pot corela fizic foarte usor, atunci c-nd
o'ser(atiile *nre&istrate se refer la acelasi satelit GPS
Cum este si normal, considerm corelrile matematice, operatiile matematice care se fac cu
&rupul de msurtori si anume, cele induse de diferentele *ntre o'ser(atii
Se accept c erorile msurtorilor de faz, urmeaz o distri'utie normal a mediei F si a
Capitolul 0Sistemul de pozitionare GPS pa& 8>
(ariantei s
+
Msurtorile 'rute, de faze, sunt linear independente sau necorelate
Dac definim un (ector F care s contin msurtorile de faze, putem scrie;
()
2
901>:
relatie care reprezint matricea de (ariant4co(ariant pentru faze si " ,reprezint,matricea unitate
1.G.1 4i(e)ente simple
Pornind de la ipoteza anterioar, pentru cele dou receptoare amplasate *n punctele A si D,
pri(itor la satelitii > si k, se pot scrie pentru epoca t c-te o ecuatie de diferent simpl pentru fiecare
satelit, conform relatiei 902,:
Dac aceste relatii sunt scrise su' form matricial, se o'tine;
901+:P
unde termenii formulei reprezint;
1
]
1
: 9
: 9
t
t
G
AB
AB
S4 901?:
G
B
G
A
.
B
J
A
Q
0 0 , ,
, , 0 0
H
9013:
Aplic-nd le&ile de propa&are a co(ariantei *n relatia 901+:, se o'tine;
co( 9S4: 1 H co( $F, H
T
90>,:
si prin *nlocuire *n 901>:, rezult;
co( 9S4: A H s
8
" H
T
A s
8
H H
T
90>0:
" HH
T
8
0 ,
, 0
8
90>8:
!nlocuind relatia 90>0: se o'tine matricea de (ariant4co(ariant pentru diferenta simpl;
co( 9S4: A 8 s
8
" 90>.:
Rezult c, diferentele simple, sunt necorelate Dimensiunea matricei unitare corespunde
numrului de simple diferente la epoca t , factorul 8 din relatie nea(-nd le&tur cu numrul de
diferente simple Consider-nd *nc o epoc de msurtori, matricea de (ariant4co(ariant este tot o
matrice unitar ale crei dimensiuni sunt date de numrul *ntre& de diferente simple
1.G.+ 4i(e)ente du&le
Consider-nd aceleasi puncte A si D, *n care se fac *nre&istrri de ctre dou receptoare,
asupra a trei sateliti >, k si l dintre care, satelitul > (a fi considerat satelit de referit
Dac se are *n (edere doar epoca t rezult urmtoarele ecuatii specifice diferentelor du'le;
: 9 : 9 : 9
: 9 : 9 : 9
t t t
t t t
.
AB
l
AB
.l
AB
.
AB
G
AB
.G
AB

90>2:
Capitolul 0Sistemul de pozitionare GPS pa& 8+
Aceste ecuatii se pot scrie su' form matricial;
44 1H S4 90>1:
*n care termenii, au urmtoarele e7presii;
: 9
: 9
t
t
.l
AB
JL
AB
44 90>>:
l
AB
G
AB
.
AB
S4 H
0 , 0
, 0 0
90>+:
Matricea de (ariant4co(ariant pentru du'la diferent de faze, este dat de relatia;
co( 944: A H co( 9S4, H
T
90>?:
si dac se *nlocuieste cu e7presia din relatia 90>.:, o'tinem;
co( 944: A 8 s
8
H H
T
90>3:
!nlocuindu4se (aloarea lui H din relatia 90>+: se o'tine;
8 0
0 8
8 : co(9
8
:: 90+,:
Dup cum se poate o'ser(a, *n cazul du'lei diferente rezultatele sunt corelate
Matricea ponderilor P 9t:, se o'tine din in(ersa matricei de (ariant4co(ariant;
P 9t:CMco( +44,L
40
90+0:
8 0
0 8
.
0
H
8
0
: 9
8
t P 90+8:
unde dou du'le diferente sunt utilizate la aceeasi epoca t.
Dac, cu n
44
, se noteaz numrul de diferente du'le la epoca t, matricea de corelatie este
dat de relatia;
::
::
::
::
n
n
n
n
t

0
0 0
0 0
0
0
8
0
8
: 9
P 90+.:
P-n la acest moment demonstratia s4a a7at pe msurtorile efectuate *ntr4o sin&ur epoc, t
!n conditii normale numrul de epoci este foarte mare si *n acest caz, matricea de corelare este o
matrice 'loc4dia&onal cu dimensiunea n
i
, unde i A0,8,Rn;
Capitolul 0Sistemul de pozitionare GPS pa& 8?
: 9
: 9
: 9
: 9
.
8
0
: 9
n
t P
t P
t P
t P
t P 90+2:
unde fiecare element al acestei matrici, este o matrice asemntoare, pentru fiecare epoc de
msurare
1.G.- 4i(e)ente t)iple
Ecuatiile pentru diferentele triple sunt ce(a mai complicate, deorece tre'uie considerat
fiecare situatie Co(arianta unei sin&ure triple diferente este dedus prin aplicarea re&ulii de
propa&are a co(ariantei, prezentat *n relatiile 9023:
Consider-nd ipoteza de la diferenta du'l,cu satelitul > considerat satelit de referint, dar la
dou epoci de msurare, t
1
si t
+
, rezult;
: 9 : 9 : 9 : 9 : 9
: 9 : 9 : 9 : 9 : 9
0 0 8 8 08
0 0 8 8 08
t t t t t
t t t t t
.
AB
l
AB
.
AB
l
AB
.l
AB
.
AB
G
AB
.
AB
G
AB
.G
AB
+
+
90+1:
Aceste dou ecuatii pot fi scrise su' form matricial, dup cum urmeaz;
T4 1 H S4 90+>:
relatie *n care termenii au urmtoarea semnificatie;
: 9
: 9
: 9
: 9
: 9
: 9
0 , 0 0 , 0
, 0 0 , 0 0
: 9
: 9
8
8
8
0
0
0
08
08
t
t
t
t
t
t
t
t
l
AB
G
AB
.
AB
l
AB
G
AB
.
AB
.l
AB
.G
AB
S4 H
T4
90++:
Matricea de co(ariant pentru diferenta tripl, are urmtoarea form;
co( 9T4: A H co( 9S4: H
T
90+?:
*n care dac se su'stituie relatia 90>.:, se o'tine;
co( 9T4: A 8 s
8
H H
T
90+3:
!nlocuind si relatiile din 90++: se o'tineM?ofmann -@ellenAof, s.a.,BB(L;
2 8
8 2
8
8
: co(9 T4 90?,:
Dup cum se poate o'ser(a, *n cazul diferentei triple rezultatele sunt corelate
Matricea ponderilor P +t,, se o'tine din in(ersa matricei de (ariant4co(ariant prezentat *n
relatia 90?,:
1.8 Po6"t"on%$e% !t%t",=-$e%t"F=
Pentru realizarea lucrrilor de &eodezie, de orice ordin cu te%nolo&ia GPS, metoda static
relati(, este metoda care asi&ur cele mai 'une precizii
Precizia o'tinut, este *n corelare direct cu timpul de stationare si *nre&istrare a semnalelor
de la satelitii GPS 9sesiuni:, tipul de receptoare folosit, utilizarea *n prelucrare a or'itelor precise si
o serie de alte msuri de precautie *n o'ser(atii si prelucare, dar care (in cu efecte mai mici *n
alterarea preciziilor asteptate
S considerm c dorim s determinm o latur A D si *n acest sens, cu dou receptoare se
e7ecut msurtori *n cele dou puncte, pe durata unei sesiuni de o'ser(atii
Ne propunem *n continuare s sta'ilim numrul de ecuatii si de necunoscute *n cazul
diferentelor simple, du'le si triple
Se accept c din punctele A si D, receptoarele GPS *nre&istreaz date de la aceeasi sateliti
si la aceeasi epoc 5a fel cum s4a procedat la pozitionarea a'solut, cu n
>
(om nota numrul de
sateliti o'ser(ati si cu n
t
, numrul de epoci o'ser(ate
Ecuatia msurtorilor de faze, prezentate *n relatia 908,:, nu are nicio le&tur cu (ectorul
AD, dar este util *n solutionarea pozitionrii a'solute
!n cazul de fat (om putea scrie o ecuatie de diferent' sim"l' *ntre cele dou receptoare,
amplasate *n punctele A si D, pentru fiecare epoc si pentru fiecare satelit, numrul ecuatiilor de
erori fiind dat de produsul n
>
n
t
Numrul de necunoscute este dat de termenii ecuatiei de diferent'
sim"l', din relatia 9020:, adic;
0 n
n .
n n n . n n
/
/
t t / t /
+
+ +
90?0:
Aceast relatie este ec%i(alent cu relatia 9088: si a/ut la e(aluarea teoretic a numrului
de msurtori necesare care s conduc la admiterea unei solutii
Dup cum se poate (edea din relatia 90?0:, o'ser(atiile asupra unui satelit nu pot admite o
solutie, deoarece se anuleaz numitorul Solutia cu n
/
A 8 sateliti conduce la
1
t
n
epoci de
msurare, iar *n cazul normal *n care n
/
A 2 sateliti sau n
/
S 2 sateliti , pentru a a(ea solutie, a(em
ne(oie de cel putin . epoci de msurare
Pentru diferenta d!bl', relatia *ntre numrul de msurtori si de necunoscute se poate sta'ili
urm-nd aceeasi lo&ic Pentru a scrie o diferent du'l, sunt necesari pentru fiecare perec%e de
receptoare, minimum doi sateliti, de unde se poate cocluziona c dispun-nd de n
>
sateliti (izi'ili, se
pot forma +n
.
- , d!ble diferente la fiecare epoc de msurare, *n total, numrul de d!ble diferente
(a fi deci +n
.
) , n
t
Numrul de necunoscute (a fi dat de relatia 9022:, adic;
/=
AD
/=
AD
/=
AD
N : t 9
0
: t 9 +
90?8:
,
_
,
_
0
/
n .
t
n 0
/
n
90?.:
relatie care de(ine;
0
/
n
8
/
n
t
n
90?2:
Capitolul 0Sistemul de pozitionare GPS pa& .,
Din relatia 90?2:, se poate concluziona c numrul minim de sateliti n
>
1 +, necesit un
numr e&al sau mai mare de 2 epoci de msurtori
Pentru a a(ea ecuatii liniar independente c-nd se formeaz du'le diferente, se sta'ileste un
satelit de referint, fat de care se fac diferentele msurtorilor celorlalti sateliti o'ser(ati
Astfel, de e7emplu, dac se consider o'ser(atiile e7ecutate fat de satelitii >, 3, 00, 08 si se
sta'ileste satelitul >, ca satelit de referint, la fiecare epoca de msurtori se pot forma du'lele
diferente 934>:, 9004>: si 908 >: Alte du'le diferente, com'inatii lineare ale acestora si sunt linear
dependente, cum ar fi du'la diferent 900 3:, care poate fi o'tinut din su'stituirea diferentei 900
>: , *n 93 >:
Modelul matematic al diferentei tri"le, include ca necunoscute unice cele trei coordonate
necunoscute, ale punctului care se determin 9am'i&uittile de faz nu mai apar *n aceste diferente:
Pentru a scrie o diferent tripl, sunt necesare dou epoci de msurtori pentru fiecare perec%e de
sateliti o'ser(ati de dou receptoare
Ca si mai *nainte, *n cazul unui numr de n
t
, oarecare de epoci de msurare, se pot considera
+n
t
) , epoci, deci diferente triple, linear independente
Ecuatiile triplei diferente se pot scrie ca *n 902?:;
: t 9
0
: t 9
08
/=
AD 08
/=
AD

90?1:
. : 0 n :9 0 n 9
t /

90?>:
relatie care prezint raportul *ntre ecuatii si necunoscute;
0 n
8 n
n
/
/
t
90?+:
relatie ce ne conduce la concluzia c la un numr minim de sateliti, n
/
A8 , este necesar s a(em un
numr de epoci de msurare e&al sau mai mare dec-t 2, iar dac a(em o'ser(atii de la 2 sateliti,
numrul de epoci de msurare este e&al sau mai mare dec-t 8
Din prezentarea modelelor matematice pentru diferentele simple, du'le si triple, se poate
concluziona, c practic, *n ca#ul efecturii de o'ser(atii la 2 sateliti , 8 epoci de msurtori si pentru
a asi&ur suficient redundant si fi7area am'i&uittii de fa# de o manier credi'il, este nescesar
ac%izitionarea de date, pentru o perioad de timp mult mai mare adfic mai multe epoci
1.I.1 Po.itiona)ea inemati,-)elati%,
Metoda cinematic4relati( presupune e7istenta a dou sau mai multe receptoare, de preferat
din clasa &eodezic, de un punct cu coordonate cunoscute, de ec%iparea receptoarelor GPS cu
modemuri de le&tur radio at-t pentru receptorul fi7, c-t si pentru receptorul sau receptoarele
mo'ile 9rovere:
Metoda presupune un receptor care ocup un punct A de coordonate cunoscute si care
rm-ne fi7 pe toat durata msurtorilor, perioad *n care un al doilea receptor, care se deplaseaz,
caut s4si determine pozitia la fiecare epoc de msurare. D"oca de m's!r'toare, reprezint un
inter(al de timp presta'ilit, setat pe toate receptoarele GPS care particip la sesiunea de msurtori,
statice, sau cinematice.
Ca si *n cazul msurtorilor statice, *n cazul msurtorilor cinematice, modelul &enerat de
diferentele simple, du'le si triple contin distanta &eometric 9range:, care *n cazul msurtorilor
cinematice, la receptoarele mo'ile, este (aria'il *n timp
Dac se consider, punctul B ca punct nou, determinat de receptorul mo'il prin metoda
cinematic, distanta de la el , la un satelit >#, este dat de relatia;
8
D
/ 8
D
/ 8
D
T /
D
:: t 9 U : t 9 U 9 :: t 9 V : t 9 V 9 :: t 9 O : t 9 O 9 : t 9 + + 90??:
Capitolul 0Sistemul de pozitionare GPS pa& .0
de unde se poate o'ser(a dependenta, coordonatelor punctului B: de timp Modelul matematic,
contine ca necunoscute cele trei coordonate spatiale ale receptorului mo'il, pentru fiecare epoc de
msurare Presupun-nd, ca si p-n acum, c n
t
este numrul de epoci de msurare, numrul total de
necunoscute este . n
t
Relatia dintre numrul de ecuatii si numrul de necunoscute *n cazul
diferentelor simple, du'le si triple este;
4 diferent simpl; n
/
n
t
. n
t
Jn
/
J n
t
4 diferenta du'l; +n
.
), n
t
5 n
t
M +n
.
- , 90?3:
4 diferenta tripl; 9n
/
40: 9n
t
0: .n
t
0
Relatia;
2 n
n
n
/
/
t
903,:
ec%i(aleaz cu modelul diferentei simple prezentat *n relatia 9081:
Miscarea continu a receptorului B, restr-n&e numrul de date disponi'ile pentru
determinarea pozitiei epoc de epoc Niciuna din situatiile prezentate *n &rupul de reltii 90?3: nu
admite o solutie pentru pozitionarea cinematic pentru msuarea unei sin&ure epoci 9n
t
1 1'.
Pentru a se realiza aceast determinare, este necesar eliminarea necunoscutei am'i&uittii de faze,
cu o procedur de initializare a msurtorilor cinematice Dup eliminarea acestei necunoscute,
diferenta simpl si du'l 9termenul din dreapta ine&alittii: necesit pentru a admite solutii pentru o
epoc de msurtori , ca numrul de sateliti de la care se fac *nre&istrri s fie n
>
/, pentru orice
(aloare a lui n
t
Tripla diferent poate fi utilizat dac se cunosc coordonatele receptorului B care se misc
9rover:, la o epoc de referint Relatia triplei diferente din &rupul de formule 90?3:, ne conduce la
aceeasi conditie ca numrul de sateliti receptionati simultan s fie n
>
/, pentru a admite solutii
pentru orice (aloare a lui n
t
, e&al sau mai mare ca o epoc
Toate modelele de pozitionare solicit, *n practic, un numr de minimum patru sateliti
o'ser(a'ili simultan Este de amintit c *n &eneral diferenta tripl nu este utiliza *n poztionarea
cinematic *n conditiile *n care poztia de referint se modific de la epoc la epoc de msurare
"miterea am'i&uittii de faze, pentru simpla si du'la diferent, implic faptul c acestea de(in
cunoscute Ecuatiile corespondente, pentru determinarea pozitiilor, de(in simplu de scris pentru
simpla si du'la diferent, prin modificarea con(ena'il a relatiilor 9020: si 9022:, trec-nd
am'i&uitatea la st-n&a e&alittii ca *n relatiile urmtoare;
AD
/ /
AD
/
AD
/
AD
f : t 9
0
N : t 9
9030:
: t 9
0
N : t 9
/=
AD
/=
AD
/=
AD

9038:
si acum necunoscutele, apar numai *n dreapta e&alittii
Aceste ecuatii pot fi rezol(ate *n situatia *n care se cunoaste pozitia initial a receptorului
mo'il si *n aceste conditii, (ectorul care se determin din punctul de pornire A 9starting "oint: se
mai numste (ector de pornire 9starting vector: Cunosc-nd (ectorul de pornire se poate determina
am'i&uitatea de faz initial, precum si toate pozitiile succesi(e ale receptorului mo'il B, p-n c-nd
din di(erse moti(e, se pierde semnalul de la sateliti sau dac datorit unor o'structii se
receptioneaz mai putin de 2 sateliti, cauze care conduc la o nou initializarea a msurtorilor
cinematice
Corectitudinea si rapiditatea cu care se face initializarea este determinant *n asi&urarea unor
determinri precise si cu producti(itate sporit
Capitolul 0Sistemul de pozitionare GPS pa& .8
1.I.+ "nitiali.a)ea stati,
Pentru initializarea static se dispune de trei metode;
prima metod presupune ca receptorul mo'il 9rover: s fie amplasat initial pe un punct A,
cu coordonate spatiale cunoscute, pe care (a sta receptorul fi7, determin-nd *n acest fel un
(ector de pornire cunoscut !n acest fel am'i&uitatea (a putea fi calculat cu modelul
diferentei du'le din relatia 90?8:, cu (alori reale, fi7-nd apoi *ntre&ii<
a doua metod de determinare a (ectorului de pornire se poate realiza prin determinarea
acestuia prin metoda static<
a treia metod const *n intersc%im'area 9sNa": antenelor receptorului fi7 cu cel mo'il
Dac *n punctul A se afl receptorul fi7 9base: si *n punctul B, pozitia de plecare a
receptorului mo'il 9rover: !n aceast pozitie se pornesc am'ele receptoare si se las s *nre&istreze
c-te(a epoci si apoi fr a se pierde contactul cu satelitii, antena si receptorul din punctul A se mut
*n punctul D si receptorul si antena din D se mut *n punctul ASe las s ac%izitioneze fiecare
dintre cele dou receptoare pe noile pozitii, c-te(a epoci de msurtoare, *n acest mod fiind posi'il
fi7area cu precizie a (ectorului de start *n foarte scurt timp, de re&ul mai putin de ., secunde
Practic, metoda intersc%im'rii antenelor se complecteaz cu mutarea receptoarelor asupra
punctului de pornire
1.I.- "nitiali.a)ea inemati,
" alt aplicatie a utilizrii te%nolo&iei GPS cinematice, fr o initializare static preala'il,
se utilizeaz atunci c-nd pozitionarea se realizeaz pentru un mo'il *n miscare 9a(ion *n z'or,
auto(e%icule *n miscare, etc:
Metoda are la 'az determinarea am'i&uittilor de faze *n miscare, metod denumit "T6
9On ;Ae Fly: Solutia necesit o determinare instantanee a am'i&uittii de faze sau o pozitionare
instantanee pentru o sin&ur epoc de msurtori
Principala pro'lem este le&at de identificare c-t mai ur&ent a unei pozitii c-t mai precis
determinate Aceast metod se realizeaz prin declansarea procesului de calcul , pornindu4se de la
coordonate pro(izorii care se *m'unttesc prin compensare prin metoda celor mai mici ptrate
Capitolul 0Sistemul de pozitionare GPS pa& ..
.. RECEPTOARE GPS
..1 Gene$%"t=t"
Receptoarele GPS reprezint practic principalacomponent a celui de al treilea se&ment al
Sistemului Glo'al de Pozitionare, respecti( Se&mentul )tilizator )tilizatorii ec%pamentelor GPS
care receptioeaz semnalele transmise de satelitii din BconstelatiaC GPS pot fi *mprtiti, dup
domeniul de acti(itate, *n dou mari cate&orii; militari si ci(ili Domeniul militar reprezint de fapt
pricipalul scop pentru care a fost creiat NAVSTAR GPS Senzori GPS sunt inte&rati *n fiecare
ec%ipament militar; (ectori purttori, a(ioane, elicoptere, na(e, 'lindate, iar fiecare infanterist
comandant de &rup este dotat cu un na(i&ator Wncep-nd din anul 03?1 GPS poate fi utilizat si de
ctre ci(ili si, r-nd pe r-nd, ma/oritatea *m'unttirilor aduse receptoarelor militare au de(enit
accesi'ile si au fost aplicate si pentru receptoarele utilizate *n domeniul ci(il
... C%$%,te$"!t","e !emn%##" t$%n!m"! &e #n !%te"t
Caracteristicile semnalului transmis de un satelit sunt;
6rec(enta fundamental; 0,,8. M@z
6rec(enta semnalului purttor *n 'anda 5
0
A0,,8. M@z 7 012A01+1,28 M@z
Purttoarea 5
0
este modulat prin dou coduri pseudoaleatoare 9PRN: CGA si P
6rec(enta semnalului purttor *n 'anda 5
8
A0,,8. M@z 7 08,A088+,>, M@z
Purttoarea 5
8
este modulat numai printr4un cod pseudoaleator 9PRN: P
Codul CGA 9CoarseGAcXuisition code, sau Ci(ilianGAccess 4 code: desemnat ca Ser(iciul
de Pozitionare Standard 9SPS: cu frec(enta; 0,,8. M@z modulat pe unda purttoare 5
0
Sec(enta de cod PRN este diferit pentru fiecare satelit si se repet la fiecare 0,
4.
sec
Codul P 9Precision 4 code: desemnat ca Ser(iciul de Pozitionare Precis 9PPS: cu
frec(enta; 0,,8. M@z modulat pe undele purttoare 5
0
si 5
8
Mesa/ul de na(i&atie 9date cuprinz-nd efemeridele satelitilor, coeficientii de modelare a
ionosferei, starea satelitilor, 'aza de timp si corectiile ceasului: cu frec(enta; 1, 'ps
modulat pe undele purttoare 5
0
si 5
8
Fig. (. Semnale transmise de satelit
Acelasi tip de semnal este &enerat si de un receptor GPS, pe una sau pe dou unde, respecti(
aceleasi coduri CGA si P Wn receptor se *ncearc apoi corelarea celor dou semnale, cel &enerat si
cel receptionat, determin-ndu4se astfel; codurile si decala/ul de timp dintre ele 9o'ser(atii de cod:
Capitolul 8 Receptoare GPS pa&.2
precum si mesa/ele de na(i&atie Dup demodulare se poate determina diferenta de faz dintre
semnalul &enerat si cel receptionat 9o'ser(atii de faz:
Codul CGA este accesi'il tuturor utilizatorilor GPS
Codul P este practic &enerat la frec(enta ceasului satelitului si de aceea rezolutia lui este de
zece ori mai 'un dec-t a codului CGA
Pentru a pre(eni utilizarea de ctre neautorizati a semnalelor transmise de satelitii GPS s4au
folosit de4a lun&ul timpului diferite metode de de&radare a semnalului sau de criptare a codurilor
Disponi'ilitatea selecti( 9SA: 9capit 0..0: a semnalului a reprezentat o metod de
alterare a preciziei de pozitionare Ea s4a fcut fie prin modificarea datelor efemeridelor 9epsilon:
satelitilor fie prin usoara modificare a frec(entei de ceas a satelitilor
Aplicarea SA a luat sf-rsit la 0 mai 8,,,
Sistemul anti'ruia/ 9AS: 9capit 0..8: reprezint o te%nic destinat e(itrii 'ruia/ului (oit
al semnalului GPS cu un semnal apropiat de acesta care poate creea astfel confuzie si erori ma/ore
de pozitionare pentru alti utilizatorii sau pentru tinte Te%nica const *n adu&area la codul P a unui
cod criptat Y o'tin-ndu4se astfel codul V care nu poate fi utilizat dec-t de utilizatorii autorizati
Te%nica AS este acti( *ncep-nd de la .0 !anuarie 0332
..< Con!te%t"% GPS
Nrsatelit se refer la numrul (e%icolului spatial 9SV:, iar NrPRN se refer la codul
pseudoaleator unic pentru fiecare satelit
Ceasurile atomice ale satelitilor sunt pilotate cu ru'idiu 9R': sau cu cesiu 9Cs:
Constelatia GPS complet operational este compus din 0? sateliti *n Dlocul !!G!!A si 08
sateliti *n Dlocul !!R, *n total ., de sateliti
Satelitii .1 si .> au montate la 'ord dispoziti(e reflectoare speciale 9corner4cu'e: pentru
determinarea distantelor cu laser 9Satellite 5aser Ran&in&: Determinarea distantelor p-n la sateliti
*n acest mod permite analizarea diferentiat *ntre erorile ceasurilor de la 'ord si erorile efemeridelor
satelitilor urmriti
NrPRN al satelitului .8 a fost sc%im'at *n ,0 la 8?4043.
Dlocul !!G!!A a fost proiectat pentru +1 ani cu o durat medie a misiunilor de > ani Dlocul
!!R a fost proiectat pentru 0, ani cu o durat medie a misiunilor de +1 ani
Ta'el 80 Satelitii disponi'ili
N$. !%te"t N$. PRN T"p Ce%! L%n!%t Ut""6%@" P%n O$@. Not=
0+ 0+
01 01
Dloc !!
R' 004084?3 >4043, D>
Cs 040,43, 0140,43, D1
82 82
81 81
8> 8>
8+ 8+
.8 ,0
83 83
.0 .0
.+ ,+
.3 ,3
.1 ,1
.2 ,2
.> ,>
.. ,.
2, 0,
., .,
.? ,?
Dloc !!A
Cs 24+430 .,4?430 D0 A
Cs 8.48438 824.438 A8
R' +4+438 8.4+438 68
R' 343438 .,43438 A2
Cs 88400438 00408438 6>
R' 0?408438 14043. 61
R' .,4.43. 0.4243. C.
R' 0.4143. 084>43. C2
Cs 8>4>43. 8,4+43. A0
Cs .,4?43. 8?4343. D2
R' 8>40,43. 8840043. D2
Cs 0,4.432 8?4.432 C0
Cs 8?4.43> 34243> C8
Cs 0>4+43> 014?43> E.
R' 084343> 040,43> D8
Cs >40043+ 0?40843+ A.
2. 0.
2> 00
10 8,
22 8?
20 02
12 0?
1> 0>
21 80
2+ 88
13 03
>, 8.
>0 ,8
Dloc !!R
R' 8.4+43+ .04043? 6.
R' +40,433 .404,, D8
R' 00414,, 04>4,, E0
R' 0>4+4,, 0+4?4,, D.
R' 0,4004,, 0,4084,, 60
R' .,404,0 01484,0 E2
R' 8,404,. 0?484,. D0
R' .04.4,. 08424,. D.
R' 804084,. 08404,2 E8
R' 8,4.4,2 1424,2 C.
R' 8.4>4,2 34+4,2 62
R' >4004,2 884004,2 D0 D
Not;
A 4 Satelitul 82GPRN82 (a fi mutat din planul or'ital D0 pentru a face loc
satelitului >0GPRN,8
D 4 Satelitul >0GPRN,8 a fost lansat la > Noiem'rie 8,,2 ora ,1;.3 )T si a de(enit
operational la 88 Noiem'rie 8,,2 ora 0>;8. )T
..2 S%te"t"" 'eo!t%t"on%$" SBAS (S%te"te-B%!e& A#'ment%t"on SI!tem!)
Ta'elul 88 Satelitii &eostationari
SBAS S%te"t Lon'"t#&"ne% o$@"te" N$. PRN Not=
EGN"S
!nmarsat4.468GA"R4E 011Y 08, A
Artemis 801E 082 A
!nmarsat4.460G!"R4Y 81E 08> D
!nmarsat4.461G!"R >2E 0.0 C
YAAS
!nmarsat4.462GA"R4Y 12Y 088
!nmarsat4.46.GP"R 0+?E 0.2
EGN"SAEuropean Geostationar# Na(i&ation "(erla# S#stem
YAASAYide Area Au&mentation S#stem
Not;
A4Transmisii test intermitente
Capitolul 8 Receptoare GPS pa&.>
D4Semnal test industrial
C4Transmisii test pentru sistemul EGN"S *n modul 8 fr distante
..7 St$#,t#$% #n#" $e,epto$ GPSJ
)n receptor GPS are *n compunere dispoziti(e pentru receptia semnalului si pentru
procesarea acestuia
+.5.1 Antena
Fig. (.(. ScAema rece"tiei si "roces'rii semnal!l!i satelitar
" anten omnidirectional receptioneaz semnale de la satelitii GPS situati deasupra
orizontului Ma/oritatea antenelor folosite astzi sunt antene de tip microstrip sau Xuad Punctul de
referint pentru o anten GPS *l reprezint centrul de faz Cel mai important criteriu *n proiectarea
antenelor *l constituie sensi'ilitatea centrului de faz Wn unele cazuri centrul de faz poate diferi, ca
pozitie, de centrul &eometric 9mecanic: al antenei Wn timpul msurtorilor centrul mecanic si
punctul de statie tre'uie s se afle pe aceeasi (ertical Antenele se caracterizeaz prin parametrii
te%nici constructi(i; frec(entele receptionate, pozitia centrului de faz fat de centrul mecanic,
corectiile de ele(atie si azimut ale centrului de faz, temperaturile de lucru Pentru micsorarea
influentei efectului mutipat% si *nlturarea refle7iilor semnalului s4au proiectat modele speciale de
antene, cea mai cunoscut fiind antena tip C%o=e4Rin& Antenele pot fi proiectate numai pentru
unda 5
0
sau pentru 5
0
si 5
8
, precum si pentru receptionarea semnalelor DGPS De asemenea *n
functie de modul cum este inte&rat *n ec%ipamentul GPS antena poate fi intern sau e7tern
Semnalul este apoi preamplificat, filtrat si trimis 'locului de radio frec(ent
+.5.+ Bloul de )adio ()e%ent,
Wn 'locul de radio frec(ent se realizeaz *n primul r-nd demodularea semnalului de coduri
proces-ndu4se una sau dou frec(ente *n functie de tipul receptorului Semnalele sunt apoi preluate
pe canale separate pentru fiecare satelit receptionat Numrul de canale reprezint o caracteristic
important pentru un receptor GPS
Primele receptoare GPS a(eau un
numr limitat de canale si urmreau
satelitii sec(ential Acum
receptoarele au un numr suficient de
canale care permit urmrirea continu
Capitolul 8 Receptoare GPS pa&.+
6i& 8. Anten GPS
9continuousl# trac=in&: a semnalelor satelitilor Elementele de 'az ale 'locului de radio frec(ent
sunt oscilatoarele care &enereaz frec(entele de referint, filtrele pentru eliminarea frec(entelor
nedorite si mi7erele Simplificat, principiul este urmtorul; dou oscilatii de amplitudini si frec(ente
diferite sunt multiplicate rezult-nd un semnal cu dou componente, una de *nalt si una de /oas
frec(ent Se aplic apoi un filtru trece4/os, iar semnalul de /oas frec(ent care rm-ne este utilizat
*n continuare Pentru e7ecutarea msurtorile de faz se utilizeaz dou metode diferite; te%nica de
corelare a codurilor, care necesit cunoasterea unui cod PRN si te%nica independent de cod, care se
'azeaz pe ridicarea la ptrat a semnalului )n a(anta/ al ultimei metode *l reprezint faptul c nu
mai sunt necesre informatii le&ate de ceasul satelitului sau de elementele or'itei acestuia Am'ele
metode reconstruiesc unda purttoare nemodulat de la care se *ncepe msurarea fazei Pentru a
putea o'tine am'ele purttoare c%iar si *n a'senta codului P, *n multe receptoare se aplic o metod
%i'rid; purttoarea 5
0
este reconstituit prin corelarea codurilor utiliz-nd codul CGA, iar purttoarea
5
8
este reconstituit prin metoda independent de cod Wn cazul receptoarelor profesionale semnalul
de la anten este separat printr4un deple7or si transmis modulului de prelucrare analo&ic Acesta
const practic *n dou receptoare separate pentru 5
0
, respecti( pentru 5
8
, care asi&ur decon(ersia,
filtrarea si *n final di&italizarea semnalului Procesarea pe 5
0
se face *ncep-nd cu codul CGA At-t
pseudodistantele c-t si msurtorile de faz sunt determinate prin corelarea cu codul CGA local Se
proceseaz apoi codul P, dac nu este criptat, determin-ndu4se pseudodistantele si msurtorile de
faz prin corelarea cu codul P local Wn final, dac AS este acti( msurtorile de faz se o'tin din
corelarea codului CGA, iar pseudodistantele (or fi deri(ate cu a/utorul codului P4a/uttor 9P4Code
aided: &enerat de receptor Procesarea pe 5
8
se face *n functie de starea AS Dac nu este acti( se
determin pseudodistantele si msurtorile de faz prin corelarea cu codul P local Dac este acti(
msurtorile de faz si pseudodistantele (or fi deri(ate cu a/utorul codului P4a/uttor 9P4Code
aided: &enerat de receptor Metoda codului P4a/uttor a fost aplicat prima dat de Ma&na(o7 *n
033,
+.5.- 2i)op)oeso)ul
Microprocesorul controleaz *ntre&ul sistem permit-nd na(i&atia si o'tinerea coordonatelor
antenei *n timp real
+.5./ Bloul de ont)ol
Dlocul de control permite comunicarea interacti( cu receptorul 5a ma/oritatea
receptoarelor acest dispoziti( include tastatura si ecranul pe care sunt afisate informatii de stare ale
receptorului si satelitilor
+.5.5 Bloul de stoa)e a datelo)
Stocarea o'ser(atiilor si a mesa/elor de na(i&atie se face de o'icei pe suporturi ma&netice
amo(i'ile 9cartele PCMC!A sau C6: si mai rar pe memorii interne, caz *n care este necesar si
e7istenta unui port de comunicare pentru date
+.5.G Bloul de alimenta)e
Ma/oritatea receptoarelor dispun de surse de alimentare intern, 'aterii de acumulatori
re*ncrca'ili NiCd, NiM% sau 5i!on care asi&ur o autonomie de cel putin >4? ore De o'icei e7ist
si posi'ilitatea conectrii unor acumulatori e7terni sau a unor surse de curent continuu *n cazul
receptoarelor de la statiile permanente de referint
Capitolul 8 Receptoare GPS pa&.?
..: Kn 9#n,t"e &e m=$"m"e o@!eF%@"e ,# ,%$e pot ope$%- $e,epto%$ee GPS !e pot
,%!"9",% %!t9eJ
+.G.1. Reeptoa)e a)e ope)ea., u odul HFA.
Aceste receptoare fac parte din cate&oria celor numite *n mod curent na(i&atoare
Receptionarea semnalelor de la sateliti se face pe 2 p-na la 08 canale Determinarea pozitiei de face
fie *n sistem 'idimensional 98D:, latitudine, lon&itudine, fie *n sistem tridimensional 9.D:,
latitudine, lon&itudine si altitudini elipsoidale pe elipsoidul YGS?2 De asemenea pozitia mai poate
fi prezentat si su' form de coordonate )TM, )PS, etc Precizia de pozitionare *n cazul acestor
receptoare este *n medie de apro7imati( 01m 9Estimated Position Error: Multe dintre receptoare au
posi'ilitatea *nre&istrrii traseelor na(i&ate si memorrii coordonatelor unui numr limitat de puncte
*ntr4o memorie intern care apoi, prin intermediul unui port de comunicare, poate fi descrcat
+.G.+. Reeptoa)e a)e ope)ea., u odul HFA si m,su),to)i de (a., pe unda pu)t,toa)e
L
1
.
Ma/oritatea acestor receptoare au 08 canale Precizia de pozitionare a acestor receptoare este
mult im'unttit prin msurtorile de faz a/un&-nd p-n la 1m 9EPE: De asemenea aceste
receptoare pot stoca *n memorie mrimile msurate Prin postprocesarea ulterioar a datelor precizia
de determinare este su'stantial *m'unttit
+.G.-. Reeptoa)e a)e ope)ea., u odul HFA si m,su),to)i de (a., pe L
1
si L
+
.
Prin te%nici speciale aceste receptoare msoar si faza purttoarei 5
8
aplic-nd un procedeu
de multistratificare a semnalului care are ca efect resta'ilirea fazei undei purttoare la /umtate din
lun&imea de und Codul P nu tre'uie cunoscut deoarece el se pierde la procesare 6aza purttoarei
5
8
este apoi folosit *n com'inatie cu 5
0
pentru reducerea influentei ionosferei asupra semnalului
Acest lucru duce la o crestere su'stantial a preciziei de determinare a 'azelor lun&i
+.G./. Reeptoa)e a)e ope)ea., u odul HFA: odul P $B' si m,su),to)i de (a., pe unda
pu)t,toa)e L
1
.
Proiectat initial pentru aplicatii militare, din 03?3 accesi'il si utilizatorilor ci(ili, acest tip de
receptor este capa'il s msoare cu precizie decimetric 'aze lun&i de p-n la 0,,=m sau 'aze cu
lun&imi medii 98,=m: *n mai putin de dou ore
+.G.5. Reeptoa)e a)e ope)ea., u odul HFA: odul P $B' si m,su),to)i de (a., pe L
1
si
L
+
.
Aceste receptoare *n&lo'eaz te%nolo&ia de (-rf *n ceea ce pri(este componentele
constructi(e c-t si metodele cele mai a(ansate de filtrare si procesare a semnalului Toate acestea
conduc la determinarea rapid a 'azelor mari 9?, 0,, =m: cu precizii centimetrice
Wn afar de capacittile de receptie si prelucrare a semnalului enumerate anterior,
receptoarele GPS pot a(ea di(erse alte *m'unttiri constructi(e pentru cresterea performantelor;
Posi'ilitatea receptionrii corectiilor diferentiale DGPS transmise prin radio, GSM sau
!nternet de la statii fi7e permanente
Posi'ilitatea receptionrii corectiilor diferentiale transmise de satelitii &eostationari din
retelele YAAS sau EGN"S
..8 C%!"9",%$e% $e,epto%$eo$ GPS Dn 9#n,t"e &e p$e,"6"% %!"'#$%t=.
+.I.1.Na%igatoa)e
Denumite &eneric GPS4uri de m-n 9%and%eld GPS: aceste
receptoare lucrez numai cu codul CGA modulat pe 5
0

Receptionarea semnalelor se face pe ? 08 canale Precizia lor
este de 01m EPE Ma/oritatea modelelor mai noi au si
posi'ilitatea receptionrii corectiilor DGPS de la statii terestre
sau de la satelitii din retelele YAAS sau EGN"S Wn acest caz se
o'ser( o crestere semnificati( a preciziei 04.m Pe l-n&
functia clasic de na(i&are aceste receptoare mai prezint o serie
*ntrea& de facilitti cum sunt; memorarea coordonatelor si
atri'utelor pentru un numr limitat de puncte, *nre&istrarea traseelor na(i&ate
9coordonate, altitudine, azimute, (itez, timp:, 'usol electronic, altimetru,
calculator astronomic, diri/area pilotului automat, etc Alimentarea se face fie cu
acumulatori fie de la surse e7terne Antena poate fi *ncorporat sau e7tern detasa'il Transferul de
date *n si din memoria intern a na(i&atorului se face prin intermediul unui port de comunicatii
E7ist ec%ipamente dedicate utilizrii pentru auto(e%icole 9automoti(e GPS: sau pentu
am'arcatiuni 9marine GPS:
P$o&#,=to$ Mo&e N$.C%n%e Semn% P$e,"6"e
St%$t
$e,e
St%$t
,%&
Re#%$e Anten%
Garmin eTre7 08 5
0
, cod CGA 01m 21s 01s 8min !ntern
GPS08 08 5
0
, cod CGA 01m 21s 01s 8min !ntern
GPS!!!J 08 5
0
, cod CGA 01m 21s 01s 8min
Detasa'il
Zuad @eli7
GPSMAP +>S
08
YAAS
5
0
, cod CGA 01m4.m 21s 01s 8min
!ntern
Zuad @eli7
T%ales SporTra=
08
YAAS,
EGN"S,
MSAS
5
0
, cod CGA .m 8min 01s 01s
!ntern
Zuad @eli7
SporTra= Topo
08
YAAS,
EGN"S,
MSAS
5
0
, cod CGA .m 8min 01s 01s
!ntern
Zuad @eli7
Trim'le GeoOT
08
YAAS
5
0
, cod CGA
5
0
, faz
.m >,s 8,s 1s !ntern
+.I.+.O<2
Aceste receptoare numite de o'icei motoare GPS 9GPS en&ine: sunt proiectate pentru a intra
*n componenta unor sisteme comple7e care au ne(oie fie de determinarea *n mod continuu a pozitiei
*n care se afl la un moment dat fie au ne(oie de un semnal de timp foarte precis si sincronizat
Receptoarele au *ntre 08 si 82 de canale si lucreaz at-t cu codul CGA c-t si cu msurtori de faz pe
5
0
, iar unele dintre ele si pe 5
8
E7ist si pentru acest tip de receptoare posi'ilitatea de a receptiona
corectii diferentiale DGPS sau SDAS, iar unele dintre ele pot receptiona si procesa si semnalele de
Capitolul 8 Receptoare GPS pa&2,
la satelitii G5"NASS Precizia acestor receptoare (ariaz de la 14?m *n cazul na(i&atiei p-n la
centimetri *n cazul postprocesrii diferentiale Aceste receptoare sunt produse *n diferite forme;
cip GPS 9c%ipset: siGsau modul GPS 9'oard: pentru aplicatii "EM, receptor atasa'il direct la un port
)SD, receptor inte&rat Compact 6las%, receptor inte&rat Mini4Mouse, receptor atasa'il la PDA,
receptor atasa'il (ia Dluetoot%
a: ': c: d:
Fig. (.3. Com"onente *PS
Ta'elul 82 Receptoare "EM
St%$t
$e,e
St%$t
,%&
Re#%$e Anten%
CS! Yireless E(olution "EM
08
SDAS
5
0
, cod CGA
5
0
, faz
0,m48m 1,s 1s 8s Danda 5
Matsus%ita SD Card GPS 08 5
0
, cod CGA 0,m 0min 21s ?s Patc%
C6 Card GPS 08 5
0
, cod CGA 0,m 0min 21s ?s Patc%
Motorola MG20,, C%ip 08 5
0
, cod CGA 0,m41m 2,s .>s 0s Acti(
u4'lo7
RCD45T GPS
Recei(er Doard
0>
DGPS,
YAAS,
EGN"S
5
0
, cod CGA .m48m .2s ..s 0s Acti(
+.I.-. Reeptoa)e p)o(esionale topog)a(ie ! L1 od si (a.,
Aceste receptoare proceseaz codurile CGA si P si fac de
asemenea msurtori de faz pe 5
0
Precizia lor se *ncadreaz *ntre 1m
9autonom:, 81cm 9timp real4diferential: si 0cmJ8ppm 9postprocesare
diferential: Receptoarele au *ntre 08 si 8, de canale, unele dintre ele
a(-nd posi'ilitatea de a receptiona si procesa si semnalele de la satelitii
G5"NASS Pot lucra si *n timp real, cu corectii diferentiale
receptionate prin modem sau telefon GSM Pot a(ea antena *ncorporat
*n aceeasi carcas cu receptorul, tastatura, ecranul si 'ateriile, sau toate
sau o parte din aceste componente pot fi separate si conectate *ntre ele
prin ca'luri sau porturi infrarosii sau Dluetoot%
Ta'elul 81 Receptoare topo&rafice
St%$t
$e,e
St%$t
,%&
Re#%$e Anten%
5eica SR10, 08
5
0
, cod
CGA
Cod P,
faz
1m481cm
0cmJ8ppm
.min 21s 0,s
AT1,0
DGPS
GO080, 08
YAAS,
5
0
, cod
CGA
1m481cm
0cmJ0ppm
0min .,s .s AO08,0
DGPS
Capitolul 8 Receptoare GPS pa&20
Fig. (.<. ;i"!ri de
rece"toare *PS
St%$t
$e,e
St%$t
,%&
Re#%$e Anten%
EGN"S
Cod P,
faz
So==ia Stratus 08
5
0
, cod
CGA
Cod P,
faz
81m40m
1mm
8min 21s .s !ntern
T%ales ProMar=8
08
YAAS,
EGN"S,
MSAS
5
0
, cod
CGA
Cod P,
faz
.m40m
0cmJ0ppm
3,s 01s 01s Zuad @eli7
Topcon 5e&ac#4E G 2,
5
0
, cod
CGA
Cod P
.m4.,cm
01mm @
8,mm V
>,s 0,s 0s E7tern
Trim'le
2>,,5S
Sur(e#or
08
5
0
, cod
CGA
6az
1m48,cm
0cmJ0ppm
3,s .,s 01s
!ntern
Microstrip
Fig. (.>. ;i"!ri de rece"toare *PSM
com"onente to"ografice
+.I./ Geode.ie ! L1: L+ od si (a.,
Receptoarele din aceast cate&orie utilizeaz codurile CGA si P 9respecti( V at-t timp c-t AS
este acti(: si fac msurtori de faz pe 5
0
si 5
8
Receptoarele au 08 2, canale care permit
receptionarea semnalelor de la satelitii GPS, G5"NASS, YAAS, EGN"S, MSAS Precizia lor este
de 1m 9autonom:, 1cm 9timp real4diferential: si 1mmJ,1ppm 9postprocesare diferential:
Fig. (.4. Com"onente *PS
Fig. (.E ;i"!ri de rece"toare *PS ) geode#ice
Receptoarele pot lucra *n timp real, cu corectii diferentiale receptionate prin modem sau
telefon GSM Constructi(, receptoarele pot fi compacte, antena, receptorul, tastatura, ecranul si
'ateriile *ncorporate *n aceeasi carcas, sau componentele pot fi separate si conectate *ntre ele prin
ca'luri sau porturi cu infrarosu sau Dluetoot%
St%$t
$e,e
St%$t
,%&
Re#%$e Anten%
5eica SR1., 82
5
0
, cod CGA
Cod P, faz
5
8
, Cod P, faz
1m481cm
0cmJ0ppm
1mmJ,1ppm
.min 21s 0,s
E7tern
AT1,8
GO08.,
82
YAAS,
EGN"S
5
0
, cod CGA
Cod P, faz
5
8
, Cod P, faz
1m481cm
0cmJ0ppm
.mmJ,1ppm
0min .,s .s
E7tern
AO08,8
So==ia GSR8>1, 08
5
0
, cod CGA
6az
5
8
, faz
0?m421cm
0cm
1mm
1,s 2,s ,1s
E7tern
SN4>,,
T%ales UO4Sensor 82
5
0
, cod CGA
Cod P, faz
5
8
, Cod P, faz
.m
0cmJ8ppm
1mm
01,s 01s 1s E7tern
Topcon "d#sse#4E GGD
2,
GPS si
G5"NASS
5
0
, cod CGA
Cod P, faz
5
8
, Cod P, faz
.m4.,cm
0,mm @
01mm V
>,s 0,s 0s E7tern
Trim'le GPS 1?,,
82
YAAS,
EGN"S
5
0
, cod CGA
Cod P, faz
5
8
, Cod P, faz
1m481cm
0,mm
1mm
>,s .,s 01s
!ntern
Uep%#r
..L.St%t"" pe$m%nente
Receptoarele folosite pentru statii
permanente se *ncadreaz *n cate&oria
celor care fac msurtori de cod si faz
pe am'ele frec(ente 5
0
si 5
8
Antenele
utilizate *n acest caz sunt de tipul c%o=e
rin& 9Dorne [ Mar&olin model !GS:
Receptoarele au posi'ilitatea conectrii
la senzori meteo si la senzori de
*nclinare De asemenea sunt pre(zute
cu un port special pentru &enerarea
semnalului de timp Ma/oritatea
receptoarelor au posi'ilitatea conectrii
Capitolul 8 Receptoare GPS pa&2.
Fig. (.B Com"onente *PS
directe la retele locale 95AN: sau la
!nternet Transmisia datelor, respecti(
stocarea lor, se poate face fie direct, fie
prin intermediul conectrii la un PC
Administrarea statiei poate fi fcut fie
local, fie de la distant 9remote control:
prin intermediul pro&ramelor
specializate
)n caz special *l constituie receptoarele montate solitar cu elementele podurilor, cldirilor,
constructiilor %idrote%nice, pentru urmrirea *n timp real a deplasrilor acestora Tot aici tre'uie
mentionate statiile permanente de monitorizare a deplasrilor crustale
Ta'elul 8+ Receptoare GPS
St%$t
$e,e
St%$t
,%&
Re#%$e Anten%
5eica RS1,, C"RS 82
5
0
, cod CGA
Cod P
5
8
, Cod P
., cm
.mmJ,1ppm
.min 21s 0,s
E7tern
AT1,2 !GS
GRO 08,, Pro
82
YAAS,
EGN"S
5
0
, cod CGA
Cod P, faz
5
8
, Cod P, faz
1m481cm
0cmJ0ppm
.mmJ,1ppm
0min .,s .s
E7tern
AT1,2 !GS
T%ales iCGRS 82
5
0
, cod CGA
Cod P, faz
5
8
, Cod P, faz
.m40m
.mm
08,s .,s 2s
E7tern
C%o=e Rin&
..1.Cont$o# #t"%+eo$
Pentru &%idarea utila/elor terasiere sau a&ricole se utilizeaz
receptoare simpl sau du'l frec(ent care lucreaz *n timp real
Receptoarele au 08 82 de canale iar precizia de pozitionare este de
0 .,cm 9timp real4diferential: Cu a/utorul pro&ramelor
specializate si a ser(omecanismelor se poate asi&ura deplasarea
utila/elor pe traiectorii predefinite sau e7ecutarea spturilor siGsau
umpluturilor p-n la cotele sta'ilite
Ta'elul 8?
St%$t
$e,e
St%$t
,%&
Re#%$e Anten%
5eica MC1,, 82
5
0
, cod CGA
Cod P
5
8
, Cod P
., cm
.mmJ,1ppm
.min 21s 0,s
E7tern
AT1,8
..1;. S"!teme "ne$t"%e
Acestea sunt de fapt
sisteme de 842 receptoare GPS
du'l frec(ent inte&rate *n
aceeasi carcas Msurtorile de
cod si faz preluate de la 842
antene si prelucrate simultan
asi&ur determinarea orientrii,
respecti( a orientrii si pozitiei *ntr4un sistem tridimensional Sistemul poate lucra *n timp real sau
*n mod DGPS pentru determinarea cu precizie a pozitiei sau a (itezei
Ta'elul 83
St%$t
$e,e
St%$t
,%&
Re#%$e Anten%
Ta(ad TNSG#ro48 8 7 8, GPS 5
0
, cod CGA .m40cm >,s 0,s 0s Sistem de 8
Fig. (.1. /ece"toare *PS
a,
b,
9G5"NASS:
Cod P
5
8
, Cod P
antene e7terne
TNSG#ro42
2 7 8, GPS
9G5"NASS:
5
0
, cod CGA
Cod P
5
8
, Cod P
.m40cm >,s 0,s 0s
Sistem de 2
antene e7terne
..11. S"!teme m"Mte
Sistemul 5eica SmartStation este format dintr4o statie total din seria
TPS08,, la care este atasat, coa7ial cu a7a (ertical, modulul ATO08.,
SmartAntenna ATO08., SmartAntenna este de fapt un receptor GPS, RTN
du'l frec(ent, care se inte&reaz si comunic cu statia total Toate
setrile, comenzile, afisa/ul, functiile, operatiile si calculele specifice unui
receptor GPS sunt inte&rate *n procesorul, tastatura si afisa/ul statiei totale
Wn acest mod cele dou instrumente, TPS si GPS, sunt perfect inte&rate si
permit e7ecutarea unor lucrri cu un &rad foarte mare de precizie si
independent
St%$t
$e,e
St%$t
,%&
Re#%$e Anten%
5eica SmartStation
82
YAAS,
EGN"S
5
0
, cod CGA
Cod P, faz
5
8
, Cod P,
faz
1m481cm
0cmJ0ppm
.mmJ,1ppm
0 min ., s . s
!nte&rat
ATO08.,
<. SISTEME DE COORDONATE UTILIZATE KN TE(NOLOGIA GPS
Te%nol&ia GPS este de o'icei asociat cu sistemul de coordonate YGS ?2 Acest sistem este
un sistem tridimensional elipsoidal si are ca 'az elipsoidul YGS ?2
Receptoarele GPS colecteaz informatii de la satelit Wn urma prelucrrii semnalului primit
de la sateliti 9Capitolul >: coordonatele rezult pe elipsoidul YGS ?2 Wn tara noastr, dup cum este
'ine cunoscut, se utilizeaz sistemul de coordonate Stereo&rafic 03+, Acest sistem are ca elipsoid
de 'az, elipsodul Nraso(s=i Wn acest capitol sunt trecute *n re(ist doar sistemele de coordonate,
transformrile de coordonate fiind de fapt un alt capitol Primul pas spre a/un&erea la sistemul de
coorodonate Stereo&rafic 03+, const *n trecerea coordonatelor de pe elipsoidul YGS ?2 pe
elipsoidul Nraso(s=i Si&ur c dup ce sunt aduse pe elipsoidul Nraso(s=i, acestea pot fi proiectate
si pe alte plane, cunoscute si la noi cum ar fi Gauss fus de >\ sau Gauss fus de .\, )TM, etc Wn
cazul sistemelor locale, trecerea se face de o'icei prin sistemul Stereo&rafic 03+, sau Gauss pe 'aza
unor puncte comune
Wn cazul acestui curs (om prezenta sistemele de coordonate tridimensionale natural si
elipsoidal, sistemele plane Stereo&rafic 03+,, Gauss Nru&er si )TM
<.1 S"!teme &e ,oo$o&on%te n%t#$%e
Termenul natural defineste suprafata de referint a sistemului de coorodonate, *n cazul
nostru Geoidul De asemenea, mrimile care definesc sistemul sau coordonatele sunt referite tot *n
functie de elemente naturale 9latitudine si lon&itudine astronomic: Acest sistem de coordonate nu
este folosit *n calculele &eodezice deoarece suprafata de referint, &eoidul, este &reu calcula'il
9Volumul !, Capitolul 88: Din acest moti(, *n mod frec(ent se utilizeaz ca suprafat de referint
elipsoidul de rotatie sau sfera de raz medie Gauss
-.1.1. Sistemul de oo)donate a)te.ian geoent)i
Sistemul de coordonate cartezian &eocentric 96i&ura .0: are ca suprafat de referint
&eoidul Este sistemul de coorodonate fundamental al &eodeziei Este un sistem de coordonate
tridimensional rectan&ular cu centrul *n centrul de mas al Pm-ntului Pozitia unui punct oarecare
P de pe suprafata Pm-ntului este definit at-t *n sistem tridimensional c-t si *n coordonate
astronomice Cele trei a7e rectan&ulare sunt;
4 A7a U este a7a polilor<
4 A7a O este *n planul ecuatorului si intersecteaz meridianul ,\<
4 A7a V este perpendicular pe celelalte dou, situat *n planul ecuatorului, cu sensul
poziti( spre est
Capitolul . Sisteme de coordonate utilizate in te%nolo&ia GPS pa&2>
Fig!ra 5.. Princi"alele sisteme de coordonate nat!rale. Sistem!l de coordonate nat!ral
Coordonatele astronomice sunt;
4 latitudinea astronomic, notat <
Capitolul . Sisteme de coordonate utilizate in te%nolo&ia GPS pa&2+
U
T
U
CTS
C!"
G
T
M
S]
O
t
V
t
U
t
D
S
5
S

G
P
n
O
CTS
9GAM: *eoid!l
sfer' concentric'
c! Sfera Cereasc'
!rma meridian!l!i
instantane! al
"!nct!l!i S
4 lon&itudinea astronomic, notat
Pentru a defini pozitia punctului nu pe &eoid ci pe suprafata terenului, acestor dou
coorodonate li se adau& altitudinea ortometric, notat @
"R

5atitudinea astronomic, , a punctului S este un&%iul format de (erticala punctului S cu
planul ecuatorial al &eoidului 5on&itudinea astronomic, , este un&%iul diedru format de
meridianul astronomic al punctului Green$ic% cu meridianul punctului S Altitudinea ortometric,
@
"R
, este diferenta pe (ertical, msurat pe (erticala locului, dintre punctul S de pe suprafata
terenului si punctul *n care (erticala punctului S *nteap &eoidul 6izic, (erticala unui punct oarecare
S este dat de firul cu plum' Toate o'ser(atiile &eodezice sunt referite la (erticala locului, care
tre'uie s coincid cu a7a (ertical a oricrui aparat &eodezic 9statie total, receptor GPS, ni(el:
amplasat *n punctul respecti(
-.1.+. Sistemul ast)onomi loal.
Sistemul de coordonate prezentat mai sus este un sistem tridimensional si nu poate fi utilizat
*n lucrrile topo&rafice curente Pe *ntinderi mici este ne(oie ca suprafetele de teren s fie
prezentate pe planuri "rice suprafat de teren este de la sine *nteles c este o calot sferic Wn
momentul proiectrii pe un plan se produc anumite rupturi, apar anumite erori pe distante, pe
un&%iuri, *n calculul suprafetelor Dac planul pe care se proiecteaz suprafata de interes este
tan&ent la suprafata respecti( 9o suprafat mic:, atunci deformatiile datorate proiectiei sunt
minime Planul nou creat tre'uie s ai' un sistem de coordonate local "lan 'ine definit De
asemenea, tre'uie definit datumul de referint 9Capitolul > din Cursul de topo&rafie &eodezie,
Volumul !!: Ca punct fundamental sau de ori&ine al sistemului de coordonate 9topocentru: poate fi
ales punctul P de pe suprafata pm-ntului "ricare punct de pe suprafata fizic a Pm-ntului poate
de(eni ori&ine a unui sistem de coordonate 9topocentru: Acest nou sistem de coordonate 96i&ura
.0:, astronomic local, are a7ele definite astfel;
- planul orizontal 7
a
#
a
este perpendicular pe directia &ra(ittii<
- a7a 7
a
este situat *n meridianul local al punctului P 9ori&inea sistemului:, deci cu
sensul poziti( spre nordul &eo&rafic<
- a7a #
a
are sensul poziti( spre estul astronomic si este perpendicular at-t pe a7a 7
a
c-t si pe directia &ra(ittii<
- altitudinea, @
"R
, definit si mai sus, este *ndreptat dup tan&enta la directia
&ra(ittii, cu sensul poziti( ctre zenitul astronomic
"rice alt punct din (ecintatea punctului P si (izi'il din acest punct, poate fi determinat *n
acest sistem de coordonate prin msurtori clasice 9directii, distante, un&%iuri zenitale: sau GPS
Msurtorile clasice sunt denumite si coordonate astronomice polare locale;
- D 4 distanta *nclinat dintre cele dou puncte<
- 4 azimutul astronomic al punctului de statie *n raport de punctul nou, R<
- 4 un&%iul zenital, format *ntre (erticala locului punctului P si directia PR<
Coordonatele astronomice polare locale care definesc pozitia punctului nou R *n sistemul
astronomic local pot fi transformate *n coordonate naturale locale, respecti( 7
a
#
a
@
"R
, pentru punctul
R
,
,
,
,
cos
sin sin
sin cos
:
6
7
8
8
a
a
a
a
9.0:
<.. S"!teme &e ,oo$&on%te ,onFent"on%e
Dup cum am precizat anterior, *n practica &eodezic, &eoidul este *nlocuit cu un elipsoid de
Capitolul . Sisteme de coordonate utilizate in te%nolo&ia GPS pa&2?
rotatie Ale&erea unui elipsoid de rotatie nu se face *nt-mpltor Este necesar ca elipsoidul ales s
fie foarte apropiat de &eoid *n zona de interes Wn prezent se utilizeaz elipsoidul YGS?2 care
apro7imeaz cel mai 'ine &eoidul si este utilizat de toate trile care efectueaz determinri GPS
-.+.1 <uatiile pa)amet)ie ale elipsoidului de )otatie.
Elipsoidul de referint, adic elipsoidul folosit la un moment dat, *ntr4o tar sau mai multe
tri, pentru rez(ol(area pro'lemelor &eodezice, este un elipsoid de rotatie cu turtire mic la poli
P
P
/
A
W
G
L
B
O
x
X
Y
S
/
o
H norm ala la elipsoid
E
S
Z
X

(
n
o
r
d

g
e
o
d
e
z
ic
g
Z

(
z
e
n
i!

g
e
o
d
e
z
ic
g
Y
(es! geod ezic
g
S
//
A
/

/
"
//
"
A
#
o
E
Fig. 5.( Princi"alele sisteme de coordonate nat!rale. Sistem!l de coordonate eli"soidal
Ecuatia &eneral a unui elipsoid de rotatie, e7primat su' form impicit;
, 0
'
U
a
V O
8
8
8
8 8
+
+
9.8:
este putin folosit *n &eodezia elipsoidal
Parametrii &eometrici prin care se poate defini, &eometric, un elipsoid de rotatie sunt;
Z
O W
Y
X
E
S
///
S
//
S
/
P
/
n
E
P
S
B
L
r
a
z$ Z
S
Z
s
B
r$ x
S
///
O
x
%
& '
B
'
Fig. 5.5 SemiaFa mare +ra#a ec!atorial',
O@ OD a
4 semia7a mic< 9.2:
G
OP OP b
4 turtirea 9&eometric:< 9.1:
8 8
b a D
4 e7centricitatea liniar< 9.>:
8
8 8
a
b a
e

4 prima e7centricitate 9numeric:< 9.+:
Capitolul . Sisteme de coordonate utilizate in te%nolo&ia GPS pa&23
8
8 8
G
b
b a
e

4 a doua e7centricitate 9numeric:< 9.?:
8
8
b
a
c 4 raza de cur'ur polar 9.3:
Primii trei parametri se mai numesc si parametri &eometrici principali
Definirea elipsoidului de rotatie se face prin doi parametri &eometrici 9din cei mentionati:,
dintre care unul tre'uie s fie liniar
Wn ta'elul .0 se prezint (alorile numerice ale parametrilor a si f pentru elipsoizii de
referint care au fost utilizati *n decursul anilor *n tara noastr, precum si pentru elipsoidul
recomandat de A!G *n anul 03?,
Ta'elul .0 Elipsoizi de referint folositi *n Rom-nia
Den#m"$e% e"p!o"&##"
&e $e9e$"nt=
An#
&ete$m"n=$""
Sem"%M% m%$e a
0m3
T#$t"$e%
n#me$",=
(
Pe$"o%&% &e
#t""6%$e Dn
RomEn"%
Dessel 0?20 > .++ .3+,001 0;833,018? 0?+.4030>
Clar=e 0??, > .+? 82.,,,, 0;83.,1 030>403.,
@a#ford 03,3 > .+? .??,,,, 0;83+,, 03.,40310
Nraso(s=i 032, > .+? 821,,,, 0;83?,. 03104prezent
Sistemul &eodezic de
referint 03?,
03?, > .+? 0.+,,,, 0;83?,81+ 4
YGS 4 ?2 0,3?2 > .+? 0.+,,,, 0;83?,81+88 033,4prezent
Relatiile principale de le&tur dintre parametrii &eometrici ai elipsoidului de rotatie sunt;
( )
n
n
a f a b
+

0
0
0 9.0,:
( )
8 8 8
0 e a b 9.00:
8
8
0
0
0 0 0
e
e f
+
9.08:
8
8
8 8
0
8
e
e
f f e
+
9.0.:
8
8
8
8
8
0 0
8
e
e
f
f f
e

9.02:
a
D
e 9.01:
b
D
e
9.0>:
Prin dez(oltri *n serie se o'tine de asemenea;
?
.
2
? 8
2 8 2 8
+
+ +
e e e e
f 9.0+:
Capitolul . Sisteme de coordonate utilizate in te%nolo&ia GPS pa&1,
Wn &eodezia elipsoidal se opereaz frec(ent cu ecuatiile parametrice, *n functie de
coordonatele D si 5, adic;
O A O 9D, 5:<
V A V 9D, 5:<
U A U 9D, 5:
Pentru deducerea acestora este util s se determine, *n preala'il, ecuatiile parametrice ale
elipsei meridiane;
7 A 7 9D:< z A z 9D:,
deoarece le&tura dintre coordonatele O, V, U si respecti( 7, z 9fi& .8: este imediat;
O A 7 cos 5< V A 7 sin 5< U A z 9.0?:
Ecuatia elipsei meridiane su' form implicit este;
( ) , 0
'
z
a
7
z , 7 f
8
8
8
8
+ 9.03:
sau, *n functie de 9.00:;
( ) , a
e 0
z
7 z , 7 f
8
8
8
8

+ 9.8,:
Coeficientul un&%iular al tan&entei la elips *n punctul S 9fi& .8, ': poate fi e7primat su'
forma;
( ) D ct& D 3, t&
d7
dz
+ 9.80:
sau su' forma;
( )
z
7 e 0
f
f
d7
dz
8
7
z

9.88:
Din e&alarea ultimelor dou relatii rezult;
D sin e 0
D cos a
7
8 8
9.8.:
!ntroduc-nd e7presia 9.8.: *n 9.8,: se o'tine;
( )
D sin e 0
D sin e 0 a
z
8 8
8
9.82:
iar, *n continuare, din relatia 9.8.:;
cos
n
9.81:
)ltimele dou relatii reprezint ecuatiile parametrice ale elipsei meridiane *n functie de
latitudinea &eodezic D Pentru scrierea mai concentrat a acestor ecuatii, precum si pentru usurarea
calculelor practice, se folosesc frec(ent urmtoarele functii au7iliare;
D sin e 0 Y
8 8

9.8>:
8 8 8
0 D cos e 0 V +
9.8+:
unde;
D cos e
9.8?:
6olosind relatiile de le&tur dintre parametrii elipsoidului de referint 9.0,: 4 9.0+:,
rezult;
V
c
Y
a
9.83:
Wn acest mod, ecuatiile parametrice ale elipsei meridiane 9.82: si 9.81: se pot e7prima si
su' forma;
( ) ( )
V
D sin e 0 c
Y
D sin e 0 a
z
V
D cos c
Y
D cos a
7
8 8

9..,:
)tiliz-nd aceste ecuatii, precum si relatiile 9.0?: rezult ecuatiile parametrice ale
elipsoidului de rotatie;
( ) ( )
V
D sin e 0 c
Y
D sin e 0 a
U
V
5 sin D cos c
Y
5 sin D cos a
V
V
5 cos D cos c
Y
5 cos D cos a
O
8 8

9..0:
-.+.+. Sistemul glo&al elipsoidal.
Sistemul &lo'al elipsoidal este similar cu sistemul cartezian &lo'al &eocentric "ri&inea
sistemului este *n imediata apropiere a centrului sistemului cartezian &lo'al &eocentric, respecti( c-t
mai aproape de centrul de mas al Pm-ntului De asemenea, cele trei a7e de coordonate sunt
apropiate p-n la coincident cu a7ele de coordonate ale sistemului cartezian &lo'al &eocentric Este
de asemenea un sistem de coordonate tridimensional rectan&ular Pozitia unui punct oarecare P de
pe suprafata Pm-ntului este definit at-t *n sistem tridimensional elipsoidal c-t si *n coordonate
elipsoidale 9latitudinea si lon&itudinea elipsoidal: 9fi&ura .8: Cele trei a7e rectan&ulare sunt;
- A7a U^ este c-t mai aproape de a7a polilor &eo&rafici<
- A7a O^ este *n planul ecuatorului elipsoidal si intersecteaz meridianul ,\ al
elipsoidului respecti(<
- A7a V^ este perpendicular pe celelalte dou, situat *n planul ecuatorului
elipsoidului, cu sensul poziti( spre est
Coordonatele elipsoidale, analo& coordonatelor astronomice sunt;
- latitudinea &eodezic, notat D<
- lon&itudinea &eodezic, notat 5
Pentru a defini pozitia punctului nu pe elipsoid ci pe suprafata terenului, acestor dou
coorodonate li se adau& altitudinea elipsoidal, notat @
E

5atitudinea &eodezic, D, a punctului P este un&%iul format de normala la elipsoid *n
punctul P cu planul ecuatorului elipsoidului de referint 5on&itudinea &eodezic, 5, este un&%iul
diedru format de meridianul &eodezic al punctului P cu meridianul &eodezic al punctului
Green$ic% Altitudinea elipsoidal, @
E
, este diferenta pe (ertical, msurat pe normala la elipsoid
a punctului P, dintre punctul P de pe suprafata terenului si punctul *n care normala le elipsoid a
punctului P *nteap elipsoidul
De remarcat c meridianul ,
,
al elipsoidului nu corespunde cu meridianul ,
,
al &eoidului De
asemenea, *n mod normal, fiecare elipsoid are alt ori&ine pentru meridianul ,
,
si alt pozitie a
ecuatorului De e7emplu, *ntre elipsoidul Nraso(s=i si elipsoidul YGS?2 este o diferent de circa
0C pe lon&itudine si circa >C pe latitudine la ni(elul trii noastre
-.+.-. Sistemul elipsoidal loal.
Asa cum am definit sistemul astronomic local, tot astfel este definit si sistemul elipsoidal
local 96i&ura .8:
Sistemul de coordonate, eli"soidal local, are a7ele definite astfel;
- planul orizontal 7
e
#
ae
este perpendicular pe normala la elipsoid<
- a7a 7
e
este situat *n meridianul &eodezic al punctului P 9ori&inea sistemului:, deci
cu sensul poziti( spre nordul &eodezic<
- a7a #
e
are sensul poziti( spre estul &eodezic si este perpendicular at-t pe a7a 7
e
c-t
si pe normala la elipsoid<
- altitudinea, @
E
, definit si mai sus, este *ndreptat dup normala la elipsoid, cu
sensul poziti( ctre zenitul &eodezic
Coordonatelor astronomice polare le corespund coordonatele elipsoidale polare locale;
- D 4 distanta *nclinat dintre cele dou puncte<
- A 4 azimutul astronomic al punctului de statie *n raport de punctul nou, R<
-
E
4 un&%iul zenital, format *ntre normala la elipsoid a punctului P si directia PR<
Coordonatele elipsoidale polare locale care definesc pozitia punctului nou R *n sistemul
elipsoidal local pot fi transformate *n coordonate elipsoidale locale, respecti( 7
e
#
e
@
E
, pentru
punctul R
,
,
,
,
a
a
a
a
cos
sin sin
sin cos
D
U
V
O
O

9..8:
<.< S"!teme &e ,oo$o&on%te p%ne
-.-.1 Sistemul de oo)donate Ste)eog)a(i 1JI0
P$o"e,t"% !te$eo'$%9",= 118; este proiectia oficial folosit *n prezent *n RomEn"%.
5.5... :efinitie si caracteristici "rinci"ale Proiectia azimutal perspecti( plan secant are
polul proiectiei *n punctul Z
o
de coordonate D
o
A 2>_ si 5
o
A 81_ est Green$ic% Proiectia a fost
adoptat *ncep-nd cu luna septem'rie 03+0 c-nd a fost emis decretul nr .,1 Bcu pri(ire la
acti(itatea &eodezic, topo4foto&rammetric si carto&rafic` A fost preluat, ca suprafat de
referint, elipsoidul *$%!oF!A" A(anta/ul aceste proiectii este reprezentarea *ntre&ii tri pe un
sin&ur plan Cercul de deformatie nul are raza de 8,0+0? m si reprezint intersectia planului
secant cu elipsoidul de rolatie "ri&inea sistemului de a7e de coordonate rectan&ulare este *n
punctul Z
o
, a7a 7 fiind *ndreptat ctre nord, iar a7a # ctre est
5.5..(. Form!lele de transformare a coordonatelor B, L Kn F, y si res"ectiv F, y Kn B, L se
'azeaz pe formule cu coeficienti constanti 9H="e N St$#t#, 031+, C%"!t$# N M#nte%n#, 03+1 s
a:
Capitolul . Sisteme de coordonate utilizate in te%nolo&ia GPS pa&1.
6ormulele cu coeficienti constanti sunt e7primate *n functie de diferenta de latitudine D si
de diferenta lon&itudine 5 dintre punctul care se transcalculeaz 9de coordonate D, 5: si polul
proiectiei Z
o
S4au folosit metodele propuse de V%&"m"$ ($"!toF *n anul 03.+ care constau *n
dez(oltarea *n serie T%Io$, *n /urul punctului central Z
o
, a tuturor elementelor care depind de
latitudine 9latitudinea izometric X, raza paralelului r, etc: Coeficientii constanti sunt deri(atele
calculate *n punctul central "peratiunile de transcalcul *ncep prin calcule pre&titoare;
a. ;ransformarea coordonatelor geode#ice B, L Kn coordonate rectang!lare F, y.
, ,
L L L B B B
9...:
2 2
0, 0,

L L B B 9..2:
Wntr4o prima etap se calculeaz coordonatele 7
G
si #
G
*n plan tan&ent la elipsoid;
1
01
1
,1
. .
..
. 8
8.
.
0.
.
,.
1
10
2
20
.
.0
8
80 00 ,0
>
,>
8 2
28
8 .
.8
8 8
88
8
08
8
,8
>
>,
1
1,
2
2,
.
.,
8
8, 0, ,,
L B b L b
L B b L B b L B b L b
L B b L B b L B b L B b L B b L b y
L a
L B a L B a L B a L B a L a
B a B a B a B a B a B a a F
+ +
+ + + + +
+ + + + + +
+
+ + + + + +
+ + + + + + +
9..1:
Valorile coeficientilor constanti sunt;
a
oo
A ,,,,,,,,, a
o8
A .+18,021+000 a
o2
A ,,..1308+ a
o>
A 4,,,,,,1+1
a
0o
A .,?+1?,31+3?0. a
08
A 433,38?,3>> a
02
A 4,,,>888?+
a
8o
A +1,.1?23>+ a
88
A 4>,>+2?>30 a
82
A ,,,,,88>0
a
.o
A >,,80>8+.. a
.8
A 4,,,+0.,2>
a
2o
A 4,,,02?1+0 a
28
A 4,,,,81300
a
1o
A ,,,028>,3
a
>o
A 4,,,801?.2
'
o0
A 8010+3,28,?.++ '
o.
A 48.,80.?>+2 '
o1
A 4,,,,?>211
'
00
A 40,+>+,?.?>8?3 '
0.
A 40,38?0,01 '
01
A ,,,,,23>3
'
80
A 408?,>>,,8?+ '
8.
A ,,0.0>,3?
'
.0
A 48,0,>,308 '
..
A ,,,,8.+00
'
20
A 4,,,231.82
'
10
A ,,,,,28>.
Wn urmtoarea etap se determin coordonatele *n planul secant;
c # # c 7 7
9..>:
*n care; c A ,,333+1,,,,
Pentru determinarea coordonatelor finale fat de ori&inea Z
,
, se adau& (alorile 1,,,,, pe
7 si pe #
b. ;ransformarea coordonatelor rectang!lare F, y Kn coordonate geode#ice B, L.
Si pentru aceast transformare sunt necesare urmtoarele calcule pre&titoare;
Trecerea coordonatelor plane rectan&ulare 7, # din planul secant *n planul tan&ent<
c # # c 7 7
9..+:
*n care; c
G
A 0,,,,81,,>.
Pentru omo&enizarea ecuatiilor coordonatele rectan&ulare 7
G
si #
G
se multiplic *n preala'il
cu factorul 0,
41
Transformarea coordonatelor rectan&ulare 7, # din plan tan&ent *n coordonate &eodezice D,

5 se realizeaz cu relatiile;
1
01
1
,1
. .
..
. 8
8.
.
0.
.
,.
1
10
2
20
.
.0
8
80 00 ,0
>
,>
2 8
82
2
02
2
,2
8 2
28
8 .
.8
8 8
88
8
08
8
,8
1
1,
2
2,
.
.,
8
8, 0, ,,
y F b y b
y F b y F b y F b y b
y F b y F b y F b y F b y F b y b L
y a
y F a y F a y a
y F a y F a y F a y F a y a
F a F a F a F a F a a B
+ +
+ + + + +
+ + + + + +
+
+ + + +
+ + + + + +
+ + + + + +
9..?:
aa
oo
A ,,,,,,,,, aa
o8
A 48>,821+.,8 aa
o2
A ,,,,..08. aa
o>
A 4,,,,,,,,8
aa
0o
A .8.?,++828+> aa
08
A 4,,>8,8,13 aa
02
A ,,,,,0+.1
aa
8o
A 4,,81>,8+3 aa
88
A 4,,,,33?0. aa
82
A ,,,,,,,11
aa
.o
A 4,,,>>80>3 aa
.8
A 4,,,,,0?3.
aa
2o
A ,,,,,,.0. aa
28
A 4,,,,,,,.0
aa
1o
A ,,,,,,,82
'a
o0
A 2>2+,8?2113> 'a
o.
A 4,,1,8,?,2 'a
o1
A ,,,,,0081
'a
00
A +1,.0310,2 'a
0.
A 4,,,8?3331 'a
01
A ,,,,,,0,3
'a
80
A 0,1,>820. 'a
8.
A 4,,,,0082+
'a
.0
A ,,,8?3331 'a
..
A 4,,,,,,.>.
'a
20
A ,,,,,1>82
'a
10
A ,,,,,,0,3
5.5..5. :eformatiile Kn "roiectia stereografic' BE1. :eformatia liniar', descris *n 9,%p.
7- Fo 1: are aceeasi (aloare pe (ertical si almucantarat;
8
cos
0
8
#

9..3:
Wn proiectia stereo&rafic 03+, deformatiile liniare *n interiorul cercului de secant sunt
ne&ati(e, a/un&-nd p-n la 481 cm *n polul Z
o
al proiectiei Pe linia cercului de secant deformatiile
liniare sunt nule, iar *n afara cercului de secant deformatiile liniare sunt poziti(e
Rezult pentru deformatia !ngAi!lar' 9(ol 0, cap 1, 7.<.<:;
,
8
sin
+
b a
b a
9.2,:
adic proiectia stereo&rafic 03+, este conform Modulul de deformatie a s!"rafetelor 9(ol 0,
cap 1, 7.<..:, este;
8
cos
0
2
8
#
"
9.20:
-.-.+ Sistemul de oo)donate Gauss A)uge)
P$o"e,t"% G%#!!-*$O'e$. Aceast proiectie a fost introdus *n tara noastr *n anul 0310
Din anul 03+0, *n lucrrile ci(ile, proiectia G%#!!-*$O'e$ a fost *nlocuit cu proiectia stereo&rafic
03+, Specialistii militari folosesc *n continuare proiectia G%#!!-*$O'e$
5.5.(.. :efinitie si caracteristici "rinci"ale. Proiectia G%#!!-*$O'e$ este o proiectie
cilindric trans(ersal, conform si are ca suprafat de referint elipsoidul *$%!oF!A" Specific
proiectiei este reprezentarea elipsoidului pe fuse, adic pe portiuni delimitate de meridiane situate la
latitudini diferite, *n functie de scopul urmrit Astfel, fusele pot fi de >_ sau de ._ sau mai mici
9pentru reprezentri la scri mari: "rice fus, indiferent de mrime, are un meridian aFial, a crui
lon&itudine D
o
este precizat *n raport de meridianul ori&ine Conform unei *ntele&eri
internationale, aceeptat si de tara noastr, numerotarea fuselor de >_ se face cu cifre ara'e, de la 0
la >,, spre est, de la meridianul de 0?,_, care separ fusele numrul 0 9cuprins *ntre 0+2_ si 0?,_
lon&itudine (estic: si numrul >, 9cuprins *ntre 0+2_ si 0?,_ lon&itudine estic: Tara noastr se
reprezint *n fusele de >_ cu numrul .2 9D
o
A 80_ est Green$ic%: si numrul .1 9D
o
A 8+_ est
Green$ic%:
Meridianul a7ial al fusului se reprezint *n plan printr4o linie dreapt, care se ia ca a7 "b,
9sensul poziti( spre nord: a sistemului de coordonate plane pentru fusul respecti( A7a "# este
perpendicular pe a7a "7 si cu sensul poziti( spre est
5.5.(.(. Form!lele de transformare a coordonatelor B, L Kn F, y si res"ectiv F, y Kn B, L se
'azeaz pe formule cu coeficienti constanti 9H="e N St$#t#, 031+, C%"!t$# N M#nte%n#, 03+1 s
a:, principiile de deducere a acestora fiind similare cu cele descrise *n 9(ol 0, cap 1, <.<..<.:
a ;ransformarea coordonatelor geode#ice B, L Kn coordonate rectang!lare F, y
Si *n aceast transformare sunt necesare unele calcule pre&titoare;
, ,
L L L B B B
9.28:
*n care D
o
A 2>_, iar 5
o
A lon&itudinea meridianului a7ial al fusului respecti(
2 2
0, 0,

L L B B 9.2.:
Wntr4o prima etap se calculeaz coordonata 7 si coordonata # raportate la fusul respecti(;
1 8
81
1
01
1
,1
. 2
2.
. .
..
. 8
8.
.
0.
.
,.
2
20
.
.0
8
80 00 ,0
2 .
.2
2 8
82
2
02
2
,2
8 2
28
8 .
.8
8 8
88
8
08
8
,8
2
2,
.
.,
8
8, 0, ,,
L B b L B b L b
L B b L B b L B b L B b L b
L B b L B b L B b L B b L b y
L B a L B a L B a L a
L B a L B a L B a L B a L a
B a B a B a B a a F
+ + +
+ + + + + +
+ + + + +
+ + + +
+ + + + + +
+ + + + +
9.22:
Valorile coeficientilor constanti sunt urmtoarele;
a
oo
A ,,,,,,,,, a
o8
A .+18,021+, a
o2
A 0,2,..0
Capitolul . Sisteme de coordonate utilizate in te%nolo&ia GPS pa&1>
a
0o
A .,?+1?,31?,8 a
08
A 408,,328? a
02
A 4,,88,8>
a
8o
A +1,.>,>2 a
88
A 40+,>202> a
82
A 4,,,,181
a
.o
A 4,,,>213 a
.8
A ,,,0>,+ a
.2
A ,,,,0.1
a
2o
A 4,,,13,3 a
28
A ,,,0.3>
'
o0
A 8010+3,28,?. '
o.
A 48,?,31+ '
o1
A 4,,,.,+,
'
00
A 40,+>+,?.?8> '
0.
A 4?,,1220 '
01
A 4,,,,,,2
'
80
A 4812,>303> '
8.
A ,,28?>8 '
81
A ,,,,,>3
'
.0
A 2,0.?2. '
..
A ,,,80+,
'
20
A ,,,1.>, '
2.
A 4,,,,,?.
Coordonata final 7 rezult din; 7 A 7 J 7
o
, *n care 7
o
A 1,3>0+1,+2+ m
b. ;ransformarea coordonatelor rectang!lare F, y Kn coordonate geode#ice B, L.
!nitial se calculeaz diferenta 7 A 7 4 7
o
*n care 7
o
a fost definit anterior
Pentru omo&enizarea calculelor de transformare, coordonatele rectan&ulare 7 si # se
multiplic cu factorul 0,
41
1 .
.1
1 8
81
1
01
1
,1
. 1
1.
. 2
2.
. .
..
. 8
8.
.
0.
.
,.
1
10
2
20
.
.0
8
80 00 ,0
2 .
.2
2 8
82
2
02
2
,2
8 1
18
8 2
28
8 .
.8
8 8
88
8
08
8
,8
1
1,
2
2,
.
.,
8
8, 0, ,,
y F b y F b Fy b y b
y F b y F b y F b y F b Fy b y b
y F b y F b y F b y F b Fy b y b L
y F a y F a Fy a y a
y F a y F a y F a y F a Fy a y a
F a F a F a F a F a a B
+ + + +
+ + + + + + +
+ + + + + +
+ + + +
+ + + + + + +
+ + + + + +
9.21:
Coeficientii constanti de mai sus au (alorile;
aa
oo
A ,,,,,,,,, aa
o8
A 48>,821+.,8 aa
o2
A ,,,,2.?+8
aa
0o
A .8.?,++828+, aa
08
A 4,,?03030. aa
02
A ,,,,,8228
aa
8o
A 4,,81>,8?, aa
88
A 4,,,0.0+2> aa
82
A ,,,,,,,3,
aa
.o
A 4,,,,,0001 aa
.8
A 4,,,,,8?03 aa
.2
A ,,,,,,,,.
aa
2o
A ,,,,,,8,? aa
28
A 4,,,,,,,1+
aa
1o
A ,,,,,,,,, aa
18
A 4,,,,,,,,0
'a
o0
A 2>2+,8?21>0, 'a
o.
A 4,,13+81210 'a
o1
A ,,,,,021>.
'a
00
A +1,.0310,, 'a
0.
A 4,,,.10>3.? 'a
01
A ,,,,,,02+?
'a
80
A 0,+30+>2, 'a
8.
A 4,,,,021>.8 'a
81
A ,,,,,,,,3,
'a
.0
A ,,,.10>32 'a
..
A 4,,,,,,2381 'a
.1
A ,,,,,,,,,2
'a
20
A ,,,,,+8?8 'a
2.
A 4,,,,,,,010
'a
10
A ,,,,,,023 'a
1.
A 4,,,,,,,,,2
'a
>0
A ,,,,,,,.,
Pentru calculul coordonatelor D si 5 se folosesc formulele 9.28:
5.5.(.5. :eformatiile Kn "roiectia G%#!!-*$O'e$
Capitolul . Sisteme de coordonate utilizate in te%nolo&ia GPS pa&1+
Jod!l!l de deformatie liniar' 9(ol 0, cap 1, 7.<.1: are forma;
2
2
8
8
82 8
0
/
y
/
y
+
+ 9.2>:
*n care #
G
este deprtarea punctului considerat fat de meridianul a7ial
Se o'ser( c deformatia liniar creste cu ptratul deprtrii fat de meridianul a7ial si este
nul pe acesta
:eformatia !ngAi!lar' 9(ol 0, cap 1, 7.<.<: este nul deoarece semia7ele elipsei
deformatiilor sunt e&ale
Jod!l!l de deformatie a s!"rafetelor 9(ol 0, cap 1, 7.<..:;
p A
1
-.-.- Sistemul de oo)donate =T2
P)oietia =N"V<RSAL TRANSV<RSAL 2<RHATOR $=T2'
Proiectia MERCAT"R este o proiectie cilindric si are mai multe (ariante, *n functie de
pozitia cilindrului Cand cilindrul este tan&ent la ecuatorul elipsoidului, proiectia este normal sau
direct C-nd cilindrul este tan&ent la un meridian dat, proiectia este trans(ersal Proiectia
MERCAT"R a fost definit *n anul 01>3 de catre matematicianul olandez GER@ARD NREMER
cunoscut si su' pseudonimul MERCAT"R 9010840132: Varianta normal a fost folosit initial de
MERCAT"R si descris apoi de YR!G@T 90133: Varianta trans(ersal a fost descris de
5AMDERT in anul 0++8, dez(oltat de GA)SS intre anii 0?8140?., si adaptat pentru carto&rafie
de NR)GER *n anul 0308 Datorita acestui fapt, (arianta trans(ersal poart si numele de proiectie
conform GA)SS4NR)GER Wn anul 031, s4a *nceput ela'orarea unui sistem de referint
uni(ersal, pentru *ntrea&a suprafat terestr, introdus pentru %rtile topo&rafice utilizate de trile
mem're NAT" denumit )TM 9)ni(ersal Trans(ersal Mercator: Prin sistemul de proiectie )TM
se poate reprezenta aproape *ntrea&a suprafat a &lo'ului terestru cu e7ceptia zonelor polare
Sistemul )TM acoper suprafata cuprins *ntre paralela de ?,
o
latitudine sudica si paralela
de ?2
o
latitudine nordica Datorita acestui fapt fusele terestre cu latime de >
o
in lon&itudine 9definite
la fel ca si in proiectia GA)SS4NR)GER: cuprinse intre aceste paralele poarta denumirea de zone
Peste limita de ?2
o
latitudine nordica pana la pol, respecti( peste limita de ?,
o
latitudine sudica pana
la pol se aplica un alt sistem de proiectie denumit )PS 9)ni(ersal Polar Stereo&rafic:
Sistemul )TM este deose'it de alte proiectii cilindrice prin faptul ca parametrii proiectiei
)TM au fost calculati pentru mai multi elipsoizi de referinta diferiti, in scopul de a a/un&e la o
unificare mondiala, astfel; C5ARNE 0??> 9America de Nord:, C5ARNE 0??, 9Africa:, DESSE5
0?20 9fostele tari so(ietice, Taponia si partea de sud4est a Asiei:, EVEREST 0?., 9!ndia si partile
alaturate ale sud4estului Asiei: si @AV6"RD 03,3 9celelalte parti ale lumii: !n urma pro&reselor
facute in &eodezia spatiala, in anul 03?2 s4a introdus proiectia )TM pe elipsoidul asociat sistemului
Y"R5D GE"DET!C SVSTEM 03?2, determinat cu a/utorul satelitilor artificiali ai Pamantului
Elipsoidul de rotatie ales astfel este YGS?2, folosit pentru utilizarea in scopuri militare si ci(ile a
sistemului de pozitionare cu sateliti GPS 9G5"DA5 P"S!T!"N!NG SVSTEM:
Parametrii care definesc un elipsoid 9pentru urmatoarele definitii se (or considera toate
lun&imile e7primate in metri si toate coordonatele &eo&rafice in radiani, daca nu este specificat
altce(a: sunt sta'iliti dupa cum urmeaza;
9pentru emisfera Sudica si Vestica se foloseste notatia ne&ati(a:
a A semia7a mare a elipsoidului
b A semia7a mica a elipsoidului
Capitolul . Sisteme de coordonate utilizate in te%nolo&ia GPS pa&1?
f A turtirea A
a
b a
e
(
A 9prima e7centricitate:
8
A
8
8 8
a
b a
A f +()f,
e
(
A 9a doua e7centricitate:
8
A
8
8 8
b
b a
A
8
8
0 e
e
A
8
: 0 9
: 8 9
f
f f
n A
b a
b a
+
A
f
f
8

A raza de cur'ura a meridianului A
8 G . 8 8
8
: sin 0 9
: 0 9
e
e a

A raza de cur'ura in primul (ertical A
8 G 0 8 8
: sin 0 9 e
a
90Je
(
cos
8
:
S A arcul de meridian A A
4 Bsin8
JCsin2
4:sin>
JDsin?
unde;
L : 9
>2
?0
: 9
2
1
0 M
1 2 . 8
+ + + n n n n n a A
L
>2
11
: 9
?
+
M
8
.
1 2 . 8
+ + + n n n n n a B
L : 9
2
.
M
0>
01
1 2 . 8
+ + n n n n a C
L
0>
00
M
2?
.1
1 2 .
+ + n n n a :
L M
108
.01
1 2
+ n n a D
9D ,,.mm:
Parametrii proiectiei )TM sunt definiti dupa cum urmeaza;

A latitudinea
A lon&itudinea

^ A latitudinea piciorului perpendicularei duse din punct pe meridianul central

o
A lon&itudinea ori&inii proiectiei 9meridianul central:

o
A diferenta lon&itudinii fata de meridianul central
G
o
A factorul de scara central care reprezinta o reducere ar'itrara aplicata tuturor
lun&imilor &eodezice pentru a reduce deformarea ma7ima de scara a proiectiei A ,333>
G A factorul de scara in punctul de lucru pe proiectie
6N A 6als Nord 9,m pentru emisfera Nordica si 0,,,,,,,m pentru emisfera Sudica:
6E A 6als Est 91,,,,,m:
E A E 6E
E A (aloarea coordonatei rectan&ulare Est
N A (aloarea coordonatei rectan&ulare Nord
C A con(er&enta meridianelor
Termenii utilizati in calculul ecuatiilor &enerale ale proiectiei )TM sunt;
T
0
A S=
o
T
8
A
8
cos sin
o
G
T
.
A : cos a 2 cos a 3 tan 1 9
82
cos sin
2 2 8 8 8
.

e e
G
o
+ +
T
2
A
: cos a tan 038 cos a tan >,, cos a ?? cos a tan >?, cos a .82
cos a 221 cos a tan .., cos a 8+, tan tan 1? >0 9
+8,
cos sin
? ? 8 > > 8 ? ? 2 2 8 > >
2 2 8 8 8 8 8 2 8
1

e e e e e
e e e
G
o
+ +
+ + +
T
1
A : tan tan 12. tan .000 0.?1 9
2,.8,
cos sin
> 2 8
+

+
o
G
T
>
A
o
G cos
T
+
A : cos a tan 0 9
>
cos
8 8 8
.

e
G
o
+
T
?
A
: cos a tan 82 cos a tan >2
cos a 2 cos a 0. cos a tan 1? cos a 02 tan tan 0? 1 9
08,
cos
> > 8 2 2 8
> > 2 2 8 8 8 8 8 2 8
1

e e
e e e e
G
o

+ + + +
T
3
A : tan tan 0+3 tan 2+3 >0 9
1,2,
cos
> 2 8
+

+
o
G
T
0,
A
8
8
a tan
o
G
T
00
A
: a cos a a tan 3 a cos a 2 a cos a a tan . 1 9
82
a tan
8 8 8 2 2 8 8 8
2 .

e e e
G
o
+ +
T
08
A
: a cos a a tan 038 a cos a a tan ?2
a cos a a tan 881 a cos a ?? a cos a a tan 3, a cos a a tan >> a cos a 0,,
a cos a . a cos a a tan 818 a tan 21 a cos a 2> a tan 3, >0 9
+8,
a tan
? ? 8 > > 8
2 2 2 ? ? 8 8 2 2 2 8 > >
2 2 8 8 8 2 8 8 8
> 1

e e
e e e e e
e e e
G
o
+
+ + +
+ + +
T
0.
A
: a tan 01+1 a tan 2,31 a tan .>.. 0.?1 9
2,.8,
a tan
> 2 8
? +

+ + +
o
G
T
02
A
o
G a cos
0

T
01
A
: a cos a a tan 8 0 9
a cos >
0
8 8 8
.
,
.

e
G
+ +
T
0>
A
: a cos a a tan 82 a cos a a tan 2 a cos a 2
a tan 82 a cos a a tan ? a cos a . a tan 8? a cos a > 1 9
a cos 08,
0
> > 8 2 2 8 > >
2 8 8 8 2 2 8 8 8
1 1

e e e
e e e
G
o
+ +
+ + + +
T
0+
A
: a tan +8, a tan 0.8, a tan >>8 >0 9
a cos 1,2,
0
> 2 8
+ +

+ + +
T
0?
A sin
T
03
A : cos a 8 cos a . 0 9
.
cos sin
2 2 8 8
8

e e + +
Capitolul . Sisteme de coordonate utilizate in te%nolo&ia GPS pa&>,
T
8,
A
: cos a tan 82 cos a tan >, cos a 00 cos a tan 1,
cos a .. cos a tan 01 cos a .1 cos a 01 tan 8 9
01
cos sin
? ? 8 > > 8 ? ? 2 2 8
> > 8 8 8 2 2 8 8 8
2

e e e e
e e e e
+
+ + +
T
80
A : tan 8 tan 8> 0+ 9
.01
cos sin
2 8
>

+
T
88
A
o
G
a tan
T
8.
A
: a cos a 8 a cos a a tan 0 9
.
a tan
2 2 8 8 8
. .

e e
G
o
+
c
T
82
A
: a cos a a tan 82 a cos a 00 a cos a a tan 8+ a cos a a tan +
a cos a 8, a cos a 3 a cos a a tan a tan . a cos a 8 a tan 1 8 9
01
a tan
? ? 8 ? ? > > 8 2 2 8
> > 2 2 8 8 8 2 8 8 8
1 1

e e e e
e e e e
G
o
+
+ + + + + +
T
81
A
: a tan 21 a tan 0,1 a tan ++ 0+ 9
.01
a tan
> 2 8
+ +

+ +
o
G
T
8>
A : cos a 0 9
8
cos
8 8
8
e +
: cos a tan 82 cos a tan 2? cos a 2

cos a tan 8? cos a 0. cos a 02 tan 2 1 9
82
cos
T
> > 8 2 2 8 > >
8 8 8 2 2 8 8 8
2
8+

e e e
e e e
+
+ + +
T
8?
A : tan 0> tan 02? >0 9
+8,
cos
2 8
>

+
Capitolul . Sisteme de coordonate utilizate in te%nolo&ia GPS pa&>0
Fig. 5.3
ProiecOia U;J
T
83
A
: a cos a 0 9
8
0
8 8
8 8

e
G
o
+
PQ, PQeQ PQ PQeQ

PQ eQ PQ eQ PQ e
G
o
> > 8 2 2 8
> > 2 2 8 8
2 2
.,
cos tan 82 cos tan 82
cos 2 cos 3 cos a > 0 9
82
0
T

+ + +
T
.0
A
> >
+8,
0
o
G
Calculele, utilizand termenii de mai sus, asi&ura o precizie de apro7imati( ,,,0 secunde de
arc pentru coordonatele &eo&rafice si de ,,0m pentru coordonatele rectan&ulare
Transformarea coordonatelor &eo&rafice in coordonate rectan&ulare;
( )
( )
3
+
?
1
+
.
>
1
?
2
>
.
2
8
8
0
; ; ; ; FD D
; ; ; ; ; F% %

+ + + +
+ + + + +
Transformarea coordonatelor rectan&ulare in coordonate &eo&rafice;
0+
+
0>
1
01
.
02 ,
0.
?
08
>
00
2
0,
8
; D ; D ; D D;
; D ; D ; D ; D
+ + +
+ +

5atitudinea
a
se o'tine prin iteratii succesi(e 'azate pe termenul T0
Con(er&enta meridianelor 9din coordonate &eo&rafice:;
80
+
8,
1
03
.
0?
; ; ; ; C + + +
Con(er&enta meridianelor 9din coordonate rectan&ulare:;
81
+
82
1
8.
.
88
; D ; D ; D D; C +
6actorul de scara 9din coordonate &eo&rafice:;
( )
8?
>
8+
2
8>
8
,
0 ; ; ; G G + + +
6actorul de scara 9din coordonate rectan&ulare:;
( )
.0
>
.,
2
83
8
,
0 ; D ; D ; D G G + + +
Proiectia )TM prezint a(anta/ul reducerii deformatiilor liniare prin introducerea unui
factor de scara su'unitar de4a lun&ul meridianului a7ial 9central: al fusului 9zonei: !n proiectia
GA)SS4NR)GER deformatiile liniare de4a lun&ul meridianului a7ial 9central: al fusului sunt nule
9modulul de deformatie liniar este e&al cu 0:, acestea crescand pe masura ce ne indepartam de
meridianul a7ial, a/un&and la o (aloare ma7ima in apropierea meridianelor din mar&inile fusului 9la
latitudinea medie a Romaniei deformatiile a/un& la apro7imati( +14++ cmG=m: !n proiectia )TM
aceste deformatii ma7ime, in (ecinatatea meridianelor din mar&inile fusului, se in/umatatesc prin
introducerea factorului de scara su'unitar de4a lun&ul meridianului a7ial al fusului 9zonei: 6actorul
de scara su'unitar care apare de4a lun&ul meridianelor a7iale ale zonelor se datoreaza faptului ca, in
acest caz, cilindrul nu mai este tan&ent la meridianul a7ial 9central: al zonei ca la proiectia GA)SS4
NR)GER, ci secant !ntersectia dintre suprafata terestra si suprafata cilindrului se face dupa doua
meridiane numite meridiane de secanta Proiectia )TM face parte din &rupa proiectiilor cilindrice
trans(ersale conforme, care dau o reprezentare a elipsoidului de referinta direct pe planul
cilindrului Reprezentarea suprafetei terestre se face pe zone de >
o
diferenta de lon&itudine, proiectia
)TM fiind o proiectie conforma, deci un&%iurile nu sunt deformate 9modulul de deformatie
un&%iular este e&al cu 0: Datorita faptului ca deformatiile liniare sunt mici, iar deformarile
un&%iulare sunt nule, creste precizia reprezentarii terenului pe o %arta topo&rafica e7ecutata in
proiectia )TM Uonele in proiectia )TM se numeroteaza incepand de la meridianul de lon&itudine
0?,
o
9meridianul opus meridianului care trece prin punctul Green$ic%:, cu cifre ara'e de la 0 la >,,
in sens antiorar
Suprafata elipsoidului pe plan se proiecteaza astfel;
- reprezentarea este conforma 9modulul de deformatie un&%iulara este nul:<
- reprezentarea meridianului a7ial 9central: al unei zone este o dreapta fata de care
proiectia este simetrica<
- factorul de scara pe directia meridianului a7ial este G
o
A ,333>, deci cilindrul care
este circumscris elipsoidului nu mai este tan&ent la meridianul a7ial, ca in cazul
proiectiei GA)SS4NR)GER, ci secant, dupa doua meridiane simetrice fata de
meridianul a7ial, numite meridiane de secanta<
- sistemul de coordonate este propriu fiecarui fus
!ntr4o zona de >
o
e7ista linii de secanta 9cu deformatii liniare nule: situate la
apro7imati( 0?,,,,m E si V fata de meridianul a7ial 9central: al zonei respecti(e
Pentru e(itarea coordonatelor ne&ati(e, meridianului a7ial 9central: i se atri'uie o (aloare
falsa a estului de 1,,,,,m, practic, meridianul a7ial al zonei de >
o
este translatat spre stan&a cu
1,,,,,m
Astfel meridianele de secanta se afla la coordonata .8,,,,m E si respecti( >?,,,,m E
A7ele sistemului rectan&ular al unei zone de >
o
in proiectia )TM sunt in(ersate fata de
proiectia GA)SS4 NR)GER;
- a7a "7 9a'scisa: este pe orizontala si este data de proiectia ecuatorului in planul
%artii topo&rafice
- a7a "# 9ordonata: este pe (erticala si este data de proiectia meridianului central
9a7ial: al zonei respecti(e
!n proiectia )TM factorul de scara este 0,,, de4a lun&ul liniilor 9meridianelor: de
secanta, descreste pana la ,333> de4a lun&ul meridianului a7ial si creste pana la 0,,0, in zonele
meridianelor de la mar&inile zonei
Meridianele si paralele se reprezinta in proiectia )TM prin cur'e oarecare, meridianele fiind
simetrice fata de meridianul a7ial al zonei care conform conditiei puse se reprezinta printr4o linie
dreapta
Paralelele sunt simetrice fata de Ecuator, care se reprezinta printr4o linie dreapta
Pozitia unui punct oarecare in planul proiectiei 9in planul %artii: se determina intr4o retea de
coordonate rectan&ulare O, V Grila rectan&ulara se realizeaza ducand linii paralele la a7ele de
coordonate ale fiecarei zone
Toate coordonatele O in proiectia )TM contin translatia de 1,,,,,m Pentru a afla pozitia
e7acta a unui punct oarecare fata de meridianul central al zonei respecti(e, se (a scadea 1,,,,,m
din (aloarea coordonatei O
!n emisfera sudica apare particularitatea referitoare la coordonatele V 9ordonate: ne&ati(e
Pentru a e(ita coordonate ne&ati(e in emisfera sudica se adopta ca Ecuatorul sa ai'a ordonata de
0,,,,,,,m 9(ala'il numai pentru coordonatele din emisfera sudica: Aceasta (aloare se /ustifica
astfel; de la Ecuator la Polul Sud sunt 3,
o
latitudine, distanta de teren acoperita de 0
o
de latitudine
este de cca 000 =m, deci; 3,
o
7 000=m 33,,,,,m 0,,,,,,,m
Coordonatele &eo&rafice sunt e7primate in masuri un&%iulare, mai precis in &rade
se7azecimale incepand cu (aloarea de ,
o
la Ecuator, paralelele fiind numerotate pana la (aloarea de
?2
o
N si ?,
o
S Deoarece latitudinea poate a(ea aceeasi (aloare numerica la N sau la S de Ecuator,
se (a indica intotdeauna directia N sau S
5on&itudinea se masoara atat spre Est cat si spre Vest incepand de la meridianul de ori&ine
9meridianul ce trece prin punctul Green$ic%: Meridianele la Est de meridianul ori&ine mer& pana
la (aloarea de 0?,
o
si sunt dentificate ca lon&itudine estica Similar se procedeaza si cu lon&itudinile
(estice
Romania se afla pe fusele .2 si .1, mar&inea de /onctiune dintre cele doua zone este
Capitolul . Sisteme de coordonate utilizate in te%nolo&ia GPS pa&>.
meridianul de lon&itudine de 82
o
, situat apro7imati( la /umatatea Romaniei
E7istenta mai multor zone in proiectia )TM 9ca si in cazul proiectiei GA)SS4NR)GER:
impune posi'ilitatea transformarii coordonatelor dintr4un fus in celalalt Aceasta operatiune este
ceruta in cazul unor lucrari care se e7ecuta pe suprafete a doua zone in(ecinate 9adiacente:
Fig. 5.<. %omenclat!ra foilor de Aart' Kn "roiectia U;J
Nomenclatura reprezinta un sistem de pozitionare a foilor pe %arta pe suprafata &lo'ului
terestru si totodata o metoda de identificare unica a acestora
Nomenclatura foilor de %arta in proiectia )TM este diferita de aceea pentru foile de %arta in
proiectia GA)SS4NR)GER
!n proiectia GA)SS4NR)GER, ca scara de 'aza se utilizeaza 0;81,,,, iar in proiectia )TM
sunt utilizate doua scari de 'aza si anume; 0;1,,,, si 0;81,,,,
Nomenclatura unei foi de %arta la scara 0;81,,,, este formata din doua &rupuri de caractere
alfanumerice despartite prin linioara astfel;
4primul &rup este alcatuit din doua litere si doua cifre cu urmatoarea semnificatie;
- prima litera reprezinta emisfera nordica 9N: sau emisfera sudica 9S:<
- a doua litera reprezinta inter(alul de 2
o
pe latitudine in care se afla foaia
Numerotarea incepe cu litera A de la Ecuator spre N si S "rdinea literelor este cea din
alfa'etul latin 9de la A la V:
- &rupul de doua cifre reprezinta numarul zonei 9fusului in proiectia GA)SS4
NR)GER: Dupa cum stim, Romania se afla pe zonele 9fusele: .2 si .1
al doilea &rup de caractere este format dintr4un numar ce reprezinta pozitia foii intr4un
cadru de 2
o
pe latitudine si >
o
pe lon&itudine
E7emplu; N5 .24,> se citeste astfel;
- N A emisfera nordica<
- 5 A inter(alul cuprins intre paralelele de 22
o
si 2?
o
latitudine<
- .2 A zona .2 9a patra de la Green$ic% spre est: care
- este cuprinsa intre meridianele de 0?
o
si 82
o
lon&itudine<
- ,> A a sasea foaie de %arta din zona de 2
o
latitudine si >
o
lon&itudine<
Ca si in proiectia GA)SS4NR)GER, %arta la scara 0;0,,,,,, a fost luata ca 'aza pentru
%artile la scara 0;81,,,, Deci, pentru o'tinerea unei foi de %arta la scara 0;81,,,, s4a impartit
foaia de %arta la scara 0;0,,,,,, in 0> foi de %arta la scara 0;81,,,, daca suprafata reprezentata
este cuprinsa intre ecuator si paralela de 2,
o
latitudine nordica respecti( intre ecuator si paralela de
2,
o
latitudine sudica Dimensiunea unei astfel de foi de %arta la scara 0;81,,,, este de 0
o
pe
latitudine si 0
o
.,^ pe lon&itudine
6oaia de %arta la scara 0;0,,,,,, se imparte in 08 foi de %arta la scara 0;81,,,, daca
suprafata reprezentata este cuprinsa intre paralela de 2,
o
latitudine nordica si paralela de ?2
o
latitudine nordica respecti( intre paralela de 2,
o
latitudine sudica si paralela de ?,
o
latitudine sudica
Dimensiunea unei astfel de foi de %arta la scara de 0;81,,,, este de 0
o
pe latitudine respecti( de 8
o
pe lon&itudine
Nomenclatura unei foi de %arta la scara 0;81,,,, se compune deci din nomenclatura foii de
%arta la scara 0;0,,,,,, si numarul foii de %arta rezultat din impartire
Nomenclatura foii de %arta la scara 0;1,,,, are ca 'aza tot %arta la scara 0;0,,,,,,, dar
denumirile pornesc de la zonele si su'zonele delimitate de interesul NAT"
Dimensiunea unei foi de %arta la scara 0;1,,,, in zona Rom-niei este de 01^ pe latitudine si
0?^ pe lon&itudine 9!n proiectia GA)SS4NR)GER, foile de %arta la scara 0;1,,,, au
dimensiunile de 0,^ pe latitudine si 01^ pe lon&itudine:
Suprafata reprezentata la scara 0;1,,,, in proiectia )TM este mai mare astfel decat
suprafata reprezentata la aceasta scara in proiectia GA)SS4NR)GER
6oaia de %arta la scara de 0;0,,,,,, a(and dimensiunile de .,^ pe latitudine si .>^ pe
lon&itudine, se o'tine prin impartirea unei foi de %arta la scara 0;0,,,,,, in ?, de planse
Dimensiunile cadrului foii de %arta la scara 0;1,,,, rezulta din impartirea foii de %arta la
scara 0;0,,,,, in patru
Retelele rectan&ulare militare constau din linii paralele ce se intersecteaza su' un&%iuri
drepte si care formeaza o retea rectan&ulara 5iniile N S se numesc norduri, iar liniile E V se
numesc esturi
!nter(alul dintre doua linii succesi(e ale unui astfel de caroia/ rectan&ular este functie de
scara %artii topo&rafice militare respecti(e
S,%$% Inte$F%# $etee" $e,t%n'#%$e
0; 81 ,,, 0 =m
0; 1, ,,, 0 =m
0; 0,, ,,, 0 =m sau 0, =m
0; 81, ,,, 0, =m
0; 1,, ,,, 0, =m
0; 0 ,,, ,,, 0, =m
Pentru zonele terestre cuprinse intre latitudinile de ?2
o
N si ?,
o
S se utilizeaza reteaua
rectan&ulara )TM, deci si pentru Rom-nia
Caroia/ul rectan&ular militar de referinta 9MGRS: a fost proiectat pentru a fi utilizat
impreuna cu caroia/ul rectan&ular )TM
MGRS reprezinta (ersiunea alfa numerica a coordonatelor rectan&ulare numerice )TM
Glo'ul terestru a fost di(izat in >, de zone 9fuse: de >
o
lon&itudine si fasii latitudinale de ?
o
98, de astfel de fasii latitudinale, incepand de la paralela de ?,
o
S si pana la paralela de ?2
o
N:
6asiile latitudinale se noteaza cu literele alfa'etului latin, ma/uscule incepand cu litera C si
terminand cu litera O, e7ceptand literele ! si " 9fasia O are 08
o
:
Uonele de >
o
se numeroteaza de la 0 la >, incepand de la antemeridian in sens antiorar
Deci, o re&iune oarecare de pe &lo' este localizata in sistemul MGRS prin identificarea
zonei terestre 9zona de >
o
si fasia latitudinala de ?
o
:
Aceasta identificare este unica si se numeste Bdenumirea zonei reteleiC
Romania se intinde in zonele )TM .2 si .1 si in 'anda de latitudine T
-.-./ Sisteme de oo)donate loale
Wn capitolele .08 si .8. au fost discutate Sistemul astronomic local si sistemul elipsoidal
local De aici se poate deduce c orice punct de pe suprafata terestr poate de(eni ori&inea unui
sistem de coordonate local
Sistemele de coordonate locale sunt create pentru lucrri de mic an(er&ur sau pentru
lucrri in&ineresti Astfel, se ale&e un plan de proiectie si un sistem de a7e de coordonate care s
satisfac ne(oile locale Wn multe cazuri sistemul de coordonate este le&at la sistemul Stereo&rafic
03+, printr4un punct ori&ine care are coordonatele *n sistem stereo&rafic 03+, Se ale&e o orientare
ctre un punct al retelei, iar distanta redus la planul de proiectie este aceeasi cu distanta redus la
orizont Wn acest mod se face o le&tur cu proiectia national Este totusi periculoas aceast
practic, deoarece toate celelalte puncte ale retelei locale 9*n afara punctului ori&ine care are
coorodnate identice *n sistem stereo&rafic si local: (or a(ea coordonate *n sistem local, dar foarte
apropiate de (alorile a'solute *n sistem Stereo&rafic 03+, Wn acest mod se pot crea confuzii c-nd se
calculeaz coordonatele punctelor de *ndesire Astfel de cazuri concrete sunt la Arad si Craio(a 5a
Arad, datorit deformatiilor foarte mari *n sistemul Streo&rafic 03+,, reteaua local a municipiului a
fost proiectat pe un plan local Punctul de plecare al retelei locale are aceleasi coordonate *n
am'ele sisteme Celelalte puncte ale retelei locale au coordonate *n sistem local, dar foarte apropiate
de (alorile lor *n sistemul national Valorile a'solute *ncep s difere semnificati( *n cele dou
sisteme de coordonate spre mar&inea localittii 9diferente de circa 8 metri pe 7 si 8 metri pe #: Este
foarte periculos, deoarece pentru utilizatorii o'isnuiti aceste diferente nu sunt 'ine *ntelese si se
creaz confuzii
E7ist utilizatori care nu pot face le&area la reteaua national si *n acest caz, pentru fiecare
parcel, creaz un sistem de coordonate local Astfel, ale& o ori&ine a sistemului cu coordonate
0,,,G0,,, sau 0,,,,G0,,,,, functie de *ntinderea lucrrii, ale& un nord luat de o'icei cu 'usola sau
de pe plan si dez(olt lucrrile de detaliu Este la fel de periculos acest procedeu deoarece lucrrile
nu pot fi pozitionate nicieri si nu pot fi *ncrcate *n 'ncile de date Si&ur, ca element de le&tur
pentru sistemele acestea putem lua colturile de proprietate, dar *n Rom-nia fiecare proprietar are
coltul lui care nu prea 'ate cu al (ecinului si astfel le&tura se rupe
Este recomandat ca documentatiile s fie realizate *n sistemul national pentru a a(ea un
sistem unic de proiectie, sau, dac se lucreaz pentru anumite domenii de interes national
9e7ploatri minere, comple7e %idroener&etice sau de iri&atii 4 desecri, lucrri pentru realizarea
cadastrului ur'an, lucrri pentru (G <2/1111 sa:, s e7iste puncte cu cocordonate comune *n
am'ele sisteme de coordonate
Capitolul . Sisteme de coordonate utilizate in te%nolo&ia GPS pa&>>
2. SISTEMUL EUROPEAN DE REHERINT EUREH
2.1 Gene$%"t=t"
A(anta/ele te%nolo&iei GPS au fost recunoscute cu multi ani *n urm, si astfel a fost
or&anizat o prima campanie GPS *n scopul de a sta'ili un Cadru uniform European de Referint
9E)RE6: *n partea (estic a Europei Prin campanii succesi(e GPS, reteaua a fost e7tins spre
prtile estice ale Europei si *n unele tri s4au efectuat campanii mai sustinute Cooperarea
international *n interiorul Europei a a(ut ca rezultat realizarea unei precizii foarte mari a retelei
&eodezice tridimensionale cu le&turi la sistemele de referint &lo'ale si nationale
S4au dez(oltat strate&ii si linii de &%idare pentru *ndesirea retelei, proceduri de o'ser(are,
flu7 de date si analize de date Aceasta a condus la reteaua permanent GPS de azi, cuprinz-nd mai
mult de ?, de statii, ser(ice de pstrarea datelor si este sustinut de 08 centre de analiz Rezultatele
arat o retea dens si precis 9JG4.mm in componenta orizontal, JG4>mm in componenta de
altitudine:
Din 0331, accentul a fost pus pe componenta de altitudine, rezult-nd o adaptare, e7tindere si
o im'unttire a Retelei de Ni(elment a )niunii Europene 9)E5N: si sta'ilirea unei Retele de
Referint GPS pe Vertical European 9E)VN: Astzi, contri'utiile retelei E)RE6 se *ndreapt
spre acti(itti multi4disciplinare cum ar fi estimarea parametrilor meteorolo&ici si le&area mirelor de
maree 9sta'ilirea altitudinilor zero ale di(erselor mri si diferentele dintre ele:
Pentru a *ntele&e mai 'ine aspectele le&ate de realizarea retelei E)RE6, este necesar
definirea unor termeni de referint Wn pozitionarea &eodezic, unde te%nicile de o'ser(are dau
pozitiile a'solute *ntr4un sistem terestru de referint este fundamental s ai definit un sistem terestru
si inertial de referint
2.. S"!teme &e $e9e$"nt= !" ,%&$e &e $e9e$"nt=
/.+.1 Sistemul de Re(e)int, "nte)national He)es
$"HRS ! "nte)national Helestial Re(e)ene System'
Sistemul de Referint !nternational Ceresc 9!CRS: si Sistemul Terestru !nternational de
Referint 9!TRS International Terrestrial Refrence S#stem: sunt dou sisteme care rezol(
pro'lemele &eodezice si &eodinamice cu precizie foarte mare Am'ele sisteme sunt realizate prin
cele mai a(ansate si precise te%nici 'azate pe cooperare international si sunt *ntretinute cu costuri
ridicate !CRS este 'aza pentru realizarea unui sistem inertial care ser(este, printre altele, la
descrierea miscrii corpurilor ceresti si a satelitilor artificiali !TRS reprezint cel mai precis sistem
terestru de referint si care este sursa pentru realizarea unui alt sistem de referint 9de e7emplu
YGS?2: si a sistemelor de referint re&ionale 9de e7emplu ETRS?3: !CRS const *n al&oritmi si
constante recomandate pentru realizarea lui si a Cadrului de Referint !nternational Ceresc 9!CR6:
Al&oritmii si constantele contin, de o'icei, un set de parametri si proceduri calculate 9de e7emplu
formule pentru precesie si nutatie, coeficientii precesiei, amplitudinea nutatiei, (iteza luminii, etc:
/.+.+ Had)ul de Re(e)int, "nte)national He)es
$"HR* ! "nte)national Helestial Re(e)nee *)ame'
Cum a fost spus mai sus, *n concordant cu recomandarea )niunii Astronomice
!nternationale 9!A):, !CRS este realizat de !CR6 !CR6 este definit de coordonatele ecuatoriale
precise T8,,,, a sursei radio e7tra&alactice determinate cu o'ser(atii !nterferometrice 9V5D!
Ver# Lon& Baseline Interferometr#: Este un cadru a crei directie este *n concordant cu cea din
Capitolul 2 Sistemul European de referind E)RE6 pa&>+
catalo&ul 6N1 "ri&inea este localizat *n 'aricentrul sistemului solar *n conformitate cu modelul
o'ser(atiilor *n cadrul relati(ittii &enerale Sta'ilitatea cadrului este 'azat pe presupunerea c
sursa nu are propria ei miscare Sunt efectuate (erificri permanente pentru a se asi&ura c aceast
ipotez este real Estimarea coordonatelor, realizate de !ERS, se 'azeaz pe cadrul indi(idual
produs de Centrul de Analiz al !ERS Wn fiecare an sunt realizate cadre e7tra&alactice de &rupuri
independente V5D! Selectia este fcut de !CR6 Al&oritmul selectat este proiectat la *nceput
pentru mentinerea directiilor a7elor fi7ate pe realizarea succesi(, *n timp ce coordonatele surselor
indi(iduale sunt perfectionate )nele erori sistematice *n pozitionarea surselor si *n orientarea
a7elor pot fi cauzate de precizia sla' a teoriei precesiei si nutatiei a con(entiei !A) Erorile sunt de
ni(elul a c-tor(a milisecunde de arc Alt tip de posi'ile erori sistematice sunt le&ate de ele(atia
/oas a o'ser(atiilor *n cazul e7tinderii nord4sud a o'ser(atiilor *n retea Accesul la !CRS se poate
face prin catalo&ul surselor de coordonate pu'licat *n Raportul Anual !ERS Este inclus un total de
>,? o'iecte ale cror coordonate (or fi monitorizate pe 'aza unor noi o'ser(atii si a unei noi
analize
/.+.- Sistemul Te)est)u Hon%entional de Re(e)int,
$HTRS ! Hon%entional Te))est)ial Re(e)ene System'
Pentru rezol(area pro'lemelor practice de na(i&atie, &eodezie, &eodinamic, &eofizic si alte
&eostiinte, este necesar s a(em un sistem de coordonate le&at de pm-nt Astfel, este necesar s
definim un sistem &eocentric, terestru, care s fac posi'il rezol(area pro'lemelor de pozitionare cu
un 'un ni(el de precizie Sistemul Terestru Con(entional de Referint 9CTRS: adoptat de toate
metodele de analiz a seturilor de date indi(iduale pe 'az de o'ser(atii te%nice 9V5D!, S5R, 55R,
GPS, D"R!S, PRARE: sau com'inatii de solutii indi(iduale *ntr4un set unificat de date 9coordonate
ale statiilor, parametri de orientare ai Pm-ntului, etc:, urmreste, *n conformitate cu rezolutia !AG
nr 8, adoptat de Adunarea General a !)GG din Viena, 0330, urmtoarele criterii;
CRTS este un sistem local de coordonate *n sensul teoriei relati(iste (ala'il pe Pm-nt si
este *n /urul ni(elului de precizie de 0,
40,
<
CTRS este un sistem c(asicartezian de rotatie, definit de un sistem &eocentric non4rotati(
de o rotatie a spatiului<
Coordonata timp, coordonata &eocentric timp 9TGC:<
CTRS este &eocentric, centrul de mas fiind definit de *ntre& Pm-ntul, inclusi( oceanele
si atmosfera<
Scara este cea a cadrului Pm-nt local, *n *ntelesul teoriei relati(e a &ra(itatiei<
"rientarea este dat initial de orientarea D!@ la 03?2,, a7a U este *ndreptat spre polul de
referint !ERS, care este identic cu C!" 9"ri&inea Con(entional !nternational:, iar a7ele
O si V de la meridianul zero, identic cu realizarea 03?2, a D!@<
E(olutia *n timp a orientrii (a crea rotatii &lo'ale nereziduale cu pri(ire la miscrile
crustale
/.+./ Sistemul Te)est)u de Re(e)int,
$Te))est)ial Re(e)ene System'
)n sistem Con(entional Terestru de Referint este realizat printr4un sistem cadru de
referint, ca de e7emplu un set de coordonate pentru o retea de statii "'ser(atiile te%nice sunt;
V5D!, S5R, 55R, GPS, D"R!S si PRARE sau com'inatii ale lor Realizarea este specificat de
coordonate ecuatoriale carteziene, *n acest caz coordonatele &eo&rafice fiind referite la elipsoidul
GRS?, Sistemul Con(entional Terestru de Referint care este monitorizat de Ser(iciul
!nternational de Rotatie al Pm-ntului 9!ERS:, este denumit Sistemul !nternational Terestru de
Referint 9!TRS International Terrestrial Reference Hrames: 6iecare te%nic spatial &eodezic
furnizeaz un set de date corespunztor, din analiza cruia rezult realizarea !TRS Wn interiorul
!TRS, fiecare Cadru Terestru de Referint este e7primat direct sau dup transformare ca o realizare
Capitolul 2 Sistemul European de referind E)RE6 pa&>?
a !TRS Pozitia unui punct localizat pe suprafata fizic a Pm-ntului, la o epoc t, cu coorodonatele
G(t), functie de timp este dat de e7presia;
( ) ( )
+ +
7
7 ,
,
,
t O t t
dt
dO
O : t 9 O
920:
*n care;
- G
7
este corectia datorat efectului de sc%im'are *n timp 9un permanent efect este
cel al mareei terestre, &reutatea oceanelor, mareele polare, reculul post&lacial,
*ncrcarea atmosferic, efectele seismice si (ulcanice, (ariatia ni(elului apei
su'terane, (ariatia centrului de mas al Pm-ntului:,
- G
;
, t
,
sunt coordonatele si timpul la epoca initial Pentru a o'tine precizia cerut
de 0,
40,
, corectiile tre'uie s fie determinate cu o precizie de circa 0 milimetru
Realizarea !TRS este produs de !ERS su' numele de Sistemul !nternational Terestru de
Referint 9!TR6 4 International Terrestrial Reference Hrames: Aceast realizare const *n lista
coordonatelor si (iteza pentru statiile selectate de !ERS !ERS este reprezentat de realizarea unor
*m'unttiri succesi(e ale pozitiei, cunoscute ca !TR64VV si pu'licate de Raportul Anual !ERS pe
anul VV Pornind de la etic%eta dat de !TR64VV, se poate deri(a un cadru corespunztor ETR64
VV care reprezint coorodonatele statiilor apartin-nd lui !TR6 si localizate *n Europa
/.+.5 Sistemul Geode.i 2ondial 1J7/
$6GS7/ ! 6o)ld Geodeti System'
Sistemul terestru de referint utilizat de Departamentul de Aprare al )S 9DoD
Departament of Defense: pentru pozitionarea GPS este YGS?2 Acest sistem &lo'al &eocentric este
al patrulea *n seria de sisteme de coordonate &eocentrice definite de DoD din 03>, Sistemul
Geodezic Mondial 03>, a fost succedat de sisteme *m'unttite *n 03>> si 03+8, culmin-nd cu
YGS?2, cincisprezece ani mai t-rziu Acest Sistem Con(entional Terestru de Referint furnizeaz
un set de modele &lo'ale coerente si este 'az pentru toate planurile si %rtile produse de DoD,
pentru na(i&atie si &eodezie Se 'aza pe o'ser(atii TRANU!T Doppler amplasate pe niste statii de
urmrire Aceste te%nici satelitare TRANU!T pun la dispozitie un cadru &lo'al de referint cu o
precizie estimat la 048 metri Wn ultima decad, datorit eforturilor depuse de comunitatea stiintific
si tin-nd cont de cerintele de precizie de milimetru, s4au o'tinut rezultate 'une *n precizia cadrului
terestru de referint 9!TR6: Printre cerinte, DoD a dorit o pozitionare cu precizie de un decimetru
Din acest moti(, N!MA a fcut o re(izuire a sistemului YGS?2 si a initiat un efort de a sustine
cerintele DoD pri(ind precizia de pozitionare Acest efort a inclus *m'unttirea coordonatelor
statiilor GPS de urmrire, rafinarea modelului &ra(ittii terestre, *m'unttirea modelului de &eoid
9EGM3>: cu referint la (erticala lumii si o e7aminare a altor modele si parametri implicati *n
definirea sistemului YGS?2 Dup unele *ncercri care au inclus mai multe constante precise *n
acord cu standardele !ERS, ultima (ersiune numit YGS?2 9G?+.:, coincide cu !TR6 3> cu o
diferent de c-ti(a centimetri Pe (iitor cercetrile se (or focusa pe un model de &ra(itate al
Pm-ntului si (a fi asociat cu &eoidul Cadrul de referint se (a &%ida spre miscarea plcilor
tectonice si o nou stationare a statiilor " cerint a utilizatorilor de GPS este introducerea *n
modelul de calcul a efectului mereei terestre
/.+.G T)ans(o)m,)i Knt)e sisteme de )e(e)int,
Relatiile de transformare *ntre !CR6 si !TR6 sunt date de formula;
( )
!TR6 !CR6
O PNTOV O
928:
Wn care P este matricea precesiei, N este matricea nutatiei, T este matricea care d rotatia
fat de timpul sideral ade(rat S, iar GP sunt matricele de transformare din cadrul terestru *n cadrul
conectat la polul instantaneu, G
&C/F
este (ectorul referit la !CR6 si, similar, G
&;/F
este (ectorul referit
Capitolul 2 Sistemul European de referind E)RE6 pa&>3
la a7ele !TR6
6ormulele de transformare *ntre dou sisteme terestre de referint sunt cele cunoscute si (or
fi tratate *n capitolul de transformri de coordonate
Wn ta'elul 20 sunt prezentate (alorile numerice ale parametrilor de transformare dintre
!TR63+ si precedentele realizri !TR64VV De notat c pentru a completa diferenta pentru !TR63.,
tre'uie introdus *n sistem sc%im'area timpului BG#C !TR63+ a fost creat prin com'inarea
coordonatelor a .81 de statii cu mai mult de 11, de o'ser(atii Setul de coordonate pro(ine din
te%nici spatiale indi(iduale 92 solutii indi(iduale V5D!, 1 S5R, > GPS, . D"R!S, 0 com'inat
S5RJD"R!S:, colectate de !ERS *n 033?40333
TADE5)5 20 Parametri de transformare dintre !TR63+ si cadrele precedentele
C%&$# &e
$e9e$"nt%
T1
,m
T1
,m
T1
,m
D
Pp@
R1
m%!
R.
m%!
R<
m%!
An
epo,%
!TR6?? 0? ,, 438 +2 ,0 ,, ,, 03??,
!TR6?3 8. .> 4>? 2. ,, ,, ,, 03??,
!TR63, 0? 08 4., ,3 ,, ,, ,, 03??,
!TR630 8, 0> 402 ,> ,, ,, ,, 03??,
!TR638 ,? ,8 4,? 4,? ,, ,, ,, 03??,
!TR63.
,>
4,83#
,1
4,,2#
401
,,?#
,2
4,.3
4,00#
,?,
4,03#
,3>
4,,1#
03??,
!TR632 ,, ,, ,, ,, ,, ,, ,, 03??,
!TR63> ,, ,, ,, ,, ,, ,, ,, 03??,
/.+.I <=R<* ! <%olutie: statutul atual si pe)speti%e.
Wn 03?+, !AG la Adunarea General din Vancou(er si CERC" la Adunarea Plenar din
Atena au decis independent s dez(olte un nou Sistem Geodezic European de Referint 'azat pe
GPS si care s *ndeplineasc urmtoarele cerinte;
reprezentarea unui cadru &eocentric de referint pentru orice proiect &eodezic4&eodinamic
de precizie pe platoul European<
s fie o referint precis si foarte apropiat de YGS?2 pentru a fi utilizat *n &eodezie si
*n toate felurile de na(i&atie *n *ntrea&a Europ<
s fie o referint lar&, continental, pentru seturile de Dat Carto&rafic Di&ital
multinational, deri(ate din multiplele seturi de Datumuri nationale e7istente *n Europa
ED1,, respecti( ED?+ nu *ndeplinesc cerintele speciale pri(ind precizia &eneral si
orientarea pozitiei &lo'ale tridimensionale Pe de alt parte YGS?2 nu poate &aranta cerintele
pri(ind precizii foarte mari, *n principal deri(ate din o'ser(atii Doppler la timpul respecti(
5a sf-rsitul anilor ?,, !ERS com'inat cu solutiile date de S5RGV5D! 9!TR6:, au furnizat
realizarea celui mai 'un sistem &eodezic &lo'al de referint Su'comisia E)RE6 a !AG si CERC"
YGV!!! au a&reat Sistemul de Referint European 'azat pe !TR6 si au selectat circa .1 de statii
Europene S5R si V5D! s fac parte din solutia !TR6 calculat pentru epoca 03?3, Acestea au
fost sta'ilite ca set de 'az al sistemului &eocentric de coordonate definit ca ETR6?3 9Sistemul
Terestru European de Referint:, primul Sistem de Referint European 9ETRS?3: realizat Epoca
selectat, 03?3, 9ETR6?3: este un su'set al solutiei &lo'ale !TR6?3
Datorit deplasrii plcilor tectonice, coordonatele statiilor su'setului European se modific
*n timp cu circa 81 centimetri pe an 9dup alti autori 8+ centimetri pe an: Totusi, s4a con(enit c
ETRS?3 s4ar roti cu toat partea sta'il a Europei, astfel c relatia statie4statie 9diferenta relati(: se
pstreaz fi7 Desi&ur, pornind de la aceast ipotez, o definire a coordonatelor statiilor *n alt
sistem de referint se poate sc%im'a usor *n timp Parametri de transformare din !TR6 *n !TR6?3,
respecti( ETR6?3 sun liniari Wn consecint, parametri de transformare dintre ETR6 si YGS?2 (or
(aria usor si (or tre'ui actualizati la circa 0, ani ca inter(al de timp, tin-nd cont de deplasarea plcii
Europene care nu mai poate fi ne&li/at
Capitolul 2 Sistemul European de referind E)RE6 pa&+,
Din cercetrile efectuate, la *nceput, !TR6?3, respecti( ETR6?3, fat de YGS?2 a(eau o
diferent de 048 centimetri Wn prezent, diferenta este de c-ti(a centimetri Elipsoidul de referint
pentru E)RE6 este elipsoidul GRS ?,, care nu diferm mult fat de elipsoidul YGS?2
Pricipalele campanii ale proiectului au fost desfsurate *n anul 03?3 pentru Vestul Europei si
*ncep-nd din 0330 noul cadru de referint a fost e7tins pe ma/oritatea teritoriul European si *n
zonele adiacente Wn prezent E)RE6 acoper cele mai multe tri Europene cu e7ceptia Rusiei si
Delarusiei De asemenea *n cele mai multe tri reteaua este *ndesit Wn Ta'elul 28 se prezint
distri'utia statiilor E)RE6 *n Europa Wn functie de datele culese *ntr4o perioad de 0, ani, s4au
sta'ilit mai multe clase de precizie *n functie de modul de campanie GPS Clasa A reprezint o
precizie a'solut de 0 centimetru *n cadrul sistemului !TR6 *n perioada ?3433, clasa D are precizia
de 0 centimetru la epoca dat 9la care s4au e7ecutat msurtorile:, iar clasa C are o precizie de peste
1 centimetri *n perioada ?3433
TADE5)5 28 Campanii E)RE6
N$.
,$t.
Den#m"$e
Inte$F% &e
t"mp
N$. &e
!t%t""
T%$%
, !TR6 28
0 GPS E)RE6 ?3 Mai ?3 3. Europa
8 Mo'ile V5D! ?3 !unie sept ?3 > Europa
. E)RE6 NY 3, !ul Au&, 3, .3 Nord (est
2 E)RE6 CSG@ 30 "ct No( 30 88 Ce%oslo(acia, )n&aria
1 Mo'ile V5D! 38 Mai Au& 38 ? Europa
> E)RE6 P"5 38 !ulie 38 ., Polonia
+ E)RE6 DA5 38 Au& Sep 38 82 Daltic
? E)RE6 D)5 38 "ct 38 02 Dul&aria
3 E)RE6 GD 38 "ct 38 .0 M Dritanie
0, E)RE6 CVP 3. !an 3. 00 Cipru
00 E)RE6 D3. Mai 3. 8+ Germania, "landa
08 E)RE6 63. 9RR63.: Mar Apr 3. 8. 6ranta
0. E)RE6 5)O DD2 Mar 32 03 5u7em'ur&, Del&ia, Germania
02 E)RE6S5"GCR" 32 Mai !un 32 88 Croatia, Slo(enia
01 E)RE6 DN 32 Au& Sep 32 08 Danemarca
0> E)RE6 )craina 32 !un 32 02 )craina
0+ E)RE6 R"M 32 Sept 32 0+ Romania
0? E)RE6 N"R 32G31
Sep4"ct 32
Au& "ct 31
?+
+,
Nor(e&ia
03 E)RE6 A 32G31 "ct 32G31 0+ Austria
8, E)RE6 E!RGGD 31 Apr 31 82 !slanda, GD
80 E)RE6 !'eria 31 Mai 31 2. Spania, Portu&alia
88 E)RE6 !celand 31 !ul 31 030 !slanda
8. E)RE6 6VR"M 3> Au& 3> 0, Macedonia
82 E)RE6Malta 3> "ct4No( 3> 0. Malta
81 E)RE6 Dalear 3? Apr 3? > Daleare
8> E)RE6 Al', D@, Vu& Sept 3? 83 Al'ania, Dosnia @ert, !u&osla(ia
8+ E)RE6 Moldo(a Mai 33 1 Moldo(a
Densitatea si *ntretinerea sistemului E)RE6 este dat *n principal de sistemele GPS si are ca
rezultat cresterea numrului de statii GPS permanente *n Europa Aceste statii au ca principale
scopuri;
furnizarea le&turii dintre ETRSG!TRS si sistemele nationale de referint prin
E)RE6G!GS<
Capitolul 2 Sistemul European de referind E)RE6 pa&+0
aplicatii ale msurtorilor 'azate pe post procesare<
msurtori *n timp real siGsau msurtori de precizii diferite 9DGPS, RTN:<
monitorizarea miscrilor de teren 9ridicri post &laciale, miscri tectonice de4a lun&ul
faliilor acti(e, etc:
Cele mai multe din statiile permanente nu sunt o parte a retelei &lo'ale !CS Simpozionul
E)RE6 din 0331 cu tema BApel pentru *ndesirea sistemului !TR6 prin analiza re&ional GPS ca
Centru de Analiz a Retelelor Asociate !GSC propune !GS4ului s considere reteaua permanent
E)RE6 ca o *ndesire a retelei &lo'ale !GS Propunerea a fost acceptat oficial de !GS *n mai 033>
Wn acest conte7t E)RE6 &aranteaz o analiz de rutin a datelor din statiile permanente Europene
pe 'aza procesului de distri'utie Procesul este asi&urat de 0, Centre 5ocale de Analiz care
sptm-nal supun spre cercetare solutii pentru o su'retea E)RE6 Centrului de Analiz Re&ional
9C"DE Derna:, care este responsa'il pentru com'inarea sptm-nal a solutiilor su'retelelor li'ere
*ntr4o solutie European realizat de !GS Wn mai 033+, centrul de analiz C"DE a transmis prima
solutie anual E)RE6 ctre !ERS si de atunci toate statiile permanente au fost incluse *n realizarea
!TRS si a fost posi'il utilizarea lor ca statii de analiz a campaniilor E)RE6 !nitial reteaua consta
din 1, de statii permanente *n timp ce azi sunt aproape 1, de statii GPS permanente care contri'uie
la solutia com'inat European )nele din acestea furnizeaz *n fiecare or fisiere cu date pentru
aplicatii GPS meteorolo&ice Rezultatele Retelei Permanente E)RE6 sunt coordonate de
"'ser(atorul Re&al din Del&ia, iar acum sunt pe cale de a fi preluate de Ser(iciul de Retea E)RE6
care ar consta din statii permanente, centrul de date, centrul de analiz, o conducere e7ecuti(, un
'irou central si unul de proiecte speciale
2.< EUREH !" !"!temee n%t"on%e te$e!t$e &e $e9e$"nt=.
Dup cum s4a discutat, este *nc putin prematur de spus dac te%nolo&ia GPS permite o
sta'ilire complet si foarte precis a cadrului de referint .D, care s prezinte omo&en pozitia pe
*ntre& &lo'ul Wn Europa dez(oltarea rapid *n timpul ultimei decade a dus, *n cele mai multe tri, la
situatia *n care reteaua nou 9ETR6: coe7ist cu retelele clasice planimetrice si altimetrice care sunt
utilizate pe scar lar& de un mare numr de topo&rafi care utilizeaz aparatura clasic Wn timp ce
reteaua ETR6 este caracterizat de un &rad mare de precizie, omo&enitate si inte&ritate, de o
densitate (aria'il de la 0 punct la 1, =m
8
la 0 punct la 1,, =m
8
, retelele nationale se distin& prin
separarea pozitiei orizontale de pozitia altimetric, prin referirea la coordonatele nationale plane si
altimetrice, densitatea este de 0 punct la 848, =m
8
, *n funtie de zon, prin precizia mai sa'
comparati( cu cea o'tinut din date GPS, prin omo&enitatea mai sla' a retelei Wn prezent sunt 2>
de tri *n Europa si, prin acordul de la Grot%enn 90332:, sunt utilizati 1 elipsoizi diferiti si cel putin
? proiectii carto&rafice
Prima pro'lem const *n determinarea parametrilor de transformare dintre sistemul national
de referint si ETR6 De o'icei se reduce la ale&erea numrului de puncte cu coordonate comune *n
am'ele sisteme si la distr'utia lor Am'ele aspecte sunt direct le&ate de zon si de altitudine 9panta
terenului *n zon: Se pune ine(ita'il *ntre'area; cum ar putea reteaua GPS s *m'untteasc
reteaua nationale Cu respectarea BtraditieiC topo&rafice si &eodezice pri(ind realizarea planurilor si
%rtilor e7istente, cu economie de timp si pret, cu cerintele necesare *n prezent pentru o retea
&eodezic, cadrul ETR6 rspunde *n &eneral urmtoarelor cerinte;
S permit o utilizare direct a te%nolo&iei GPS 9reprezentarea pe un set de coordonate
&eocentric:<
S permit utilizarea te%nicilor clasice terestre de msurare 9reprezentarea *ntr4un set de
coordonate plane, referite la un sistem national de proiectie:<
S permit utilizarea %rtilor e7istente la scar 0;0,,, sau mai mici, fr modificri<
S a/ute lucrrile in&ineresti, de cadastru, si aplicatii G!SG5!S cu coordonate<
S fac o utilizare e7tensi( a sistemului de referint e7istent
Wn prezent, fiecare tar European care are un proiect E)RE6, are ocazia de a4si *m'untti
precizia retelei &eodezice e7istente Se pot o'tine coordonate pentru zeci sau sute de puncte de
control si, *n plus, o'tinerea de coordonate ETR6 pentru toate punctele care (or sta la 'aza
transformrilor de coordonate si o'tinerea parametrilor de transformare Se pot utiliza di(erse
strate&ii pentru *m'unttirea punctelor de control din reteaua ETR6
Pentru a o'tine coordonatele *n sistem Stereo&rafic 03+, pentru punctele msurate *n sistem
YGS ?2 se (a utiliza al&oritmul @elmert pentru determinarea celor + parametri Etapele de lucru
sunt descrise mai /os;
0 E7istenta a minim cinci puncte comune determinate *n sistem a'solut YGS ?2 si
Stereo&rafic 03+, 8 Calculul ondulatiei &eoidului pentru punctele comune Transformarea cotei
normale %
n
*n cot elipsoidal %
e
. Transformarea coordonatelor din sistemul Stereo&rafic 03+, 97,#,%

e
:
NR
prin formulele cu
coeficienti constanti, *n coordonate &eodezice 9D,5,%
e
:
NR
referite la elipsoidul Nraso(s=i
2 Transformarea coordonatelor &eodezice 9D,5,%
e
:
NR
*n coordonate carteziene 9O,V,U:
NR
1 Coordonatele punctelor comune 9O,V,U:

YGS
determinate cu receptoare GPS referite la
YGS4?2 fi 9O,V,U:
NR
referite la elipsoidul Nraso(s=i sunt folosite la determinarea celor +
parametri ai transformrii @elmert
> Coordonatele 9O,V,U:
YGS
pentru alte puncte dec-t cele comune pot fi transfomate cu
a/utorul celor + parametri @elmert *n 9O,V,U:
NR
referite la elipsoidul Nraso(s=i folosind parametri
de transformare calculati *n pasul anterior
+ Toate coordonatele carteziene 9O,V,U:
NR
pot fi transformate *n coordonate &eodezice
9D,5,%
e
:
NR

? Punctele cu coordonate &eodezice 9D,5,%
e
:
NR
de pe suprafata elipsoidului sunt proiectate
pe planul secant 9Sistemul Stereo&rafic 03+,: prin formule cunoscute de la BCarto&rafia
matematic`, rezult-nd 97,#,%
e
:
NR

3 Se aplic ondulatia c(asi&eoidului si se o'tine cota referit la c(asi&eoid %
n
Wn acest mod
s4au o'tinut coordonatele plane *n sistem Stereo&rafic 03+,, iar cota referit la c(asi&eoid
97,#,%
n
:
NR
2.2 GPS !" &%t#m# E#$ope%n &e %t"t#&"ne.

Wn Europa e7ist *n prezent sisteme nationale de altitudine cu datum diferit Peste 2, de tri
Europene utilizeaz 03 sisteme de referinte a mareei, diferentele respect-nd msurile de referint ale
mareei )E5N 9Amsterdam:, (ariind de la J0> la 48.0 centimetri 9Sac%er et al 0333: Statiile de
determinare ale mareei ale sistemului de altitudini nationale *n Europa sunt amplasate la oceane si
mri interne Marea Daltic, Marea Nordului, Marea Mediteran, Marea Nea&r, Marea Adriatic,
"ceanul Atlantic De notat c datumul utilizat pentru altitudini este de natur istoric si nu toate
punctele , sunt referite la ni(elul mediu al mrii )nele puncte , sunt referite la ni(elul minim al
mareei 9"stend: sau la cel ma7im De e7emplu punctul zero pentru Amsterdam este referit la
ni(elul mediu al mareei din 0>?2 Circa 1,F din statele Europene utilizeaz altitudinile normale,
.1F altitudinile ortometrice si *n /ur de 01F altitudinile ortometice normale
A(-nd *n (edere unificarea sistemului de referint GPS, CERC" cere ur&ent realizarea
Sistemului European de Altitudini uniform pentru unificarea Datelor de Daz pentru Carto&rafia
Di&ital Noul sistem se (a 'aza pe sistemul de altitudini normale si (a fi referit la Mareea msurat
la Amsterdam Wnc din 03?2 s4a *ncercat rezol(area pro'lemei *n cadrul Su'comisiei E)RE6
Aceast unificare urmreste dou aspecte Primul este lr&irea Be7tensi(C si Bintensi(C a )E5N
9Reteaua )nificat a Ni(elmentului European:, care *nseamn *ncorporarea a dou retele; reteaua
Capitolul 2 Sistemul European de referind E)RE6 pa&+.
primar a noilor tri 9Central si est Europene: si reteaua de ni(elment secundar a tuturor trilor
Europene Al doilea aspect *l reprezint realizarea unui proiect GPS a(-nd ca tint interconectarea
tuturor datumurilor Europene de ni(elment
Wn Europa sunt *n prezent dou retele continentale de ni(elment definind dou sisteme de
altitudini; Amsterdam si Daltic Prima retea continental de ni(elment este )E5N, a doua )P5N
9Retea de Ni(elment )nitar si Precis: care acoper partea European a fostei )niuni So(ietice si
trile care au apartinut 'locului So(ietic )P5N const din liniile de ni(elment de ordinul ! care
tra(erseaz Dul&aria, Ce%ia, Germania de Est, Polonia, Slo(acia, )n&aria, Delarus, Estonia,
5etonia, 5ituania, )craina, Moldo(a, Rom-nia, Rusia si Geor&ia )P5N a fost msurat *n anii c1,
si remsurat *n anii c+, Contine peste .1, de puncte nodale, o'ser(atiile au fost compensate ca
diferente de altitudini normale si referite la mareea din Nronstadt 9Rusia: Sta'ilirea )E5N a
demarat la sf-rsitul anilor c+,, o nou compensare a fost realizat *n 03?> si un nou proiect de
e7tindere si *ndesire a )E5N cu repetarea compensrii a fost lansat *n 0331 9)E5N431: Din
permanenta compensare tre'uie s rezulte dez(oltarea unei Bretele a deplasrilor pe (erticalC
"'ser(atiile *n compensare sunt diferentele de altitudini &eopotentiale, parametri estimati sunt
numerele &eopotentiale Astfel este usor s se poat trece de la unitatea &eopotential la un tip
ar'itrar de cote Wn 033? )E5N a(ea mai mult de .,,, de puncte nodale Pro'leme de rezol(at pe
(iitor; e7tinderea retelei la Marea Nea&r si fortarea Marii Dritanii si a 'locului Scandina(ic s
*ncorporeze mai multe linii de le&tur a ni(elmentului cu trile 'altice
"'iecti(ele proiectului E)VN sunt multiple; stau la 'aza unificrii sistemului European de
altitudini care tre'uia s ai' o precizie de c-ti(a centimetri, furnizeaz puncte de referint pentru
determinarea &eoidului European, lea& msurarea mareilor la diferite oceane si mri pentru
determinarea (ariatiilor dintre ele si pre&teste sistemul de referint European &eocinematic
Proiectul E)VN uneste trei retele Europene; dou de ni(elment 9)E5N si )P5N: si E)RE6
6aza initial a proiectului, numit E)VN3+ a fost realizat *n 033+G033? ca o *ntele&ere
9/oint (enture: a tuturor trilor Europene participante la E)RE6 Totalul de 80+ statii E)VN,
distri'uite *n aproape toate trile Europene cuprind; .+ de statii permanente, +3 de statii E)RE6, 1.
de puncte nodale pentru ni(elmentul de ordinul ! si >. de puncte de msurare a mareei Toate
statiile E)VN au fost le&ate la retelele nationale de ni(elment de ordinul ! Campania GPS a fost
realizat simultan pentru toate statiile din 80 mai p-n *n 83 mai 033+ Precizia o'tinut la
compensare a fost de 241 milimetri, dar precizia real nu poate fi mai 'un de 0, milimetri
Proiectul continu cu colectarea datelor de ni(elment si &ra(itate
2.7 At"t#&"n" GPS !" 'eo"&# Dn E#$op%.
Dup cum este cunoscut, definirea altitudinilor ni(elurilor mrilor este le&at implicit de
&eoid 9altitudini ortometrice: sau de c(asi&eoid 9altitudini normale: )n nou datum (ertical poate fi
definit prin ale&erea suprafatei , a 9c(asi:&eoidului Astfel, at-t ad-ncimile marine c-t si altitudinile
de pe uscat pot fi incluse *n sistemul &lo'al &eocentric " dat definit suprafata de referint,
altitudinile mrilor pot fi determinate prin calcule teoretice sau direct utiliz-nd msurtorile GPS
6eza'ilitatea altitudinilor GPS depinde esential de calitatea modelului de &eoid pentru teritoriul
msurat Acest model tre'uie le&at la am'ele cadre de referint GPS si la reteaua de ni(elment
specific teritoriului respecti( Realizarea unui model de &eoid precis si omo&en este &reu de
realizat datorit msurtorilor &ra(imetrice destul de srace pe *ntre&ul continent
Simultan cu msurtorile GPS si interconectarea ni(elmentului diferitelor datumuri
Europene se determin un model de c(asi 9&eoid: foarte precis Cel mai 'un model &lo'al
&eopotential este EGM3> 9.>,,.>,: S4a dez(oltat *ntr4un efort comun al N!MA 9DoD, )SA: si
NASA GS6C Modelul este 'azat pe o'ser(atii satelitare, anomalii &re(imetrice si date altimetrice
satelitare
2.: Re%"6%$e% $etee" EUREH Dn RomEn"%.
/.G.1 Reteaua )eali.at, de NGS Kn anul 1JJ5.
Realizarea retelei E)RE6 *n Rom-nia s4a realizat *n anul 0332 printr4un pro&ram comun al
Ministerului A&riculturii si Alimentatiei din acea (reme, reprezentat de fostul !G6C"T 9!nstitutul
de Geodezie, 6oto&rammetrie, Carto&rafie si "r&anizarea Teritoriului:, Directia Topo&rafic
Militar si NGS 9S)A:
Wn cadrul acestei determinri s4au efectuat le&turi cu )n&aria, Dul&aria si Turcia Scopul
lucrrii l4a constituit determinarea coordonatelor a + puncte de 'az, de tipul A 9Capitolul 28+:,
care s de(in 'az pentru determinrile ulterioare ale unor puncte de tipul D sau C Aceste statii au
fost le&ate la . puncte ale retelei E)RE6; Madrid 9Spania:, "nsala 9Suedia: si Yettzell 9Germania:
Coordonatele celor trei puncte erau determinate *n sistemul de coordonate !TR638 Wn prelucrarea
datelor au fost considerate Bpuncte fi7eC, fr erori !nitial fuseser alese si punctele Matera 9!talia:
si Graz 9Austria:, dar au fost respinse datorit insta'ilittii tectonice a primului si a unei erori de
cot a celui de al doilea Coordonatele elipsoidale ale clor trei puncte au fost referite la sistemul
!TR638, epoca 0332, Aceste (alori au fost aduse la epoca 0332+, utiliz-nd (iteza dat de !ERS si
aceste (alori au intrat *n determinarea coordonatelor retelei E)RE6 din Rom-nia 96i&ura 20:
Fig!ra 3.) 9ectori din trei statii &*S folosite in determinarea coordonatelor
P!nct!l!i :DALUL P&SCULU& in B!c!resti
Punctele rom-nesti alese pentru a de(eni puncte de ordinul A ale retelei E)RE6 Rom-nesti
au fost; Constanta, Dealul Piscului, Mosnita, "sor%ei, Sf-ntu G%eor&%e, S-rca si Stnculesti Toate
sunt si puncte de ordinul ! a retelei nationale &eodezice De asemenea, dup cum se o'ser( din
6i&ura 28, sunt 'ine repartizate pe teritoriul Rom-niei Timpul de stationare pe fiecare punct a fost
de 2 zile Colectarea datelor s4a fcut la .,C, un&%iul de ele(atie pentru satelitii alesi a fost de 8,\
Precizia dorit pentru coordonatele finale a fost de 1 milimetri J 0;0,,,,,,, Statia Dealul
Piscului, localizat *n incinta "'ser(atorului Militar Astronomic, a fost aleas ca ori&ine a retelei,
fiind determinat din cele trei puncte si apoi a de(enit punct cu coordonate cunoscute pentru
celelalte > puncte Pro&ramul de prelucrare al datelor a fost ela'orat de specialistii NGS Tin-nd
cont de data la care a fost realizat, pro&ramul a *ncercat s cuprind toate elementele &eneratoare de
erori
Fig!ra 3.( 9ectori folositi din :DALUL P&SCULU& in B!c!resti "entr!
determinarea coordonatelor "entr! rest!l statiilor
Datele *nre&istrate timp de 2 zile au fost *mprtite *n sesiuni de c-te 82 de ore, fiecare fiind
calculate separat Punctul Dealul Piscului a fost determinat din cele trei puncte B(ec%iC
Coordonatele finale ale acestui punct au fost o'tinute din media celor patru (alori, fiecare (aloare
(enind din trei determinri 9Madrid, "nsala si Yettzell: Rezultatele sunt prezentate *n Ta'elul 2.
Coordonatele finale sunt *n sistem !TR638, epoca 0332+
Ta'elul 2.
G P Z
2,,3?,833 m J 8,,,?,>30 m J 2,22,,12. m J
,3+>2 m 942 mm: ,0.21 m 948 mm: ,>2>2 m 941 mm:
,3?,> m 9, mm: ,0.30 m 98 mm: ,>18? m 90 mm:
,3?22 m 92 mm: ,0.1> m 940 mm: ,>1+1 m 91 mm:
,3?00 m 90 mm: ,0.++ m 90 mm: ,>1,. m 940 mm:
Media ,3?,> m t . mm ,0.>+ m t 8 mm ,0>0> m t 2 mm
Punctul Dealul Piscului a de(enit astfel B'azC pentru de terminarea celorlalte > puncte De
asemenea, tot din acest punct au fost determinate si alte puncte din )n&aria, Dul&aria si Turcia
Astfel, din )n&aria s4au determinat punctele; Ma=o, Penc, Sopron, Tarpa si Ten=es, din Dul&aria
Capitolul 2 Sistemul European de referind E)RE6 pa&+>
punctele; Ga'ro$o, Na(arna, Sofia si Vidin, iar din Turcia punctul Vi&ilca Puntele determinate *n
)n&aria fac parte dintr4o retea care are ca scop determinarea miscrilor crustale *n Europa Central
si de Est De altfel, *n Capitolul 2>8 (om discuta si despre aceast retea separat
Din punctul Dealul Piscului s4au determinat deci toate celelalte puncte Wntruc-t timpul de
stationare cu punctele B(ec%iC, respecti( Madrid, "nsala si Yettzell, oricare punct 9Constanta,
Mosnita, "sor%ei, Sf-ntu G%eor&%e, S-rca sau Stnculesti: putea fi determinat direct din aceste trei
puncte Din moti(e de timp, doar coordonatele punctului Mosnita au fost determinate separat din
punctele Madrid, "nsala si Yettzell, diferenta fat de determinarea din Dealul Piscului fiind de doar
0 milimetru pe a7a O, . milimetru pe a7a V si . milimetri pe a7a U A fost astfel (erificat
*ncadrarea *n sistem
Wn ta'elul 22 sunt prezentate coordonatele rezultate pentru toate punctele nou determinate *n
sistem !TR638, epoca 0332+, cu preciziile pe fiecare a7 9O, V si U:
Ta'elul 22
Den#m"$e p#n,t
G P Z
,

n

#
(m) (mm)
C"NSTANTA 2,8..>80+2 803,?22881 22883312.2 8 . 1
M"SN!TA 201..?82?, 0>8.0+.,0+ 2121,3?+>, 0 0 2
"S"R@E! 2,.2>..2+, 0>.0?23131 2>2+.?0?.. . 0 3
S!RCA .?1?8,?+?0 03?.038,+3 2>>,8??023 2 0 >
S6!NT)4G@E"RG@E 2,,1.0>?30 03.++3032+ 21118+>,33 8 8 >
STANC)5EST! 2021.1021. 0?2,+2.33> 22>3+3+.>. . 8 +
MAN", @)NGARV 208?+8,>,? 011++,+2.. 21?33122.+ 2 8 >
PENC, @)NGARV 2,18223+8> 020+>?,3?+ 2+,02,+,?3 1 8 >
S"PR"N, @)NGARV 2081>0?3?0 08.,88>,81 2>3,>1>.8, 8 0 08
TARPA, @)NGARV .3.3,>1++? 0>.11+2+28 2+8>>2+831 . . 00
TENNES, @)NGARV 28823,8+0+ 0.3,2?,.0. 211>2+++?2 2 . 01
GADR"V", D)5GAR!A 288+1?33?, 033>8+?..2 2.823,3+0. 8 8 3
NAVARNA, D)5GAR!A 2,?.0.0231 88,18???23 2.>0,?2831 0 8 00
S"6!A, D)5GAR!A 2.03.+81.1 0?>?>?+>2, 2838,>.3.. 1 0 0,
V!D!N, D)5GAR!A 28..,>?1++ 0++.+.,,,1 220220,1>0 8 8 +
V!G!5CA, D)5GAR!A 200+.>0??1 810+,+>3>3 201+>+30?. . 0 3
Rezultatele finale au fost reduse la Sistemul de coordonate E)RE6?3, sistemul unic de
referint *n Europa Parametri de transformare au fost furnizati de Grupul Te%nic de 5ucru al
E)RE66ormula utilizat este urmtoarea;
: , 03?3 9
: 9
: 9
: 9
,
,
,
: 9
: 9
: 9
38
0 8
0 .
8 .
38 ?3
'
1
1
1
]
1
'
'
'
c
&;/F
c
c
c
&;/F
c
c
c
D;/F
t
t #
t y
t F
#
y
F
t #
t y
t F
#
y
F

92.:
Wn care;
O, V, U sunt translatiile 'azate pe transformarea &lo'al !TR6384!TR6?3, incluz-nd
si coeficientul de scar<
0, 8, . sunt rotatiile din 0338 *napoi la 03?3, datorate miscrii platoului European
Parametri acceptati pentru translatii si rotatii sunt cei definiti de Douc%er *n 033.;
O A .? cm, V A 2, cm, U A 4.+ cm

0
A ,80 masGan,
8
A ,18masGan,
.
A 4,>? masGan
!ntroduc-nd aceste date *n formula 92.:, se o'tin coorodonatele &lo'ale teridimensionale *n
sistem ETR6?3 pentru fiecare punct *n parte coordonatele finale sunt prezentate *n Ta'elul 21
Capitolul 2 Sistemul European de referind E)RE6 pa&++
Ta'elul 21
Den#m"$e p#n,t
G P Z
(m)
C"NSTANTA 2,8..>8.0+ 803,?220>2 2288331.18
DEA5)5 P!SC)5)! 2,3?.,,08, 8,,?>30,+2 222,12.1>+
M"SN!TA 201..?8>02 0>8.0+831. 2121,3?>+.
"S"R@E! 2,.2>..>,1 0>.0?231.8 2>2+.?0+2+
S!RCA .?1?8,?38. 03?.038,03 2>>,8??,>?
S6!NT)4G@E"RG@E 2,,1.0+,.0 03.++30??1 21118+>,0>
STANC)5EST! 2021.1013, 0?2,+2.3.8 22>3+3?8++
MAN", @)NGARV 208?+8,+20 011++,+.>3 21?3312.1,
PENC, @)NGARV 2,18223?1? 020+>?,382 2+,02,+,,8
S"PR"N, @)NGARV 2081>030,3 08.,8813>, 2>3,>1>8.0
TARPA, @)NGARV .3.3,>1301 0>.11+2>?, 2+8>>2+800
TENNES, @)NGARV 28823,8?2+ 0.3,2?,82+ 211>2++>32
GADR"V", D)5GAR!A 288+13,00? 033>8+?8>3 2.823,3>8+
NAVARNA, D)5GAR!A 2,?.0.0>.+ 88,18??+?+ 2.>0,?2808
S"6!A, D)5GAR!A 2.03.+82?? 0?>?>?+1+2 2838,>.?21
V!D!N, D)5GAR!A 28..,>?+08 0++.+8332, 220220,2+.
V!G!5CA, D)5GAR!A 200+.>8,., 810+,+>3,+ 201+>+30,0
Reteaua astfel o'tinut *ndeplineste fr du'ii scopul pentru care a fost realizat, respecti(
crearea unei retele &eodezice de ordinul A *n Rom-nia Preciziile au fost demonstrate, punctele
acoper foarte 'ine teritoriul Rom-niei Tre'uie doar tinut cont *n (iitoarele calcule de miscrile
plcilor tectonice *n timp
/.G.+ Reteaua )eali.at, pent)u dete)mina)ea mis,)ilo) pl,ilo) tetonie
Kn <u)opa Hent)al,: H<RGOP.
Proiectul CERG"P a demarat primele msurtori *n mai 0332 si cuprindea zece tri " dat
cu aderarea Rom-niei la pro&ram, numrul trilor a crescut la 00 Primele msurtori *n Rom-nia s4
au efectuat din 83 mai p-n *n 8 iunie 0331 Reteaua CERG"P *si propune realizarea a trei scopuri
principale;
realizarea cercetrilor &eodinamice *n zona Europei Centrale 'azate pe msurtori foarte
precise *n cadrul unei retele unice<
in(esti&atii profunde a profilului tectonic din zona Europei Centrale, zona Teisse#re
TornXuist, 'azinul Carpatic si Panonic si influentele lor asupra re&iunii Alpo4Adriatice<
furnizarea unui cadru de referint su're&ional pentru studiul deformatiilor
!nitial au fost alese doar patru locatii; Tismana, Gilu, !asi4Repedea si Mcin, pe
considerente &eolo&ice Din nefericire aceste puncte nu s4au suprapus cu puncte ale retelei
&eodezice Rom-nesti datorit ne-ntele&erilor cu Directia Topo&rafic Militar Wn urma discutiilor
purtate cu partea rom-n care rspundea de proiect, numrul punctelor a fost suplimentat cu *nc
patru; Ducuresti, 6undata, Vrancea si Vatra Dornei Astfel, numrul total de puncte stationate a fost
de opt Din 6i&urile 2. si 22, se o'ser( trile participante la proiect 9Germania, Polonia, Austria,
Ce%ia, Slo(acia, )n&aria, !talia, Croatia, Slo(enia, )craina si Rom-nia: si dispunerea punctelor
determinate Msurtorile au fost repatate *n anii urmtori, datele fiind prelucrate de !fAG,
Germania Timpul de stationare pe fiecare punct a fost de 2 zile Rezultatele au fost considerate
forte 'une Din nefericire doar un punct din cele ? a rezistat *n timp, restul fiind distruse
Wn prezent e7ist dou proiecte finantate de Germania si "landa, care au ca scop
deteminarea miscrilor plcilor tectonice Wn acest caz, punctele de determinat se suprapun pe
Capitolul 2 Sistemul European de referind E)RE6 pa&+?
puncte ale retelei &eodezice nationale, ceea ce le asi&ur o sta'ilitate mai mare *n timp
Fig. 3.5 Statiile retelei *D/*OP din regi!nea Central D!ro"ean'
Fig. 3.3 Statiile retelei *D/*OP din /omRnia
2.8 St%t"" pe$m%nente EUREH.
Dup cum se o'ser( din cele spuse mai sus, fiecare tar are de/a un numr de puncte cu
coordonate 'ine determinate *n sistem E)RE6 Aceste puncte a/ut ulterior la *ndesirea retelei
E)RE6 *n fiecare tar Wndesirea se realizeaz cu un anumit numr de receptoare, functie de
utilizator
Statiile permenente au aprut din dou considerente principale;
- (erificarea permenent a utilizatorilor<
- suplinirea numrului de receptoare
Statiile permanente sunt niste receptoare GPS amplasate pe puncte cu coorodonate
cunoscute si care *nre&istreaz permenent date de la satelitii (izi'ili Aceste date pot fi accesate
li'er pe !nternet sau pot fi cumprate contra cost de la un anumit ser(iciu Astfel, dac un utilizator
dispune doar de un receptor GPS, acesta este amplasat pe punctul de determinat, statia permanent
de(enind statie cu coordonate cunoscute si care determin punctul nou Se acceseaz datele
disponi'ile comune *n timpul msurtorilor de la statia permenent si astfel se pot calcula
coordonatele punctului nou Desi&ur, cu c-t numrul receptoarelor GPS al unui utilizator este mai
mare, cu at-t disponi'ilittile cresc Astfel, statia permanent de(ine un punct de coordonate
cunoscute care poate determina toate celelalte puncte noi, sau poate (erifica niste puncte cu
coordonate de/a cunoscute pe care sunt amplasate receptoare GPS 5a capitolul de prelucrare a
datelor GPS se (a trata pe lar& modul practic de utilizare a statiilor permanente
Statiile permanente pot fi utilizate si pentru controlul coordonatelor utilizatorilor Wn acest
caz se cer datele 'rute din receptoarele GPS amplasate pe punctele noi Se caut inter(alul de timp
stationat pe fiecare punct si se descarc din datele statiei permanente inter(alele 9inter(alul:
respecti( Se calculeaz apoi coordonatele fiecrui punct nou si se compar cu datele prezentate
Wn Rom-nia e7ist mai multe statii permanente *n acest moment Cea mai cunoscut este
statia amplasat pe cldirea 6aculttii de Geodezie a )ni(ersittii Te%nice de Constructii Ducuresti
Are un site pe !nternet care poate fi accesat si care furnizeaz date permanent Coordonatele statiei
sunt determinate *n urma corelrii datelor cu statii permanente din Europa, pe o lun& durat de
timp
A&entia National de Cadastru si Pu'licitate !mo'iliar a amplasat *n prima faz statii
permanente la sediul A&entiilor Tudetene de Cadastru si Pu'licitate !mo'iliar *n localittile; Drila,
Sucea(a, Si'iu, Clu/ si Timisoara Wn faza a doua s4a mai amplasat o statie la Craio(a, urm-nd foarte
cur-nd s fie amplasat o alta la Constanta Wn (iitorul apropiat se preconizeaz amplasarea a *nc
dou statii, la Dacu si la Daia Mare sau Satu Mare Coordonatele acestor statii nu sunt *nc
disponi'ile, ANCP! urm-nd s perceap o ta7 pentru ac%izitionarea acestor coordonate
Desi&ur, aceste statii nu pot satisface ca numr cerintele utilizatorilor Receptoarele GPS de
clas &eodezic pot utiliza aceste statii permanente c%iar dac sunt la distante mai mari de ele
Receptoarele mai putin performante si care nu au dec-t lun&imea de und 50, dac sunt la distante
mai mari de 0, 8, =ilometri de statia permanent nu pot utiliza datele primite de la aceasta decat
dupa o stationare foarte lun&a si utilizand pro&rame speciale
Wn cadrul pro&ramului de urmrire a deplasrilor plcilor crustale au fost amplasate un
numr de > statii permanente de ctre )ni(ersitatea din )trec%t *n cola'orare cu )ni(ersitatea din
Ducuresti, 6acultatea de Geolo&ie si Geofizic
Capitolul 2 Sistemul European de referind E)RE6 pa&?,
7. METODE DE MSURARE GPS
!nitial, receptoarele GPS au a(ut ca scop determinarea coordonatelor punctelor retelei
&eodezice de spri/in acolo unde metodele clasice de(eneau foarte costisitoare Datorit e(olutiei
foarte rapide a te%nolo&iei GPS *n multe alte sectoare de acti(itate si a di(ersificrii aparaturii,
utilizarea receptoarelor s4a e7tins si la determinarea coordonatelor punctelor de detaliu
Conceptul de retea &eodezic de spri/in a cptat alt semnificatie prin introducerea
te%nolo&iei GPS Astfel, a disprut elementul cel mai &reoi; (izi'ilitatea *ntre punctele retelei
Si&ur, metodolo&ia GPS nu rezol( toate pro'lemele &eodeziei, e7ist elemente care pertur'
calitatea datelor sau c%iar compromit msurtorile 9Capitolul 0.: Cea mai important conditie *n
o'tinerea unor rezultate 'une este (izi'ilitatea cerului din punctul *n care se stationeaz cu
receptoare GPS Astfel, nu se pot efectua determinri *n pduri sau *n liziere, de asemenea *n zonele
ur'ane cu cldiri foarte mari, etc De asemenea tre'uie estimat perioada de msurare pentru a a(ea
GD"P4ul foarte 'un Acest parametru arat &eometria satelitilor care tre'uie s fie optim 9Cpitolul
120, 128: 6c-nd o analo&ie cu topo&rafia clasic, este similar cu a a(ea la retrointersectie
puncte cu coordonate cunoscute rsp-ndite optim *n cele patru cadrane
7.1. Retee 'eo&e6",e.
Pentru a *ntele&e mai 'ine utilizarea eficient a metodelor de msurare (om prezenta, pe
scurt, c-te(a considerente pri(ind modul de realizare a unei retele &eodezice
Wn Volumul !! al cursului de Topo&rafie Geodezie am prezentat o clasificare a retelelor
&eodezice, msurtorile efectuate, datumul &eodezic, etc Consideratiile din acest capitol sunt strict
le&ate de realizarea retelelor &eodezice folosind receptoarele GPS si metoda com'inat; statii totale
si receptoare GPS Dup cum a fost prezentat *n Capitolul 8, pe piat e7ist *n acest moment o &am
comple7 de statii totale si receptoare GPS Pentru fiecare tip de retea tre'uie ales un anumit tip de
aparat care s corespund preciziei finale a retelei Astfel, pentru retelele cu scop cadastral, precizia
final poate fi de c-ti(a centimetri Pentru retelelele &eodezice care au ca scop determinarea
miscrilor plcilor crustale se impun precautii speciale pentru o'tinerea unei precizii milimetrice Wn
acest caz marcarea punctelor se realizeaz astfel *nc-t aparatele de msurat 9receptoare GPS, statii
totale: s poat fi amplasate direct si fortat pe punct Se elimin erorile de centrare a aparatelor pe
punct si determinarea *nltimii aparatului De asemenea, pentru aparatura de tip GPS, timpul de
stationare pe punct se mreste foarte mult Atunci c-nd nu este necesar o precizie foarte mare, de
e7emplu pentru realizarea retelelor utilizate *n lucrrile curente 9ridicri topo&rafice pe suprafete
mici, planuri cadastrale, etc:, aparatura poate fi mai sla' ca precizie, iar metodele de msurare GPS
nu sunt at-t de pretentioase
Tre'uie remarcat c nu toate statiile totale pot fi utilizate pentru realizarea retelelor
&eodezice, la fel si receptoarele GPS 6iecare aparat are trecut *n prospect precizia de msurare,
distantele la care pot fi folosite, timpul de sationare pentru a o'tine o anumit precizie, etc
Astfel, putem face o clasificare a retelelor &eodezice din dou puncte de (edere;
- functie de aparatura utilizat<
- functie de scop
5.1.1 Hlasi(ia)ea )etelelo) geode.ie (untie de apa)atu)a utili.at,.
Aparatura utilizat la realizarea retelelor &eodezice de spri/in a a(ut *n ultimii 8, de ani o
ascensiune spectaculoas Dac la *nceputul anilor ?, (or'eam de teodolit com'inat cu un aparat
electronic sau electrooptic de msurat distante, azi (or'im de statiile totale capa'ile s calculeze *n
teren toate elementele definitorii pentru a o'tine coordonate *ntr4un anumit sistem de proiectie
9atentie la formulele utilizate pentru reducerea distantei la planul de proiectie doritg: si, cu utilizarea
Capitolul 1 Metode de msurare GPS pa&?0
de coduri, c%iar s poat realiza planuri topo&rafice pe loc De asemenea (or'im de te%nolo&ia GPS
care poate furniza coordonate necesare ridicrilor topo&rafice *n zone *n care reteaua &eodezic a
disprut sau nu este suficient de dens pentru necesittile lucrrilor de e7ecutat
Retelele astfel realizate sunt le&ate la sistemul de coordonate Stereo&rafic 03+,, la alte
sisteme utilizate 9Gauss Nru&er, )TM, local minier, local pentru localitti, etc: sau de(in sisteme
locale
<... /eali#area retelelor geode#ice !tili#Rnd teodolite de mare "reci#ie 9T%eo ,0,, Yild
T8, Yild T., etc: Desi&ur, aceast com'inatie nu mai este utilizat de foarte mult timp, dar a fost
utilizat o perioad at-t de *ndelun&at *nc-t tre'uie mentionat Wn acest tip de retea este necesar
msurarea cel putin a unei distante pentru sta'ilirea scrii 9a planului de proiectie: Aceast operatie
se realiza 9 asa cum s4a realizat si *n reteaua &eodezic national: cu a/utorul firului de in(ar
Desi&ur, operatiile de determinare a directiilor orizontale *ntr4o statie dura foarte mult Numrul de
serii era sta'ilit *n functie de precizia dorit pentru coordonatele finale De asemenea, distantele
determinate cu firul de in(ar cereau dou ec%ipe formate fiecare din cel putin patru persoane si pe o
durat de luni de zile
Punctele sunt semnalizate sau sunt stationate cu trepiezi si miretePrecizia final a
coordonatelor nu era foarte 'un pentru retelele mari ca *ntindere 9reteaua &eodezic a Rom-niei:,
dar pentru retele cu *ntindere mic si cu foarte multe msurtori, precizia de(ine accepta'il Si&ur,
*n prezent costurile realizrii unei retele &eodezice cu asemenea tip de aparatur nu se mai /ustific
<...(. /eali#area retelelor geode#ice !tili#Rnd statii totale. Este cea mai utilizat metod
pentru realizarea retelelor &eodezice de mic *ntindere Se msoar toate directiile posi'ile
Numrul de serii pentru directiile orizontale este ales functie de precizia final a retelei, dar se tine
cont c se msoar toate distantele posi'ile dus *ntors *ntre dou puncte ale retelei si aceasta mreste
considera'il precizia Ponderea unei distante msurat corect este de c-te(a ori mai mare dec-t
ponderea unei directii Pentru a efectua msurtori c-t mai corect, tre'uie ca punctele (izate s fie
semnalizate sau stationate cu trepied si tint de (izare Wn cazul retelelor &eodezice la care nu este
ne(oie de precizie foarte mare se poate (iza si pe un /alon care corespunde te%nic 9(ertical si cu
ni(ela (erificat:
Desi&ur, precizia final depinde nu numai de numrul seriilor efectuate sau de faptul c s4au
msurat toate distantele dus *ntors ci si de precizia statiei totale utilizate Dac precizia este de .,
cc
,
atunci se poate o'tine o eroare pe coordonat conform formulei;
( ) ( ) D ., t& e
cc
910:
Wn care;
- e este precizia coordonatei<
- D este distanta *n metri dintre dou puncte ale retelei
De e7emplu, la o precizie de .,
cc
a statiei totale, eroarea aferent pe coordonat la o distant
de 0 =ilometru este de 2+ centimetri, fr a mai adu&a erorile datorit punctrii, msurrii
distantei, etc Este doar eroarea aferent preciziei statiei totale pe directie
Tre'uie amintit aici c pot apare erori sistematice datorit utilizrii defectuoase a statiei
totale sau a modificrii unor parametri *n pro&ramul intern al statiei totale Cea mai periculoas
eroare este le&at de constanta prismei 6iecare statie total are niste prisme ale ei Constructorul a
introdus *n pro&ramul de msurare aceast constant Wn cazul utilizrii unor seturi de prisme care
nu au aceeasi constant, distantele sunt eronate Wn acest caz statia total tre'uie setat din pro&ram
pentru sc%im'area constantei prismei De asemenea, dac se modific din &reseal constanta
prismei *n pro&ramul statiei totale, toate distantele (or fi eronate Din acest moti( este necesar ca
zilnic s se msoare o distant cunoscut cu statiile totale din dotare si cu seturile de prisme utilizate
pentru a (erifica constanta prismei Nu este o'li&atoriu, dar dac se determin si un un&%i ca
diferent a dou directii 9o'li&atoriu media celor dou pozitii: este un control al directiilor
<...5. /eali#area retelelor geode#ice folosind rece"toare *PS. Este utilizat atunci c-nd
reteaua &eodezic se *ntinde pe suprafete foarte mari si statiile totale nu sunt eficiente Este cazul
retelelor &eodezice utilizate pe un teritoriu administrati( foarte mare 9tar, re&iune, /udet: sau la
determinarea miscrilor crustale Asa cum a fost mentionat mai sus, *n asemenea cazuri se impun
precautii de e7ceptie Este ne(oie de materializri speciale, 'orne de ad-ncime *n care se poate
introduce fortat receptorul Conditia foarte important este aceea de a a(ea cerul li'er deasupra
punctului Timpul de stationare este direct proportional cu distanta dintre receptoare De asemenea,
tre'uie un numr c-t mai mare de sateliti (izi'ili pentru a a(ea un rezultat c-t mai 'un al
coordonatelor finale 9Capitolul 0: Punctele nu este o'li&atoriu s fie semnalizate pentru a nu
pertur'a semnalul de la sateliti
<...3. /eali#area retelelor geode#ice !tili#Rnd statii totale si rece"toare *PS. Wn acest caz
reteaua este de mici dimensiuni Numrul punctelor stationate cu receptoare GPS si cu statii totale
este ales functie de conditiile de (izi'ilitate, relief, o'stacole, pret al lucrrii, etc !deal este ca toate
punctele s fie stationate si cu receptoare GPS si cu statii totale Necesare sunt c-t mai multe
msurtori si c-t mai (ariate pentru a a(ea c-t mai multe ecuatii *n raport de numrul
necunoscutelor
5.1.+ Hlasi(ia)ea )etelelo) geode.ie (untie de sop.
" retea &eodezic ser(este mai multor scopuri, asa cum a fost mentionat mai sus Astfel,
a(em retele &eodezice care ser(esc la determinarea &eoidului, miscri crustale, *ntocmirii %rtii de
'az, lucrrilor topo&rafice curente, cadastrului, lucrrilor in&ineresti de interes local 9miniere,
%idrote%nice, ur'ane, etc: Wn functie de aceste scopuri, se poate al&e aparatura adec(at
7.. Meto&e &e m=!#$%$e GPS.
Ne (om referi *n acest su'capitol doar la receptoarele care nu au *ncorporate sistemul de
transmitere al informatiilor prin unde radio Aceste receptoare au modul lor specific de determinare
al coordonatelor si (or fi tratate separat
Wn principiu sunt dou criterii dup care sunt clasificate msurtorile GPS;
- dup numrul de receptoare<
- dup pozitia, tipul receptoarelor si timpul de stationare
5.+.1 Ln (untie de num,)ul apa)atelo): din lite)atu)a de speialitate )e.ult, u)m,toa)ele
metode p)inipale de m,su)a)e GPS9
sin&le point 9cu un sin&ur receptor:<
cu mai multe receptoare
<.(... Jetoda single "oint Metoda sin&le point nu este utilizat *n msurtorile &eodezice
pentru determinarea coordonatelor deoarece nu asi&ur precizia necesar Este o metod simpl, de
determinare a coordonatelor apro7imati(e *n sistem YGS ?2 Wn punctul cruia dorim s4i
determinm coordonatele, se amplaseaz un receptor GPS Acesta tre'uie s fie de clas &eodezic
*n cazul determinrilor mai precise Receptorul este desc%is si primeste semnal de la satelit El (a fi
lsat s functioneze o perioad de timp, mai *ndelun&at sau mai scurt Wn mod normal, cu c-t
perioada de stationare pe punct este mai mare, cu at-t precizia de determinare *n sistem YGS ?2 *n
sistem a'solut (a fi mai 'un Wn prezent, c%iar dac timpul de stationare este mai mic, dar
&eometria satelitilor este 'un, precizia de determinare a coordonatelor *n sistem YGS ?2 a'solut
(a fi mai 'un
Pentru a *ntele&e mai 'ine fenomenul determinrii coordonatelor *n sistem sistem sin&le
Capitolul 1 Metode de msurare GPS pa&?.
point putem face o analo&ie cu topo&rafia clasic S presupunem c tre'uie efectuat o ridicare
topo&rafic *ntr4o zon izolat, departe de reteaua &eodezic si fr pretentii 9nu necesit a(iz de la
"ficiile de Cadastru: Se efectueaz ridicarea topo&rafic folosind coordonate de plecare ale unei
statii citite de pe plan si o orientare spre un punct (izi'il; colt de cas, (-rf de munte, etc, ale crui
coordonate sunt de asemenea e7trase de pe plan Wn acest mod se o'tine un plan topo&rafic *n sistem
de coordonate Stereo&rafic 03+, Coordonatele determinate astfel pentru ridicare sunt *n sistem de
coordonate Stereo&rafic 03+,, dar nu *ncadrate perfect *n sistem a'solut Precizia a'solut depinde
de scara planului de pe care s4au e7tras coordonatele Wn sistem relati(, respecti( distant si
orientare, punctele ridicrii rspund perfect Dac le&m ridicarea la sistemul Stereo&rafic 03+,
a'solut printr4o retrointersectie simpl sau alt metod, (om constata o diferent de coorodonate pe
punctele comune de centimetri, decimetri, metri sau zeci de metri Aceast diferent este functie de
scara planului de pe care am e7tras coordonatele Cu c-t scara este mai mare, cu at-t precizia
punctelor *n sistem Stereo&rafic 03+, a'solut este mai mare
Aceleasi tip de diferente se (or o'ser(a si *n cazul determinrii coordonatelor unui punct *n
sistem sin&le point si le&area lui apoi *n sistem YGS ?2 a'solut 5a metode de calcul a
coordonatelor si a transcalculului de coordonate se (a insista pe metoda de determinare sin&le point
si a a(anta/elor pe care le poate aduce *n anumite cazuri
<.(..(. Jetoda c! mai m!lte rece"toare. Este utilizat frec(ent *n lucrrile &eodezice
curente Este suficient s e7iste minim dou receptoare GPS care s receptioneze semnal de la
aceiasi minim 2 sateliti (izi'ili si s ai' un timp comun de stationare Astfel, unul din cele dou
receptoare de(ine punct cu coordonate cunoscute si determin prin calcul coordonatele celuilalt
Numrul de dou receptoare este minim, asa cum pentru intersectia *nainte sunt suficiente minim
dou puncte cu coordonate cunoscute din care se (izeaz punctul nou Wn mod frec(ent se utilizeaz
minim trei receptoare GPS Cu c-t numrul receptoarelor este mai mare, cu at-t mai mult creste
si&uranta determinrilor Tre'uie tinut cont de faptul c *n prezent e7ist multe statii GPS
permanente care pot fi inte&rate *n reteaua nou, *n acest caz numrul receptoarelor cresc-nd cu
numrul statiilor permanente e7istente Statiile permanente de utilizat tre'uie s fie amplasate *n asa
fel *nc-t s poat fi folosite la calcule 9distant proportional cu timpul de stationare:
5.+.+. 4up, po.itia: tipul )eeptoa)elo) si timpul de stationa)e: m,su),to)ile GPS pot (i9
statice<
stop and &o 9rapid static:
Dup cum a fost prezentat *n Capitolul 8, receptoarele GPS sunt de mai multe tipuri
Metodele descrise *n su'capitolul 188 se preteaz pentru aparatur care nu are *ncorporat sistemul
de transmitere radio a informatiilor *ntre receptoare
<.(.(.. Jetoda static' este cea mai utilizat atunci c-nd se (or'este de realizarea retelelor
&eodezice care necesit precizii foarte mari De asemenea, atunci c-nd receptoarele GPS nu sunt de
clas &eodezic si este ne(oie de precizii mai 'une
Metoda static presupune e7istenta a minim dou receptoare GPS amplasate pe dou puncte
materializate pe teren Cele dou receptoare primesc semnal de la aceiasi mimin 2 sateliti si au
timpul de stationare comun Distanta dintre cele dou receptoare tre'uie s fie minim de 8 metri
Ma7imul de distant este le&at de (izi'ilitatea celor patru sateliti comuni Cu c-t distanta este mai
mare, cu at-t timpul de stationare este mai mare Dup cum a fost prezentat mai sus, acest minim de
2 sateliti nu este suficient pentru determinarea unui punct cu o precizie suficient De asemenea,
pentru o'tinerea unui randament mai 'un si a unor precizii mai 'une, numrul receptoarelor este
mai mare, la care se pot adu&a si statiile permanente
Ha.ul Kn a)e se m,soa), u dou, )eeptoa)e. Wn principiu, unul din receptoare este
amplasat pe un punct, iar cellalt receptor stationeaz o perioad de timp pe fiecare din celelalte
puncte 96i&ura 10: De e7emplu, statia fi7 9cea care rm-ne pe punct: este amplasat pe punctul
de coordonate cunoscute, A Cellalt receptor stationeaz punctele noi, E, 6, G si @, apoi cel putin
un punct (ec%i 9D, C, sau D: Wn acest caz a(em o sin&ur determinare pentru punctele noi Conform
normelor *n (i&oare, fiecare punt nou tre'uie s ai' cel putin patru (ectori de pozitie 9determinri:
Pentru acesta a(em dou (ariante;
- Stationarea cu receptorul fi7 si pe punctele (ec%i D, C si D si determinarea
celorlalte puncte noi Astfel, (om a(ea patru determinri independente pentru
fiecare punct nou, caz *n care se poate aplica metoda celor mai mici ptrate
- Determinri cu statia total *ntre fiecare dou puncte (izi'ile, inte&r-nd
msurtorile de directii si distante cu msurtorile GPS *ntr4un sin&ur model de
prelucrare prin metoda celor mai mici ptrate
Fig. <..
Nu este o'li&atoriu ca statia fi7 s fie amplasat pe un punct cu coordonate cunoscute
9fi&ura 18: De e7emplu, se poate stationa punctul @, punct nou Wn acest caz, receptorul mo'il se
stationeaz pe cel putin un punct (ec%i si pe toate punctele noi Dac s4a stationat punctul (ec%i A,
se determin *n prim faz coordonatele punctului nu @ din coordonatele punctului A Din
coordonatele punctului @ se determin apoi si coordonatele celorlalte puncte noi; E, 6 si G
Procedeul se repet apoi cu stationare tot pe un punct nou sau pe un punct (ec%i, sau cu determinri
cu statia total Wn final, fiecare punct nou tre'uie s ai' cel putin patru (ectori de determinare
G
F
H
E
A
B
D
C
G
F
H
E
A
B
D
C
Fig. <.(.
Ha.ul Kn a)e se m,soa), u t)ei )eeptoa)e. Wn acest caz, e7ist mai multe (ariante;
0 stationarea receptorului care rm-ne fi7 pe un punct cunoscut iar celelalte dou se
amplaseaz pe punctele de determinat si pentru (erificare 9fi&ura 1.:<
8 stationarea a dou receptoare fi7e pe dou puncte de coordonate cunoscute, iar unul din
receptoare, mo'il, se deplaseaz pe fiecare punct nou 9fi&ura 12:<
. stationarea receptorului fi7 pe oricare din punctele noi, celelalte dou station-nd cel putin
un punct cu coordonate cunoscute si toate punctele noi 9fi&ura 11:<
2 stationarea a dou receptoare fi7e pe puncte noi, cellalt receptor station-nd pe r-nd toate
punctele noi si cel putin un punct cu coordonate cunoscute 9fi&ura 1>:<
1 stationarea a dou receptoare fi7e unul pe un punct nou, unul pe un punct cu coordonate
cunoscute, cellalt receptor station-nd pe r-nd celelalte puncte noi 9fi&ura 1+:
Fig. <.5.
Fig. <.3.
Capitolul 1 Metode de msurare GPS pa&?>
G
F
H
E
A
B
D
C
G
F
H
E
A
B
D
C
Fig. <.<.
Fig. <.>.
Capitolul 1 Metode de msurare GPS pa&?+
G
F
H
E
A
B
D
C
G
F
H
E
A
B
D
C
Fig. <.E.
0 Din fi&ura 1. se o'ser( c station-nd punctul cu coordonate cunoscute A, iar cele dou
receptoare sunt amplasate pe punctele noi E si @, a(em simultan determinarea coordonatelor
punctelor E si @, dar si un (ector de determinare *ntre punctele E si @ Tot din punctul A se pot
determina apoi punctele noi G si 6, dar si (ectorul de control *ntre G si @ Se pot stationa apoi
punctele D, C si D cu coordonate cunoscute pentru determinarea punctelor noi Tre'uie *ndeplinit
conditia ca *n fiecare punct nou s e7iste minim patru (ectori Acesti (ectori pot fi dati de
msurtorile GPS sau de statiile totale
8 Se stationeaz receptoarele GPS fi7e *n punctele cu coordonate conoscute A si D Se
determin simultan din aceste dou puncte, coordonatele punctelor noi; E, 6, G si @ prin du'l
radiere Dac se stationeaz apoi punctele C si D care au de asemenea coordonate cunoscute,
punctele noi E, 6, G si @ (or a(ea patru determinri independente Astfel este *ndeplinit cerinta
normati(elor de a a(ea patru (ectori independenti pentru fiecare punct nou determinat De
asemenea, se (erific *ncadrarea punctelor (ec%i prin (ectorii AD si CD Va rezulta o diferent de
distant si de coordonate
. Se stationeaz cu receptorul GPS fi7 punctul nou E Celelalte dou receptoare se
amplaseaz *n punctele A de coordonate cunoscute si punctul nou @ Astfel se determin
coordonatele punctului nou E din A si ale punctului nou @ tot din punctul A De asemenea se
determin (ectorul dintre punctele E si @ Se pot stationa apoi cu receptoarele mo'ile punctele noi
6 si G Astfel, din coordonatele punctului nou determinat E, se (or determina coordoantele
punctelor noi 6 si G si (ectorul dintre punctele 6 si G Receptorul fi7 se poate amplasa pe oricare alt
punct nou sau (ec%i, important este ca fiecare punct s *ndeplineasc conditiile de determinare
2 Se pot stationa cu receptoarele GPS fi7e punctele E si @ Receptorul mo'il stationeaz
punctele A, 6, G, e(entual si un alt punct cu coordoante cunoscute, D Se determin astfel
coordonatele punctelor noi E si @ direct din punctele cu coordonate cunoscute A si D De asemenea
se determin si coordonatele punctelor noi 6 si G Receptoarele fi7e se pot muta *n punctele noi 6 si
G, receptorul mo'il fiind mutat pe r-nd *n punctele cu coordonate cunoscute C si D si *n punctele
noi E si @ Se pot completa msurtorile cu statia total Rezultatul tre'uie s corespund at-t
cerintelor normati(elor, dar si ca precizie de determinare
1 )n receptor fi7 este amplasat pe un punct cu coordonate cunoscute 9A:, iar cellalt
receptor fi7 pe un punct nou 9@: Receptorul mo'il se deplaseaz *n punctele E, 6, G si e(entual pe
punctele D, C si D Dup *nc%eierea primului set de msurtori se stationeaz din nou un punct cu
coordonate cunoscute 9C: si punctul nou 96: Procedeul se repet Dine-nteles c nu este o'li&atoriu
Capitolul 1 Metode de msurare GPS pa&??
G
F
H
E
A
B
D
C
s se respecte modul de amplsare al receptoarelor e7pus aici Se pot face com'inatii din punctele 0,
8, . si 1 !mportant este ca fiecare punct s fie determinat corect si din sficiente puncte, cu
sufieciente le&turi Aceasta se poate rezol(a si utiliz-nd statia total intercalat unitar cu
determinrile GPS
Ha.ul Kn a)e se m,soa), umai mult de t)ei )eeptoa)e. Cu c-t sunt mai multe receptoare
cu at-t se detrmin mai corect si mai precis coordonatele punctelor noi Wn cazul a ? puncte, patru
puncte cu coordonate cunoscute si patru puncte noi, cu opt receptoare se (or determina un numr de
8? (ectori, respecti( com'inatii de opt puncte luate c-te dou Se msoar astfel toate com'inatiile
posi'ile Atunci c-nd se efectueaz si msurtori de directii si distante, numrul de msurtori
suplimentare este foarte mare, iar coordonatele finale ale punctelor noi (or a(ea precizii foarte
'une
<.(.(.(. Jetoda sto" and go Este utilizat atunci c-nd se doreste o determinare rapid a
coordonatelor, dar cu o precizie mai mare Timpul de stationare este minim, pro&ramul de
prelucrare al datelor este diferit fat de metoda static Wn prezent, c-nd metoda determinrii
coordonatelor prin metoda 5RN, RTN 9direct prin utilizarea undelor radio:, aceast metod este mai
putin utilizat si doar cu aparatura care nu are *ncorporat te%nolo&ia determinrii directe cu
a/utorul undelor radio Metoda static este cea mai utilizat atunci c-nd se (or'este de realizarea
retelelor &eodezice care necesit precizii foarte mari De asemenea, atunci c-nd receptoarele GPS
nu sunt de clas &eodezic si este ne(oie de precizii mai 'une
7.< P$e6ent%$e 'ene$%= % te5noo'"e" GPS ,# t$%n!m"te$e% &%teo$ p$"n #n&e $%&"o
U(H ()eal-time 1 timp )eal)
5.-.1 P)inipiu
Principiul sistemului GPS diferential const *n o'ser(area erorilor de msurare a
pseudodistantelor pri(ind fiecare satelit o'ser(a'il *ntr4un punct de referint a crui pozitie este
cunoscut cu precizie *n sistemul YGS?2 "'ser(area acestor erori permite sta'ilirea corectiilor
care sunt radio4difuzate, asa *nc-t de ele s 'eneficieze utilizatorii 9statiile mo'ile: care e(olueaz *n
zona de interes din /urul statiei de referint Cele mai performante sisteme de transmitere a
corectiilor prin radio, la ora actual, permit ca aceste corectii s fie transmise p-n la distante de 214
1, =m fat de statia de referint, *n conditii 'une de propa&are a undelor radio Aceast distant
poate fi depsit cu a/utorul utilizrii sistemului de telefonie mo'il pe post de transmisie a
corectiilor Pro'lema care apare este le&at de faptul c at-t statia fi7, care transmite corectiile c-t
si statia mo'il, tre'uie s (ad aceeaiasi minim patru sateliti Din acest moti(, distanta *ntre cele
dou receptoare nu poate fi mrit foarte mult
Cauzele principale ale erorilor de msurtoare *n sistemul GPS sunt;
- 4 erorile pri(ind estimarea inter(alelor de timp pentru propa&area datelor GPS<
- 4 erorile le&ate de informatiile transmise prin satelit pri(ind;
- 4 ceasul satelitului<
- 4 datele or'itale<
- 4 erorile (oluntare pro(ocate prin de&radarea (oluntar a sistemului GPS, urmrind
s diminueze performantele sistemului pentru utilizatorii care nu au acces la
ser(iciul de pozitionare precis< metodele diferentiale 9statie de referint J statie
mo'il: asi&ur si corectarea acestor erori (oluntare<
Toate aceste erori sunt corelate pe toat suprafata zonei de interes si sunt corectate prin acest
sistem diferential cu transmiterea datelor prin unde radio )@6
Geostationary
Host
T
e
l
e
m
e
t
r
y
R
e
m
o
t
e

C
o
n
t
r
o
l
Geostationary satellite
control centre
N
a
v
i
g
a
t
i
o
n
a
n
d

M
o
n
i
t
o
r
i
n
g
Processing
and Mission
Centre
GPS constellation
Monitoring stations
ROV.
REF.
Receiver
with integrated realtime !rocessing
"#ART and $R#%
SCORPIO 6002 SK
Receiver
with integrated realtime !rocessing
"#ART and $R#%
6002 MK SCORPIO
&HF data lin'
"corrections generated at the REF( station%
Fig. <.4. ) ;ransmiterea datelor "rin !nde radio U?F
Transmiterea corectiilor ctre utilizatori tre'uie s se fac, *n cazul unui sistem Btimp realC,
printr4o asemenea modalitate *nc-t;
- 4 s acopere *ntrea&a zon de interes<
- 4 s asi&ure o fia'ilitate a transmisiei compati'il cu calitatea necesar<
6rec(entele utilizate la transmitere corectiilor *n cazul statiilor de referint Scorpio >,,0 SN
sau >,,8 SN 9firma DSNP T%omson: sunt de 20, 4 2+, M%z
5.-.+ Halulul o)etiilo) la statia de )e(e)int, si )eeptia aesto)a la statia mo&il,
Calculul corectiilor se face printr4un modul receptor, ec%ipat cu 08G0> canale paralele de
receptie, permit-nd s se calculeze simultan corectiile de la 08G0> sateliti
Modulul receptor calculeaz pentru fiecare satelit;
- 4 diferenta dintre distanta msurat si distanta teoretic o'tinut pornind de la
datele efemeridelor si de la pozitia cunoscut a antenei GPS de la statia de
referint<
- 4 (iteza e(olutiei corectiei<
Corectiile sunt calculate la fiecare ,,> secunde pentru toti satelitii si sunt transmise la
unitatea central care &estioneaz emisia pe suportul )@6
)n mesa/ de corectie transmis la unitatea central de ctre modulul receptorului GPS
cuprinde;
- numrul sptm-nii<
- contorul U, care permite s se dateze cu precizie fiecare corectie *n scara de timp
GPS<
- pentru fiecare satelit;
- indicarea sc%im'rii efemeridelor<
- corectia o'ser(at 9ma7im h3333333 milimetri:<
- (iteza e(olutiei corectiei 9ma7in h333 mmGs:<
- numrul satelitului 9SV ,4.0:<
- corectia ionosferic calculat la statia de referint 9centimetri:<
- corectia troposferic calculat la statia de referint 9centimetri:<
6rec(enta de emisie poate fi pro&ramat prin pasi de 08,1 =@z, *ntr4o 'and de h2M@z *n
raport cu frec(enta nominal a statiei
Capitolul 1 Metode de msurare GPS pa&3,
Mesa/ul de corectie, care poate contine corectii pentru ma7im 08 G 0> sateliti, este primit
printr4un receptor )@6, care transmite corectiile receptorului GPS al mo'ilului unde ele sunt
decodate printr4un modem Receptorul GPS al mo'ilului aplic corectiile diferentiale msurtorilor
sale proprii de pseudo4distante, pentru fiecare satelit astfel;
t t t
PRC PRM PR
918:
unde;
PR
t
A pseudodistanta cori/at la timpul t<
PRM
t
A pseudodistanta msurat de receptorul mo'ilului<
PRC
t
A corectia pseudodistantei transmis de statia de referint<
Erorile ionosferic si troposferic, calculate de statia de referint, sunt incluse *n termenul
PRC
t
7.2 Mo&# &e #,$#
5./.1 Honside)atii gene)ale.
)n receptor GPS msoar faza semnalului emis de sateliti cu precizie milimetric Semnalul
transmis de sateliti *n drumul su ctre Pm-nt la trecerea prin atmosfer este afectat de ctre
ionosfer si troposfer Distorsiunile si tur'ulentele produc de&radri ma/ore ale preciziei
o'ser(atiilor Msurtorile GPS statice si rapid statice se 'azeaz pe metoda diferential Astfel o
'az este o'ser(at si calculat *ntre dou receptoare Atunci c-nd am'ele receptoare GPS o'ser(
simultan aceeasi sateliti ma/oritatea efectelor atmosferei *n de&radarea semnalului sunt eliminate
Cu c-t 'aza este mai scurt cu at-t precizia cu care este msurat (a fi mai mare, presupun-ndu4se
c atmosfera prin care trece semnalul ctre cele dou receptoare este aceeasi Este foarte important
*n cazul metodei rapid static ca 'azele s fie scurte pentru a putea presupune c distorsiunile
ionosferice sunt aceleasi la am'ele capete ale 'azei Wn consecint este de preferat, at-t din punctul
de (edere al preciziei c-t si al timpului de msurare, s se msoare 'aze scurte 9p-na la 14>=m: fat
de puncte de referint temporare dec-t s se msoare 'aze lun&i 90148,=m: fat de un sin&ur punct
central Wn toate tipurile de msurtori este important controlul acestora utiliz-nd msurtori
independente Wn special atunci c-nd utilizm metoda rapid static dac timpul de o'ser(are este prea
scurt, GD"P are (alori mari, sau distorsiunile ionosferice sunt foarte mari, este posi'il ca la post
procesare pro&ramul s rezol(e am'i&uittile dar rezultatele s depseasc tolerantele sta'ilite
pentru proiectul respecti( Pentru controale independente se recomand;
- "cuparea fiecrui punct a doua oar la o alt or dec-t *n prima sesiune<
- Wnc%iderea determinrii punctelor msurarea 'azei *ntre ultimul si primul punct *n
cazul procedurii stop [ &o<
- Msurarea 'azelor independente *ntre punctele retelei<
- )tilizarea a dou statii de referint<
- 6iecare punct nou determinat s ai' minim doi (ectori independenti de
determinare
Wn &eneral cu c-t 'aza este mai lun& cu at-t timpul de stationare (a fi mai mare Noaptea
influentele datorate ionosferei sunt considera'il reduse, astfel c *n cazul metodei rapid static timpul
de stationare poate fi practic *n/umttit, o'tin-ndu4se aceleasi rezultate Pentru 'aze de p-n la
8,=m se poate *ncerca rezol(area am'i&uittilor consider-ndu4se un sin&ur model ionosferic pentru
am'ele capete ale 'azei Pentru 'aze de peste 8,=m nu este recomanda'il s se *ncerce rezol(area
am'i&uittilor Wn acest caz se utilizeaz un alt al&oritm care elimin *n mare msur influentele
ionosferei dar nu mai *ncearc rezol(area am'i&uittilor
Atunci c-nd planificm sesiunile este recomanda'il s utilizm inter(alele de timp *n care
Capitolul 1 Metode de msurare GPS pa&30
(aloarea GD"P este c-t mai mic Deoarece datorit multor factori mai mult sau mai putin
pre(izi'ili este imposi'il s planificm sesiunile la minut este de preferat ca mai 'ine s msurm
cu un punct mai putin dec-t s reducem timpul de o'ser(are *n celelalte puncte
Coordonatele o'tinute din msurtorile GPS sunt 'azate pe elipsoidul YGS?2 Pentru a
putea permite transformarea lor *n coordonate locale este necesar ca punctele cu coordonate locale
cunoscute s fie incluse *n reteaua msurat cu receptoarele GPS Aceste puncte tre'uie s fie
uniform distri'uite pe suprafata acoperit de retea Pentru o corect calculare a parametrilor de
transformare tre'uie s fie utilizate cel putin trei puncte plus un punct de control 9prefera'il cinci
sau mai multe:
Tre'uie tinut cont de statiile permanente din zon, care au un rol foarte important acolo unde
e7ist si pot suplini punctele de coordoante cunoscute Ele pot fi utilizate si la transcalcul
5./.+ Plani(ia)ea sesiunilo).
Valoarea GD"P ne a/ut s analizm influenta &eometriei satelitilor disponi'ili deasupra
zonei de lucru Pentru metoda rapid static aceast (aloare tre'uie s fie mai mic de ?, dar este
recomanda'il s ale&em sesiunile *n perioadele c-nd nu depseste (aloarea > Wn principiu este 'ine
s proiectm sesiunile de lucru *n perioadele c-nd sunt (izi'ili minimum 1 sateliti cu o ele(atie de
peste 01\, iar (aloarea GD"P este
mai mic de > at-t pentru statia de
referint c-t si pentru statia mo'il
Dac stim c *n zona de lucru e7ist
o'structii ma/ore, o recunoastere
preala'il urmat de o simulare a
o'structiilor *n pro&ramul de
planificare (a conduce la o'tinerea
unor rezultate deose'it de 'une
Fig!ra <.B Planificarea sesi!nilor
5./.- 4u)ata sesiunii si lungimea &a.ei.
Durata unei sesiuni, pentru o'tinerea unui rezultat 'un la post procesare, depinde de mai
multi factori; lun&imea 'azei, numrul satelitilor o'ser(ati, (aloarea GD"P, pertur'rile
ionosferice Deoarece pertur'rile datorate atmosferei sunt mult mai mici noaptea este a(anta/os,
dac este posi'il, ca msurarea 'azelor lun&i 98,4.,=m: s se fac *n aceast perioad Este
recomanda'il mrirea duratei sesiunii dac doi din patru sau cinci sateliti o'ser(ati au ele(atia mai
mic de 8,\ )rmtoarele (alori sunt orientati(e;
Meto&%
N#m=$ !%te"t"
GDOPQL
L#n'"me Se!"#ne 6" Se!"#ne no%pte
R%p"& !t%t",
Minim 2
Minim 2
Minim 1
P-n la 1 =m
Wntre 1 si 0, =m
Wntre 0, si 01 =m
1 0, minute
0, 8, minute
Peste 8, minute
1 minute
1 0, minute
0, 8, minute
St%t",
Minim 2
Minim 2
Wntre 01 si ., =m
Peste ., =m
0 8 ore
8 . ore
" or
8 ore
Din e7perienta acumulat *n mai multi ani de msurtori GPS, se poate enunta, empiric, o
BRe&ul de aurC *n 'aza careia se poate sta'ili durata unei sesiuni de masuratori, in conditii optime,
in functie de lun&imea 'azei masurate cu un receptor GPS cu du'la frec(enta atunci cand se
utilizeaza metoda Rapid4Static cu inre&istrare la 1 secunde Aceasta este; Durata este e&al cu 0
min pentru fiecare =m din lun&imea 'azei msurate, dar nu mai putin de 1 min
5././ O&se)%atiile de te)en.
5a ale&erea amplasamentului statiei de referint tre'uie s se tin cont de mai multe criterii
"rizontul s nu fie o'structionat la o ele(atie mai mare de 01\ S nu e7iste *n apropiere suprafete
reflectante care s &enereze efectul multipat% S nu se afle *n apropierea zonelor cu trafic intens si
dac este posi'il s se alea& locatii si&ure unde s nu fie necesar s se lase un paznic S nu se afle
*n apropierea releelor, a liniilor de *nalt tensiune, sau a cilor ferate electrificate Deasemenea
statia de referint tre'uie s *ndeplineasc si anumite conditii te%nice Acumulatorii s fie complet
*ncrcati, s se asi&ure conectarea unei a doua 'aterii sau s se utilizeze conectarea e7tern la un
acumulator auto sau printr4un transformator la reteaua de ener&ie electric prin intermediul unui
)PS Memoria tre'uie s ai' o capacitate suficient pentru *ntrea&a durat a sesiunii Verificati de
dou ori *nltimea antenei si offset4ul acesteia dac este necesar Verificati dac parametrii
confi&urati sunt corecti si se potri(esc cu parametrii statiilor mo'ile

Fig!ra <.1 Observatii de teren
Statia de referint nu tre'uie instalat *n mod o'li&atoriu *ntr4un punct cu coordonate
cunoscute Este de preferat ca ea s fie amplasat *ntr4un punct care *ndeplineste conditiile
enumerate dec-t s fie pus *ntr4un punct cunoscut dar care nu *ndeplineste aceste conditii Pentru
calcularea parametrilor de transformare punctele de coordonate cunoscute tre'uie incluse *n reteaua
GPS Aceste puncte pot fi stationate cu statiile mo'ile si nu este o'li&atoriu ca ele s fie utilizate ca
amplasamente pentru statiile de referint
Pentru a e(ita ca rezultatele s fie influentate de erori sistematice, coordonatele YGS?2 ale
punctului de referint tre'uie cunoscute cu o precizie de h0, m Dac acest punct (a fi determinat
prin metoda Sin&le Point Position 9SPP: atunci este necesar ca timpul de stationare *n punct s fie
de minimum 84. ore, reception-nd cel putin 2 sateliti si a(-nd o (aloare mic a GD"P Cu c-t
timpul de stationare este mai mare cu at-t pozitia o'tinut prin SPP (a fi mai precis
"peratorul statiei mo'ile tre'uie s asi&ure si s (erifice *ndeplinirea mai multor conditii
Parametrii confi&urati *n receptor s fie corecti si s se potri(easc cu parametrii statiei de referint
Wnltimea antenei s fie corect msurat Pentru sesiunile scurte s se urmreasc permanent
(aloarea GD"P si s se mreasc timpul de stationare *n cazul c-nd acesta are (alori ridicate sau,
dac a depsit (aloarea ?, s se *ntrerup sesiunea si s se reia atunci c-nd GD"P a sczut la
Capitolul 1 Metode de msurare GPS pa&3.
(aloarea optim S e(ite amplasarea punctelor noi *n zone cu o'structii cu ele(atie mai mare de
01_, *n apropierea suprafetelor reflectante, sau *n apropierea statiilor de emisie, su' liniile de *nalt
tensiune, sau l-n& cile ferate electrificate Deasemenea se (a e(ita stationarea su' (e&etatie deas
mai ales pe (reme umed Se (a (erifica periodic starea de *ncrcare a 'ateriei 9este 'ine s e7iste o
'aterie de rezer(: si rezer(a de capacitate a memoriei Cu titlu informati( se poate utiliza
indicatorul Stop [ Go Este recomanda'il ca pentru fiecare punct nou stationat s se *ntocmeasc o
fisa care s cuprind datele punctului, descrierea si o sc%it
GPS 6"RM)5AR TEREN
Denumire punct; Data;
Tip receptor G anten; "perator;
Modul de stationare; Daston
Trepied
Pilastru
Wnltimea antenei;
Pornire "ra; "prire "ra;
Numr de epoci;
Numr de sateliti;
GD"P;
DESCR!ERE;
SC@!Ti;
:. PRELUCRAREA OBSERVATIILOR GPS
Prelucrarea datelor GPS se realizeaz *n functie de metoda de msurare, de sistemul de
coordonate utilizat 9Stereo&rafic 03+, sau E)RE6:, de tipul msurtorilor efectuate *n retea, de
metoda de prelucrare aleas
Este de mentionat un amnunt foarte important; receptoarele GPS prelucreaz semnalul de
la satelit si dau pozitia receptorului *n coordonate sistem &lo'al elipsoidal pe elipsoidul YGS?2 Wn
Rom-nia, sistemul de coordonate oficial este sistemul de coordonate plane Stereo&rafic 03+, care
are ca 'az elipsoidul Nraso(s=i Pentru a o'tine coordonate din sistemul YGS?2 *n sistemul
Stereo&rafic 03+, sunt dou ci, am-ndou utiliz-nd niste parametri de transcalcul, respecti(
parametri utiliza'ili pe toat tara si parametri utiliza'ili local 9Capitolul +: Modalitatea de
transcalcul este aleas de utilizator Tre'uie specificat c de foarte multe ori coordonatele o'tinute
de utilizatori *n sistem de coordonate Stereo&rafic 03+, nu corespund, sau, dac sunt (erificate pe
puncte cu coordonate de/a cunoscute nu se suprapun *n toleranta cerut Moti(ul acestor discordante
*l constituie *n principal modul de calcul al coordonatelor Si&ur c si msurtorile *n sine pot fi
afectate de anumite erori 9Capitolul 0:, dar *n marea ma/oritate de (in sunt prelucrrile, respecti(
transcalulul Cei mai multi utilizatori acuz reteaua *n sistem Stereo&rafic 03+,, dar nu au dreptate
Am efectuat msurtori GPS *n toat tara si, efectu-nd transcalculul de coordonate *ntre puncte
amplasate *n zone foarte deprtate 9Satu Mare, "radea, Arad, Timisoara, Caranse'es, Craio(a,
Ducuresti, Constanta, Tulcea, Dacu, !asi, Sucea(a, Daia Mare, Clu/, T-r&u Mures, Si'iu:, eroarea
cea mai mare a fost de circa h 2, centimetri 9*ntre Constanta si Satu Mare: Aceasta demonstreaz
fr du'iu c reteaua msurat *n anii c1, 4 c>, are o precizie foarte 'un si este unitar Si&ur, pot
e7ista puncte deplasate 9*n zone miniere:, sau confundate 9puncte noi puse l-n& altele (ec%i la
refaceri de retea:, miscri ale plcilor crustale, dar reteaua de 'az rm-ne Ceea ce se poate pune *n
discutie este faptul c o constr-n&ere a retelei realizate cu receptoare GPS pe reteaua &eodezic
(ec%e nu face altce(a dec-t s strice precizia superioar a retelei GPS Aceasta *ns nu poate fi
rezol(at dec-t de A&entia National de Cadastru si Pu'licitate !mo'iliar, care prin !nstitut ar
tre'ui s realizeze reteaua &eodezic prin metode moderne, cu o precizie net superioar Wn acest caz
constr-n&erea *ndesirilor realizate cu aparatur performant s4ar face pe puncte determinate cel
putin la fel de precis
De asemenea, este foarte important de su'liniat c reteaua &eodezic nou creat poate fi
le&at sau nu la reteaua E)RE6 9Capitolul 2: Dac nu este le&at la reteaua E)RE6, atunci nu
poate fi inte&rat *n aceast retea Wn cazul *n care pe (iitor se (a trece oficial la aceast retea, aceste
msurtori nu (or putea fi inte&rate
Wn principiu orice receptor GPS pornit, *nre&istreaz continuu semnalul de la satelitii (izi'ili
Acest semnal este stocat *n memoria receptorului la o anumit perioad, denumit epoc " epoc
poate fi aleas de la 0C la .,C Dac se stationeaz pe punct o perioad mai scurt 9cinci minute,
zece minute:, durata unei epoci este aleas de o'icei de 0C Wn cazul msurtorilor de durat 9patru4
cinci zile:, o epoc poate fi aleas la .,C Cu c-t durata unei epoci este mai mic, cu at-t se *ncarc
memoria receptorului mai repede
Datele *nre&istrate sunt descrcate cu a/utorul pro&ramelor furnizate de productorul
receptoarelor Momentele *nre&istrrilor sunt suprapuse pe datele colectate de la alte receptoare si se
ale& timpii comuni de *nre&istrare Pentru punctele stationate *n aceeasi perioad se pot calcula
(ectorii relati(i de pozitie; O, V si U Dac unul din aceste puncte este considerat punct cu
coordonate cunoscute, atunci celuilalt i se pot determina coordonatele a'solute, pro(izorii A(-nd
coordonatele pro(izorii si mai multe determinri 9din mai multe puncte (ec%i si noi:, coordonatele
finale rezult utiliz-nd metoda celor mai mici ptrate, msurtori indirecte
Capitolul > Prelucrarea msurtorilor GPS pa&31
:.1 Dete$m"n%$e% ,oo$&on%teo$ p#n,teo$ Dn !"!tem RGSL2.
E7ist dou modalitti de determinare a coordonatelor *n sistem YGS?2; din na(i&atie si *n
sistem a'solut
G.1.1 4ete)mina)ea oo)donatelo) din na%igatie.
Metoda este aleas atunci c-nd din anumite moti(e nu se poate face le&tura la sistemul
a'solut Nu este recomandat, dar din nefericire *n Rom-nia este foarte utilizat datorit
necunoasterii punctelor din reteaua E)RE6 si a faptului c la statiile permanente nu este acces
direct pe !nternet 9cu e7ceptia celei de la 6acultatea de Geodezie:
Wn principiu, orice receptor GPS *nre&istreaz semnalul de la satelit Wn perioada de
stationare pe un punct, receptorul are posi'ilitatea s *si determine pozitia apro7imati( pe care si4o
*m'untteste permanent Cu c-t stationarea pe punct este mai mare si &eometria datelitilor mai
'un, cu at-t pozitia este mai aproape de (aloarea a'solut Dac punctele stationate cu receptoare
GPS nu au fost le&ate direct la puncte cu coordonate a'solute *n sistem YGS?2 9puncte din reteaua
E)RE6:, atunci unul din punctele stationate (a fi calculat ca Bsin&le pointC *n sistem YGS?2
Acest punct de(ine punct cu coordonate cunoscute si toate celelalte puncte sunt determinate din
acesta Dac ulterior se (or determina coordonatele punctului de plecare *n sistem a'solut se (or
(edea diferentele fat de cele calculate ca Bsin&le pointC Practic, cum a fost spus mai sus, cu c-t
timpul de stationare pe punct este mai mare si &eometria satelitilor mai 'un, cu at-t cele dou
r-nduri de coordonate (or fi mai apropiate
Este la fel ca atunci c-nd se realizeaz un plan topo&rafic *ntr4o zon *n care reteaua *n
sistem Stereo&rafic 03+, este deficitar Se poate pleca cu un punct determinat de pe un plan
e7istent si cu o orientare la un punct cunoscut 9castel de ap, 'iseric, anten, etc: Planul topo&rafic
este realizat 'ine, este *n sistem Stereo&rafic 03+,, dar nu a'solut Dac ulterior punctul de la care
s4a pornit cu ridicarea este le&at la sistemul Stereo&rafic 03+, a'solut, atunci se o'ser( diferenta
de coordonate Cu c-t scara planului de pe care s4au determinat coordonatele a fost mai mare, cu
at-t diferenta dintre cele dou r-nduri de coordonate este mai mic
Pornind deci de la punctul determinat ca Bsin&le pointC 9punctul C:, toate celelalte puncte se
determin *n raport de acesta Wntre aceste puncte preciziile sunt foarte 'une, dar *n raport de
YGS?2 a'solut se pstreaz aceleasi diferente ca si la punctul initial 96i&ura >0:
Fig!ra >. :etermin'ri *PS =single "oint$
G.1.+ 4ete)mina)ea oo)donatelo) Kn sistem a&solut.
Pentru determinarea coordonatelor *n sistem a'solut este necesar ca cel putin un punct de
plecare s fie un punct al retelei E)RE6 9Capitolul 2: sau s ai' determinarea confirmat de la un
punct al retelei E)RE6 Desi&ur, dac se pleac de la un sin&ur punct al retelei E)RE6 nu e7ist
Capitolul > Prelucrarea msurtorilor GPS pa&3>
G
F
H
E
A
B
D
C
controlul coordonatelor si o asemenea situatie nu este recomandat Pentru control este ne(oie de
minim dou puncte care s ai' coordonate a'solute *n sistem YGS?2 Aceste puncte pot fi *n zona
*n care se msoar sau pot fi *n afara zonei de msurat 9fi&ura >8 a si ': Practic se stationeaz cu
receptoarele GPS toate punctele, at-t cele care au coordonate c-t si cele crora tre'uie s li se
determine coordonatele Cu c-t e7ist mai multe receptoare GPS cu at-t determinarea (a dura mai
putin )n a/utor important poate fi dat de statiile permanente Acestea pot suplini at-t lipsa unui
receptor c-t si a unui punct din reteaua E)RE6 9poate fi considerat punct ci coordonate cunoscute:
a:
':
Fig!ra >.( Legarea retelelor locale la rete!a DU/DF
din "!ncte c! coordonate c!nosc!te Kn acest sistem
:.. P$e#,$%$e% &%teo$ pent$# % o@t"ne ,oo$o&o%nte Dn !"!tem RGS L2.
G.+.1 "mpo)tul datelo).
Datele pot fi transferate din receptor *n computer fie prin intermediul ca'lului serial, fie cu
a/utorul unui cititor de cartele PCMC!A
Wn timpul transferului operatorul are posi'ilitatea de a controla si edita anumite elemente;
denumirea punctului 9se (erific dac aceleasi puncte msurate de dou sau mai multe ori au e7act
aceeasi denumire sau dac puncte diferite au aceeasi denumire:, *nltimea antenei corespunde cu
Capitolul > Prelucrarea msurtorilor GPS pa&3+
A
P)nct E&REF*
B
D
C
P)nct E&REF+
B
P)nct E&REF+
A
D
C
P)nct E&REF*
*nltimea trecut *n formularul de teren
Wntotdeauna tre'uie realizat o o copie a datelor 'rute *nre&istrate *n teren Este
recomanda'il s se creeze un director jproiectSra$ *n care pentru fiecare receptor 9a, ', c, d, etc:,
*n fiecare zi lucrat, s se creeze un su'director jzzllaaSjaS Wn acest su'director se copiaz toate
fisierele din directorul GeoDD de pe cartela PCMC!A a receptorului jaS si asa mai departe pentru
celelalte receptoare
G.+.+ P)oesa)ea.
Pentru o'tinerea unor rezultate de precizie ridicat este necesar s cunoastem cu o precizie
de h0, m coordonatele YGS?2 ale unui punct din retea Dac statia de referint a fost amplasat
*ntr4un punct nou, iar un punct de coordonate locale cunoscute a fost stationat cu receptorul mo'il,
atunci, dac se cunosc parametrii locali de transformare, se calculeaz mai *nt-i coordonatele
YGS?2 ale punctului cunoscut si apoi se calculeaz 'aza spre punctul nou, o'tin-ndu4se *n acest fel
coordonatele YGS?2 ale statiei de referint
Dac nu se cunosc parametrii locali de transformare atunci se calculeaz coordonatele
apro7imati(e ale punctului de referint cu a/utorul metodei Bsin&le pointC Pentru a o'tine rezultate
'une tre'uie ca punctul s fi fost stationat cel putin 8 . ore
Prin setarea implicit satelitii cu o ele(atie mai mic de 01\ nu sunt utilizati *n procesarea
datelor tocmai pentru a reduce efectele ne&ati(e datorate distorsiunilor din ionosfer Wn cazul c-nd
este semnalat o intensificare a acti(ittii ionosferice este uneori a(anta/os, dac au fost o'ser(ati
mai mult de 1 > sateliti iar GD"P are (alori mici, s mrim (aloarea de la 01_ la 8,\, mai ales
dac printre satelitii o'ser(ati a fost (reunul care nu a depsit aceast ele(atie
Wn mod normal pentru o crestere a preciziei se utilizeaz at-t codul c-t si faza semnalului
9setarea Automatic: )tilizarea numai a codului poate fi fcut pentru calculul rapid al 'azelor
atunci c-nd nu este necesar o'tinerea unei precizii mai 'une de ,. m *n pozitia determinat Wn
principiu rezultatele o'tinute prin procesarea cod si faz sau numai faz ar tre'ui s fie mai mult sau
mai putin identice Pentru 'aze mari de aproape 0,, =m dac efemeridele receptionate sunt
suficient de 'une codul poate oferi solutii foarte precise Dar dac dintr4un moti( oarecare
msurtorile de cod sunt alterate, atunci tre'uie procesat numai faza
Wn functie de lun&imea 'azei msurate se utilizeaz al&oritmi de calcul diferiti 5imita
implicit a lun&imii 'azei pentru care se trece de la un al&oritm la altul este de 8, =m
Pentru 'aze su' aceast limit msurtorile pe cele dou frec(ente 50 si 58 sunt introduse
ca o'ser(atii indi(iduale *n prelucrarea prin metoda celor mai mici ptrate Prin apro7imatii
succesi(e se *ncearc determinarea unor seturi *ntre&i de lun&imi de und care s *nlture
am'i&uittile Criteriul statistic utilizat a fost denumit 6ARA 96ast Am'i&uit# Resolution
Approac%:
Pentru 'aze peste aceast limit este utilizat metoda denumit 5. 5. reprezint o
com'inatie liniar *ntre 50 si 58 A(anta/ul solutiei 5. este c elimin influenta ionosferei
Deza(anta/ul este c (alorile *ntre&i ale lun&imilor de und nu mai pot fi calculate si deci nu mai
pot fi rezol(ate am'i&uittile Nu este *ns foarte important at-ta timp c-t aceast rezol(are ar fi fost
foarte &reu de o'tinut *n mod corect pentru distante foarte mari
Pra&ul $m! este utilizat pentru a micsora posi'ilitatea o'tinerii unor rezultate nesi&ure Wn
timpul calculelor prin metoda celor mai mici ptrate se calculeaz eroarea medie ptratic ($m!: a
unei sin&ure diferente de faz 9eroarea medie ptratic a unuttii de pondere:, care este dependent
de lun&imea 'azei, durata sesiunii si distorsiunile ionosferei Aceast (aloare este comparat cu
pra&ul $m! "ptiunea implicit a pro&ramului de post procesare este Automatic Dac $m! calculat
depseste (aloarea pra&ului, am'i&uittile nu (or fi rezol(ate Wn cazul metodei rapid static, pentru
sesiuni de p-n la 0, minute, mrirea fortat a pra&ului $m! poate duce la acceptarea unei solutii
sla'e Pentru sesiuni de peste ., de minute pra&ul $m! poate fi mrit fr riscuri Pra&ul $m! este
aplicat numai *n cazul 'azelor p-n *n 8, =m
Capitolul > Prelucrarea msurtorilor GPS pa&3?
Rezol(area standard se aplic numai 'azelor p-n la 8, =m si *ncearc s rezol(e
am'i&uittile si s aplice modelul ionosferic conform cu parametrii setati Rezol(area !ono free
fi7ed se aplic de asemenea 'azelor p-n la 8, =m, calculele efectu-ndu4se *n doi pasi Prima dat
se *ncearc rezol(area am'i&uittilor, apoi este calculat un model ionosferic utiliz-nd (alorile
o'tinute pentru 50 si 58 dup rezol(area am'i&uittilor A(anta/ul acestei a doua metode const *n
faptul c orice distorsiune a ionosferei este eliminat at-t timp c-t am'i&uittile sunt rezol(ate Ea
se recomand tuturor 'azelor *ntre 1 si 8, =m o'ser(ate *n special *n timpul zilei
Modelul ionosferic este utilizat numai *n calculul 'azelor su' 8, =m Wn mod implicit
pro&ramul *l selecteaz automat Dac sesiunea a fost suficient de lun& pro&ramul ale&e modelul
calculat Wn orice alt situatie 9dac datele de almana% sunt disponi'ile: pro&ramul selecteaz
modelul Nlo'uc%ar Modelul calculat poate fi utilizat *n locul modelului standard Punctul
este calculat utiliz-nd diferenta dintre semnalul 50 si 58 la receptia lor *n senzorul GPS A(anta/ul
utilizrii acestui model este acela c este calculat *n functie de conditiile predominante de timp si
pozitie Pentru a utiliza acest model sesiunea tre'uie s dureze cel putin 21 de minute
Modelul standard este un model empiric care se 'azeaz pe comportarea ionosferei *n
functie de un&%iul orar al soarelui Corectiile depind de un&%iul orar al soarelui, ora c-nd se e7ecut
msurtoarea si ele(atia satelitilor si se aplic la toate o'ser(atiile de faz Wn cazul 'azelor de peste
8, =m efectele ionosferei sunt eliminate prin e(aluarea com'inatiei liniare dinte 50 si 58, denumit
5.
Modelul sto%astic se poate utiliza pentru rezol(area am'i&uittilor *n cazul 'azelor medii si
lun&i atunci c-nd 'nuim o acti(itate ionosferic deose'it Wn acest caz tre'uie acordat o atentie
deose'it 'azelor scurte c-nd influentele datorate efectului multipat% sau o'structiilor pot fi
interpretate ca influente datorate distorsiunilor ionosferice Acesta este moti(ul pentru care setarea
implicit a modelului sto%astic este utilizat pentru 'aze mai mari de 0, =m Dac este selectat
optiunea !ono free float atunci pro&ramul (a utiliza solutia 5. indiferent de lun&imea 'azei
Nu sunt mari diferente *ntre rezultatele o'tinute utiliz-nd diferite modele troposferice dar nu
se (a lucra niciodat cu optiunea No troposp%ere acti(at
G.+.- Seleta)ea &a.elo) ! st)ategii de lu)u.
Wnainte de a *ncepe postprocesarea datelor tre'uie analizat reteaua GPS msurat
"'iecti(ele (erificate (or fi; e7istenta sau o'tinerea de coordonate YGS?2 suficient de
precise pentru unul din puncte, msurtorile *n punctele cu coordonate locale cunoscute, calculul
coordonatelor statiilor de referint, msurtorile e7ecutate din aceste statii, selectarea 'azelor *n
functie de lun&imea lor 9lun&i sau scurte: Dac au e7istat mai multe puncte care au fost folosite ca
statii de referint acestea tre'uie calculate primele Calculul tre'uie s implice si le&turile ctre
punctele cu coordonate locale cunoscute Dazele se (or selecta si se (or calcula separat una c-te
una, rezultatele (or fi analizate iar coordonatele o'tinute se (or sal(a dac rezultatele se *ncadreaz
*n parametrii ceruti Este recomanda'il s e7iste controale pentru statiile de referint prin
determinarea lor din cel putin dou puncte 9redundanta msurtorilor: "dat reteaua statiilor de
referint fiind calculat se poate trece la calculul 'azelor radiate Este 'ine ca la procesare s se
&rupeze si s se proceseze separat 'azele care se *ncdreaz *n acelasi tip de parametri, 'azele scurte
separat de 'azele lun&i, 'azele msurate rapid static separat de 'azele cu o'ser(atii statice lun&i
G.+./ "nte)p)eta)ea )e.ultatelo).
!nterpretarea rezultatelor se (a face tin-nd cont de al&oritmul de procesare pentru 'aze p-n
sau peste 8, =m Pentru prima cate&orie, ca s o'tinem rezultate 'une tre'uie ca am'i&uittile s fie
*ntotdeauna rezol(ate Pentru aceste 'aze sunt cutate toate com'inatiile de am'i&uitti si sunt
e(aluate toate (alorile $m! pentru fiecare diferent de faz simpl pentru fiecare am'i&uitate *n
parte Sunt comparate apoi solutiile o'tinute cu cea mai sczut (aloare a $m! Dac diferenta *ntre
(alorile $m! este semnificati( setul de am'i&uitti atasat celei mai sczute (alori a rms este
Capitolul > Prelucrarea msurtorilor GPS pa&33
considerat cel corect Decizia este 'azat pe metode statistice Tre'uie tinut cont c rezultatele
metodei celor mai mici ptrate ofer de fapt cele mai pro'a'ile (alori considerate *n mod curent
(alorile ade(rate "ricum tre'uie s se tin cont de faptul c distorsiunile ionosferice ma/ore
cauzeaz erori sistematice *n o'ser(area fazelor Wn acest caz c%iar dac metoda celor mai mici
ptrate este corect din punct de (edere statistic rezultatul ei poate fi departe de ade(r Metodele
statistice continute *n al&oritmii 6ARA 96ast Am'i&uit# Resolution Aproac%: sunt 'azate pe criterii
foarte restricti(e pentru a *ncerca s asi&ure cea mai mare pro'a'ilitate unui rezultat de *ncredere
Dac durata sesiunii a fost prea mic, numrul de sateliti a fost mic sau (aloarea GD"P a fost mare,
al&oritmul nu poate rezol(a am'i&uittile si deci performantele sistemului nu pot fi atinse Pentru o
apreciere &eneral a preciziei de determinare *n acest caz se pot amplifica cu un ordin de mrime
(alorile si&ma o'tinute pentru fiecare coordonat estimat Pentru 'aze de peste 8, =m al&oritmul
utilizat nu se 'azeaz pe rezol(area am'i&uittilor ci pe com'inatii ale semnalelor receptionate
G.+.5 "nte)p)eta)ea )apo)tului de p)oesa)e.
Wn cazul 'azelor su' 8, =m, *n raport, dup fiecare 'az calculat este prezentat un rezumat
al al&oritmului 6ARA Tre'uie (erificat ca *ntotdeauna; numrul satelitilor s fie minim patru,
(aloarea $m! float 9*nainte de fi7area am'i&uittilor:, (aloarea $m! fi7 9(aloarea dup fi7area
am'i&uittilor: care tre'uie s fie usor mai mare ca rms float Am'ele (alori tre'uie s nu
depseasc pra&ul $m! sta'ilit initial Este recomanda'il ca modificarea (alorii pra&ului $m! s se
fac cu foarte mare atentie si numai atunci c-nd e7ist o e7perient suficient de lucru cu GPS 5a
calculul 'azelor cu lun&imi diferite este recomanda'il s se fac mai multe prelucrri si s se
interpreteze rezultatele pentru a putea ale&e parametrii optimi de prelucrare Pentru 'aze de peste 8,
=m *n raportul de procesare se (a (erifica numrul satelitilor utilizati si (aloarea $m! pentru
unitatea de pondere Aceast (aloare tre'uie s fie su' 8, mm pentru 'aze cuprinse *ntre 8, si 1,
=m Pentru 'aze mai mari (aloarea este ce(a mai mare datorit, *n special, imperfectiunilor minore
care apar *n transmiterea efemeridelor
Tre'uie comparate deasemenea datele din raportul de prelucrare cu datele din formularul de
teren Wn cazul du'lei determinri este 'ine s fie comparate rapoartele, mai ales atunci c-nd
rezultatele nu se *ncadreaz *n tolerantele sta'ilite pentru proiectul respecti(
G.+.G Sal%a)ea )e.ultatelo).
Dup (erificarea continutului raportului de procesare coordonatele punctului determinat pot
fi sal(ate Wn cazul *n care e7ist mai multe perec%i de coordonate pentru acelasi punct o'tinute din
prelucrarea de 'aze diferite atunci pro&ramul face automat media ponderat a coordonatelor
o'tinute Aceasta tre'uie s se *ncadreze *n limita impus la crearea proiectului
Pent$# #t""6%to$"" $e,epto%$eo$ ,# o !"n'#$= 9$e,Fent=.
Se (or utiliza numai sesiunile *n care au fost o'ser(ati minimum 1 sateliti cu o ele(atie mai
mare de 01_, iar (aloarea GD"P a fost mai mic de ? pe *ntrea&a durat a sesiunii Re&ula de 'az
recomandat pentru sta'ilirea duratei sesiunilor este de 1 minute pentru fiecare =m, dar nu mai putin
de 01 minute Wn mod implicit pro&ramul nu *ncearc s rezol(e am'i&uittile dac sesiunea a durat
mai putin de 3 minute "dat am'i&uittile rezol(ate lun&imea 'azei este calculat cu o precizie de
1 0, mm J 8ppm Pentru o'tinerea unei precizii ridicate este recomanda'il ca antenele s fie
orientate spre aceeasi directie 9de e7; mufa de conectare *ndreptat spre Nord: Pentru 'aze de peste
0, =m precizia o'tinut este inferioar celei o'tinute cu receptoare du'l frec(ent deoarece
efectele distorsiunilor ionosferice n# pot 9" e"m"n%te
:.< C%,## ,oo$&on%teo$ p#n,teo$ &ete$m"n%te GPS Dn t"mp $e%
Dup cum a fost precizat mai sus, calculul coordonatelor punctelor determinate GPS se
poate face *n dou moduri, *n functie de tipul te%nolo&iei GPS utilizate; clasic 9cu post4procesarea
Capitolul > Prelucrarea msurtorilor GPS pa&0,,
datelor: sau cu transmiterea datelor *n timp real prin unde radio )@6 9real)time: Prelucrarea
*nre&istrrilor GPS se face *n functie de tipul datelor *nre&istrate de la sateliti, care pot a(ea o
sin&ur frec(ent 950: sau dou frec(ente 950 si 58:
Wn 6i& >. si >2 sunt prezentate e7emple de calcul ale unor msuratori
LR Rapid Static Target (LROP02)
,ite - $R.P/*0 )sing o1s( $ro!/* "dH - +(2* m%
Re3( - $R.P/+*2 "44524627(89::;N0 *85 :6+2(/4/7;E0 +*7(947< m = +(+9* m%0 )sing o1s( $ro!/+*2
From 3e1 *20 +7770 ++h+4m*/(/s To 3e1 *20 +7770 ++h2+m+/(/s "&TC = /*-//-//%
Ev Min- :(/ deg> From c)rtain ignored> To c)rtain ignored
*85 8622(9:8/;E
*85 8622(9:9/;E
*85 8622(9:</;E
*85 8622(9:7/;E
*85 8622(98//;E
*85 8622(98+/;E
4452464:(9<::;N
4452464:(9<8/;N
4452464:(9<8:;N
$ong(
$at(
+-+
E sd - /(//+7 m
N sd - /(//*< m
H sd - /(//9+ m
*85 8622(9:<9;E
4452464:(9<:7;N
+*<(/22*
Baseline - +97/(9<27 m
D? - 7/2(27/7 m
D@ - +:4/(49:* m
DA - +22(+48+ m
" *// Meas( %
Fig. >.5. ) Calc!l!l coordonatelor "!nct!l!i L/OP1( "rin "rocede!l L/ /a"id Static
LR Rapid Static Target (LROP03)
,ite - $R.P/20 )sing o1s( $ro!/2 "dH - +(*7 m%
Re3( - $R.P/+*2 "44524627(89::;N0 *85 :6+2(/4/7;E0 +*7(947< m = +(+9* m%0 )sing o1s( $ro!/+*2
From 3e1 *20 +7770 ++h4:m2:(/s To 3e1 *20 +7770 +*h <m4:(/s "&TC = /*-//-//%
Ev Min- :(/ deg> From c)rtain ignored> To c)rtain ignored
*85 964+(49+/;E
*85 964+(49*/;E
*85 964+(492/;E
*85 964+(494/;E
*85 964+(49:/;E
445246:+(*2</;N
445246:+(*2<:;N
445246:+(*27/;N
$ong(
$at(
+-+
E sd - /(//42 m
N sd - /(//2+ m
H sd - /(//8: m
*85 964+(492+;E
445246:+(*2<8;N
+*8(94:*
Baseline - 2*74(++/2 m
D? - +889(7:28 m
D@ - *<*7(4/29 m
DA - *:*(+*9: m
" *98 Meas( %
Fig. >.3. ) Calc!l!l coordonatelor "!nct!l!i L/OP15 "rin "rocede!l L/ /a"id Static
Din 6i& >. se o'ser( c prelucrrile *nre&istrrilor efectuate au condus pentru punctul
5R"P,8 la o precizie de determinare de 0,3 mm pe latitudine, 8,? mm pe lon&itudine si +,0 mm pe
cot Din 6i& >2 se o'ser( c pentru punctul 5R"P,. preciziile de determinare sunt apropiate;
2,. mm pe latitudine, .,0 pe lon&itudine si >,1 mm pe cot
)tiliz-nd aparatur cu transmiterea datelor prin unde radio, *n timp real, coordonatele sunt
o'tinute direct la teren si afisate pe ecranul "alm)to"4ului
Dup efectuarea initializrii statiei secundare 9durat 0,8,. minute:, se poate trece la
efectuarea msurtorilor *n re&im real)time E7ist dou metode de msurare;
0 metoda *nre&istrrii indi(iduale a fiecrui punct msurat 9durat 0,8,.
secunde la fiecare punct:<
Capitolul > Prelucrarea msurtorilor GPS pa&0,0
8 metoda traiectografiei +Kn mers,, care presupune *nre&istrri la un
anumit inter(al de timp sau la o anumit distant, dup cum doreste
operatorul
Metoda traiecto&rafiei *si &seste aplicatie *n e7ecutarea 'enzilor de studii pentru drumuri,
ci ferate, canale, di&uri, retele de *nalt tensiune: precum si la delimitarea cadastral a teritoriilor
administrati(e a comunelor si a intra(ilanelor componente De asemenea, este foarte utilizat la
trasri sau cutarea unui punct cu coordonate date Se introduc coordonatele punctului de
determinat *n memoria GPS4ului si, c-nd se d cutare, pe ecranul "alm)to"4ului apare distanta ctre
punctul cutat si orientarea 5a cutare, receptorul emite semnale acustice functie de apropierea sau
deprtarea de punctul cutat
Coordonatele o'tinute la teren, sunt *n mod implicit afisate *n sistemul YGS?2, *ns e7ist
posi'ilitatea afisrii lor *n sistemul Stereo&rafic 03+,, dac se *ncarc un proiect adec(at, care s
cuprind cei + parametri de transformare @elmert pentru zona de lucru Acesti parametri se pot
o'tine apriori, pe 'aza unor puncte comune, cu coordonate at-t *n YGS ?2 c-t si *n Stereo +, )n
e7emplu de pre&tire a unui astfel de proiect *n (ederea implementrii lui pe micro)controler!l
GPS, este artat *n 6i& >1
Fig. >.<. ) Preg'tirea "roiect!l!i de l!cr! Kn vederea im"lement'rii l!i
"e micro)controler!l *PS
Aceste coordonate urmeaz a fi transformate din sistemul YGS?2 *n sistemul &eodezic
national Stereo&rafic 03+,, conform al&oritmului prezentat *n Capitolul +
:.2 Dete$m"n%$e% ,oo$&on%teo$ Dn !"!tem n%t"on%- Ste$eo'$%9", 118;
Pentru a determina coordonate *n sistemul national se utilizeaz parametri de transcalcul Wn
Capitolul + sunt prezentati pasii care tre'uie parcursi pentru a determina cei + paremtri @elmert
Desi&ur, e7ist al&oritmi care pot utiliza un numr mai mare de parametri, dar al&oritmul cu +
paramtri este cel mai utilizat *n practic Pentru a o'tine acesti parametri este ne(oie de minim .
puncte cu coordonate *n am'ele sisteme; YGS?2 si Stereo&rafic 03+, De fapt, la limit, este
ne(oie de dou puncte care s ai' corespondent pe fiecare coordonat *n parte 9O, V si U: si un
punct care s ai' corespondent doar pe o coordonat 9O, V sau U: Astfel, se pot scrie + ecuatii
din care rezult cei + parametri @elmert de transformare Pentru a a(ea un control, *n practic se
utilizeaz minim 2 puncte cu coordonate comune; Stereo&rafic 03+, si YGS?2 Punctele comune
tre'uie s fie astfel distri'uite *nc-t s acopere inte&ral zona *n care se (or transcalcula punctele
determinate GPS Wn fi&ura >> a este prezentat modul ideal de distri'utie a punctelor comune 9A, D,
C si D: *n raport de punctele determinate GPS Wn fi&ura >> ' este prezentat o distri'utie
defectuoas a punctelor comune 9A, D, C si D: *n raport de punctele determinate GPS Se
(e%iculeaz frec(ent ideea c msurtorile GPS si implicit prelucrrile nu pot fi &resite Este
complet fals Msurtorile nu pot fi &resite, desi&ur, dec-t dac &eometria satelitilor era proast, nu
s4au rezol(at am'i&uittile, au fost sc%im'ate frec(entele, etc Practic, receptoarele GPS creaz
niste fisiere de date 9se poate face analo&ie cu statiile totale care *nre&istreaz distante *nclinate,
directii si un&%iuri zenitale: 'rute Din acestea, cu pro&rame de firm, se pot determina coordonate
*n sistem YGS?2 Aceste coordonate sunt 'une si, desi&ur, dac se pstreaz principiul determinrii
cel putin din dou puncte (ec%i, independente, a(em si control si precizia determinrii Defectuoas
este trecerea *n sistem Stereo&rafic 03+, Dac se utilizeaz o confi&uratie ca cea din fi&ura >> ',
atunci punctele transcalculate pot a(ea diferente mari fat de (aloarea real a'solut

a, config!ratie o"tim' b, config!ratie defect!oas'
Fig!ra >.> Config!ratia "!nctelor com!ne Kn ca#!l transcalc!l!l!i de coordonate
Wn anul 033> s4a determinat un set de parametri pentru toat tara de trecere din sistem
YGS?2 *n sistem Stereo&rafic 03+, si in(ers Tot *n anul 033> s4a determinat un set de parametri
(ala'ili *n zona aeroportului Caranse'es Wn anul 033+ s4a determinat un set de parametri (ala'ili
pentru zona /udetului Caras Se(erin Astfel, *n cadrul studiului au fost introduse puncte determinate
*n sistem YGS ?2 cu le&are la reteaua E)RE6, 0? puncte; 04 1 *n localitatea Caranse'es, >4+ din
localitatea Mar&a la 8. =m de Caranse'es, ?43 din localitatea Poiana Mrului la 82 =m de
Caranse'es,0,402 din localitatea Moldo(a Nou la ?? =m de Caranse'es, 0140? din localitatea !asi,
la 2>, =m de Caranse'es Pentru ficare punct s4au calculat trei (ariante de coordonate; cu parametri
pe localitatea Caranse'es, cu parametri pe /udetul Caras Se(erin, cu parametri pe tar Wn Ane7a 0
sunt calculate diferente de coordonate pentru fiecare punct *n parte;
*ntre coordonatele calculate cu parametri pe localitatea Caranse'es si coordonatele
calculate cu parametri pe /udetul Caras Se(erin<
*ntre coordonatele calculate cu parametri pe localitatea Caranse'es si coordonatele
calculate cu parametri pe tar<
Capitolul > Prelucrarea msurtorilor GPS pa&0,.
A
B
D C
A B
D
C
P)ncte com)ne
P)ncte mBs)rate GP, de
transcalc)lat Cn sistem)l
stereogra3ic +79/
*ntre coordonatele calculate cu parametri pe /udetul Caras Se(erin si coordonatele
calculate cu parametri pe tar<
Se o'ser( c pentru localitatea Caranse'es diferentele de coordonate sunt apropiate ca
(aloare pentru fiecare tip de parametri utilizati, dar mai ales sunt ,on!t%nte Acolo unde apar
diferente mari 9h8, cm:, se poate face o (erificare pe puncte cu coordonate cunoscute si se (a aplica
o translatie pe 7, # si altitudine Se o'ser( c utiliz-nd parametri de localitate pentru zone mai
*ndeprtate, diferentele de(in mari pe coordonate si pe altitudine; 0+ metri pe 7, 3 metri pe # si +>
metri pe altitudine De asemenea, cu c-t zone pe care se calculeaz parametri este mai mare 9/udet:,
ea se poate e7tinde si la zone limitrofe, iar diferentele dintre coordonatele calculate pentru zona !asi
cu parametri pe /udet si pe tar nu sunt foarte mari 90 metru pe 7, ,1 metri pe # si 8 metri pe
altitudine:
Ca o concluzie, parametri pe tar pot da diferente mari; h8, cm pe coordonate, dar constante
pe zone mici 9localitate:, put-nd fi considerate ca simple translatii
Wn ma/oritatea trilor Europene e7ist parametri determinati pentru *ntrea&a tar sau re&iuni
mai mari De asemenea, este determinat ondulatia c(asi&eoidului sau a &eoidului Acest set de
parametri este introdus *n pro&ramul de prelucrare si se o'tin coordonate direct *n sistemul pentru
care au fost determinati parametri respecti(i De e7emplu, e7ist un set de parametri uni(ersali
pentru proiectia )TM 9Capitolul ...: Setul de parametri utiliza'ili pentru Rom-nia tre'uie
determinat de !nstitutul de Geodezie, ca si ondulatia c(esi&eoidului
G./.1 4ete)mina)ea pa)amet)ilo) de t)ansalul pe plan loal
Se utilizeaz pe plan local Plan local, asa cum am prezentat mai sus, poate fi o localitate, un
/udet, o re&iune Parametri determinati pe o zon restr-ns au (ala'ilitate doar *n poli&onul pe care
*l descriu punctele comune E7trapolarea lor este foarte periculoas Ane7a 0 Calculul parametrilor
de transcalcul cu pro&rame care dau posi'ilitatea (izualizrii corectiilor este foarte 'un, deoarece d
dimensiunea preciziei cu care se (or transcalcula coordonatele punctelor noi Totdeauna *n
transcalcul se (or introduce si punctele care au fost utilizate la determinarea parametrilor, *n acest
mod (erific-nd direct diferenta *ntre coordonata dat ca punct (ec%i 9utilizat la transcalcul: si
coordonata transcalculat )n e7emplu de transcalcul local este prezentat *nAne7a 0, pentru
localitatea Caranse'es
G./.+ 4ete)mina)ea pa)amet)ilo) de t)ansalul pe ta),
Respect aceleasi re&uli ca la Capitolul >20, cu conditia c se refer la o'tinerea unui set
de parametri (ala'ili pe *ntre&a tar Pentru aceasta tre'uie alese puncte c-t mai aproape de &ranit
si c-te(a puncte *n interior, pentru omo&enizare Deza(anta/ul este le&at de faptul c precizia retelei
&eodezice nationale este de circa h 01 centimetri Pe suprafete at-t de *ntinse 9de la Marea Nea&r la
Satu Mare sau de la !asi la Timisoara:, apar zone *n care diferenta *ntre coordonatele a'solute din
in(entare si coordonatele transcalculate este mare 9h 8, centimetri: A(anta/ul este c diferenta *n
zon se mentine constant pe cele dou a7e si poate fi considerat ca o translatie
G./.- 4ete)mina)ea pa)amet)ilo) de t)ansalul u p)og)ame (u)ni.ate
de (i)mele a)e p)odu )eeptoa)e
Wn prezent toate firmele productoare de receptoare GPS produc si comercializeaz
pro&rame de prelucare a datelor Aceste pro&rame, functie de pret, furnizeaz anumite date Dup
cum a fost mentionat, rezult diferente de coordonate, O, V, U, *n sistem tridimensional, pe
elipsoidul YGS?2 6unctie de coordonatele punctului considerat cunoscut 9Bsin&le pointC, retea
E)RE6 sau determinat de pe plan:, toate celelalte puncte (or fi determinate *n sistemul respecti(
Dac cei + parametri @elmert de transformare a coordonatelor din sistem YGS?2 *n sistemul de
coordonate plan Stereo&rafic 03+, nu sunt cunoscuti, acestia pot fi determinati cu pro&ramele
furnizate de firmele productoare de receptoare GPS Pentru aceasta este ne(oie de minim . puncte
cu coordonate cunoscute *n am'ele sisteme Astfel, e7ist posi'ilitatea de a introduce cele trei
perec%i de coordonate; O, V si U *n sistem YGS?2, rezultate din msurtori si prelucrarea datelor si
7, # si %
E
preluate din in(entarele de coordonate ale "ficiilor de Cadastru Cota, %
E
tre'uie
transformat din %
N
preluat din in(entare Tot la cot, tre'uie a(ut *n (edere dac altitudinea este
referit la Marea Nea&r sau la Marea Daltic Wntre aceste dou sisteme de altitudini e7ist o
diferent de circa 0? centimetri Practic, diferenta se calculeaz pentru fiecare punct *n parte
Pro'lema care apare este le&at de faptul c la un moment dat, pentru coordonatele *n sistem
Stereo&rafic 03+, se cere factorul de scar De o'icei, tentatia este de a introduce factorul de scar
,333+1, care este specific pentru centrul proiectiei, *n punctul de intersectie a meridianului 81\ cu
paralelul de 2>\ Pentru a calcula corect parametri, se (a calcula un factor de scar mediu, functie
de pozitia punctelor comune fat de cercul de deformatie minim Acest factor se (a introduce *n
pro&ramul ela'orat de firma productoare Este important de retinut c zona pe care se (a efectua
transcalculul nu tre'uie s fie mai mare de 0,G0, =ilometri Dac se depseste aceast limit,
factorul de scar (a introduce erori inadmisi'ile *n coordonatele calculate
:.7 P$e#,$%$e% &%teo$ GPS.
Wn acest capitol sunt prezentate doar prelucrrile le&ate de coordonate *n sistem YS?2 Dup
cum a fost mentionat anterior, diferentele de coordonatele o'tinute din *nre&istrrile la sateliti sunt
referite la elipsoidul YGS?2 Coordonatele finale pot fi referite la acest elipsoid 6iecare punct este
stationat si (a primi coordonate functie de numrul de (ectori rezultati Wn urma prelucrrilor de
date, pentru fiecare punct rezult mai multe r-nduri de coordonate, considerate coordonate
pro(izorii Se poate face o analo&ie cu msurtorile clasice de directii, distante si un&%iuri zenitale
din care rezult coordonate pro(izorii pentru punctele noi Din aceste coordonate, fc-nd media sau
ale&-nd aleatoriu una din (alori, rezult coordonatele pro(izorii care intr *n compensare Aceste
coordonate pro(izorii intr *ntr4un pro&ram de prelucrare, metoda celor mai mici ptrate, furnizat de
firma productoare Coordonatele rezult *n sistem YGS?2, pro&ramul furniz-nd o serie de date;
precizia fiecrei coordonate *n parte, matricea ponderilor, matricea cofactorilor, etc
Preciziile furnizate sunt (ala'ile numai pentru determinrile GPS, pe elipsoidul YGS?2
)neori coordonatele finale pe elipsoidul YGS?2 pot fi translatate si rotite dac nu a(em suficiente
puncte cu coordonate cunoscute pe elipsoidul YGS?2, c%iar dac aparent totul este foarte 'ine )na
din (erificri poate fi le&at de statiile permanente e7istente *n zon Acestea pot suplini lipsa
punctelor cu coordonate cunoscute *n sistem YGS?2
:.: P$e#,$%$e% &%teo$ GPS ,om@"n%te ,# m=!#$=to$" ,%!",e
(&"!t%nte- &"$e,t""- #n'5"#$" 6en"t%e- &"9e$ente &e n"Fe)
S presupunem c a(em o retea &eodezic *n care s4au efectuat msurtori cu statia total
9distante, directii, un&%iuri zenitale: si cu receptare GPS
Coordonatele rezultate *n urma prelucrrii datelor GPS, rezultate pe elipsoidul YGS ?2 sau
*n sistem E)RE6 la o anumit epoc sunt transcalculate *n sistem de coordonate Stereo&rafic 03+,
9Capitolul +: Aceste coordonate sunt transformate *n diferente de coordonate, respecti( 7, # si
%
N
6iecare diferent de coordonate d dou ecuatii pentru fiecare perec%e de puncte Pentru
fiecare punct al retelei, stationat cu statia total, rezult de asemenea ecuatii pe directii si distante
Pentru altitudini se (or scrie ecuatii de diferent de ni(el pentru %
N
o'tinut din datele GPS si
diferente de ni(el date cu statia total Wn acest mod, corectiile (or fi le&ate de 7, #, directii si
distante pentru pozitia planimetric, respecti( 7 si # *n sistem Stereo&rafic 03+, si de %
N
pentru
altitudini Necunoscutele sunt le&ate de 7 si # *n pozitie planimetric si de %
N
pentru altitudini Toate
aceste date sunt prelucrate prin metodacelor mai mici ptrate, msurtori indirecte
Capitolul > Prelucrarea msurtorilor GPS pa&0,>
8. TRANSHORMRI DE COORDONATE
8.1. Int$o&#,e$e
Cadrul de referint al GPS este Sistemul Geodezic Mondial 03?2 9YGS4?2: C-nd se
utilizeaz GPS coordonatele statiilor terestre sunt o'tinute *n acelafi sistem de referint Totufi,
utilizatorul nu este de o'icei interesat *n calculul coordonatelor punctelor *ntr4un sistem &lo'al
Rezultatele sunt preferate *ntr4un sistem local de coordonate cum ar fi; coordonate &eodezice
9elipsoidale: sau coordonate plane Wntruc-t YGS4?2 este un sistem &eocentric, sunt necesare
transformri pentru a4l aduce *ntr4un sistem local
8... T$%n!9o$m=$" &e ,oo$&on%te
I.+.1. Hoo)donate a)te.iene si oo)donate elipsoidale
Se definesc coordonate carteziene 9rectan&ulare: O,V,U ale unui punct *n spatiu fi
consider-nd un elipsoid de re(olutie cu aceeafi ori&ine ca a sistemului de coordonate carteziene,
punctul poate fi definit fi prin coordonate elipsoidale D, 5, % 9fi& .8: Wntre coordonatele carteziene
fi elipsoidale e7ist urmtoarele relatii;
( )
( )
D % N
a
'
U
5 D % N V
5 D % N O
8
8
sin
sin cos
cos cos
,
_
,
_
+
+
9+0:
*n care N este raza de cur'ur a primului (ertical
D ' D a
a
N
8 8 8 8
8
sin cos +
9+8:
iar a fi ' sunt semia7ele elipsoidului de referint
6ormulele 9+0: transform coordonatele elipsoidale D, 5, % *n coordonate carteziene O,V,U
Pentru aplicatiile GPS este mai important transformarea in(ers deoarece se dau coordonatele
carteziene iar cele elipsoidale se deduc Astfel, pro'lema este de a transcalcula coordonatele
elipsoidale D, 5, % *n coordonatele carteziene O,V,U Wn mod frec(ent pro'lema este rezol(at
iterati( Din O fi V poate fi calculat raza paralelului
( ) D % N V O r
8 8
cos + +
9+.:
Aceast ecuatie se mai poate scrie ca;
N
D
r
%
cos
9+2:
astfel *nc-t s apar e7plicit *nltimea elipsoidal
!ntroduc-nd ;
8
8 8
8
a
' a
e

9+1:
Capitolul + Transformri de coordonate pa&0,+
prima e7centricitate numeric, pe care o mai putem scrie
8
8
8
e 0
a
'
fi su'stituind4o *n ecuatia lui U
din 9+0:, rezult;
( ) D N e % N U
8
sin + 9+>:
Ecuatia 9+>: se mai poate scrie ca;
( ) D
% N
N
e 0 % N U
8
sin
,
_
+
+
9++:
*mprtind aceast e7presie cu 9+.: rezult;
t&D
% N
N
e 0
r
U
8
,
_
+

9+?:
sau
% N
N
e 0
0
r
U
t&D
8
+
9+3:
Pentru lon&itudinea 5 ecuatia;
O
V
t&5 9+0,:
este o'tinut din 9+0: prin *mprtirea primelor dou ecuatii
5on&itudinea poate fi calculat direct din 9+0,: Altitudinea % fi latitudinea D sunt
determinate din 9+2: fi 9+3: Pro'lema cu 9+2: este c depinde de latitudinea *nc necunoscut
Ecuatia 9+3: este nerezol(a'il deoarece latitudinea de calculat este continut implicit *n partea
dreapt *n N Se poate &si o solutie iterati( de calcul 'azat pe aceste . ecuatii folosind urmtorii
pafi;
0 se calculeaz
8 8
V O r +
8 se calculeaz o (aloare apro7imati(
( ) ,
D
;
( ) 8 ,
e 0
0
r
U
t&D
. calculul unei (alori apro7imati(e pentru

( ) ,
N
;
( )
( ) ( ) ,
8 8
,
8 8
,
D ' D a
a
N
sin cos +
2 calculul altitudinii elipsoidale;

( )
( ) ,
,
N
D
r
%
cos
1 calculul (alorii *m'unttite a latitudinii;
Capitolul + Transformri de coordonate pa&0,?
( )
( )

,
_
% N
N
e 0
0
r
U
t&D
,
, 8
> (erificarea pentru un alt pas al iteratiei; dac
( ) ,
D D
atunci se trece la pasul urmtor,
dac nu se *nlocuiefte
( )
D D
,

fi continu cu pasul .
+ calculul lon&itudinii 5 din;
O
V
t&5
6ormulele folosite pentru transformarea lui O, V, U *n D, 5, % sunt;
( )

+
. 8
. 8
a e r
' e U
arct& D
cos
sin Q
9+00:
*n care
p'
Ua
arct&
9+08:
este o cantitate au7iliar, iar
( )
8
8 8
8
'
' a
e

Q 90840.:
este a doua e7centricitate numeric Wn prezent nu e7ist moti(e pentru care aceste formule s fie
mai putin folosite dec-t procedeul iterati( Am'ele metode sunt la fel de 'une fi pot fi ufor
pro&ramate
I.+.+.Hoo)donate elipsoidale Mi oo)donate plane
Spre deose'ire de sectiunea anterioar, punctele se consider numai pe elipsoid Astfel ne
intereseaz numai latitudinea D fi lon&itudinea 5 "'iecti(ul este aducerea prin transcalcul a unui
punct D,5 de pe elipsoid *ntr4un punct 7,# *n plan
E7ist mai multe tipuri de proiectii carto&rafice, unele mai folosite dec-t altele Wn principiu,
( )
( ) ' a 5 D # #
' a 5 D 7 7
, H ,
, H ,
9+02:
sunt formulele &enerale cerute de proiectiile carto&rafice Aplicatiile &eodezice au ne(oie de
proiectii conforme Conformitatea *nseamn c un un&%i pe elipsoid se pstreaz nedeformat la
proiectarea pe un plan
Cele mai importante proiectii conforme sunt;
0 4 Proiectia conic Consider-nd proiectia conform 5am'ert, conul este tan&ent la elipsoid
la paralelul standard Dup desffurarea suprafetei conice meridianele de(in con(er&ente *ntr4un
punct denumit ape7 Acest punct este centrul paralelelor care se proiecteaz ca arce de cerc
8 4 Proiectia cilindric Acesta este un caz particular al proiectiei conice, c-nd ape7ul se
mut la infinit Suprafata cilindric este tan&ent la ecuator
. 4 Proiectia stereo&rafic polar Aceasta este de asemenea un caz special al proiectiei
5am'ert Ape7ul conului se mut *n pol fi atunci conul de(ine un plan Wn contrast cu metodele
descrise mai sus 9*n care elipsoidul este transformat direct *n suprafat de proiectie plan, dup
desffurare:, proiectia stereo&rafic este o metod indirect Primul pas este transformarea
elipsoidului *ntr4o sfer, iar urmtorul pas realizeaz tranzitia de la suprafata sferei la suprafata de
Capitolul + Transformri de coordonate pa&0,3
proiectie
Wn cursul de BCarto&rafie matematic` este tratat pe lar& transformarea coordonatelor D fi
5 de pe elipsoid *n 7, # Stereo +, sau 7, # Gauss
I.+.-.T)ans(o)m,)i altimet)ie
Wn sectiunile anterioare un punct D, 5 pe elipsoid a fost transpus *n plan Altitudinea
elipsoidal poate fi complet i&norat Wn aceast sectiune pro'lema cea mai important este
altitudinea 6ormula
% A @ J N 9+01:
*n care;
% A altitudinea elipsoidal,
@ A altitudine ortometric, 9+0>:
N A ondulatia &eoidului,
este relatia dintre elipsoid fi &eoid
Dup cum se (ede *n fi& +8, aceast formul este apro7imati(, dar suficient de precis
pentru scopurile propuse )n&%iul e7prim diferenta dintre (erticala dat de firul cu plum' fi
normala la elipsoid Acest un&%i nu tre'uie s depfeasc .,aa de arc *n cele mai multe zone
Fig. E.( :efinirea Kn'ltimilor
Prin pozitionare cu GPS rezult coordonate O,V,U Dup aplicarea transformrilor 9+00:
altitudinile elipsoidale de(in utiliza'ile Dac este dat unul din cei doi termeni din relatia 9+01:
atunci cellalt tre'uie calculat Astfel, dac &eoidul este cunoscut altitudinile ortometrice pot fi
deri(ate Pe de alt parte, dac se cunosc altitudinile ortometrice atunci altitudinile elipsoidale pot fi
deri(ate
8.<. T$%n!9o$m=$" %n%o'",e
Transformrile de coordonate din sectiunile precedente transform un tip de coordonate *n
alt tip de coordonate pentru acelafi punct Coordonatele carteziene O, V, U au fost transformate *n
coordonate elipsoidale D, 5, % fi coordonatele 'idimensionale elipsoidale D, 5 au fost transformate
*n coordonate plane 7, # Wn final, altitudinea elipsoidal este transformat fie *n altitudine
ortometric fie *n ondulatie a &eoidului
" transformare analo&ic transform un sistem de coordonate de un anumit tip *ntr4un alt
Capitolul + Transformri de coordonate pa&00,
sistem de coordonate de acelafi tip 9sisteme tridimensionale, 'idimensionale fi unidimensionale:,
transformrile analo&ice fiind distincte
I.-.1. T)ans(o)m,)i t)idimensionale
Considerm dou sisteme de coordonate carteziene tridimensionale form-nd (ectorii O fi
O
T
9fi&+.:
Fig. E.5 ;ransform'ri analogice tridimensionale +5:,
Transformarea dintre cele dou sisteme poate fi formulat prin relatia
O R c O
T
+ 9+0+:
care este denumit transformare @elmert Termenul k este factorul de scar, c este (ectorul
translatie;
.
8
0
c
c
c
c
9+0?:
fi R este matricea de rotatie care este compus din . rotatii succesi(e;
( ) ( ) ( )
0 0 8 8 . .
R R R R
9+03:
fi este dat de ;
8 0 . 0 8
. 8 0 . 0 . 8 0 . 0 . 8
. 8 0 . 0 . 8 0 . 0 . 8
R

+
+
cos cos cos sin sin

sin sin cos cos sin sin sin sin cos cos cos cos
cos sin cos sin sin cos sin sin sin cos cos cos
9+8,:
dup su'stituirea matricelor de rotatie sin&ulare
Capitolul + Transformri de coordonate pa&000
( )
( )
( )
0 , ,
,
,
R
,
, 0 ,
,
R
,
,
, , 0
R
.
8
0

cos sin
sin cos
cos sin
sin cos
cos sin
sin cos
9+8,a:
Wnainte de a continua, (or fi discutati pe scurt cei + parametrii @elmert ai transformrii
analo&ice;
- componentele (ectorului de translatie c considerate coordonatele ori&inii sistemului
O *n sistemul O
T
<
- 4 factorul de scar k< pentru anumite cazuri se utilizeaz 9dar nu este necesar pentru
GPS: trei factori de scar, c-te unul pentru fiecare a7<
- 4 matricea de rotatie R este o matrice orto&onal cu cei trei paramatrii ca
necunoscute
Wn cazul cunoafterii parametrilor c, k, R, un punct din sistemul O poate fi transformat *ntr4un
sistem O
T
prin relatia 9+0+: Dac parametrii de transformare nu sunt cunoscuti, ei pot fi
determinati cu a/utorul unor puncte comune, adic coordonatele aceluiafi punct sunt date *n am'ele
sisteme Deoarece fiecare punct comun 9dat de O fi O
T
: d trei ecuatii, sunt suficiente dou puncte
comune fi un component comun aditional 9de e7 altitudinea: pentru a rezol(a cei + parametrii
necunoscuti Wn practic se folosesc mai multe puncte comune fi atunci parametrii necunoscuti sunt
calculati prin metoda celor mai mici ptrate
Dac *n ecuatia 9+0+: parametrii sunt nelineari, atunci ea tre'uie linearizat Not-nd (alorile
pro(izorii *n parantez;
9c:, 9k: fi 9R: 9+80:
(alorile compensate sunt o'tinute prin;
( )
( ) ( )
( ) R R d R
d 0
c d c c
+
+
9+88:
Diferenta de scar dk, crefterile (ectorului de translatie
.
8
0
c d
c d
c d
c d
9+8.:
fi elementele matricii diferentiale de rotatie dR
0 d d
d 0 d
d d 0
R d
0 8
0 .
8 .

9+82:
de(in acum noile necunoscute Matricea diferential de rotatie este o'tinut prin introducerea
cantittilor mici d
i
*n ecuatia 9+8,:, consider-nd cosd
i
0 fi sind
!
d
i
fi ne&li/-nd termenii de
ordinul !!
Modelul linearizat pentru un sin&ur punct i este formulat ca;
( ) p d A O O
i i T Ti
+
9+81:
*n care;
( ) ( ) ( ) ( ) c O R O
i i T
+
9+8>:
care poate fi calculat din parametrii de transformare pro(izorie fi dau coordonatele O
i
Matricea A
i
fi (ectorul parametrilor dp sunt;
( ) ( ) ( )
( ) ( ) ( )
( ) ( ) ( ) , O V U , 0 ,
O , U V , 0 ,
V U , O , , 0
A
i i i
i i i
i i i
i

9+8+:
[ ]
T
. 8 0 . 8 0
d d d d dc dc dc dp 9+8+a:
Componentele 9O
i
:, 9V
i
:, 9U
i
: ale matricii A
i
sunt date de;
( ) ( ) ( )
( ) ( ) ( )
( ) ( ) ( )
. i T i
8 i T i
0 i T i
c U U
c V V
c O O

9+8?:
*n care componentele (ectorului
( )
i T
O
sunt o'tinute din rel9+8>:
Ecuatia 9+81: *n com'inatie cu 9+8>: fi 9+8+: este acum un sistem de ecuatii pentru
punctul i Pentru n puncte comune matricea A este;
n
8
0
A
A
A
A
9+83:
Pentru trei puncte comune matricea este;
( ) ( ) ( )
( ) ( ) ( )
( ) ( ) ( )
( ) ( ) ( )
( ) ( ) ( )
( ) ( ) ( )
( ) ( ) ( )
( ) ( ) ( )
( ) ( ) ( ) , O V U 0 , ,
O , U V , 0 ,
V U , O , , 0
, O V U 0 , ,
O , U V , 0 ,
V U , O , , 0
, O V U 0 , ,
O , U V , 0 ,
V U , O , , 0
A
. . .
. . .
. . .
8 8 8
8 8 8
8 8 8
0 0 0
0 0 0
0 0 0

9+.,:
care conduce la o ufurare a determinrii sistemului Compensarea ecuatiilor normale prin
producerea parametrului (ectorului dp fi corectarea (alorilor prin 9+.,: "dat ce cei + parametrii
@elmert ai transformrii prin asemnare sunt determinati, formula 9+81: poate fi utilizat la
Capitolul + Transformri de coordonate pa&00.
transformarea altor puncte De e7emplu, coordonatele YGS4?2 ale unui punct o'tinut prin
o'ser(atii GPS pot fi transformate *ntr4un sistem local national non&eocentric
Com@"n%$e% &%teo$ GPS ,# m=!#$=to$"e te$e!t$e
T)ans(o)m,)i de date
" prim pro'lem *n com'inarea datelor GPS cu date terestre este transformarea
coordonatelor &eocentrice YGS?2 *n coordonate terestre Sistemul terestru folosefte elipsoizi locali
cum ar fi; elipsoidul Clar=e, eliposoidul GRS4?, 9S)A:, elipsoidul Dessel 9Europa de Vest:,
elipsoidul Nraso(s=i 9Europa de Est: Elipsoidul local este le&at la un sistem de coordonate
cartezian non&eocentric a crui ori&ine coincide cu centrul elipsoidului Coordonatele plane , cum
ar fi Gauss4Nru&er sunt o'tinute prin proiectarea elipsoidului pe un plan
Coordonatele GPS sunt notate cu indicele BGPS`, iar coordonatele terestre referite la un
sistem local sunt notate cu indicele B5S` Astfel, o'ser(atiile GPS dau coordonatele
( )
GPS
U V O , ,

Coordonatele plane locale
( )
5S
# 7,
pot fi transformate cu a/utorul formulelor cu coeficienti
constanti, cunoscute de la BCarto&rafia matematic`, *n coordonate elipsoidale
( )
5S
5 D,
Dac sunt
cunoscute altitudinile ortometrice fi ondulatiile &eoidului, atunci pot fi calculate altitudinile
elipsoidale, o'tin-nd tripleta de coordonate 9D, 5, %: Aceste coordonate pot fi transformate *n
coordonate carteziene
( )
5S
U V O , ,
prin 9+0:
Transformarea in(ers din
( )
5S
U V O , ,
*n
( )
5S
# 7,
poate fi o'tinut aplic-nd 9+00: sau
procedeul iterati( Proiectarea punctelor de pe suprafata elipsoidului pe un plan se realizeaz prin
formule cunoscute de la BCarto&rafia matematic`, nefiind ne(oie de altitudini
;ransform'ri Kn s"ati!l tridimensional. Pro'lema este de com'ina coordonatele
( )
GPS
U V O , ,
fi
( )
5S
# 7,
*n spatiul tridimensional Se poate o'ser(a detaliat *n ta'elul +0 fi urmrind urmtorul
al&oritm;
T%@e# 8.1; Transformri GPS fi date terestre *n spatiul tridimensional fi proiectarea lor *ntr4un sistem plan
local
RGS-L2 'eo,ent$", S"!tem o,% non'eo,ent$", O@!e$F%t""
elipsoid
Suprafata de referint, de e7;
Dessel, Clar=e
( )
comune
puncte U V O
GPS
, ,
( )
5S
U V O , ,
Sunt determinati cei +
parametrii ai transformrii
@elmert folosind punctele
comune
( )
parametrii + U V O
GPS
, ,
( )
5S
U V O , ,
Coordonatele YGS4?2 sunt
transformate *n sistem local
cu parametrii cunoscuti
( )
5S
% 5 D , ,
Coordonatele carteziene sunt
transformate *n coordonate
elipsoidale 9*n functie de
fiecare elipsoid local:
( )
5S
5 D,
Altitudinile sunt omise, deci
se consider suprafat de
coordonate
( )
5S
# 7,
Proiectarea punctelor de pe
suprafata elipsoidului pe un
plan de referint *ntr4un
sistem local
0 Transformarea
( )
5S
# 7,
prin formulele cu coeficienti constanti, *n
( )
5S
5 D,

8 Pentru a completa coordonata punctului
( )
5S
% 5 D , ,
tre'uie cunoscute altitudinile
elipsoidale
. Transformarea
( )
5S
% 5 D , ,
*n
( )
5S
U V O , ,
prin 9+0:
2 Coordonatele punctelor comune
( )
GPS
U V O , ,
referite la YGS4?2 fi
( )
5S
U V O , ,
referite la
sistemul local sunt folosite la determinarea celor + parametrii ai transformrii @elmert 9+0+:
1 Coordonatele
( )
GPS
U V O , ,
9referite la YGS?2: pentru alte puncte dec-t cele comune pot fi
transfomate prin ecuatia 9+0+: *n
( )
5S
U V O , ,
referite la un sistem local folosind parametrii de
transformare calculati *n pasul anterior
> Toate coordonatele
( )
5S
U V O , ,
pot fi transformate *n
( )
5S
% 5 D , ,
referite la un sistem local
prin 9+00: sau prin procedeul iterati(
+ "mit-nd altitudinile, punctele
( )
5S
5 D,
de pe suprafata elipsoidului sunt proiectate pe un
plan prin formule cunoscute de la BCarto&rafia matematic`, rezult-nd
( )
5S
# 7,
*ntr4un sistem local
plan
Acelasi tip de al&oritm a fost prezentat si *n Capitolul 2.
Ta'elul +0 este un tip de dia&ram pentru transformarea datelor GPS fi terestre *n spatiul
tridimensional fi care reia cei mai importanti pafi ai procedurii descrise mai sus De notat totufi c
se 'azeaz pe ipoteza c punctele *n sistem local utilizate ca puncte comune au fi coordonate
9O,V,U:
5S
Wn sistem local, un sistem de coordonate cartezian non&eocentric folosefte ca referint
un elipsoid 9Dessel, Clar=e, Nraso(s=i: Pentru YGS4?2 elipsoidul este omis intentionat deoarece
este ftiut oricum
A(anta/ul a'ordrii tridimensionale este acela c nu se cer apriori cei + parametrii @elmert
de transformare Aceasta *nseamn c nu este necesar nici o informatie despre parametrii de
translatie, de scar sau de rotatie Principalul deza(anta/ al metodei este c se cer patru puncte *n
sistem local cu altitudinea elipsoidal 9 fi deci ondulatiile &eoidului: Totufi dup Sc%mitt 90330:
efectul erorilor pe altitudine al punctelor comune este ne&li/a'il *n coordonatele plane 97,#: fi *n
coordonatele elipsoidale 9D,5: De e7emplu, o altitudine eronat cu apro7imati( 1 metri, produce
*ntr4o retea de 8,78, =m un efect *n coordonatele plane de 0 milimetru
E7ist mai multe com'inatii *n spatiul tridimensional De mentionat un sin&ur e7emplu;
Sc%odl'auer 903?3: o'tine rezultate ec%i(alente metodei descrise prin proiectarea coordonatelor
GPS pe un plan adopt-nd altitudinea fi realiz-nd o transformare afin tridimensional prin punctele
comune
;ransformarea vectorilor liniilor de ba#' Se trateaz aici transformarea coordonatelor GPS
*ntr4un sistem local )tilizatorii sunt interesati fi *n calcularea distantelor fi un&%iurilor 9orizontale fi
(erticale: din (ectorii liniilor de 'az Ca e7emplu, se definefte (ectorul liniei de 'az dintre
punctele A fi D notat cu '
AD
; distanta spatial s
AD
, azimutul elipsoidal A
AD
fi distanta zenital
elipsoidal U
AD
Aceste cantitti sunt o'tinute prin ecuatiile;
( ) ( )
= '
/ ' i '
arct& U
i '
/ '
arct& A
' s
AD
8
AD
8
AD
AD
AD
AD
AD
AD AD
+
9+.0:
*n care (ectorii i, /, = sunt a7ele sistemului local de coordonate *n acord cu ecuatia 9+48: Cantittile
s
AD
, A
AD
, U
AD
pot fi pri(ite ca o'ser(atii neafectate de refractie fi care tre'uie, 'ine*nteles, s
tin cont de corelatiile dintre ele
I.-.+. Hompensa)ea
Aceast pro'lem este tratat foarte pe scurt Nu sunt date detalii despre matricea cofactorilor,
matricea de (ariant4co(ariant fi le&ea de propa&are a erorilor Este ales un sin&ur e7emplu pentru
a arta c-t de (ariate pot fi posi'ilittile de compensare
6ormula pentru transformarea @elmert tridimensional este dat de ecuatia 9+0+:
O R c O
T
+ 9+.8:
fi arat interdependenta dintre cele dou sisteme Continu-nd cu coordonatele sistemului local 5S fi
coordonatele &lo'ale GPS relatia de mai sus de(ine;
5S GPS
O R c O + 9+..:
Consider-nd am-ndou coordonatele sistemelor ca stocastice poate fi adu&at foarte 'ine un
(ector al pertur'atiilor la O
GPS
fi la O
5S
Astfel relatia de(ine
( )
5S 5S GPS GPS
n O R c n O + + +
9+.2:
fi este denumit modelul Gauss4@elmert Este a(anta/os pentru compensare s notm coordonatele
compensate ale sistemului local cu
5S 5S 5S
n O G
S
+ Acest model este reformulat acum ca
5S GPS GPS
5S 5S 5S
O R c n O
O n O
S
S
+ +
+
9+.1:
fi este denumit modelul Gauss4Mar=o( Aici, coordonatele compensate
5S
G
S
sunt folosite pe de o
parte ca Bo'ser(atii` ale necunoscutelor fi pe de alt parte ca necunoscute
6ormula de mai sus este modelul de 'az care poate fi ufor mrit prin alte o'ser(atii
terestre Ta&er fi (an Mierlo 90330: adau& de e7emplu msurtori terestre de un&%iuri fi distante
Adun-nd aceste o'ser(atii *ntr4un (ector l fi adu&-nd pertur'atiile corespunztoare, modelul de
mai sus poate fi suplimentat cu o ecuatie de tipul
5S 5S
0 n 0 0 G J
S
+
Wn principiu poate fi implementat orice fel de msurtoare &eodezic dac este folosit *n
compensare un model &eodezic de inte&rare !deea de 'az este c orice msurtoare &eodezic
poate fi e7primat ca o functie de unul sau mai multi (ectori de pozitie O fi a c-mpului de &ra(itatie
Y al Pm-ntului De o'icei, functia nelinear tre'uie s fie linearizat acolo unde este o ruptur
*ntre potentialul normal ) al elipsoidului fi potentialul pertur'ator T, astfel Y A ) J T Prin
aplicarea principiului de minim se a/un&e la formule de colocatie
Se &sesc multe e7emple de inte&rare GPS *n pu'licatii de specialitate, de e7emplu @eine
903?3:; !nte&rare GPS fi date de &ra(itatie< @eine 9033,:; Calcularea altitudinilor din com'inatii
GPS fi date de &ra(itate< Grant 903??:; Wncercare de determinare a deformatiilor Pm-ntului din
date GPS fi date terestre
Capitolul + Transformri de coordonate pa&00>

Curs GPS

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs GPS

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cornel Punescu, Sorin Dimitriu, Victor Mocanu Curs GPS

1. SISTEMUL DE POZITIONARE GLOBAL - GPS

$t': la epoca de msurare !n aceste conditii, ecuatia care e7prim

Cornel Punescu, Sorin Dimitriu, Victor Mocanu Curs GPS

Modelarea matematic a procesului de calcul al corectiei ionosferice se realizeaz cu

4 (ectorul de pozitie &eocentric al satelitului

Transformarea coordonatelor rectan&ulare 7, # din plan tan&ent *n coordonate &eodezice D,

: cos a tan 82 cos a tan 2? cos a 2

PQ, PQeQ PQ PQeQ

. Transformarea coordonatelor din sistemul Stereo&rafic 03+, 97,#,%

1 Coordonatele punctelor comune 9O,V,U:

2.2 GPS !" &%t#m# E#$ope%n &e %t"t#&"ne.

. calculul unei (alori apro7imati(e pentru

2 calculul altitudinii elipsoidale;

cos cos cos sin sin

Capitolul + Transformri de coordonate pa&002

S-ar putea să vă placă și