PROIECT DE DIPLOMA

INTRODUCERE.................................................................................
..........................6
I.
1.
GPS

SISTEM
DE
GLOBALA....7
1.1.
CELE 3 MODULE
GPS...8

POZITIONARE
ALE

SISTEMULUI

1.1.1. Modulul
SPATIU.........................8
1.1.2. Modulul
CONTROL.........9
1.1.3. Modulul
UTILIZATOR....10
1.2.
SEMNALELE EMISE
GPS.10
1.3.
DETERMINAREA
RECEPTOR...............................................11

DE

SATELITUL

TIMPULUI

IN

1.4.
INTERPRETAREA DATELOR PROCESATE IN
RECEPTOR...........................12
1.5.
SURSE DE
GPS.......................................................................12

ERORI

2.
PRECIZIA SISTEMELOR
GPS.................................14

DE

IN

SISTEMUL

POZITIONARE

2.1.1. SPS Serviciul de pozitionare GPS.........................

........................14
2.1.2. PPS Serviciul de pozitionare GPS Precisa.........
..............................15
2.1.3. DGPS Serviciul de pozitionare GPS Diferential..
.............................15
EGNOS,

2.1.4. SISTEME PRECISE DE MARE ACOPERIRE WAAS, CWAAS,

MSAS
i

Page 3

PROIECT DE DIPLOMA
SISNET......................................................................................................
..........................15
2.2.
DIVERSE APLICATII
GPS..............................................16

ALE

SISTEMULUI

2.2.1.
Localizare...............................................................................1
6
2.2.2. Configurarea sistemelor de
orientare......................................................17
2.2.3.
Navigatie......................................................................................1
8
2.3.
INCARCAREA
PROPRII....................................................19
3.
MONITORIZAREA
AUTOVEHICUL...........................20

SI

VECTORILOR

GESTIONAREA

UNUI

3.1.
MONITORIZAREA
AUTO................................................................20
3.2.
FUNCTII OFERITE
LOCATOR................................................21

DE

GPS

3.3.
DRIFTBOX SISTEM DE MASURARE A
ALUNECARII...........................23
3.4.
SISTEM DE MONITORIZARE A PARCURILOR
AUTO..........................24
3.5.
INTERFATA
UTILIZATORUL...........................................................33
3.6.
SIGURANTA
SafeFleet..............................................33

CU

SISTEMULUI

4.
FUCTIILE
SISTEMULUI
SafeFleet..................................................34
4.1.
URMARIREA
SafeFleet................................34

VEHICULELOR

PRIN

Page 4

PROIECT DE DIPLOMA
4.2.
MONITORIZAREA
AUTOVEHICULELOR............................36

POZITIEI

4.3.
URMARIRE IN TIMP REAL SI OPTIMIZAREA
RUTELOR......................37
4.4.
JURNALUL
BORD.....................................................................38

DE

4.5. CONTROLUL TOTAL SI MONITORIZAREA COMBUSTIBILULUI

ALIMENTAT.......39
4.5.1.
LLS
Sensor.......................................................................40
4.5.2. Conexiunea Controler Area Network (CAN)
...........................43
4.6. ALTE FUCTII DE CONTROL AUTOMAT SI RAPOARTE OFERITE PRIN
SISTEMUL
DE
MONITORIZARE
SI
GESTIONARE
PRIN
GPS..............................................45

II.
5.
SISTEME AUXILIARE DE AVERTIZARE OPTICA SI ACUSTICA A
AUTOVEHICULUI........................................................................
...........................47
5.1. PREZENTAREA SISTEMELOR AUXILIARE DE AVERTIZARE OPTICA
SI
ACUSTICA...............................................................................
............................47
5.2. FUCTIONAREA SI COMPONENTELE UNUI SISTEM AUXILIAR DE
AVERTIZARE
OPTICA
SI
ACUSTICA.........................................................................
...............................49
.
5.2.1. Rampa luminoasa (EDGE) sau un singur
girofar.............................49
5.2.2.
Difuzor/Sirena(SA40)
..........................................................50
5.2.3.
Modulul de comanda (HHS2200)
......................................50
5.2.4.
Baterie
suplimentara..........................................................51
Page 5

PROIECT DE DIPLOMA
6.
CONCLUZII..........................................................................................................
..........52
Anexa
1.........................................................................................................................
...53
Anexa
2.........................................................................................................................
...54
Anexa
3.........................................................................................................................
.55
Anexa
4.........................................................................................................................
..56
Anexa
5.........................................................................................................................
..57
Anexa
6.........................................................................................................................
..58
Anexa
7.........................................................................................................................
..59
Anexa
8.........................................................................................................................
..60
Anexa
9.........................................................................................................................
..61
Anexa
10.......................................................................................................................
..62
Anexa
11.......................................................................................................................
..63
Page 6

PROIECT DE DIPLOMA

INTRODUCERE

Modernizarea si dezvoltarea constructiei de autovehicule ,

inclusiv a echipamentului electric, electronic auxiliar auto, prin cresterea
numarului si a puterii consumatorilor electrici , al gradului de automatizare,
prin utilizarea pe scara a componentelor din ce in ce mai mare a aparatelor
electronice de constructie moderna, (cu un grad mai mare de sensibilitate)
etc., impun cunoasterea temeinica a functrionarii, exploatarii si intretinerii
corecte a echipamentului electronic, cu care este dotat autovehiculul. Din
aceste considerente, s-a studiat si s-a montat pe autovehicule un sistem
auxiliar de monitorizare si control, actionat si controlat prin GPS si un alt
Page 7

PROIECT DE DIPLOMA
sistem auxiliar de avertizare optica si acustica, destinat autovehiculelor cu
regim special, prioritar in trafic.
Lucrarea de fa este structurata in doua parti: In prima parte
se prezint sistemul GPS si aplicatiile sale in domeniul auto. n acest scop au
fost prezentate: Principiile de bara, de functionare si parametrii acestuia,
aplicatiile sistemului, monitorizarea si gestionarea unui autovehicul prin GPS,
toatalitatea functiilor de monitorizare si gestionare a unui autovehicul prin
acest sistem axiliar GPS. In a doua parte se prezinta sistemul auxiliar de
avertizare optica si acustica a autovehiculelor. Tot in acest scop au fost
prezentate: Utilizarea acestui sistem de avertizareoptica din dotarea
autospecialelor si componenta acestui sistem.

Page 8

PROIECT DE DIPLOMA

I.

SISTEME DE MONITORIZARE SI GESTIONARE PRIN GPS A

UNUI AUTOVEHICUL
1. GPS SISTEM DE POZITIONARE GLOBALA

Sistemul de poziionare global (GPS), reprezint unul

dintre cele mai performante sisteme de navigaie global, funcie ce i
confer numeroase aplicaii att n sfera civil ct, mai ales, n cea militar
(se poate aminti aici armamentul curat- localizarea i distrugerea intelor
militare cu precizii de ordinul a 7,2m folosind rachete). Deci acest sistem,
proiectat i exploatat iniial de Departamentul Aprrii (D.O.D) al Statelor
Unite, este utilizat astzi i n mediul civil pe scar larg, fiind folosit la
determinarea cu precizie a poziiei geografice (longitudine, latitudine i
altitudine), a unui obiect, denumit generic receptor. Operaia se realizeaz
prin recepionarea, prelucrarea i interpretarea unor semnale emise de o
reea de satelii, aflai pe orbite geostaionare. De-a lungul timpului, au
funcionat diverse sisteme, mai mult sau mai puin performante, cum ar fi (n
ordine cronologic) : LORENTZ, VOR, LORAN, GLONASS, etc. Sistemul propus
pentru analiza este NAVSTAR GPS. Semnalele GPS sunt codate i recepionate
simultan de la 4 satelii (cei mai vizibili) pentru poziionarea ntr-un sistem
de coordonate X,Y, i Z, concomitent cu datele clock reprezentnd timpul
unic al reelei de satelii. (fig.1)

Fig.1

Page 9

PROIECT DE DIPLOMA
Pentru obinerea direct a coordonatelor geografice, a fost
necesar cuplarea receptorului GPS cu un calculator, iar ansamblul format ,
prin miniaturizare, a fcut astfel posibil rspndirea n mas a acestui
aparat. Avem deci posibilitatea de a localiza un obiect, att pe uscat sau
ntinderi de ap ct i n aer, cu observaia c datorit propagrii dificile a
undelor centimetrice, folosirea sistemului n interiorul cldirilor din beton,
peteri sau sub ap, duce la erori care i limiteaz aciunea. Sistemul prezint
o precizie de pn la 25m, dar, n aplicaiile militare, prin folosirea unor
receptoare performante, se pot obine localizri de ordinul metrilor. De
menionat c n domeniul auto, sistemul de poziionare global GPS, are o
mare aplicabilitate n traficul rutier, apelnd la hri electronice pentru
orientare, sau prin jonciune cu sistemul GSM (pentru transmiterea
informaiilor), se poate interveni de la distan n corectarea datelor privind
transportul respectiv sau chiar restricionnd deplasarea n cazul cnd
automobilul este implicat intr-un furt.
1.1.

CELE 3 MODULE ALE SISTEMULUI GPS

Funionarea sistemului GPS este organizat pe module

interconectate ntre ele prin linii radio de transmisii de date, lucru ce asigur
att utilizarea sistemului ct i efectuarea coreciilor necesare unei
funcionri precise. Aceste module sunt:
-

modulul spaiu constituit din reeaua de satelii;

modulul control cuprinznd staiile de sol;

modulul utilizator reprezentnd fiecare beneficiar al sistemului.

1.1.1 Modulul SPATIU

Acest modul, reprezint o reea de 24 de satelii care
orbiteaz n 6 planuri (orbite) cte 4, o dat la 12 ore, la o altitudine de
20.200 Km, (altitudine ce permite pe de o parte meninerea cvasi constant a
poziiei / rotaie - ntrziere doar 4 min./zi, iar pe de alt parte s existe o
mare arie de acoperire vizibilitate concomitent din orice punct al globului a
unui numr ntre 5 i 8 satelii. Sursa de energie o reprezint lumina solar,
dublat de acumulatori, durata medie de via a unui satelit fiind estimat la
circa 7,5 ani. Lansarea pe orbit a celor 24 de satelii a nceput n anul 1978,
dar configuraia complet a reelei a fost obinut n 1994. Reeaua a fost
operant n toi aceti ani, ns aria de acoperire i precizia de poziionare nu
au atins parametrii scontai dect n 1994. Pe tot parcursul acestei perioade
s-au fcut operaii de ntreinere deosebit de costisitoare (circa 40 mld.
dolari), viznd modernizarea sau chiar aducerea la sol a sateliilor cu ajutorul
navetei spaiale n vederea reparrii sau chiar a nlocuirii totale a
echipamentului. Menionm c fiecare satelit emite folosind un cod unic
Page 10

PROIECT DE DIPLOMA
PRN (Pseudo Random Noise Code), de recunoatere, putndu-i-se stabili
astfel cu precizie locaia. Poziia celor 6 plane orbitale este spaiat cu 60
grade, fiind nclinate fa de Ecuator cu 55 grade, alctuind astfel o
adevrat constelaie de satelii. (fig.2)

Fig.2
Orbitele finale ale sistemului GPS au fost stabilizate n 1998,
cnd poziia global a sistemului orbital era urmtoarea: (fig.3)

Fig.3
1.1.2. Modulul CONTROL
Totalitatea staiilor de la sol care au rolul de a corecta erorile
ce pot apare n sistem datorit modificrii poziiei orbitale a sateliilor activi
sau a caracteristicilor de propagare, constituie modulul de control. Aceste
staii sunt n numr de 5 (4+1 - una reprezentnd staia master). In timp ce
unul din rolurile celor 4 staii este de a monitoriza datele trimise de fiecare
Page 11

PROIECT DE DIPLOMA
satelit i de a le comunica staiei master, aceasta din urm proceseaz
parametrii, ia deciziile de corecie i transmite la rndul su celor 4 staii noii
parametri orbitali, (acestea fiind singurele care posed echipamentul necesar
de comunicaii cu sateliii ), care apoi le retransmit sateliilor pentru corecia
orbitei.

1.1.3. Modulul UTILIZATOR

Totalitatea celor ce beneficiaz de serviciile reelei GPS se
constituie n modulul utilizator. Aminteam c, reeaua poate fi accesat din
orice punct al globului, n orice moment, cu ajutorul unui receptor adecvat, de
band L (3901550 MHz). Pentru a fi operaional, un receptor GPS, trebuie
s converteasc semnalele primite de la satelit n indicaii de poziie, vitez
i estimri de timp. Cei 4 satelii cu care receptorul este simultan n contact,
emit codat indicaii despre poziia distinct a lor, alturi de alte semnale de
sincronizare, astfel ca receptorul de navigaie s poat calcula distana
exact pn la fiecare satelit. Astfel receptorul GPS ofer localizarea n
sistemul de coordonate X,Y, Z i Timp, putnd fi utilizat deopotriv la
avioane, nave, vehicule terestre sau individual. Precizia de poziionarea se
datoreaz coreciilor dese i rapide, precum i folosirea unui clock a crui
precizie de tact este o diviziune a unui ceas atomic (10,23MHz), transmis de
la sol n toat reeaua sateliilor. Menionm c precizia de localizare mai
depinde de coreciile datorate formei reale a Pmntului (geoid), ct i de
parametrii atmosferici locali. In stabilirea acestor corecii sunt implicate
observatoare astronomice, staii de monitorizare a atmosferei, laboratoare i
nu n ultimul rnd sisteme rapide de comunicaii, toate informaiile
convergnd ctre staia master situat la Baza Aerian FALCON de la
Colorado Springs, California.
1.2. SEMNALELE EMISE DE SATELITUL GPS
Semnalele transmise de satelit ctre receptorul GPS sunt
constituite din dou trenuri de und purttoare ;
-

L1 (1572,42 MHz) destinat serviciului de poziionare standard SPS

L2 (1227,60 MHz) destinat serviciului de poziionare precis SPP

Fiecare (sau amndou) dintre aceste purttoare poate fi

modulat n faz cu un semnal complex, format din 3 coduri binare, i
anume;
a) Codul C/A cod achiziie date avnd frecvena de 1,023 MHz. Acest cod
permite identificare precis a poziiei satelitului (ALMANAC) de la care
provine. Scopul principal al acestui cod este acela de a permite calcularea
Page 12

PROIECT DE DIPLOMA
timpului de sosire, timpul n care semnalul ajunge de la satelit. Cunoscnd
viteza de propagare a undelor radio (~300.000 Km/s), se poate determina
distana exact pn la satelitul recepionat.
b) Codul Nav / System Data cu frecvena de 50 Hz. Acest cod este folosit
att pentru diverse date transmise pe parcursul orbitrii satelitului, ct i
pentru corectarea tactului sau a altor parametri de sistem.
c) Codul P cod de protecie avnd frecvena de 10,230 MHz. Codul P se
modific la 7 zile i include Codul Y, catalogat ca strict secret.
Conformaia semnalului complex apare astfel: (fig.4)

Fig.4
Pachetul de date i modul cronologic al structurrii
informaiilor pe parcursul unei secvene de transmisie este emis complet ntrun interval de 12,5 secunde. Se observ c n principal satelitul transmite
dou tipuri de informaii, unele legate de modul cum este plasat pe orbit
satelitul (ALMANAC), informaii stocate de ctre receptorul GPS n memorie, i
informaii despre poziia momentan, real, datorat coreciilor (EPHEMERIS),
informaii ce sunt reactualizate dup un interval de 4 ore. Efemeridele
reprezint parametrii predictibili cvasi constani ai unei poriuni de orbit.
Telemetria poziiei satelitului d precizia sistemului. ALMANAC aproximeaz
datele orbitale prin 10 parametri, care rmn aceiai aproximativ o lun.
Receptorul GPS efectueaz i corecia de distan datorat efectului Doppler
(prin variaia de frecven) i a trecerii prin ionosfer. EFEMERIDES
anticipeaz poziia pe un interval de 4 ore.
1.3. DETERMINAREA TIMPULUI IN RECEPTOR

Page 13

PROIECT DE DIPLOMA
In interiorul receptorului, la primirea semnalului de la satelit,
se genereaz un semnal similar, care caut s vin n faz cu semnalul
primit.
Sunt posibile trei situaii :
a)
b)
c)

Imposibilitatea corelrii codului;

Corelare partiala;
Fazarea semnalelor;

La coincidena semnalelor se produce un impuls maxim,

care determin sfritul perioadei de sincronizare, putndu-se determina
astfel timpul aferent acestei operaii. Aceast durata nmulit cu viteza de
propagare a undelor radio (corectat datorit trecerii prin ionosfer i
efectului Doppler) ne d distana receptor- satelit.
Receptorul GPS Functionare/Demodulare. Deoarece
majoritatea prelucrrii semnalelor se produce n receptor, vom analiza
schemele bloc care arata funcionalitatea acestuia. Schema generala este :
(anexa.1). Semnalul +/- obinut din bucla cu calare pe faz este folosit la
demodularea purttoarei de 50 Hz (peste care sunt modulate celelalte
informaii).
Determinarea pozitiei utilizatorului. Deoarece ne situm ntrun sistem tridimensional, ar fi suficiente informaiile (ALMANAC +
EPHEMERIS) primite de la 3 satelii, daca am elimina poziia oglinda (care
oricum nu se afla pe sol). Pentru a mri precizia, n special legat de
altitudine i timp, folosim nc un satelit. Obinem astfel localizarea
receptorului la intersecia celor 4 sfere (imaginare), fiecare sfer avnd raza
egal cu distana determinat de receptor n condiiile enumerate mai sus.
1.4.

INTERPRETAREA DATELOR PROCESATE IN RECEPTOR

Reamintim c, n cadrul navigaiei prin satelit, localizarea se

face prin determinarea coordonatelor ntr-un sistem de referin
tridimensional, (a patra coordonat constituind-o timpul), sistemul purtnd
numele de ECEF XYZ (Earth-Centred, Earth Fixed XYZ). Centrul axelor de
coordonate se consider a fi chiar centrul Pmntului, (forma acestuia fiind
considerat pentru nceput o sfer).
Elemente de calcul. Poziia receptorului GPS ( utilizatorul),
este calculat, dup cum s-a artat, dup locaia satelitului (determinat la
rndul su din ALMANAC cu ajutorul timpului de ntrziere la coinciden a
semnalului), corectat cu ntrzierea datorat strbaterii ionosferei, efectului
Doppler i a tactului ceasului atomic, bazat pe ultima localizare a satelitului
recepionat. Menionm c informaiile despre poziia sateliilor (ALMANAC),
Page 14

PROIECT DE DIPLOMA
stocate n memoria calculatorului, se pot pierde n cazul nchiderii aparatului
pentru o perioad mai mare de timp (economisirea sursei n cazuri deosebite)
sau a pierderii contactului cu un numr necesar de satelii (locaie greu
accesibil undelor centimetrice). Starea de pierdere a ALMANAC-ului se
numete COLD (rece), iar starea n care procesul reactualizrii memoriei este
finalizat poart numele de WARM (cald).
1.5.

SURSE DE ERORI IN SISTEMUL GPS

Sistemul de poziionare global, GPS, poate da anumite erori,

erori care se manifest mai puternic n cazul aplicaiilor civile i a cror surs
este important a fi cunoscut pentru a putea determina limitele sistemului.
Erorile pot fi datorate mai multor cauze, printre care amintim: dificulti de
recepie, reflexii, ntrzieri (datorit densitii mediului), erori de tact
(datorate nepotrivirii ceasului din receptor cu cel al satelitului), erori orbitale,
de elevaie, Doppler, degradare intenionat a semnalului, etc.
Erori la recepie datorate plasrii fa de satelii. Aceste erori
sunt datorate n general imposibilitii recepionrii vectorilor recepie
(datorit obturrii surselor) sau a selectrii unui semnal la recepie (din cauza
suprapunerii surselor apropiate, sau a reflexiilor care se elimin una pe
cealalt - interferen). (fig.5)

Fig.5

- Exemplu de dificultate n captarea vectorilor recepie: (fig.6.1), (fig.6.2)

Page 15

PROIECT DE DIPLOMA

Fig.6.1

Fig.6.2

Mascarea semnalului de ctre relief, lucrri de art, etc.,

duce la pierderea datelor momentane, locaia afiat corespunznd ultimei
poziii vizibile a satelitului stocat n memoria tampon. Poziia corect va fi la
reactualizarea ALMANAC - ului.
Erori datorate sensibilitii / selectivitii receptorului.
Efectele acestor caracteristici, proprii receptoarelor, se manifest prin
zgomote de recepie, zgomotul propriu al receptorului, lipsa calrii pe faz,
zgomote conversie analogic digital(RMS). Acestea dau erori de poziionare
relativ mici (aprox. 1 m), dar cumularea lor poate duce la erori de pn la
100m. Cu siguran c folosirea unor receptoare performante sau recepia
dual, pot minimaliza aceste erori. (fig.7)

Fig.7
Erori datorate ntrzierii trecerii prin ionosfer. Ionosfera
reprezint o ptur a atmosferei foarte rarefiat, cuprins ntre 50500 Km,
constituit din particule puternic ionizate, acestea reducnd viteza de
propagare a undelor radio cu circa 70 nS i refractnd traseul acestora.
Corespunztor, erorile introduse pot duce la diminuarea preciziei cu 10 m.
Erori datorate trecerii prin troposfer. Troposfera este stratul
cuprins ntre 813 Km, strat unde au loc principalele fenomene atmosferice,
Page 16

PROIECT DE DIPLOMA
unde temperatura, presiunea i umiditatea variaz foarte mult. Eroarea dat
de trecerea prin acest strat se estimeaz la 1m.
Erori datorate efectului Doppler. Viteza de propagare a undelor
radio, sufer modificri prin variaia frecvenei, datorita diferenei mari de
viteza relativ ntre satelit i utilizator (efectul Doppler).
Erori datorate degradrii intenionate a semnalului. Dup cum
se cunoate, Departamentul Aprrii al SUA i rezerv dreptul denaturrii
semnalului n scopul derutrii unui potenial inamic. n acest sens, se ascunde
poziia real a satelitului transmindu-se un ALMANAC puin diferit, care
altereaz calarea buclei pe faz, (calculnd alt timp de calare - practic se
denatureaz distana real pn la satelit). Din cele artate mai sus, putem
trage concluzia c, cea mai mare eroare este dat de poziia receptorului fa
de constelaia de satelii. Cum acest lucru nu depinde de voina noastr,
pentru a minimiza erorile de calcul putem folosi sistemul DGPS (Differenial
GPS), sau alte sisteme cu acoperire mai ntins.
2. PRECIZIA SISTEMELOR DE POZITIONARE GPS.
2.1.1. SPS Serviciul de pozitionare GPS Standard.
Poate fi folosit de ctre toi utilizatorii civili, fr restricie.
Cum tehnologia produce astzi aparatur cu caliti apropiate de aparatura
militar, pentru protecia informaiei, Departamentul aprrii SUA (DOD), i
rezerv dreptul de a degrada intenionat semnalele oferite de satelii, (pentru
ca precizia s aib de suferit), considerndu-se c n majoritatea cazurilor
civile, aceasta este suficient. Acurateea acestui sistem, este:
-

100m n plan orizontal;

156m n plan vertical;

340 nanosecunde eroare timp.

2.1.2. PPS Serviciul de pozitionare GPS Precisa.

Este folosit numai de armata i guvernele aliate Statelor Unite,
care sunt echipate cu receptoare GPS speciale, echipate la rndul lor cu
sisteme specifice de codare. Dac este necesar cooperarea cu entiti civile,
folosirea acestor aparate se face numai de ctre utilizatori aprobai i
specificai de ctre Guvernul SUA. Acurateea acestui sistem este :
-

22m - n plan orizontal;

27,7m - n plan vertical;

Page 17

PROIECT DE DIPLOMA
-

200 nanosecunde - eroare timp.

2.1.3. DGPS Sistemul de pozitionare GPS Diferential.

Acest sistem permite utilizatorului civil s creasc precizia
poziionrii pn la 23 m, folosirea sistemului devenind multivalent, numai
dac amintim alinierea tunelelor, montajul construciilor metalice gigant sau
diverse lucrri de art.
Dup cum se observ, sistemul se bazeaz pe plasarea unui
receptor, considerat ca receptor de referin ntr-un punct bine determinat,
de coordonate foarte bine precizate. Receptorul primete semnalul de la
satelit, calculeaz distana, i cunoscndu-i cu precizie propria poziie, poate
determina eventualele erori de poziie, fcnd diferena i pe aceast baz
posibile corecii. Receptorul este cuplat la o staie de emisie, de mic
acoperire (pentru a nu se pierde precizia ctigat), ansamblul purtnd
numele de Staie de Baz, i transmite numai aceste corecii. Utilizatorul nu
are altceva de fcut, dect s se cupleze cu un modul de recepie, numit
Rover Receiver, modul care este n contact deopotriv cu reeaua de satelii
ct i cu staia de baz (de unde primete coreciile amintite), iar rezultatul
este creterea sensibil a preciziei de poziionare a ansamblului.
2.1.4. Sisteme precise de mare acoprerire CWAAS, EGNOS, MSAS i SISNET.
Un sistem folosit deja de Administraia Federal de Aviaie
(FAA), precum i de ctre Departamentul de Transporturi al SUA, au dezvoltat
deja
pe principiul DGPS, programul WAAS (Wide Area Augumentation
System), program ce permite creterea semnificativ a poziionrii. Dei la
ora actual WAAS nu este disponibil dect pe continentul american (in
Canada CWAAS), deja s-au constatat principalele limite legate n principal de
poziionarea sateliilor, prea deasupra Ecuatorului.

2.2. DIVERSE APLICATII ALE SISTEMULUI GPS

Punerea la punct a unui sistem pentru determinarea precis
a poziiei pe glob, a fcut posibil deschiderea unor noi domenii de aplicare,
n afara celor folosite curent n radionavigaie. Astfel, prin GPS, n biologie a
devenit posibil supravegherea speciilor pe cale de dispariie, cunoaterea
mai bun a biosferei din areale greu accesibile, obinerea informaiilor privind
drumul urmat pe glob privind migraia psrilor sau n cutarea hranei, n
arheologie obinerea datelor privind poziia i proprietile unor situri
strvechi, n arhitectur a devenit posibil construcia unor megastructuri, n
construcii alinierea tunelelor, a podurilor foarte lungi, poziionarea

Page 18

PROIECT DE DIPLOMA
platformelor de foraj marin, i acestea ar fi numai cteva domenii n care s-a
impus sistemul de poziionare global.
Distingem o seam de aplicaii cu caracter de detectare a
poziiei unor persoane rtcite, care au nevoie de ajutor (sechestrri de copii)
sau tratamente imediate (bolnavi de diabet, Alzheimer), sau de aflare a
poziiei unor animale domestice rtcite. Miniaturizarea i performarea
sistemului GPS, a permis montarea acestuia n mbrcminte sau
nclminte, n ceasuri purtate de copii, sau chiar n zgarda animalelor.
Trebuie spus c, n acest caz, receptoarele implantate n diverse locuri dup
cum am vzut i determin poziia prin reeaua GPS i o comunic
solicitantului fie prin reeaua GSM, fie direct prin satelit, n cadrul anumitor
aplicaii. Pe ansamblu, putem clasifica aceste aplicaii astfel:
Localizare determinarea exacta a poziiei unui punct pe glob,
Navigaie determinarea poziiilor succesive n cursul deplasrii,
Monitorizare urmrirea parcursului unei entiti mobile,
Cartografiere execuie set de hri digitale necesare navigaiei,
Sincronizare posibilitatea msurrii precise a evenimentelor pe glob.
2.2.1. Localizare
Localizarea i orientarea n teren presupun att existena unor
seturi de hri digitale ale unor anumite zone (la care facem referire) ct i
folosirea unor receptoare GPS care, prin programe adecvate, s poat
prelucra informaiile poziionale. Ca aplicaii imediate, putem enumera :
- localizarea vehiculelor furate, ramase n pan, etc.,
- gsirea persoanelor n dificultate, expediii rtcite, etc.,
- apariia / dispariia unor faii de uscat,
- modificarea traseelor (deltei) marilor cursuri de apa, micarea dunelor,
- monitorizarea deplasrii anumitor specii pe cale de dispariie,
- localizarea bancurilor de peste, roiuri lcuste, etc.,
- poziionare poduri, tunele, platforme marine, autostrzi, canale,etc.,
- determinarea poziiei siturilor istorice (aezri, piramide),
- urmrire trasee uragane, fronturilor atmosferice, grindin, tsunami,

Page 19

PROIECT DE DIPLOMA
- localizare / monitorizare erupii, avalane, maree, cutremure, etc..
Pentru a putea determina poziia, va trebui s folosim un
limbaj comun, i acesta va fi cel al sistemelor de coordonate, sistem adoptat
i impus prin convenii internaionale.
2.2.2. Configurarea sistemelor de orientare
Pentru uniformizarea orientrii i localizrii pe diferite hri,
este necesar, dup cum aminteam, s folosim acelai sistem de referin, i
anume Geoidul WGS84, care este caracterizat la rndul su de doi parametri
fundamentali: Semiaxa mare a(raza la Ecuator) i factorul de turtire
f(ovalitatea). n atari condiii, dac dorim s folosim o hart care nu exist
n memoria GPS, va trebui s introducem att coreciile datorate diferenei
schimbrii de origine (DX, DY i DZ) ct i diferenele de raz i turtire a
elipsoidului respectiv (Da i Df). Dac, de exemplu lum un punct situat
undeva n Galai, vom putea exprima poziia folosind trei sisteme de orientare
:
Sistemul bazat pe latitudine (900 lat. sudic sau nordic) i longitudine
(3600 estic sau vestic). Punctul va avea coordonatele N 4502549 i E
28023 .
Sistemul UTM (Universal Transverse Mercator) - unde Pmntul este
mprit pe longitudine n 60 fii (a cte 6 grade) numerotate 160, i n
latitudine n 10 zone (de cte 18 grade notate cu litere. Longitudinea se
msoar n metri raportat la fia curent iar latitudinea n metri de la
Ecuator. Astfel, punctul nostru va avea locaia : 35T 0580895 5031292.
Sistemul MGRS (Military Grid Reference Sistem) se aseamn cu UTM,
numai c exist o mprire subdivizionar pe un caroiaj de 100 x 100 Km,
fiecare ptrel fiind botezat cu dou litere, iar latitudinea i longitudinea
sunt marcate prin distane msurate din colul stnga jos al ptratului,
exprimate n Km. Locaia punctului nostru va fi n acest caz : 35T NL 80895
31292.
Att sistemul UTM ct i cel MGRS sunt folosite pe distane
scurte, (hrile digitale de traseu i orientare folosind acest tip de localizare),
n timp ce sistemul bazat pe Latitudine / Longitudine se folosete cu
predilecie n navigaie. Pentru orientarea n teren, n cadrul excursiilor
deosebite, n cadrul crora traseele pot oferi adevrate capcane, se pot
utiliza echipamente de localizare portabile.

2.2.3. Navigatie
Page 20

PROIECT DE DIPLOMA
Cu siguran ns, astzi domeniul navigaiei nu se poate
lipsi de servituile sistemului GPS, care, asociat cu posibilitatea transmiterii
datelor prin satelit (GSM), dezvolt noi aplicaii, multe din ele fiind n sfera
civil. Cteva domenii de aplicare n navigaia aero / marin / terestr :
- alegerea culoarelor economice (scurte, evitare cureni, etc.)
- evitarea accidentelor prin managementul traseelor,
- reconfigurare trasee la devieri de ruta (aisberguri, furtuni).
- parcursul unor trasee dificile sau necunoscute (deert, etc.),
- informaii privind condiii / starea parcursului, semnalizare,
- evitarea din timp a centrelor aglomerate, a blocajelor,etc.
- decolare / aterizare, acostare / urmrire semnal navigabil, balize,
- navigaia imersa, traseele sub calota polara,
- circulaia auto/aero/navo fr vizibilitate (noaptea, cea, furtun),
- deplasarea obiectelor n spaiul cosmic apropiat.
Posibilitatea introducerii / configurrii unui anumit traseu pe
care dorim s l parcurgem impune, ca i n cazul localizrii, existena setului
de hri cu zona respectiv. Programul dezvoltat este ns mai complex,
corespunztor unei navigaii punct cu punct (o niruire de localizri),
putnd fi configurat chiar n cadrul parcursului, urmnd anumite etape de
introducere a vectorilor proprii:
Introducerea programelor de operare;
Introducerea hrilor digitale;
Introducerea hrilor vectoriale (drumuri, localitati);
Adugarea elementelor prefereniale (trasee,situri);
Verificarea concordanei hrilor cu operarea sistemului GPS zonal;
Remprosptarea automat a datelor (semne circulaie, devieri, etc.);
Stabilirea scrii i a sistemului de coordonate (UTM, MGRS);
Limitele sistemului (precizie, acurateea poziiei, etc.).
2.3. INCARCAREA VECTORILOR PROPRII

Page 21

PROIECT DE DIPLOMA
Pentru a putea folosi o aplicaie de tip GPS, n memoria
calculatoarelor trebuie ncrcat un program digital de configurare / utilizare a
hrilor necesare teritoriului pe care se efectueaz deplasarea. n acest sens,
unul dintre programele elaborate n acest scop GLOBAL MAPPER versiunea
5.7 (disponibil i n Romnia) reuete s fac aproape totul, i chiar s fie
compatibil cu alte sisteme.n memoria destinat hrii digitale pot fi introduse
i zone mai detaliate, pe baza datelor furnizate de client ( n cazul spaiilor de
depozitare pe suprafee mari porturi, mine de suprafa, de exemplu). Aa
cum s-a artat, localizarea, navigaia i monitorizarea au drept suport grafic
hrile. Trasarea acestora se bazeaz pe alturarea unor poriuni de
suprafa, obinute prin imagistica aerian (avioane / satelii) i prelucrate cu
ajutorul tipurilor de proiecii adecvate zonei, totul cu scopul creterii fidelitii
reprezentrii. Lucrul este posibil prin determinarea exact a poziiei poriuni
fotografiate folosind sateliii GPS i prelucrarea acesteia fotogrammetric.
(fig.9)

Fig.9

Acesta este primul pas n elaborarea hrii. Pentru a putea

utiliza o hart care s poat fi introdus n aparatura de navigaie, ea trebuie
transformat n form digital, interactiv, pe baza unor programe de
conversie a tipului de coordonate.

Page 22

PROIECT DE DIPLOMA
Deosebirea dintre hrile destinate navigaiei aeronavale (care utilizeaz
drept coordonate latitudinea, longitudinea i altitudinea) i cele destinate
orientrii rutiere (coordonate UTM sau MGRS), const n gradul de detaliere.
n circulaia autovehiculelor este mai puin important s cunoatem
latitudinea i longitudinea locului, aici primnd informaiile despre distanele
pe care le avem de parcurs sau informaii despre ruta aleas (blocaje, devieri,
viteze tip und verde, acces interzis, uniti service, benzinrii sau uniti
spitaliceti). Deoarece scara folosit este mic, zonele pentru care se
elaboreaz seturile de hri sunt restrnse (orae, zone turistice, parcuri
naionale, etc.) datorit volumului de informaii pe care trebuie s-l cuprind
aceste mape.
3.

MONITORIZAREA SI GESTIONAREA UNUI AUTOVEHICUL

3.1.

MONITORIZAREA AUTO

n domeniul autovehiculelor, poziionarea global prin

satelit s-a impus n principal pe trei direcii, constituindu-se n aplicaii viznd
att exploatarea ct i cercetarea n domeniu.
Astfel vom avea:
Aplicaii viznd traficul autoturismelor :
Orientarea automobilelor n traseu (hri digitale, diverse informaii);
Urmrirea/localizarea/blocarea (sustragere obligaii, furt, asigurri);
Aplicaii privind exploatarea parcurilor auto :
Interogarea pentru determinarea poziiei pe traseu, vitezei, opriri, etc.;
Extragerea i prelucrarea automat a documentelor de parcurs;
Aplicaii viznd comportarea / ncercarea / cercetarea autovehiculelor;
Aplicaiile viznd traficul auto, indirect, prin facilitile oferite, au consecine
asupra altor sfere de activitate, cum ar fi :
Companiile de asigurri reduce factorul de risc la furt.
Poliia Scade infracionalitatea auto, recuperri de auto furate.
Companii de leasing recuperare de la persoanele ru platnice.
Montatorii de alarme crete gama serviciilor high-tech oferite.
Proprietarul de vehicul foarte scump protecie total.

Page 23

PROIECT DE DIPLOMA
Folosind reeaua de telefonie mobil se poate stabili o
legtur biunivoc ntre receptorul GPS montat pe vehiculul n micare i
dispeceratul utilizatorului, care, la rndul su, poate primi date despre
condiiile de deplasare ale mobilului, putnd interveni transmind
coordonate pentru corectarea rutei sau chiar oprirea vehiculului de la
distan n cazul abaterii de la traseul stabilit sau n cazul unui furt. Dup cum
vedem, aplicaiile sunt multiple, ele difer numai prin gradul de integrare, sau
gama de faciliti oferite, firmele productoare adoptnd denumiri proprii dar,
n esen, toate sistemele se pot reuni sub conceptul generic de GPS
Locator. Astfel vom ntlni :
GPS Sat Guard pentru protecie contra furtului.
GPS Locator monitorizare activitate auto.
DriftBox GPS msurare dinamic a unghiului de derapaj.
SafeFlet GPS sistem complex de monitorizare a flotelor.
Vom analiza principalele aplicaii ale GPS Locator - ului, deoarece ele au un
deosebit impact asupra transporturilor n special i asupra autovehiculelor n
general.
GPS LOCATOR Sistem de localizare/orientare. Putem realiza
cu aceast aplicaie o multitudine de operaii necesare, cum ar fi :
monitorizare, analiz, control trasee efectuate, gsirea vehiculelor n caz de
furt, dispecerat sau ntocmirea automat a foilor de parcurs combinat cu
calculul consumurilor specifice realizate. n acest scop, reeaua de satelii
GPS furnizeaz coordonatele pentru stabilirea exact a poziiei terestre
(longitudine, latitudine i altitudine) la un moment dat, iar prin prelucrarea
acestor date la momente diferite, se determin direcia, viteza afind i
data/ora exacta.
3.2. FUNCTII OFERITE DE GPS LOCATOR
Pentru a nu intra n detalii privind caracteristicile pur
tehnice (pe care le vom analiza n cap 3.3.), ne vom opri mai mult asupra
facilitilor oferite de aceste sisteme, pentru a putea aprecia oportunitatea
implementrii n diverse reele auto.
determinarea cu precizie a poziiei geografice folosind sateliii GPS;
nregistreaz poziiile n memoria proprie ( Datalogger) ;
genereaz textual i pe hart poziia localizat ;
acioneaz oriunde pe glob n baza indicaiilor stabilite de dispecer ;
Page 24

PROIECT DE DIPLOMA
poate fi setat sau interogat cu SMS-uri prin reeaua de telefonie mobil ;
permite accesul prin Internet ;
De regul, comunicarea se face prin reeaua GSM (Global
System for Mobile Comunications), prin SMS (Short Mesage Service), dar
poate fi fcut i prin portul serial (RS232), sau folosind reeaua radio proprie
a utilizatorului, ori chiar Internetul.
CARACTERISTICI TEHNICE
Precizia de poziionare 4 m (uzual) ;
Numrul maxim de satelii recepionai simultan (canale) 12 ;
Capacitatea de memorare 60.000 250.000 poziii ;
Capacitate hart digital 20.000 localiti ;
Semnale proprii intrare / ieire :
2 linii de intrare ( pentru semnalizare avarii) + 4 analogice,
2 linii de ieire de putere (pe releu electromagnetic).
Independena de funcionare max. 10 zile ;
Tensiunea de alimentare 930 v .
Datele furnizate de aparat poat oferi dou tipuri de date,
comunicnd att nregistrarea poziiilor pe unde a trecut vehiculul
(Datalogger-ul), ct i date legate de poziia instantanee. Datalogger-ul
conine toate informaiile referitoare la poziie (longitudine, latitudine i
altitudine), parametrii de trafic (vitez, direcie i data / ora nregistrrii),
precum i starea semnalelor de intrare (input-urile) din momentul
nregistrrii. Capacitatea de memorie a Datalogger-ului este suficient pentru
a menine stocate poziiile din fiecare minut pe o durat minim de 40 de
zile, sau traseul parcurs pe o perioad de minim 1 an, corespunztor unor
nregistrri la un interval (setabil) de 10 min. Este preferabil ca datele s fie
descrcate pentru analiz la fiecare curs. Furnizarea poziiei instantanee se
face prin mesaje (SMS) n trei moduri :
condensat ultimele 5 poziii, transmise codat;
detailat informaii despre zona i poziia momentan ;
localizator descrierea textual a locului de pe hart ;

Page 25

PROIECT DE DIPLOMA
Pe lng harta digital, n memoria GPS Locator ului, pot
fi introduse zone a cror poziie este precizat prin puncte de coordonate
longitudine/latitudine i a numelui zonei (ex.: zon Client). Hrile digitale, o
dat cu creterea ariei de implementare, permit, pentru oraele mari,
generarea unei localizri mergnd pn la nivelul strzilor i interseciilor
acestora. Aparatul poate furniza din proprie iniiativ mesaje sau apeluri
ctre anumite numere de telefon (prestabilite) n cazul apariiei unui
eveniment (accident, furt, etc.).
GPS Locatorul dispune de 2 sau mai multe ieiri de putere,
putnd prelua comenzi de la distan (cum ar fi oprirea motorului
autovehiculului n cazul abaterii de la ruta stabilit sau a furtului) Aruncnd o
privire asupra costurilor de exploatare, ne dm seama c odat ce aparatul a
fost achiziionat, singurele cheltuieli sunt cele datorate reelelor telefonice
prin care se face transmisia datelor. Setrile fcndu-se de la distan nu este
nevoie de un specialist care s se deplaseze, operaia fcndu-se la nivel de
dispecerat. Chiar dac se decupleaz, accidental sau voit, bateria de
acumulatori de pe vehicul, sistemul rmne operant datorit sursei backup(circa 10 zile). La cerere, sistemul poate fi integrat i folosit cu un
software adecvat traficului rutier, n scopul generrii documentelor de parcurs
necesare.
3.3. DRIFTBOX SISTEM DE MASURARE A ALUNECARII
Tot la baza sistemului GPS este si un alt sistem numit
DRIFBOX, care serveste pentru studierea performanelor de traciune, n
cadrul unor sisteme complexe de teste, firma Racelogic VBOX a conceput un
echipament mobil destinat msurrii instantanee a unghiului de patinare,
folosit tot in industria constructoare de autovehicule. (fig.10.1), (fig 10.2)

Fig.10.1

fig.10.2

Dispozitivul numit DriftBox, are o precizie n determinarea

vitezei de 0,1 Km/h, i conine o serie de algoritmi pentru determinarea
punctelor grafice, utilizai n aparatura profesional (D1 Proffessional drift
Page 26

PROIECT DE DIPLOMA
japonez). El poate fi setat pentru diveri parametri caracteristici tipului de
auto testat, iar n modul Lap timing, poate analiza parametrii pe parcursul a
99 de tururi, n 6 ecarturi de timp convenabil alese, totul fiind nregistrat pe
un cartel magnetic Data logging, oferit o dat cu achiziionarea
aparatului i care poate fi analizat pe orice calculator, folosind softul
adecvat. n interiorul dispozitivului se gsete un motor pas cu pas,
controlat de frecvena 10 Hz (obinut prin divizarea frecvenei ceasului
atomic GPS), cuplat cu un senzor inerial termocompensat. Cu ajutorul
memoriei de pe card se pot nregistra la un tact de 10Hz, timpul, distana,
viteza, poziia, acceleraia/deceleraia (longitudinal sau lateral), timpul pe
tur si unghiul de alunecare, iar descrcarea datelor se face pe portul USB al
computerului. Ecranul va conine datele amintite, care pot fi astfel analizate
i folosite n proiectarea diferitelor ansambluri ale automobilului care concur
la stabilitatea dinamic pe traiectorie. Aparatul are o oarecare aplicabilitate i
n domeniul competiional, n special n cursele de formul, cu traseu fix,
acolo unde informaia despre alunecare este important la setarea antidemarajului la pornire, la reglarea suspensiilor sau la alegerea pneurilor.

3.4. SISTEM DE MONITORIZARE A PARCURILOR AUTO

Majoritatea sistemelor de urmrire sunt limitate n privina
facilitailor i de cele mai multe ori nu trimit date proprietarului dect n cazul
unui furt. In mod normal majoritatea mai necesit i o nregistrare pentru
monitorizare, si in acest scop sau creat un sistem numit SAFEFLEET. Este
foarte diferit, deoarece asigur multe faciliti, siguran, securitate,
monitorizare, raportarea ctre alii, elemente care sunt trimise proprietarului
tot timpul. SafeFleet poate fi folosit ca un sistem "stand alone", ce poate
comunica cu telefoane mobile, SafeFleetExplorer (o aplicaie special creat
pentru urmrirea vehiculelor pe PC) sau poate fi "legat" de alte aplicaii dup
cerina utilizatorului. SafeFleet este o mic cutie neagr care este foarte
rapid instalat de personae autorizate n autovehiculului utilizatorului, n mod
normal ntr-o locaie ascuns. Dispozitivul este capabil sa localizeze precis,
oriunde in lume, utiliznd GPS-ul integrat. SafeFleet poate monitoriza si chiar
controla status-ul unui vehicul, acceptnd comenzi si raportnd evenimente
excepionale via GSM (SMS sau Data) / GPRS (internet) ctre receptori
(telefon mobil, PC, etc.) definii si autorizai de utilizator.
monitorizarea on-line a vehiculelor pe harta,
monitorizare pe telefon mobil, PDA sau PC,
securitate vehiculelor,
buton de panic,
Page 27

PROIECT DE DIPLOMA
rapoarte ... i multe altele functii.
DATE TEHNICE GENERALE
Dual band GSM / GPRS Internet data modem;
Receptor GPS rapid cu 12 canale;
Design avansat low-power;
Baterie de back up;
Buton de panic pentru ofer;
Antena GSM / GPRS & GPS;
Senzor de atingerea a vehiculului;
Senzor de contact;
Comutator pentru deconectarea circuitului de pornire la cheie, luminii de
avarie si sistemul de prenclzire / rcire a vehiculului de la distan;
Sistem de recunoatere a conductorului (fr cheie);
Suport voce;
Port serial;
Imobilizare automat a vehiculului de la distan;
Raport la utilizarea neautorizat a vehiculului;
Raport la deconectarea sursei externe de curent;
Raport la pornirea motorului;
Raportarea ieirii din perimetrul stabilit;
Raportarea intrrii intr-un anumit perimetru;
Cutie de mici dimensiuni;
Posibilitate de restricionare a folosirii vehiculului pentru un anumit numr
de ore pe zi sau n week-end;
Verificarea poziiei vehiculului n orice moment prin SMS;
CARACTERISTICI TEHNICE A SISTEMULUI SafeFleet
Mecanice:
Page 28

PROIECT DE DIPLOMA
Cutia: grad de protecie IP65;
Dimensiuni: Lungime = 111 mm, lime = 83 mm, nlime = 45 mm;
Greutate: 670 grame.
Electrice:
Alimentare: Tensiune: min: 6 Vccmax: 32 Vcc / Curent: tipic: 60 mA, vrf:
200 mA
n starea de standby, consum mai puin de 1mA;
Sistem avansat de management pentru reducerea consumurilor.
Unitatea central: Tensiune: 3.6 Vcc, Curent: 25 mA
Antena
Sistemul conine antena GSM/GPS, care se poate monta uor in orice locaie.
Dimensiuni: 65mm () x 10mm (H), Cablu: RG 174 (4 metri).
Frecventa: potrivita modemului 1575.42 MHz,Ctig: 1.7dB 27dB nom.
SafeFleet utilizeaz o noua platforma telematica avansata ce
folosete GPRS ca mod de comunicaie. Pe GPRS este ultima i una din cele
mai avansate platforme telematice si telemetrice disponibil astzi. Are un
numr de accesorii complementare care i extind posibilitile, deja
cuprinztoare. A fost proiectat pentru a putea fi instalat practic in orice tip de
vehicul care dispune de alimentare 6V, 12 sau 24 V:
autoturisme
autovehicule de transport urban
autocamioane
motociclete
vehicule agricole
ambarcaiuni cu motor
ski jet-uri
vehicule / maini industriale
Acolo unde nu exista alimentare, opional se poate instala
un panou solar care sa fie conectat la echipamentul montat.
Page 29

PROIECT DE DIPLOMA
Utiliznd ultimul modem dual-band GSM / GPRS, SafeFleet
poate opera in oricare din frecventele 900MHz / 1800MHz (European / Rest of
World) sau 850MHz / 1900MHz (North America). Concluzia este c SafeFleet
poate opera n orice reea GSM din ntreaga lume. n inima SafeFleet exist
un avansat receptor GPS. El poate urmri simultan pn la 12 satelii pentru
a determina cu o acuratee remarcabil locaia (amplasamentul) curent,
viteza, direcia de deplasare precum i alte date referitoare la vehicul. Acest
receptor GPS furnizeaz cu o mare precizie ideograma de dat si timp care
este marcat i inclus n mesaj. Aceasta informaie nu poate fi alterat,
astfel posibilitatea de a utiliza fraudulos sistemul este eliminat. Majoritatea
produselor pentru urmrirea vehiculelor sufer de un consum exagerat de
energie. Aceasta poate duce la descrcarea bateriei vehiculului n urma unor
perioade extinse de inactivitate. A fost construit special pentru a fi folosit in
autovehicule si utilizeaz circuite de alimentare cu o mare eficien care
consum de 10 ori mai puin energie, n medie, dect sistemele tipice de
acest fel. Acest circuit special (low-power) este condus automat, astfel nct
s nu descarce bateria i, de asemenea, s asigure o funcionare de 24h. Are
propria baterie de back-up integrat care asigur funcionarea continu,
independent fa de bateria vehiculului. In medie, va funciona (dup modul
de operare) continuu pentru mai multe zile fr alimentare extern. Sau,
dac spre exemplu vehiculul a fost furat i SafeFleet a fost deconectat de la
sursa extern, el poate fi detectat in timp real (poziia se actualizeaz la
fiecare secund) pentru mai multe zile. Fiecare SafeFleet este echipat cu un
buton de panic (combinat cu un indicator LED). Plpirea LED - ului indicator
are multiple semnificaii, n funcie de context, semnificaia nsemnnd:
1. LED aprins indic o etichet auto valid i SafeFleet a fost activat pentru
start;
2. LED stins indic operarea normal a vehiculului;
3. Plpire rapid indic motor pornit dar vehicul imobilizat;
4. Plpirea secvenei S-O-S (---) indic activarea Panic Alarm;
5. Count-down flash vehiculul este gata sa intre starea imobilizat;
6. Plpire la fiecare 2 secunde indic vehicul imobilizat.
SafeFleet are nevoie de comunicaie cu reeaua mobil
GSM/GPRS i, de asemenea, s recepioneze date de la sateliii GPS. Pentru
aceasta este echipat cu o antena de nalt performan care va fi montat
ntr-un loc potrivit i ascuns (poate fi acoperit). Senzorul de contact
determin iniializarea jurnalelor, cnd motorul autovehiculelor a fost pornit i
se consider terminat cnd motorul este oprit. Utilizatorul SafeFleet poate
defini o perioada de timp (10 minute) n care o "nou cltorie" se va
Page 30

PROIECT DE DIPLOMA
considera ca fcnd parte dintr-o cltorie anterioar. Aceasta permite pauze
scurte ntre cltoriile lungi. Poate comanda comutatorul standard pentru
deconectarea circuitului de pornire la cheie, lumini de avarie si sistemul de
bujie incandescent /prenclzire i rcire, ca opiune extra a pachetului. Este
compatibil cu sistemul de recunoatere a conductorului (fr cheie).
SafeFleet are suport si pentru comunicaie pe voce. Aceasta necesit
ataarea unui microfon si a unui difuzor potrivit. Un port serial (RS-232) este
disponibil la toate modelele de SafeFleet. Pe acest port se pot citi pachete
NMEA standard ce pot fi utilizate n diverse dispozitive externe, cum ar fi PDAuri sau laptop-uri pe care ruleaz software-uri de navigare. n sfrit, acest
sistem SafeFleet are in componenta sa o cutie de mici dimensiuni, potrivit
pentru a fi montat n toate tipurile de autovehicule. Acest modul de numeste
FM4200. (fig.11), (anexa.2)

Modul Teltonika FM4200

Fig.11

FM4200 este un terminal cu GPS si conectivitate GSM, care

este capabil s determine object euro coordonatele ys i a le transfera prin
reeaua GSM. Pentru conectarea la reteau GSM este necesara o cartel SIM.
Cartela SIM poate fi obtinuta de la furnizorul de servicei GSM. Acest aparat
este perfect adecvat pentru aplicaii n cazul n care dobndirea, localizarea
Page 31

PROIECT DE DIPLOMA
de obiecte de la distan este necesar. Este important s se menioneze c
FM4200 are intrri i ieiri suplimentare, care permit s controleze i s
monitorizeze alte dispositive, obiecte de la distan si are o interfata
integrala. Aceasta interfata are un port RS232 pentru ieire NMEA i de
configurare. Acest port poate fi folosit ca port de sistem (pentru actualizri de
soft, dispozitiv de configurare, etc) (anexa.3)
Principii operaionale ale FM4200. Modulul este conceput
pentru a obine nregistrri i de a le trimite la un server. nregistrri contin
date GPS si informaii. Modulul foloseste conexiunea GPS pentru a obine
datele GPS i este alimentat cu 3 date dobndi metode: bazate pe timp,
bazate pe distana parcurs, unghi bazate pe metode. Toate datele sunt
stocate n memoria flash i mai trziu pot fi trimise prin intermediul canalelor
de GPRS sau SMS. Modul de date GPRS este cel mai preferate de expediere
modul. SMS este modul cel mai des folosit n zone fr acoperire GPRS.
Comunic cu server se face prin folosirea protocolul de date speciale si poate
fi gestionat de comenzi SMS FM4200 are doua moduri de functionare. Modul
sleep (modul de asteptare), poate sa intre in acest mod atunci cand
indeplineste doua conditii: nu detecteaza miscare si nu trimite sau primeste
date pentru 5 minute. (Intervalul de inregistrare este mult mai frecventat
decat de 5 minute, deci nu va intra in modul sleep din aceasta cauza. In acest
mod de fuctionare consumul de energie cade. FM4200 este construit cu un
accelerometru pe axa 3, care permite aparatul s indice dac vehiculul este
n micare sau nu, precum i sa msur viteza de accelerare. Are 5 parametri
n curs de desfurare: Delta X, Y i Z definesc unghiuri n spaiu 3D, la
intervalele de timp, n milisecunde. Pentru a indica faptul c vehiculul este n
micare, verific n mod constant schimbarea de unghi mai mare dect cel
definit n Delta X, Y sau Z domenii. Dac unghiul se schimb pentru intervalul
de timp definit n domeniu, vehiculul este considerat ca fiind n micare. Este
recomandat setarea accelerometrului pentru cea mai mare sensibilitate,
pentru ca datele sa fie cate mai exacte. FM4200 are 4 profilurile salvate n
memoria flash a modulului. Fiecare profil are o list de parametri, care
permite s funcioneze n moduri diferite (anexa.4). In component sa FM4200,
are o baterie (acumulator) imporat. In cazul in care FM4200 este deconectat
de la sursa de alimentare a autovehicolului are o autonomie de aproximativ
96 de ore, perioada in care pe langa functiile existente in sistemul de
monitorizare, el trasmite utilizatorului si un semnal de avaria cum ca a fost
deconectat de la sursa de alimentare a autovehicului.
Aceasta cutie este construit pentru a fi rezistent la ap (IP
65 standard) si trebuie montat ntr-un loc ascuns. Montarea si intretinerea
acestui dispozitiv pe autovehicul se face de catre personal autorizat si
calificat, in locuri special amenajate (service auto), respectand si indeplinind
conditiile de N.T.S si P.S.I. Tensiunea de alimentare care trebuie furnizata
Page 32

PROIECT DE DIPLOMA
echipamentului pentru o functionare normala trebuie sa fie in gama 10Vdc30Vdc tinand seama de semnificatia semnalelor conectorului 2x10.
Semnificatia ledurilor si amplasarea conectorilor este prezentata in imagine.
(fig.12)

Semnificatia ledurilor si amplasarea conectorilor (PortNMEA, Terminal 2x10)

Fig.12
Aparatul trebuie s fie montat astfel nct indicatorii LED sa fie
vizibili, ca acestia indica starea de funcionare a dispozitivului.
LED-ul Navigate:
- Daca semanlul GPS este receptionat LED-ul Navigate va clipi la fiecare
secunda;
-Daca semnalul GPS nu este receptionat LED-ul Navigate va sta aprins
permanent;
-Cand LED-ul Navigate este stins inseamna ca este un scurt-circuit in
antena GPS sau in conector, sau echipamentul este in modul de functionare
SLEEP (mod de functionare in care aparatul are un consum redus).
LED-ul Status: Acesta clipeste la fiecare secunda cat timp se initializeaza.
Dupa ce se realizeaza conexiunea cu serverul va clipi la fiecare 10 secunde;
In modul DEEP SLEEP(consum foarte redus de energie) LED-ul este stins.
Semnificatia semnalelor disponibile la terminalele conectorului
2x10 sunt: (anexa.5)

Page 33

PROIECT DE DIPLOMA
In configuratia de baza se vor folosi doar trei fire legate la
conectorul 2x10 , cele aferente pinilor 1,11 si 15, restul de fire urmind a se
izola inainte de efectuarea conexiunilor la instalatia electrica a
autovehiculului (anexa.6). Tensiunea minima de lucru pentru FM4200 este
de10V.
.
Cum spuneam montarea acestui dispozitiv se realizeaza intr-un
loc ascuns, fiind un sistem universal, nu are un stas de montare, depinzand
de marca si modelul de autovehicul pe care se monteaza, cu atentia de a nu
afecta, bruia alte componente ale autovehiculului. In vederea realizarii unei
montari cat mai corecte, se recomanda sa se stabileasca locul pentru
montarea echipamentului, avand in vedere ca acesta nu trebuie sa fie usor
accesibil, de asemenea prinderea acestuia trebuie sa fie rigida pe autovehicul
(se imobilizeaza cu ajutorul unor bride din plastic), iar locatia aleasa sa fie
ferita de riscurile de a fi afectat de umezeala (in nici un caz in habitaclu
motor) si sa nu fie in imediata apropiere a calculatoarelor ce se afla pe
autovehicule. Amplasarea echipamentului se poate realiza in habitaclu: in
spatele ceasurilor de bord, in spatele torpedoului, sub consola volan,
bancheta din spatele soferului, portbagaj etc. Pentru acest echipament nu se
impun setari sau programari deosebite, din partea instalatorului se necesita
doar o atentie marita privind montarea si executarea de conexiuni electrice
intre autovehicul si echipament. Locatia trebuie aleasa cu grija in functie de
compartimentarea autovehiculului. O atentie deosebita se va acorda
demontarii/montarii elementelor de mascare ale autovehiculului in cadrul
operatiei de montare si pentru culegerea semnalelor necesare functionarii
echipamentului. Acest proces de instalare nu trebuie sa aduca prejudicii de
nicio natura autovehiculului. Pentru a minimiza pe cat posibil sabotarea
sistemului, atat echipamentul cat si antena GPS nu vor fi instalate la vedere.
Pe cat posibil nu se vor instala cablurile si antena pe langa parbriz pentru a
evita taierea acestora la o eventuala inlocuire a parbrizului. (fig.13),
(anexa.7)

Page 34

PROIECT DE DIPLOMA

Locul in care se recomanda montarea dispozitivului

Fig.13
Conectarea firelor de legatura la instalatia electrica a
autovehiculului se realizeaza indeplinind urmatoarele conditii: Conexiunile
cablurilor de legatura ale echipamentului la instalatia electrica a
autovehiculului se efectueaza fara ca echipamentul sa fie introdus in
conectorul 2x10; Conexiunile cablurilor echipamentului la firele instalatiei
electrice a autovehiculului vor trebui sa fie ferme (sa faca un contact bun) si
bine izolate (cu banda adeziva sau cu cleme de record; La amplasarea
acestora se vor evita locurile incalzite din habitaclu masinii (zone de
ventilatie cu aer cald) sau repere ale masinii aflate in miscare pentru a evita
topirea cablurilor sau deteriorarea izolatiei acestora. Tensiunea de lucru si
masa: Tensiunea de alimentare a echipamentului se poate lua direct de pe
bornele acumulatorului sau din interiorul autovehiculului de la butucul cheii
de contact, din spatele cutiei de sigurante etc. Legarea la masa se va face
direct la caroseria autovehiculului (sau de la unul din cablurile care sunt deja
conectate la caroserie) avand grija ca sa se realizeze un contact ferm cu
aceasta. Cablurile de alimentare ale echipamentului trebuie sa fie bine izolate
si ascunse vederii pentru a impiedica sabotarea acestora. Se recomanda ca
toate firele sa fie asigurate cu bride de prindere din material plastic. La
efectuarea legaturilor intre echipament si instalatia electrica recomandam o
atentie marita in realizarea conexiunilor, pentru a elimina riscurile care pot
apare datorita contactelor imperfecte sau datorate vibratiilor din timpul
mersului. De asemenea, izolarea legaturilor trebuie executata cu mare
acuratete si atentie. Efectuarea conexiunilor intrarii de citire DIN1 a starii
motorului (PORNIT/OPRIT). Prin intermediul firului galben al cablului de
Page 35

PROIECT DE DIPLOMA
alimentare DIN1 (pin15 al conectorului 2x10) cu care este dotat echipamentul
Teltonika FM4200, se citeste starea motorului (pornit/oprit). Acest fir se
conecteaza la firul de ON (aprindere) al comutatorului cheii de contact.
(fig.14)

Fig.14

Pentru a gasi firul care este legat la comutatorul cheii de contact,

corespunzator intrerupatorului din pozitia ON se procedeaza astfel:
- se rasuceste cheia n contact pna n pozitia n care se aprind luminile n
bord;
- se cauta pe butucul cheii de contact firul pe care tensiunea este +12V;
- pe acest fir tensiunea trebuie sa ramna +12V att n pozitia n care se
aprind luminile n bord, ct si n cea de START (motor pornit).
Mai este un fir notat uneori ACCESORII sau ACC, prin care se
alimenteaza alta aparatura (casetofon, ventilator, etc.) pe care apare
tensiunea de +12V cu cheia n contact, dar n pozitia START a cheii dispare
+12V. A nu se confunda cu acesta!
Pe langa aceasta unitate Teltonika FM4200, SafeFleet mai are in
componeta sistemului o antena GPS, fara care nu ar putea functiona. Aceasta
antena asigura legatura dintre sistemul SafeFleet montat pe autovehicul si
satelit. Montarea acestei antene GPS pe autovehicul trebuie sa indeplineasca
la randul ei, urmatoarele conditii: In primul rand antena GPS din dotarea
echipamentului nu poate fi inlocuita cu alte antene improvizate; Trebuie
asigurat ca antena GPS este montata orizontal si "sa vada" cerul. Daca
structura masinii nu permite aceasta pozitionare se recomanda ca antena
GPS sa se monteze in exteriorul autovehiculului. La vehiculele care au
parbrizul in unghi diferit de 90 grade (parbriz inclinat) antena GPS se va
Page 36

PROIECT DE DIPLOMA
instala in dreptul parbrizului (sub bord, cat mai aproape de suprafata
orizontala a bordului vehiculului) cu mentiunea ca trebuie ca deasupra
antenei GPS sa nu fie niciun fel de "bariera/suprafata de metal" care ar putea
produce perturbatii ale semnalului. In general, singurele vehicule care ar
necesita montarea GPS-ului la exterior sunt autocamioanele, care au
parbrizul perpendicular pe caroserie. La acest tip de autovehicule antena GPS
trebuie instalata cat mai in fata spre parbriz.

3.5.

INTERFATA CU UTILIZATORUL

Comunicaia cu SafeFleet este fiabil i flexibil, existnd

multe opiuni disponibile. Poate fi folosit pentru urmrirea unui singur
autovehicul privat, a unei mici flote de familie sau a unui ntreg parc auto.
Rapoarte ca mesaje text (SMS) catre utilizator. SafeFleet suport comunicaie
SMS bidirecional cu proprietarul i cu alte pn la 7 telefoane
mobile/modem-uri GSM. Proprietarul poate aduga suplimentar un numr de
telefoane mobile sau modem-uri GSM, prin crearea de grupuri de utilizatori,
astfel nct anumite mesaje s ajung numai la anumii utilizatori. Una dintre
cele mai importante funciuni ale SafeFleet const n abilitatea de a raporta
locaia curenta si status-ul. Aceste informaii sunt obinute prin simpla
trimitere a unui SMS cu comanda Where la numrul echipamentului montat.
SafeFleet va rspunde la aceasta comand cu un mesaj SMS care conine
informaii despre locaia curent, direcia si viteza de deplasare. SafeFleet
este proiectat sa comunice ca un contact de Instant Messaging. SafeFleet va
fi tot timpul on-line si va furniza informaii pentru actualizarea locaiei pe
serverul de IM. Folosind o aplicaie client de IM, proprietarul sau orice alt
utilizator autorizat si conectat la Internet poate accesa informaiile legate de
locaia vehiculelor monitorizate.
3.6.

SIGURANTA SISTEMULUI SafeFleet

Din nefericire, incidentele de pe osele si furtul vehiculelor

devin din ce n ce mai comune pe drumurile din ntreaga lume. Pentru
recunoaterea acestora, are o serie de facilitai special create pentru a face
oferii vehiculelor s se simt mai n sigurana, tiind c pot cere ajutor
imediat, manual, dar i automat.
-Butonul de panic acionat de ofer in cazuri extreme (atac de exemplu) este
situat discret, lng volan. Pentru a declana "Alert Panic", butonul de
panic al oferului trebuie apsat si inut timp de 2 sec sau mai mult i apoi
eliberat. n mod automat, dou mesaje vor fi trimise receptorilor definii de
proprietar. Mesajele conin detalii despre oferul vehiculului, status-ul i
locaia vehiculului incluznd coordonatele sale precise.
Page 37

PROIECT DE DIPLOMA
-Depirea unei anumite viteze; Cnd este setat aceasta opiune, SafeFleet
va trimite cte un mesaj de fiecare data cnd un vehicul depete viteza
limit, ctre receptorii definii de proprietar. Limita de viteza este
configurabil.
-Acceleraie excesiv; SafeFleet poate raporta abuzul asupra vehiculului prin
monitorizarea acceleraiei. Cnd aceast facilitate este setat i rata de
accelerare depete o anumit valoare definit de proprietar, atunci se va
trimite un mesaj ctre receptorii definii de acesta.
Securitatea pasiva a sistemului SafeFleet. Are o reea de
elemente de securitate inteligente, proiectat s asigure protecia automat
a vehiculului cu minima intervenie a conductorului auto.
-Perimetrul invizibil; De fiecare data cnd vehiculul este parcat, SafeFleet
pune un perimetru invizibil (de securitate) cu o raza de 20 metri n jurul
amplasamentului su. Dac vehiculul se deplaseaz n afara acestui
perimetru fr ca un driver RFID sa fie prezent, declaneaz alarma prin
trimiterea unui SMS ctre proprietar sau ctre utilizatorii autorizai. Spre
deosebire de alarmele convenionale, care pur i simplu funcioneaz cu o
sirena, i care n mod inevitabil sunt ignorate de cei din jur, asigur pentru
cineva care e pregtit s ia msurile necesare, cunoaterea prealabil a
situaiei.
-Imobilizare automata a vehiculului; Modulul STOP PORNIRE, (opiune extra)
conine 2 relee independente de curent mare. Cnd vehiculul este oprit, LED ul indicator avertizeaz iminenta blocare a circuitului de pornire. La sfritul
perioadei de avertizare (aproximativ 45 secunde) releul circuitului de pornire
este comutat astfel nct s imobilizeze vehiculul. Pornirea vehiculului nu va fi
operaionala dect dac un indicativ autorizat (Driver ID) este in zona de
aciune.
-Controlul imobilizrii vehiculului de la distan; Proprietarul are posibilitatea
de a activa blocarea pornirii vehiculului de la distan anulnd prezena n
zon a unui indicativ (Breloc chei). Aceasta opiune poate fi folosit pentru a
mpiedica folosirea unui vehicul furat.
-Raport la utilizarea neautorizat a vehiculului; Dac vehiculul este micat /
deplasat neateptat fr ca un breloc sa fie in zona de aciune, atunci un
mesaj alarm de intruziune va fi transmis ctre dispozitivele de alarm
prestabile de ctre proprietar; (sensibilitatea la intruziune este configurabil
de ctre proprietar)
-Raport la deconectarea sursei externe de curent; Deconectarea sursei
principale de alimentare a echipamentului montat este automat detectat i
raportat prin SMS proprietarului sau utilizatorilor autorizai.
Page 38

PROIECT DE DIPLOMA
-Raport la pornirea motorului; Orice pornire/oprire a vehiculului este detectat
i raportat prin SMS proprietarului sau utilizatorilor autorizai.
-Restricionarea/folosirea vehiculului un anumit numr de ore pe zi;
Proprietarul vehiculului poate seta o restricie de folosire a vehiculului ntre
anumite ore sau n weekend. SafeFleet poate fi setat sa trimit un SMS
proprietarului sau utilizatorilor autorizai n cazul n care vehiculul este folosit
n afara orelor/perioadei autorizate.
4.
4.1.

FUCTIILE SISTEMULUISafeFleet
URMARIREA VEHICULELOR PRIN SafeFleet

Proprietarul are avantajul cunoaterii cu precizie a locaiei

n care este sau a fost vehiculul, att n interes de serviciu ct si n interes
personal. SafeFleet are n acest domeniu un numr de faciliti built-in
capabile s rspund celor mai exigente nevoi de urmarire a vehiculelor.
Principala funcie a SafeFleet consta in abilitatea acestuia de a raporta n
orice moment locaia n care se gsete i status-ul (parcat, staionat, n
micare). Raportarea se poate face prin GPRS sau SMS i este de forma:
SafeFleet este la 1.1 miles SW de sediul_central, i se ndreapt spre
SE cu viteza de 34 mph 16:01 18-3-2003 ( 512218N 22253W).
Raport de curs ; SafeFleet poate transmite in mod automat
un raport sumar la sfritul fiecrei curse, att spre proprietarul vehiculului,
ct i spre utilizatorii autorizai. Raportul conine:
1. numele proprietarului vehiculului,
2. locaia de start a cursei (ex. 0.2 Km SW de Sediul central),
3. timpul si data nceperii cursei,
4. locaia final a cursei,
5. timpul si data terminrii cursei,
6. durata cursei,
7. distanta parcurs n timpul cursei,
Foaie de parcurs
Arhiva interna cu locaii prestabilite ( 6000 de locaii);
Fiecare echipament SafeFleet este livrat cu o lista iniial de locaii (orae,
localiti) presetate. Aceasta list conine principalele orae i regiuni ale
lumii. Aceast facilitate permite SafeFleet s-i raporteze poziia fa de cea
Page 39

PROIECT DE DIPLOMA
mai apropiat locaie din list. Arhiva editat de utilizator ( 400 locaii ;
Fa de lista cu locaiile prestabilite, proprietarul SafeFleet poate aduga un
numr de pn la 400 de locaii particulare (orae, locaii n orae ex:
banca, sediu, depozit, client x, etc.). SafeFleet va raporta poziia fa de cea
mai apropiata locaie definit.
Raportarea intrrii intr-o anumita zon; SafeFleet poate transmite mesaje
SMS cnd vehiculul intr ntr-o anumit zon (pre-configurat de utilizator).
De exemplu, o notificare automata poate fi trimis ctre eful unui depozit n
cazul n care un vehicul de aprovizionare se ndreapt spre depozit.
Raportarea ieirii dintr-o anumita zon; SafeFleet poate trimite un mesaj
ctre proprietar in situaia n care vehiculul prsete o locaie sau se
ndeprteaz cu o distan setabil de o locaie prestabilit. De exemplu,
proprietarul poate stabili o raza de 20km in jurul unui ora, iar dac vehiculul
depete aceast raz, SafeFleet va alarma proprietarul i/sau utilizatorii
autorizai.
Raport round trip ; Poziia curent a vehiculului este arhivat ca un punct
de referina i, de fiecare dat cnd vehiculul se ntoarce n acest punct,
SafeFleet va trimite un mesaj proprietarului i/sau utilizatorilor autorizai
coninnd: timpul cursei, distana parcurs, viteza maxim atins si viteza
medie a cursei.
Raport periodic la intervale de timp; Odat ce aceasta opiune este
activat, SafeFleet va trimite un mesaj proprietarului i/sau utilizatorilor
autorizai la fiecare interval de timp predefinit (ex: raport la fiecare or) cu
locaia vehiculului, direcia de deplasare si viteza de deplasare.
Raport periodic la distan parcurs; Similar cu raportul anterior, SafeFleet
trimite mesaje la fiecare 10 km (se poate configura) cu locaia vehiculului,
direcia de deplasare si viteza de deplasare.
nregistrare tip cutie neagra (minim: ultimele 30 secunde,
maxim: ultimele 68 minute); SafeFleet nregistreaz fiecare secunda a
fiecrei curse n memoria sa intern. Informaiile nregistrate conin: data,
ora, poziia GPS, viteza i direcia de deplasare. SafeFleet reine ntotdeauna
informaiile primite n ultimele cele 30 s 68 min. n cazul n care vehiculul
sufer un accident se poate reconstitui comportamentul acestuia n ultimele
momente dinaintea accidentului (cutie neagr).
Trimitere automata a datelor via UDP ctre o adresa IP;
Poate trimite n mod automat date despre vehicul ctre o adresa de IP la un
interval de timp configurabil (secunde). Aceste date pot fi legate de un sistem
de urmrire prin Internet a vehiculelor sau de Intranet-ul unei companii.
Datele transmise conin:
Page 40

PROIECT DE DIPLOMA
numrul IMEI al modem-ului;
ID-ul oferului;
date GPS (data, ora, latitudine, longitudine, viteza, azimut, status);
odometrul (total si pe cursa);
timpul de staionare intr-o curs;
contact on / off.
Standard NMEA pentru aplicaii de navigare; SafeFleet poate
trimite propoziii standard NMEA (la fiecare secund) de la receptorul GPS pe
portul serial. Aceste date sunt acceptate de majoritatea aplicaiilor de
navigare care ruleaz pe laptop-uri sau PDA-uri, permind afiarea n timp
real a poziiei curente a vehiculului.
4.2.

MONITORIZAREA POZITIEI AUTOVEHICULELOR

Sistemul SafeFleet permite raportarea in format PC a

principalelor date necesare monitorizrii instantanee sau de durat a
deplasrii coloanei de autovehicule. Pentru monitorizarea performanelor
vehiculului si a comportamentului de conducere a oferului, SafeFleet
furnizeaz dou funciuni importante, i anume :
*Raportarea celui mai rapid demaraj (0 80Km/h); O dat activat aceast
facilitate, de fiecare dat cnd vehiculul nregistreaz cel mai rapid demaraj
ntre 0 80Km/h, SafeFleet trimite un mesaj ctre proprietar i/sau
utilizatorii autorizai. Intervalul 0 80Km/h este prestabilit, dar proprietarul
poate alege si alte variante (0 50Km/h sau 0 100Km/h). SafeFleet poate
de asemenea s raporteze cel mai rapid demaraj ntr-un interval de timp
setabil (1 min 24 ore).
*Raportarea vitezei maxime; Trimite un mesaj (viteza maxim nregistrat)
proprietarului i/sau utilizatorilor autorizai la fiecare interval de timp
configurabil ntre 1 minut si 24 de ore.
Unele dintre cele mai importate si utlizate mai frecvent, functii ale
acestui sistem SafaFleet sunt: Urmarirea in timp real si optimizarea rutelor,
Jurnalul de bord si nu in utimul rand, ca pe aceasta functie se pune cel mai
mult accentul , este monitorizarea cantitatii consumului de combustibil folosit
pentru fuctionarea motorului unui autovehicul.
4.3.

URMARIRE IN TIMP REAL SI OPTIMIZAREA RUTELOR

Datorit sistemului GPS, se pote urmri micarea autovehiculelor

24 de ore pe zi. Iar cu ajutorul interfeei prietenoase se pot optimiza sarcinile
Page 41

PROIECT DE DIPLOMA
i din mers. La crearea programului s -a oferit posibilitatea organizrii uoare,
rapide i eficiente a lucrului. Pe hart se pot viziona poziiile actuale ale
autovehiculelor, de la distana dorit. Cu ajutorul codurilor de culoare, toate
datele pot fi citite dintr-o privire, foarte clar i precis. Pe hart pot fi ntroduse
sediile proprii, precum i cele ale partenerilor. Totodat pot fi precizate i
sarcinile care urmeaz a fi executate, acest opiune fiind de un mare ajutor
la organizarea mai rapid i mai bun a activitii. (fig.15)

Traseul parcurs de autovehicul

Fig.15

4.4.

JURNALUL DE BORD

Cu ajutorul jurnalului de bord: Se evita cheltuielile inutile

datorate folosirii vehiculului n scopuri proprii si evitarea ntreruperilor inutile
ale timpului de lucru. Sistemul colecteaz datele din GPS-ul instalat n
autovehicul 24 de ore pe zi i le transmite server-ului central. Datele traseului
sunt prelucrate instantaneu i pot fi accesate. Se pot ntocmi rapoarte
grupate pe: nume de strad, numr de cas, locaie sau companie. Date cu
privire la distana parcurs: (fig.16)
Date de vitez medie;
Date cu privire la timpii de deplasare;
Timpii de oprire (de ex. la aprovizionare).

Page 42

PROIECT DE DIPLOMA

Raport activitate a autovehiculului (Foaie de parcurs)

Fig.16
Traseele pot fi vizualizate pe hart i la cerere pot fi redate (ca
un videoclip) separat sau mpreun cu toate graficele aferente. (fig.
17)Sistemul vizualizeaz viteza i viteza medie, i se vor putea descoperi
eventualele depiri ale vitezei legale. Traseele nregistrate de sistem pot fi
exportate n format Excel.

Deplasarea efectuata de autovehicul

Fig.17
Page 43

PROIECT DE DIPLOMA

4.5. CONTROLUL TOTAL SI MONITORIZAREA COMBUSTIBILULUI ALIMENTAT

Pentru a putea realiza controlul total al combustibilului trebuie
urmrit traseul acestuia de la alimentare i pn la consumare. Pentru
aceasta trebuie inute sub control urmtoarele: Alimentarea fiecare strop de
combustibil trebuie s ajung n rezervor. Din rezervor combustibilul nu poate
disprea, doar motorul l poate consuma. S fie sub control i combustibilul
din retur. Dac aceste condiii sunt ndeplinite, tot combustibilul va fi
consumat doar de motor.
Pentru a se realiza controlul total al combustibilului se pot opta
la mai multe solutii complexe de monitorizare. Alegerea lor se face dupa
timpul si modelul de autovehicul pe care se monteaza aceste sisteme de
control.
La autovehiculele mai vechi, care prin constructia lor nu
dispun de un sistem ECU se foloseste sistemul de monitorizare (LLS sensor)
Senzori analogici de nivel a lichidului. Iar la autivehiculele care au sistemul
ECU monitorizarea se face prin (CAN) Controller Area Network.

4.5.1. LLS Sensor

LLS Sensor
Fig.18
Page 44

PROIECT DE DIPLOMA
Pentru a putea realiza controlul total al combustibilului trebuie
urmrit traseul acestuia de la alimentare i pn la consumare. Pentru
aceasta trebuie inute sub control urmtoarele: Alimentarea - fiecare strop de
combustibil trebuie s ajung n rezervor. Din rezervor combustibilul nu poate
disprea, doar motorul l poate consuma. S fie sub control i combustibilul
din retur. Dac aceste condiii sunt ndeplinite, tot combustibilul va fi
consumat doar de motor. La realizarea acestor condiii avem nevoie de
senzori precis. Acesti senzori precisi sunt LLS. (fig.18)
LLS sunt o serie de senzori de nivel, care sunt dispositive
semiconductoare fata piese in miscare. Senzorii de LLS nivel lichid sunt strict
interzisi de a fi utilizati in orice lichid, nu se recomanda folosirea lor pentru:
biocombustibili, methanol, etanol, uree, etc. Ca functionare a acestor senzori
trebuie conectati la modulul FM4200 si la o sursa de alimentare de 8 14V
stabilizata. Caracteristicile acestor senzori sunt: tensiunea de alimentare DC,
curentul de intrare 30mA, temperatura de lucru -40 80C. Specificatiile
pentru configuratia hardware: principiu de functionare capacitive, iesire RS232, lungime standar sonda 700, 1000, 1500mm. Montarea acestor senzori
pe un autovehicul se face de catre un personal calificat si autorizat,
indeplinind si respectand normele de NTS si PSI. Pentru o montare si calibrare
corecta a LLS trebuie tinut cont ca realizarea conexiunii la sursa de
alimentare sa se face cu polaritatea corecta (-) si (+), Calibrarea LLS sa fie
facuta doar in licudul indicat, DIESEL (motorina), benzina (ESEL). Fiecare
autovehicul are din construcie un nivelometru (plut) montat. Dezavantajul
lui const n faptul c n partea superioar a rezervorului (10%) nu poate
msura nivelul, deoarece se lovete de capacul rezervorului. Din aceast
cauz se recomanda o sond tub, montat prin capacul rezervorului, sub
form de baston, care ajunge pn la fundul rezervorului. Aceasta msoar
nivelul combustibilului putnd arta nivelul n orice moment. Locatia corecta
de montaj pentru acest senzor pe autovehicul este in partea superioara a
rezervorului in centrul acestuia. (fig.19)

Page 45

PROIECT DE DIPLOMA

Pozitie si montarea corecta a senzoruli tub

Fig.19
Montarea intr-o locatie gresita a senzorului duce la erori ale monitorizarii si
deteriorea componentelor din acest sistem. Montarea in conditii cat mai
optime a senzorului se face cu rezervorul demontat de pe autovehicul si golit
combustibilul din acesta. Senzorul tub are un diametru de 22mm si trebuie sa
aiba o adancime mai mica de cat adancimena rezervorului cu 8 -10mm.
(anexa.8) In partea superioara senzorul trebuie fixact cat mai bine si etansat
cu o garnitura (cauciuc, silicon) fata de rezervorul autovehicului.
Calibrarea senzorului tub se face cu ajutorul unei interfete
conectate la un soft pe un PC. Conesiunea la PC in vederea calibrarii, se face
cum spuneam cu ajutorul unei interfete, numita SCA-N01 (fig.20), cu un cablu
terminal USB. Soft-ul cu ajutorul caruia sa poate face calibrarea corecta de pe
PC, se numeste TLLS Toolbox si este oferit doar de furnizorii acestui sistem de
monitorizare. (fig.21)

Page 46

PROIECT DE DIPLOMA

Interfata SCA-N01 calibrare LLS

Fig.20

Soft TLLS Toolbox

Fig.21
Pe langa senzorul tub pentru a realiza monitorizarea
combustibilului consumat de motorul autovehicului mai este nevoie in
sistemul LLS si de inca doi senzori. Montarea lor fcndu-se pe conductele de
alimentare cu combustibil, intre rezervor si motor, pe conducta de tur si pe
conducta de retur. Aceti doi senzori msoar cat combustibil trece spre
motor si cat se ntoarce si face o medie, rezultnd consumul de combustibil al
motorului.

Page 47

PROIECT DE DIPLOMA
4.5.2. Conexiunea Controler Area Network (CAN)
La autovehiculele de generatie mai noua, care prin costructia
lor au un sistem ECU, controlul total si monitorizarea combustibilului si face
cu ajutorul conexiunii Control Area Network (CAN).
Aceasta conexiune a sistemului sub numele de protocol
Controler Area Network (CAN), a fost creata initial de catre un furnizor
german de sisteme pentru industia autovehiculelor, numit Robert Bosch, in
mijlocul anilor 1980, ca metoda de a permite o comunicare mai usoara si
sigura cu sistemele autovehiculelor si nu in ultimul rand pentru imbunatatirea
sigurantei autovehiculelor. Inca de la inceputurile sale protocolul CAN a
castigat popularitate s-a raspandit usor in industria constructoare de
autovehicule, oferind multe benieficii, dar inca se mai lucreaza in cercetarea
si imbunatatirea acestuia. CAN realizeaza transferul de date si permite
interoperabilitatea datelor intre mai multe sisteme. Tranferul de date prin
CAN a fost optimizat pentru sistemele de care au nevoie, de a transmite si a
primi sume realtiv mici de informatii, cu o viteza de 15biti, in domeniu Control
Redundantei ciclice (CRC). Conexiunea la autovehicul prin CAN, se realizeaza
prin conectarea pe magistrala principala a sistemului ECU, care transmite
datele spre mufa de diagnoza OBD. Cum spuneam CAN este un protocol, care
difera in functie de marca, model, anul de fabricatie, conexiune mufa OBD , a
fiecarui autovehicul. De exemplu Protocol CAN pe modele de autovehicule din
Grupul Volkswagen este: CAN(SAE J2284), conexiunea realizanduse pe PIN6 si
PIN14. (fig.22)

Mufa OBD si Semnificatia Pinilor

Fig.22

Page 48

PROIECT DE DIPLOMA
Pentru ca SafeFleet sa realizeze controlul total si monitorizarea
combustibilului prin conexiunea CAN, modulul FM4200 dispune de un
convertor incorporat, care este capabil de a citi si de a transmite mesaje.
Conectarea intre CAN si FM4200 se realizeaza prin terminalele conectorului
2x10, la PIN12 (CAN H) si respective PIN2 (CAN L). (anexa.5)
Realizarea conectarii la CAN, la un autovehicul trebuie sa
respecte urmatoarele conditii : conexiunea CAN difera de la o marca, model
de autovehicul, la alta si se recomanda citirea cu atentie a manualelor de
service date de fiecare constructor de autovehicule, pentru a indentifica pe
magistrala principala protocolul CAN. Orice activitate pe magistrala principala
se realizeza doar atunci cand borna pozitiva (+) a fost deconectata.
Conectarea la CAN se realizeaza numai cu conectori speciali, in conditiile de a
nu deteriora orice alt dispozitiv din componenta autovehicului. Aceste
operatii de lucru sunt realizate doar de un personal calificat si autorizat,
respectand normele de NTS si PSI. Toata aceasta operatie de lucru trebuie
verificata cu atentie marita la finalizarea conectarii, la CAN.
Toate aceste date monitorizate de LLS si prin CAN, sunt transmise
prin sistemul GPS catre utilizator si pot fi listate, caz n care programul va
arta: locul alimentrii, ora alimentrii, nivelul combustibilului la nceputul i
sfritul alimentrii, cantitatea alimentat. Datele cu privire la combustibil
pot fi vizualizate i sub form de raport zilnic, caz n care se vor putea vedea:
numrul de kilometri parcuri, numrul alimentrilor, totalul alimentrilor,
consumul mediu pentru 100 de km. (fig23)

Raport CAN

Page 49

PROIECT DE DIPLOMA
Fig.23

4.6.
ALTE FUNCTII DE CONTROL AUTOMAT SI RAPOARTE OFERITE PRIN
SISTEMUL DE MONITORIZARE SI GESTIONARE PRIN GPS
Sistemul GPS, prin modulul FM4200 este capabil s gestioneze
concomitent mai multe tipuri de traductoare i senzori.
Datorit flexibilitii sistemului, cardurile, conducatorilor auto,
existente deja n legislaia transporturilor rutiere, pot fi introduse in sistemul
GPS, pentru identificarea persoanei care conduce autovehiculul. Acest lucru
este posibil prin conectarea modului FM4200 la tahograful digital au
autovehicului si monitorizand orele de lucru a conducatorului auto. (fig.24)

Diagrama cu datele monitorizate de la tahograful digital al autovehicului.

Fig.24
Cu ajutorul funciei de urmrirea evenimentelor chiar i marfa
vrac poate fi n siguran, adic prin urmrirea sarcinii pe ax, a basculrii si
a presiunii. Realizarea acestui tip de monitorizare a cantitatii marfi
realizandu-se prin conectarea modulului FM4200 la cantarul electronic din
dotarea autovehicolului. O alta functie a sistemului este monitorizarea si
controlarea temperaturii si a umiditatii din sistemul auxiliar montat pe
Page 50

PROIECT DE DIPLOMA
suprastructura autovehicului.
Monitorizarea parametrilor temperaturii si a
umiditii marfurilor transportate pot dovedi, n caz de nevoie, c
deteriorarea mrfii nu s-a produs n timpul transportului. (fig.25)

Monitorizarea temperaturii
Fig.25
Tot prin multitudinea de monitorizari oferite de sistemul GPS, pot
fi urmrite cu exactitate evenimente cum ar fi: deschiderea uilor
autovehiculului,
urmrirea funcionrii sistemelor auxiliare montate pe
autovehicule sau utilaje, ca exemple ar fi monitorizarea presiunii de aer sau
ulei hidraulic produsa de un compresor (in cazul utilajelor), monitorizarea si
transimiterea semnalelor audio-video (in cazul autovehiculelor in regim de
transport persoane).

Page 51

PROIECT DE DIPLOMA

II.

5.
SISTEME AUXILIARE DE AVERTIZARE OPTICA SI
ACUSTICA A AUTOVEHICULUI

Pe langa sistemul auxiliar GPS si multitudinea sa de functii care le

ofera, pe autovehicule se mai poate monta si un alt sistem auxiliar de
avertizare optica si acustica, deservind autovehiculelor cu regim special,
prioritar in trafic.
5.1.
PREZENTAREA SISTEMELOR AUXILIARE DE AVERTIZARE OPTICA SI
ACUSTICA
Acest sistem auxiliar se poate monta pe orice model, marca de
autovehicul si deserveste pentru munca operative a anumitor istitutii publice.
De regula aceste autovehicule pe care se monteaza acest sistem se numesc
autospeciale. Rolul montarii sistemului auxiliar de avertizare optica si
acustica pe autovehicule este, cum spune si numele, de a avertiza ceilalti
participanti la trafic, aparitia unui autovehicul cu regim special, prioritar.
Ceilalti participanti la trafic trebuie sa respecte indicatiile date prin acest
sistem auxiliar de avertizare, a autospecialelor. Exista o multitudine de tipuri
de autospeciale: autospeciale care deservesc Ministerul Administratiei si
Internelor (MAI)(fig.26.1),(fig.26.2), (fig.26.3), autospeciale care deservesc
Ministerul Aprrii Naionale (MApN)(fig.27), autospeciale care deservesc
Ministerul Sanatatii (MS), autospeciale care deservesc convoiurilor
agabaritice(ADR)(fig.28), autospeciale care deservesc in constructii si in alte
servicii (ADR)(fig.29), autospeciale care deservesc transportul marfurilor
periculoase (ADR Speciale)(fig.30), etc. Toate autospecialele si sistemele
auxiliare montate pe acestea, trebuie exploatate de un personal calificat si
atestat de Autoritatea Rutiera Romana (ARR), dupa anumite reguli date si pe
langa sistemele de avertizare trebuie sa aiba inscriptii vizibile in orice
conditii.

Page 52

PROIECT DE DIPLOMA

Fig.26.1
Fig.26.2

Fig.26.3
Autospeciale MAI.

Fig.27
Autospeciale MApN.

Fig.28
Autospeciale convoi agabaritic. (ADR)

Page 53

PROIECT DE DIPLOMA

Fig.29
Autospeciale in constructii si in alte service. (ADR)

Fig. 30
Autospeciale trasport marfurilor periculoare (ADR Special)
5.2.
FUCTIONAREA SI COMPONENTELE UNUI SISTEM AUXILIAR DE
AVERTIZARE OPTICA SI ACUSTICA
In componenta sa, sistemul auxiliar de avertizare optica si
acustica poate avea: rampa luminoasa (EDGE) sau un singur Girofar,
Difuzor/Sirena(SA40), modulul de comanda (HHS2200), priza de +12V sau
+24V, cabluri speciale de conectare intre componentele sistemului si o
baterie suplimentara,
5.2.1. Rampa luminoasa (EDGE) sau un singur Girofar (fig.31.1), (fig.31.2)
Este o componenta a sistemului de avertizare luminoasa, se
monteaza pe plafonul autovehicului. Elementele componente ale unei rampe
luminoase si a girofarului difera pentru fiecare marca, model si activitate
destinata a autovehicolului, de aceea exista o varietate de tipuri de rampe
luminoase si girofare. O rampa luminoasa sau un girofar se compune din:
elemente de intermediere (suport fix sau suport detasabil adica talpa
magnetica), lampi de tip Super-LED si proiectoare albe tip take down,
carcase transparente de diferite culori (albastru, rosu, galben), (anexa.9).Tot
un echipament de avetizare luminoasa sunt si Flash-urile (fig.32), care au
acelasi principiu de functionare ca a unei rampe luminoase, dar sunt de
dimensiuni mult mai mici si se monteaza in partea din fata a autovehiculelor.

Page 54

PROIECT DE DIPLOMA

Fig.31.1
Rampa luminoasa (EDGE) cu Super-LED si Difuzor/Sirena(SA40)

Fig.31.2

Girofar

Fig.32

Flesh-uri

5.2.2. Difuzor/Sirena(SA40) (fig.33)

Este o componenta a sistemului de avertizare acustica se
monteaza pe plafon sau in compartimentul motor al autovehicolului. In cazut
in care difuzorul/sirena sunt montate pe plafon, se pot incompora in lampa
luminoasa (fig.31.1). Tonurile generate de difuzor/sirena sunt de tip Wail, Yelp,
Hi-Lo, Pierce si AIR HORN. Difuzorul/sirena are un amplificator de semnal cu
intrare audio comutabile extern (ADA) , permitand transmiterea si a mesajelor
vocale de la un microfon sau mesaje de la o statie radio.

Page 55

PROIECT DE DIPLOMA

Fig.33
Difuzor/Sirena(SA40)

5.2.3. Modulul de comanda (HHS2200) (fig.34)

Modulul de comanda este modulul la care sunt conenctate
toate componentele sistemului auxiliar de avertizare optica si acustica si sunt
procesate toate comenzile. Modulul de comanda pentru a primi toate
comenzile are nevoie de o tastarura de comanda. Tot in componenta acestui
modul sunt : amplificator de semnal cu intrare audio(ADA), bloc de sigurante
(15A), si o priza de alimentare de +12V sau +24V, iar dupa caz si o statie
radio mobila cu antenaVHF exterioara. Montarea modului de comanda se
poate realiza in compartimentul habitaclu intr-un loc cat mai ferit protejat cu
carcase metalice: (sub scaunele din fata, in spatele banchetei, etc)

Fig.34

Page 56

PROIECT DE DIPLOMA
Modulul de comanda (HHS2200) si sistemul baterie suplimentara
5.2.4. Baterie suplimentara
Pentru o cat mai buna functionalitate, in toate conditiile,
sistemul auxiliar de avertizare are si un sistem baterie suplimentara (fig.34).
Echipamentul de baterie suplimentara este destinat a alimenta independent
echipamentele specifice ale autovehicului (anexa.11). Acumulatorul
suplimentar are o capacitate de 47Ah, ceea ce asigura o functionare continua
a tuturor echipamentelor in stationare cu motorul oprit de minim 2.5h,
curentul total consumat fiind de 19,5A. Acumulatorul se incarca in timpul
functionarii motorului autovehicului de la generator (alternator), prin
conectarea in paralel cu bacteria principala a autovehicului. Functie de
starea de incarcare a bateriei, curentul de incarcare poate fi de maxim 12A.
Se poate monitoriza starea de functionare/incarcare a echipamentului de
baterie suplimentara prin intermediul unui indicator cu LED multicolor ce se
afla instalat pe consola centrala a autovehicului. (anexa. 10) Pentru a asigura
incarcarea corecta a bateriei suplimentare este necesar ca motorul sa
functioneze un timp suficient, 50% din timpul fiecarei utilizari a sistemului.
Echipamentul se compune din urmatoarele elemente: relee comanda,
siguranta fuzibila(70A), modul de comanda indicator LED si indicator Led
multicolor, bateria suplimentara (12V 47Ah), sistem de fixare si protectie si
conductori si conectori de legatura.
Montarea si intretirea unui sistem auxiliar de avertizare optica
si acustica se face doar de un personal calificat si atestat, respectand
normele de NTS si PSI. Trebuie tinut cont la montarea sistemului ca fiecare
componenta sa fie bine fixata, la componentele care sunt la exteriorul
autovehicului fixarea pe plafon sa fie cat mai buna si sa asigure o buna
etanseitate, trecerea cablurilor de la interior la exterior sa se realizeze cu
ajutorul unei presutupe. Se verifica izolarea, conectarea si fixarea cablurilor a
intreg sistemul.

5. CONCLUZII

Acest sistem auxiliar de monitorizare i gestionare prin GPS a

unui autovehicul ajut la optimizarea i obinerea unor costuri ct mai
reduse ale transporturilor, monitorizarea unor parametrii ai autovehicului de
la distanta si asigur securitatea transportului, inclusiv a conductorului auto
i a mrfii. Acest sistem de monitorizare transmite date reale, fara erori si
Page 57

PROIECT DE DIPLOMA
orice interventie asupra sistemului de deteriorare sau eroare este imediat
facuta cunoscuta utilizatorului, deci nu este nici o sansa de fraudare a
sistemului. Sistem de monitorizare prin GPS are si o mare importanta in
dezvoltarea si in cercetarea industriei auto, ca pe viitor fiind baza sistemului
cutia neagra a autovehiculului.
Iar sistemul auxiliar de avertizare optica si acustica a unui
autovehicul ofera o secutitate mai buna a traficului rutier.

Page 58

PROIECT DE DIPLOMA
Anexa 1. Schema simplificata a receptorului GPS.

Page 59

PROIECT DE DIPLOMA
Anexa 2. Modulul GPS FM4200.

Page 60

PROIECT DE DIPLOMA

Anexa 3. Port RS232 pentru ieire NMEA.

Page 61

PROIECT DE DIPLOMA

Anexa 4. Parametrii celor 4 profile GPS.

Page 62

PROIECT DE DIPLOMA

Anexa 5.
2x10.

Semnificatia semnalelor disponibile la terminalele conectorului

Page 63

PROIECT DE DIPLOMA

Anexa 6. Semanalele si descrierea lor, la terminalele conectorului 2x10.

Page 64

PROIECT DE DIPLOMA
Anexa 7.
Montarea corecta a modului fata de alte componente ale
autovehicolului.

Page 65

PROIECT DE DIPLOMA
Anexa 8. Montarea corecta a senzorul tub din sistemul LLS Senzor.

Page 66

PROIECT DE DIPLOMA
Anexa 9. Confiratie lampa luminoasa.

Page 67

PROIECT DE DIPLOMA

Anexa 10. Indicatiile indicatorului LED multicolor.

Page 68

PROIECT DE DIPLOMA
Anexa 11. Schema echipament baterie suplimentara.

Page 69

PROIECT DE DIPLOMA

BIBLIOGRAFIE :

1.
Manual de service si intretinere Rocura Bucuresti - Sistem de
comunicatie si avertizare optica si acustica;
2.
Manual de service si intretinere Radiocom Bihor Sisteme de
monitorizare GPS si management al flotei auto, LLS Senzor & CAN;
3.

Reteaua Internet;

4.
Manual de service si intretinere Automatizri Industriale Timioara
Sistem SaveFleet;
5.

Prezentare Generala Radiocom Bihor EasyTrack;

6.

The Global Positioning-Charting the Future, revista NAPA, 2003;

7.

Dr. ing. Peter H. Dana, GPS - Sistem de poziionare global;

Page 70