Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Realizat de Alin Danciu, profesor Digitaliada, Nicoleta Duma, profesor Digitaliada, coordonat de Adina Roșca, expert
educațional
Textul și ilustrațiile din acest document începând cu pagina 2 sunt licențiate de Fundația Orange conform termenilor și condițiilor licenței Attribution-NonCommercial-
ShareAlike 4.0 International (CC BY-NC-SA 4.0) care poate fi consultată pe pagina web https://creativecommons.org/licenses/by-nc-sa/4.0/. Ilustrațiile din acest
document reprezintă capturi din aplicațiile recomandate pentru utilizare. Coperta (pagina 1), ilustrațiile, mărcile înregistrate, logo-urile Fundația Orange, Digitaliada și
orice alte elemente de marcă incluse pe copertă sunt protejate prin drepturi de proprietate intelectuală exclusive și nu pot fi utilizate fără consimțământul anterior
expres al titularilor de drepturi.
CUPRINS
Algebră
MULȚIMEA NUMERELOR RAȚIONALE
Recapitulare ...................................................................................................................................................................................................... p. 6
Geometrie
PATRULATERE
Patrulaterul convex (definiție; desen); Suma măsurilor unghiurilor unui patrulater convex ............................................................................... p. 14
Paralelogramul; Proprietăți ................................................................................................................................................................................ p. 18
Dreptunghiul ...................................................................................................................................................................................................... p. 25
Rombul .............................................................................................................................................................................................................. p. 28
Pătratul .............................................................................................................................................................................................................. p. 31
Trapezul; Clasificare; Trapezul isoscel; proprietăți ............................................................................................................................................ p. 34
Recapitulare ...................................................................................................................................................................................................... p. 6
ARII
Aria unui triunghi ............................................................................................................................................................................................... p. 38
Ariile patrulaterelor ............................................................................................................................................................................................ p. 39
2
ASEMĂNAREA TRIUNGHIURILOR
Teorema lui Thales (fără demonstraţie) ............................................................................................................................................................ p. 44
Triunghiuri asemenea; Teorema fundamentală a asemănării ........................................................................................................................... p. 46
CERCUL
Elemente în cerc. Coardă, arc, unghi la centru................................................................................................................................................. p. 58
Poligoane regulate............................................................................................................................................................................................. p. 60
ANEXE
Anexa 1 ............................................................................................................................................................................................................. p. 4
Anexa 2 ............................................................................................................................................................................................................. p. 6
Anexa 3 ............................................................................................................................................................................................................. p. 64
Anexa 4 ............................................................................................................................................................................................................. p. 75
3
Anexa 1
Aplicații/Legendă/Recomandări
Aplicația Recomadări
Geogebra 1. Construcția patrulaterului
2. Paralelogramul; proprietăți
3. Dreptunghiul; proprietăți
4. Rombul; proprietăți
5. Pătratul; proprietăți
6. Teorema lui Thales
7. Teorema fundamentală a asemnănării
8. Ariile figurilor plane
9. Proiecții ortogonale pe o dreaptă. Teorema înălțimii
10. Teorema catetei
11. Teorema lui Pitagora
12. Teorema reciprocă a lui Pitagora
13. Relații metrice în triunghiul dreptunghic
14. Noțiuni de trigonometrie în triunghiul dreptunghic: sinusul, cosinusul, tangenta, cotangenta unui unghi ascuțit
15. Rezolvarea triunghiului dreptunghic
16. Cercul; definiţie, elemente în cerc; unghi la centru
17. Măsura arcelor; arce congruente; teoreme referitoare la coarde şi arce
18. Poziţiile relative ale unei drepte faţă de un cerc; tangente dintr-un punct exterior la un cerc
19. Unghi înscris în cerc
20. Triunghi înscris în cerc; triunghi circumscris unui cerc
21. Poligoane regulate.
Pythagorea 1. Paralelogramul; proprietăți
2. Dreptunghiul; proprietăți
3. Rombul; proprietăți
4. Pătratul; proprietăți
4
Negative Numbers 1. Inecuații în mulțimea numerelor reale
Math Test 1. Scoaterea factorilor de sub radical. Introducerea factorilor sub radical
2. Calcule cu numere reale reprezentate prin litere
3. Descompuneri în factori (factor comun, grupare de termeni, formule de calcul)
4. Reprezentarea punctelor în plan cu ajutorul sistemului de axe ortogonale
5
Anexa 2
6
Algebră
Reguli
Se accesează aplicaţia Math Tests
şi se selectează:
„Tests = Teste”
„Roots, powers and exponents =
pătrate, puteri și exponenți”
„Simplify square root = Scoaterea/
introducerea factorilor sub radical”
„Start test = Începe testul”
7
CALCUL ALGEBRIC
Reguli
Se accesează aplicaţia Math
Tests şi se selectează:
„Tests = Teste”
„Algebraic expressions = Expresii
algebrice”
„Adding and subtracting
expressions = Adunarea și
scăderea expresiilor”
„Start test = Începe testul”
„Tests = Teste”
„Algebraic expressions = Expresii
algebrice”
„Multiplying out brackets (easy) =
Utilizarea parantezelor (ușor)”
„Start test = Începe testul”
8
▪ Descompuneri în factori - factor comun
Titlul lecției: Descompuneri în factori - factor comun
Aplicația recomandată: Factoring Practice Binomial
Tipul lecției: Lecție de recapitulare și sistematizare
Utilizatorul trebuie să
introducă, de la tastatură,
forma descompusă a
expresiei date. Dacă
răspunsul este corect se
trece la un alt exercițiu,
dacă răspunsul introdus
este greșit, aplicația nu
trece la un alt exercițiu
până nu se introduce
răspunsul corect.
9
▪ Descompuneri în factori-gruparea termenilor
Titlul lecției: Descompuneri în factori – gruparea termenilor
Aplicația recomandată: Factor Trinomial Practice
Tipul lecției: Lecție de recapitulare și sistematizare
Utilizatorul trebuie să
introducă, de la tastatură,
forma descompusă a
expresiei date. Dacă
răspunsul este corect se
trece la un alt exercițiu,
dacă răspunsul introdus
este greșit, aplicația nu
trece la un alt exercițiu
până nu se introduce
răspunsul corect.
10
Descompuneri în factori (factor comun, grupare de termeni, formule de calcul)
Titlul lecţiei: Descompuneri în factori (factor comun, grupare de termeni, formule de calcul)
Aplicația recomandată: Math Tests
Tipul lecției: Lecție de consolidare a cunoștințelor
Reguli
Se accesează aplicaţia Math Tests
şi se selectează:
„Tests = Teste”
„Algebraic expressions = Expresii
algebrice”
„Factoring (easy) = Descompuneri
(ușor)”
„Start test = Începe testul”
„Tests = Teste”
„Algebraic expressions = Expresii
algebrice”
„Factoring (difficult) =
Descompuneri (dificil)”
„Start test = Începe testul”
11
ECUAȚII ȘI INECUAȚII
Inecuații
Titlul lecției: Inecuații
Aplicația recomandată: Math Negative Numbers-Negative Number Inequalties
Tipul lecției: Lecție de recapitulare și sistematizare
Utilizatorul trebuie să
rezolve inecuațiile
date și să aleagă
răspunsul corect.
Indiferent dacă
răspunsul este corect
sau greșit se trece la o
altă întrebare.
Exercițiul este
terminat în momentul
în care au fost date 10
răspunsuri corecte. La
sfârșit este afișat și
numărul de întrebări
la care s-a răspuns,
timpul și răsunsurile.
corecte.
12
ELEMENTE DE ORGANIZARE A DATELOR
„Tests = Teste”
„Coordinate plane = Coordonate
carteziene”
„Objects on coordinate plane =
Coordonatele carteziene ale
obiectelor”
13
Geometrie
PATRULATERUL
Patrulaterul convex
Titlul lecției: Patrulaterul convex
Aplicația recomandată: GeoGebra
Tipul lecției: Lecție de însușire de noi cunoștințe
Definiție: Un patrulater se numește concav dacă există două puncte aflate în interiorul său,
astfel încât segmentul care le unește nu este inclus în interiorul patrulaterului.
14
Pași:
1. Poligon
Se construiește un poligon cu 4 laturi
2. Salvare construcție
Teoremă: Suma măsurilor unghiurilor unui patrulater convex este egală cu 360
15
Exemplu:
( ̂) ( ̂) ( ̂) ( ̂)
1. Poligon
Se construiește poligonul.
2. Distanță sau lungime
Se măsoară lungimea unei laturi a poligonului.
Se dă click în interiorul poligonului.
3. Salvare construcție
16
Fișa de lucru
1. Construiți în GeoGebra un patrulater convex, apoi calculați, folosind Geogebra, măsura unghiurilor sale, lungimile laturilor și perimetrul său. Verificați
prin calcul suma măsurilor și perimetrul.
17
PARALELOGRAMUL
Paralelogramul
Titlul lecției: Paralelogramul
Definiție: Patrulaterul convex care are laturile opuse paralele două câte două se numește paralelogram.
Exemplu: ABCD paralelogram
‖ și ‖
TEOREMA 1: Într-un paralelogram, laturile opuse sunt congruente două câte două.
Demonstrație:
̂ ̂
[ ] [ ] }⇒ [ ] [ ] [ ] [ ]
̂ ̂
18
TEOREMA 2: Într-un paralelogram, unghiurile opuse sunt congruente două câte două.
Demonstrație:.
[ ] [ ]
[ ] [ ] }⇒ ̂ ̂
[ ] [ ]
Congruența unghiurilor ̂ și ̂ se observă ușor din congruența ̂ ̂ și ̂ ̂ , sau se poate demonstra analog congruența .
TEOREMA 3: Într-un paralelogram, oricare două unghiuri alăturate sunt suplementare (suma lor este egală cu 180).
Demonstrație:
( ̂) ( ̂) ( ̂) ( ̂)
( ̂) ( ̂) } ( ( ̂) ( ̂ ))
( ̂) ( ̂)
( ̂) ( ̂)
TEOREMA 4: Într-un paralelogram, punctul de intersecție al diagonalelor este mijlocul fiecărei diagonale.
Demonstrație:
̂ ̂
[ ] [ ] }⇒ [ ] [ ] [ ] [ ]
̂ ̂
OBSERVAȚIE: Construcția paralelogramului în GeoGebra se poate face folosind definiția sau proprietățile sale.
19
1. Folosind definiția
2. Paralelă
Prin punctul B se construiește o paralelă la AD.
Prin punctul D se construiește o paralelă la AB.
20
Teoremă reciprocă 1: Dacă într-un patrulater laturile opuse sunt congruente două câte două, atunci patrulaterul este paralelogram.
[ ] [ ] }
[ ] [ ]
Teoremă reciprocă 2: Dacă într-un patrulater unghiurile opuse sunt congruente două câte două, atunci patrulaterul este paralelogram.
̂ ̂ }
̂ ̂
Teoremă reciprocă 3: Dacă într-un patrulater oricare două unghiuri alăturate sunt suplementare, atunci patrulaterul este paralelogram.
( ̂) ( ̂)
( ̂) ( ̂)
( ̂) ( ̂)
( ̂) ( ̂) }
Teoremă reciprocă 4: Dacă într-un patrulater punctul de intersecție al diagonalelor este și mijlocul lor, atunci patrulaterul este paralelogram.
{ }
}
[ ] [ ]
[ ] [ ]
TEOREMĂ 5: Dacă într-un patrulater două laturi opuse sunt paralele și congruente, atunci patrulaterul este paralelogram.
[ ] [ ] }
‖
O aplicație pentru a înțelege mai bine proprietățile patrulaterului și paralelogramului referitoare la unghiuri este ANGLES, stagiul 3. Problemele 1, 2, 3, 4, 7, 8,
10, 13, 14.
21
Pentru a fixa mai bine proprietățile paralelogramului se poate folosi aplicația Pythagorea, capitolul Pararallelograms – Paralelograme.
1. Uniți cele patru puncte date pentru a 2. Construiți un paralelogram cu trei vârfuri 3. Construiți un paralelogram, dându-se o
obține un paralelogram date. latură și centrul în punctul D.
22
Fișa de lucru
1. Construiți pe caiet și apoi cu ajutorul aplicației GeoGebra următoarele paralelograme, respectând condițiile impuse în fiecare caz:
a) AB= 5 cm, BC= 3 cm și ( ̂ )
b) AC= 6 cm, BD= 9 cm și ̂
c) AB= 6 cm, BC= 4 cm și AC=5 cm
Paralelă
Se construiește paralela prin A la BC.
Se construiește paralela prin C la AB.
Intersecție două obiecte
Punctul de intersecție al celor două paralele se notează cu D.
4. Salvare construcție
23
2. Construiți în Geogebra paralelogramul ABCD, calculați perimetrul lui, în fiecare dintre cazurile:
a) și
b) și (̂ )
c) , și ( ̂ )
24
DREPTUNGHIUL
Dreptunghiul
Titlul lecției: Dreptunghiul
Aplicații recomandate: GeoGebra, Pythagorea
Tipul lecției: Lecție de însușire de noi cunoștințe
Teoremă reciprocă: Dacă un paralelogram are diagonalele congruente, atunci el este dreptunghi.
}
[ ] [ ]
25
Pentru a fixa mai bine aceste proprietăți se folosește aplicația Pythagorea, capitolul Rectangles – dreptunghi.
1. Uniți cele patru puncte date pentru a 2. Construiți un dreptunghi cu trei vârfuri 3. Construiți un dreptunghi, dându-se
obține un dreptunghi date. mijloacele a trei laturi.
OBSERVAȚIE: Construcția dreptunghiului în Geogebra se poate face folosind definiția sau proprietățile sale.
Folosind proprietatea ca dreptunghiul are diagonalele congruente
26
Fișa de lucru
1. Construiți în GeoGebra dreptunghiul MNPQ, MN= 5 cm, NP= 2 cm. Calculați perimetrul dreptunghiului folosind GeoGebra. Verificați, folosind
GeoGebra, egalitatea diagonalelor.
27
ROMBUL
Teoremă reciprocă 2: Dacă un paralelogram are diagonalele perpendiculare, atunci el este romb.
28
}
Teoremă reciprocă 3: Dacă într-un paralelogram o diagonală este bisectoarea unui unghi, atunci paralelogramul este romb.
}
̂
Concluzie: Pentru a arăta că un patrulater convex este romb, este suficient să arătăm că este paralelogram și în plus îndeplinește una din proprietățile:
1. Are două laturi consecutive congruente (definiția)
2. Are diagonalele congruente (TR 2)
3. O diagonală a sa este și bisectoarea unui unghi (TR 3)
Pentru a fixa mai bine aceste proprietăți se folosește aplicația Pythagorea, capitolul Rhombuses - romburi.
1. Uniți cele patru puncte date pentru a 2. Construiți un romb cu trei vârfuri date. 3. Construiți toate romburile ale căror vârfuri
obține un romb sunt două noduri din ele.
Concluzie: Pentru a arăta că un patrulater convex este dreptunghi, este suficient să arătăm că este paralelogram și în plus îndeplinește una din proprietățile:
1. Are un unghi drept (definiția)
2. Are diagonalele congruente (TR)
OBSERVAȚIE: Construcția rombului în GeoGebra se poate face folosind definiția sau proprietățile sale.
29
Exemplu: Construiți un romb ABCD știind că are lungimea laturii AB=5 cm și și ( ̂)
Fișa de lucru
1. Construiți în GeoGebra un romb cu diagonalele de 10 cm, respectiv 6 cm. Verificați, folosind GeoGebra, proprietățile rombului.
2. Construiți în GeoGebra un romb cu latura de 6 cm și unghiul ascuțit cu măsura de 60.
3. Construiți în GeoGebra rombul ABCD cu latura de 5 cm. Calculați, folosind GeoGebra, perimetrul rombului.
30
PĂTRATUL
Pătratul
Titlul lecției: Pătratul
Aplicații recomandate: GeoGebra, Pythagorea
Tipul lecției: Lecție de însușire de noi cunoștințe
OBSERVAȚIE: Din definițiile de mai sus rezultă că pătratul este și dreptunghi și romb, deci are toate proprietățile dreptunghiului și toate proprietățile rombului,
adică:
1. Are diagonalele congruente
2. Are toate unghiurile congruente, fiecare având măsura de 90
3. Are toate laturile congruente
4. Are diagonalele perpendiculare
5. Diagonalele sunt și bisectoarele unghiurilor.
Concluzie: Pentru a arăta că un patrulater convex este pătrat, este suficient să arătăm că este paralelogram și în plus îndeplinește una din proprietățile:
1. Are două laturi consecutive congruente și un unghi drept
2. Are diagonalele congruente (TR 2)
3. O diagonală a sa este și bisectoarea unui unghi (TR 3)
O animație cu familia paralelogramului se gasește la adresa: https://www.geogebra.org/m/yjJb6kRT și adresa: https://www.geogebra.org/m/SGgWzJVv
Pentru a fixa mai bine aceste proprietăți se folosește aplicația Pythagorea, capitolul Rhombuses - Romburi.
31
1. Uniți cele patru puncte date pentru a 2. Construiți un pătrat folosind segmentul dat 3. Construiți un pătrat ținând cont de mijlocul
obține un romb. ca parte. laturilor sale.
OBSERVAȚIE: Construcția pătratului în GeoGebra se poate face folosind butonul segmente sau poligon regulat.
Exemplu: Construiți pe caiet și apoi în GeoGebra un pătrat având latura egală cu 6 cm;
32
Fișa de lucru
1. Construiți pe caiet și apoi în GeoGebra un pătrat având:
a) Latura egală cu 5 cm;
b) Diagonala egală cu 6 cm.
2. Folosind desenul de la problema 1, verificați proprietățile pătratului.
33
TRAPEZUL
Trapezul
Titlul lecției: Trapezul
Definiție: Patrulaterul convex care are două laturi paralele și două laturi neparalele se numește trapez.
.
‖
AB = baza mică
CD = baza mare
TEOREMA 1: Într-un trapez unghiurile alăturate unei laturi neparalele sunt suplementare.
ABCD trapez ( ‖ ) ( ̂) ( ̂) și ( ̂) ( ̂)
Demonstrație:
34
̂ ̂
} ( ̂ ) ( ̂)
(̂ ) (̂ ) ̂
Proprietatea 1: Unghiurile alăturate unei baze ale unui trapez isoscel sunt congruente.
ABCD trapez isoscel ( ‖ [ ] [ ]) ̂ ̂ și ̂ ̂
Teorema 1: Un trapez este isoscel dacă și numai dacă unghiurile alăturate unei baze sunt congruente.
Teorema 2: Un trapez este isoscel dacă și numai dacă diagonalele sunt congruente.
Concluzie: Pentru a arăta că un trapez este isocel, este suficient să arătăm că îndeplinește una din proprietățile:
1. Unghiurile alăturate unei baze sunt congruente.
2. Are diagonalele congruente.
35
Definiție 1: Trapezul cu un unghi drept se numește trapez dreptunghic.
Definiție 2: Trapezul cu una dintre laturile neparalele perpendiculară pe baze se numește trapez dreptunghic.
Definiție: Segmentul de dreaptă determinat de mijloacele laturilor neparalele ale unui trapez se numește linie mijlocie în trapez.
Teorema 1: Linia mijlocie în trapez este paralelă cu bazele și are lungimea egală cu semisuma lungimilor acestora.
‖ ‖
[MN] – linie mijlocie în trapez {
Teorema 2: Segmentul determinat pe linia mijlocie al unui trapez de diagonalele acestuia are lungimea egală cu semidiferența lungimilor acestora.
36
Pentru a fixa mai bine aceste proprietăți se folosește aplicația Pythagorea, capitolul Trapezoids - Trapezuri și Righttrapezoids - Trapezuri dreptunghice
1. Uniți cele patru puncte date pentru a 2. Construiți un trapez isoscel ale cărui vârfuri 3. Construiți un trapez dreptunghic ale cărui
obține un trapez. sunt nodurile și trei dintre ele sunt date. vârfuri sunt nodurile și trei dintre ele sunt date.
Fișa de lucru
1. Construiți în GeoGebra un trapez isoscel ABCD având ‖ , , AB=8 cm, și ( ̂) ( ̂) . Calculați folosind
GeoGebra lungimea laturii CD și perimetrul trapezului.
37
ARIILE FIGURILOR PLANE
Ex. AABC =
2. Triunghi dreptunghic
a) AABC= , unde și
Ex. AABC =
b) AABC= , unde și
Ex. AABC =
TEOREMĂ: Mediana unui triunghi împarte triunghiul în două triunghiuri echivalente (au aceeași arie).
38
3. Pătrat
4. Dreptunghi
5. Romb
, unde , unde
Ex. Ex.
OBSERVAȚIE: Aria unui patrulater ortodiagonal (are diagonalele perpendiculare) se poate calcula după formula , unde ,
39
6. Paralelogram
, unde ,
Ex.
7. Trapez
, unde .
OBSERVAȚIE: Ținând cont că linia mijlocie a unui trapez este egală cu semisuma bazelor, putem calcula aria trapezului ca fiind produsul dintre linia mijlocie și
înălțime.
40
41
Calculul ariei unui poligon folosind GeoGebra
Pași:
1. Poligon
Se construiește poligonul dorit.
OBSERVAȚIE: Dacă poligonul este construit se marchează
vârfurile sale.
2. Arie
Se dă click undeva în interiorul poligonului.
Va apărea aria calculată în interiorul poligonului.
3. Salvare construcție
42
Fișa de lucru
1. Construiți în GeoGebra și apoi calculați:
a) Aria unui triungi cu lungimea unei laturi egală cu 8 cm și înălțimea corespunzătoare egală cu 5 cm.
b) Aria unui triunghi care are lungimile laturilor de 13 cm, 14 cm și 15 cm.
c) Aria unui triunghi dreptunghic cu lungimile catetelor egale cu 10 cm, respectiv 12 cm.
d) Aria unui triunghi dreptunghic, care are un unghi de 45°, iar cateta alăturată lui de 16 cm.
e) Aria unui dreptunghi cu dimensiunile de 10 cm și 6 cm.
f) Aria unui pătrat cu latura de 7 cm.
g) Aria unui paralelogram cu lungimea unei laturi de 12 cm și înălțimea corespunzătoare ei de 5 cm.
h) Aria unui pătrat cu lungimea diagonalei de 8 cm.
i) Aria unui romb cu lungimile diagonalelor de 16 cm și 12 cm.
j) Aria unui trapez cu înălțimea de 7 cm și bazele de lungimi 10 cm, respectiv 6 cm.
k) Aria unui trapez cu lungimea înălțimii de 9 cm și lungimea liniei mijlocii de 10 cm.
43
Asemănarea triunghiurilor
TEOREMA LUI THALES: O paralelă dusă la una dintre laturile unui triunghi determină pe celelalte două laturi sau prelungirile acestora, segmente
proporționale.
Distingem trei cazuri:
44
Pentru a înțelege mai bine teorema lui Thales, elevii vor intra pe tablete la adresa https://www.geogebra.org/m/p9wUBW2H.
Elevii vor putea alege lungimea segmentelor AB, AE (AE’) și AC și vor observa că egaliatea rapoartelor , , etc.
45
Asemănarea triunghiurilor
TEOREMA LUI THALES O paralelă dusă la una dintre laturile unui triunghi determină pe celelalte două laturi sau prelungirile acestora, un triunghi
asemenea cu cel inițial.
Distingem 3 cazuri:
46
Pentru a înțelege mai bine teorema lui Thales, elevii vor intra pe tablete la adresa https://www.geogebra.org/m/m5wvFTuM
Elevii vor putea alege lungimea segmentelor AB, AE (AE’) și AC și vor observa că egaliatea rapoartelor
, etc.
47
Proiecții ortogonale pe o dreaptă. Teorema înălțimii. Teorema catetei.
1. Proiecții ortogonale pe o dreaptă
Titlul lecției: Proiecții ortogonale pe o dreaptă.
Definiție:Proiecția ortogonală a unui punct pe o dreaptă este piciorul perpendicularei duse din acel punct pe dreaptă.
Notație: (citim: proiecția de dreapta d a punctului A este punctul A’) dacă sau dacă
Construcție:
1. Dreaptă prin două puncte
Se construiește o dreaptă care trece prin două puncte și se notează cu d
2. Punct
Se construiesc două puncte și
3. Perpendiculară
Se construiește perpendiculara din punctul A pe dreapta BC
5. Salvare construcție.
48
Notăm și
Definiție: Proiecția ortogonală a unui segment [ ] pe o dreaptă d este segmentul [ ] unde și sunt proiecțiile ortogonale ale punctelor A și B
pe dreapta d.
49
Construcție:
1. Dreaptă prin două puncte
Se construiește o dreaptă care trece prin două puncte și se notează cu d
5. Salvare construcție.
Se notează: [ ] [ ], [ ] [ ] , [ ] [ ] , [ ] , [ ] [ ]
Observații: 1. Proiecția ortogonală a unui segment pe o dreaptă este un segemnt sau un punct.
2. Lungimea proiecției unui segment pe o dreaptă este mai mică sau egală decât lungimea segmentului proiectat.
50
Titlul lecției: Teorema înălțimii.
2. Perpendiculară
Se construiește perpendiculara din punctul A pe dreapta BC
4. Salvare construcție.
51
Aplicații:
Construiți în GeoGebra următoarele probleme (respectați unitatea de măsură precizată în textul problemei) și aflați lungimile laturilor
corespunzătoare:
1. Fie , ( ̂) , astfel încât . Aflați lungimea segmentului [ ].
2. Fie , ( ̂ ) , astfel încât . Aflați lungimea segmentului [ ].
52
Titlul lecției: Teorema catetei.
Teorema catetei: Într-un triunghi dreptunghic lungimea fiecărei catete este medie geometrică între lungimea ipotenuzei și lungimea proiecției ei pe ipotenuză,
adică: ,
Construcție:
2. Perpendiculară
Se construiește perpendiculara din punctul A pe dreapta BC
4. Salvare construcție.
53
Aplicații:
Construiți în GeoGebra următoarele probleme (respectați unitatea de măsură precizată în textul problemei) și aflați lungimile laturilor
corespunzătoare:
1. Fie , ( ̂) , astfel încât . Aflați lungimea segmentului [ ].
2. Fie , ( ̂) , astfel încât . Aflați lungimea segmentului [ ].
54
Titlul lecției: Teorema lui Pitagora.
Teorema lui Pitagora Într-un triunghi dreptunghic suma pătratelor lungimilor catetelor este egal cu pătratul lungimii ipotenuzei, adică: ,
Construcție:
1. Segment între două puncte
Se construiește un segment
2. Perpediculară
Se construiește perpendiculara în punctul A pe dreapta AB
4. Salvare construcție.
55
Aplicații:
Construiți în GeoGebra următoarele probleme (respectați unitatea de măsură precizată în textul problemei) și aflați lungimile laturilor
corespunzătoare:
1. Fie , ( ̂) astfel încât . Aflați lungimea segmentului [ ] apoi verificați cu ajutorul GeoGebra
2. Fie , ( ̂) astfel încât . Aflați lungimea segmentului [ ], apoi verificați cu ajutorul GeoGebra
Rezolvare:2
1. Segment de lungime dată
Se construiește un segment
2. Perpediculară
Se construiește perpendiculara în punctul A pe dreapta AB
4. Salvare construcție.
56
57
CERCUL
5. Compas
Se poate desena cercul alegând lungimea un segment sau două puncte (lungimea
razei) și apoi un punct ca fiind centrul cercului
6 Arc de cerc
Se alege centrul cercului și două puncte de pe cerc
8 Unghi
Se pot determina măsurile unghiurilor la centru, respectiv a unghiurilor pe cerc
9. Salvare construcție.
58
59
POLIGOANE REGULATE
Poligoane regulate
Titlul lecției: Poligoane regulate
Aplicația recomandată: GeoGebra
Tipul lecției: Lecție de recapitulare și sistematizare
Poligoane regulate
Triunghiul echilateral
Figură:
Pași:
1. Segment între două puncte
Construim segmentul [ ]
4. Poligon
.
5. Unghi
Evidențiem faptul că măsurile unghiurilor unui triunghi echilateral
sunt egale cu
5. Salvare construcție
60
Figură:
Pași:
2. Perpendiculară
Se trasează o dreaptă perpendiculară pe segmentul [ ], care să
treacă prin punctul
6. Perpendiculară
Construim o dreaptă perpendiculară pe segmentul [ ], care să
treacă prin punctul
9. Poligon
Construim poligonul .
61
10. Salvare construcție
Hexagonul regulat
Figură:
Pași:
62
8. Cerc cu centru prin punct
Construim cercul cu centrul în punctul E ce trece prin punctul .
10. Poligon
Construim hexagonul.
11. Unghi
Evidențiem faptul că măsurile unghiurilor unui hexagon regulat sunt
egale cu 120
1. Poligon regulat
Se construiește un poligon regulat.
2. Salvare construcție
63
Anexa 3
Clasa a VII-a
PLANIFICARE SEMESTRIALĂ
SEMESTRUL I
Nr.
Unitatea de învăţare Competenţe specifice Conţinuturi de Săpt. Aplicații
ore
RECAPITULARE ▪Recapitulare pentru testarea inițială. 2 S1
(3 ore)
▪Test iniţial. 1 S2
▪ Mulţimea numerelor raţionale Q; Incluziunea 1 S2
; Reprezentarea numerelor raţionale pe axa
numerelor.
▪ Probă de evaluare. 1 S8
▪ Rădăcina pătrată a unui număr natural pătrat 1 S8
64
perfect.
numitorului de forma a b.
CALCUL (1.3.); (2.3.); (3.3.) ▪ Calcule cu numere reale reprezentate prin litere: 1 S16 Math Tests
ALGEBRIC înmulţire/împărţire. 15 min
(6 ore)
▪ Calcule cu numere reale reprezentate prin litere: 1 S17
ridicare la putere.
Nr. de
Unitatea de învăţare Compentenţe specifice Conţinuturi ore Săpt. Aplicații
▪ Probă de evaluare. 1
66
▪ Segmente proporţionale; teorema paralelelor 1 S10
echidistante; împărţirea unui segment în părţi
TEOREMA (4.6.); (3.6.) proporţionale cu numere (segmente) date.
LUI
THALES ▪ Teorema lui Thales (fără demonstraţie). 1 S11 GeoGebra/15 min.
(8 ore)
▪ Teorema reciprocă a teoremei lui Thales. 1 S11
▪ Probleme. 2 S14
ASEMĂNAREA (1.6.); (2.6.); (5.6.); (6.6.) ▪ Teorema fundamentală a asemănării. 2 S16 GeoGebra/15 min.
TRIUNGHIURILOR
(7 ore) ▪ Criterii de asemănare a triunghiurilor. 1 S17
67
Anexa 3
Clasa a VII-a
PLANIFICARE SEMESTRIALĂ
SEMESTRUL II
Disciplina: Matematică – Algebră
Nr.
Unitatea de învăţare Competenţe specifice Conţinuturi de Săpt. Aplicații
ore
▪ Formule de calcul prescurtat 2 S1
a b 2
a 2ab b , a, b R
2 2
CALCUL
ALGEBRIC 2 S2
(11 ore) ▪ Formule de calcul prescurtat
a ba b a 2 b 2 , a, b R
▪ Descompuneri în factori utilizând reguli de calcul în R 3 S3-S4 Binomial
15 min
Trinomial
(1, 3), (2, 3), (3, 3) 15 min
Math Tests
20 min
1 S6
▪ Probă de evaluare
(2, 3), (4, 3), (5, 3), (6, 3) ▪ Proprietăţi ale relaţiei de egalitate în mulţimea numerelor 1 S6
reale
68
ECUAŢII
ŞI
▪ Ecuaţii de forma ax + b = 0, a, b R ; 2 S7 Math Tests
INECUAŢII 15 min
(10 ore) mulţimea soluţiilor unei ecuaţii; ecuaţii echivalente
69
Disciplina: Matematică - Geometrie
Nr. de
Unitatea de învăţare Compentenţe specifice Conţinuturi ore Săpt. Aplicații
70
▪ Arii 1 S7 Quizziz
30 min
▪ Probă de evaluare 1 S7
71
LUCRARE SCRISĂ ▪ Pregătirea lucrării scrise 1 S12
SEMESTRIALĂ ▪ Discutarea lucrări scrise 1 S12
(2 ore)
CG 1. Identificarea unor date şi relaţii matematice şi corelarea lor în funcţie de contextul în care au fost definite
1.1. Identificarea caracteristicilor numerelor raţionale şi a formelor de scriere a acestora în contexte variate
1.2. Identificarea caracteristicilor numerelor reale şi a formelor de scriere a acestora în contexte variate
1.3. Identificarea unor reguli de calcul numeric sau algebric pentru simplificarea unor calculi
1.4. Identificarea unor corespondenţe între diferite reprezentări ale aceloraşi date
1.7. Recunoaşterea şi descrierea elementelor unui triunghi dreptunghic într-o configuraţie geometrică dată
1.8. Recunoaşterea şi descrierea elementelor unui cerc, într-o configuraţie geometrică dată
CG 2. Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural, contextual cuprinse în enunţuri matematice
2.1. Aplicarea regulilor de calcul cu numere raţionale, a estimărilor şi a aproximărilor pentru rezolvarea unor ecuaţii
2.2. Aplicarea regulilor de calcul cu numere reale, a estimărilor şi a aproximărilor pentru rezolvarea unor ecuaţii
2.3. Utilizarea operaţiilor cu numere reale şi a proprietăţilor acestora în rezolvarea unor ecuaţii şi a unor inecuaţii
2.4. Reprezentarea unor date sub formă de grafice, tabele sau diagrame statistice în vederea înregistrării, prelucrării şi prezentării acestora
72
2.6. Stabilirea relaţiei de asemănare între două triunghiuri prin metode diferite
2.7. Aplicarea relaţiilor metrice într-un triunghi dreptunghic pentru determinarea unor elemente ale acestuia
2.8. Calcularea unor lungimi de segmente şi a unor măsuri de unghiuri utilizând metode adecvate în configuraţii care conţin un cerc
CG 3. Utilizarea algoritmilor şi a conceptelor matematice pentru caracterizarea locală sau globală a unei situaţii concrete
3.3. Aplicarea regulilor de calcul şi folosirea parantezelor în efectuarea operaţiilor cu numere reale
3.4. Alegerea metodei adecvate de rezolvare a problemelor în care intervin dependenţe funcţionale sau calculul probabilităţilor
3.5. Utilizarea proprietăţilor calitative şi metrice ale patrulaterelor în rezolvarea unor probleme
3.6. Utilizarea noţiunii de paralelism pentru caracterizarea locală a unei configuraţii geometrice date
3.8. Utilizarea informaţiilor oferite de o configuraţie geometrică pentru deducerea unor proprietăţi ale cercului
CG 4. Exprimarea caracteristicilor matematice cantitative sau calitative ale unei situaţii concrete şi a algoritmilor de prelucrare a acestora
4.1. Caracterizarea mulţimilor de numere şi a relaţiilor dintre acestea utilizând limbajul logicii matematice şi teoria mulţimilor
4.2. Caracterizarea mulţimilor de numere şi a relaţiilor dintre acestea utilizând limbajul logicii matematice şi teoria mulţimilor
4.4. Caracterizarea şi descrierea unor elemente geometrice într-un sistem de axe ortogonale
4.6. Exprimarea proprietăţilor figurilor geometrice (segmente, triunghiuri, trapeze) în limbaj matematic
4.7. Exprimarea, în limbaj matematic, a perpendicularităţii a două drepte prin relaţii metrice
73
5.1. Determinarea regulilor eficiente de calcul în efectuarea operaţiilor cu numere raţionale
5.5. Alegerea reprezentărilor geometrice adecvate în vederea optimizării calculelor de lungimi de segmente, de măsuri de unghiuri şi de arii
5.8. Deducerea unor proprietăţi ale cercului şi ale poligoanelor regulate folosind reprezentări geometrice şi noţiuni studiate
CG 6. Modelarea matematică a unor contexte problematice variate, prin integrarea cunoştinţelor din diferite domenii
6.1. Interpretarea matematică a unor probleme practice prin utilizarea operaţiilor cu numere raţionale şi a ordinii efectuării operaţiilor
6.2. Interpretarea matematică a unor probleme practice prin utilizarea operaţiilor cu numere reale şi a ordinii efectuării operaţiilor
6.3. Transpunerea unei situaţii problemă în limbajul ecuaţiilor şi/sau al inecuaţiilor, rezolvarea problemei obţinute şi interpretarea rezultatului
6.4. Transpunerea unei relaţii dintr-o formă de scriere în alta (text, formulă, diagramă, grafic)
6.5. Interpretarea informaţiilor deduse din reprezentări geometrice în corelaţie cu anumite situaţii practice
6.6. Aplicarea asemănării triunghiurilor în rezolvarea unor probleme matematice sau practice
6.7. Transpunerea rezultatelor obţinute prin rezolvarea unor triunghiuri dreptunghice la situaţii-probleme date
6.8. Interpretarea informaţiilor conţinute în probleme practice legate de cerc şi de poligoane regulate
74
Anexa 4
cls a VII-a
75