ALGEBRĂ

1. Scrieţi mulţimea literelor din care este alcătuit cuvântul: a) asociativitate; b) elev; c) pătrat; d) divizibilitate;
e) evaluare; f) națională.
2. Scrieţi mulţimea divizorilor naturali ai numărului 60. Scrieţi mulţimea divizorilor întregi ai numărului 18.
3. Scrieţi mulţimea divizorilor naturali ai numărului 120 care sunt multipli ai numărului 6.
4. Mulțimea multiplilor lui 7 mai mari decât 23 și mai mici decât 48 este …
5. Scrieţi mulţimea multiplilor lui 3 care sunt divizori ai numărului 24.
6. Determinaţi elementele mulţimilor: A = {x | x  , x + 5 = 3} ; B = {x | x  * , x + 5 = 5} ; C = {x | x  , x  3} ;
D = {x | x  , 2 x  7} ; E = {x | x  , 50  x  70, x conţine cifra 6} ; F = {x | x  , x = 2·n − 1, n  , -2  n  4}
7. Fie mulţimea A =  x  | x = n5 , n   . Aflaţi valoarea de adevăr a propoziţiilor: a) 1 A ; b) 4  A ; c) −32  A
; d) −1 A ; e) 243  A .
8. Fie mulţimea A = 1;4;5;6;7;12 şi B = 0;1;2;8;9;10;11;12 . Scrieţi valoarea de adevăr a propoziţiilor:
a) 1  A b) 2  A c) 3  A d) 9  A
e) 2  B f) 9  B g) 12  A h) 12  B
i) 4  A j) 5  B k) 10  B l) 7  B
m) 0  B n) 44  A o) 3  B p) 6  B .
x +1 x −3 2x −1
9. Determinaţi mulțimile: a) A =  x  |  
  ; b) B =  x  |
 
  ; c) C =  x  |

 .
 x−2   x +1   x+2 
10. Cardinalul mulțimii A = {−2; −1;0;12; 3} este egal cu …
11. Mulțimea A = 1;2 are … submulțimi. Mulțimea A = −5;0; 2 are … submulțimi.
12. Stabiliţi valoarea de adevăr a propoziţiilor: a) 3  1;2;3 ; b) 3  1;2;3;4;5 ; c)   0;1;2 ; d) 1 1;2;3 ; e)
3  1;2;3 ; f) 3  1;2;3 ; g) 1;2  0;1;2;3 ; h) 1;2  0;1;3 ; i) −5;2;3 = 2;3;5 ; j)   0;2;5 ; k)
3;5  1;5;9 .
13. Precizați cardinalul mulțimilor A =  x  | 36  x  75 , B =  x  | −16  2(3x − 1)  72 , C =  x  | x + 1  4

și D = n  |  
2 n 31 
.
 7 5 23 
14. Fie mulțimile A = 0;2;5;8;11 , B = −2;0;2;4;8;10 și C = 5;8;11;14 . Calculaţi A  B ; A  C ; C  B ;
A  B  C ; A  B ; A  C ; A  B  C ; A − B ; B − C ; C − A ; ( B  C ) − A ; (C − B)  ( B − C ) . Găsiți mulțimi
egale între rezultatele obținute.
15. Fie mulţimile A = a  | a = 3n − 5, n  , n  3 , B = b  | b = a − 2, a  A și C = c  | c = 2b + 7, b  B .
Determinați A  B , A  C , B − C , ( A  C ) − B , ( A  B)  ( A  C ) , ( A  B)  ( A  C ) .
16. Dacă card ( A  B) = 12 , card ( A − B) = 2 și card ( B − A) = 5 , aflați cardA , cardB și card ( A  B) .
17. Dacă card ( A  B) = 8 , card ( A − B) = 6 și card ( B − A) = 5 , aflați cardA , cardB și card ( A  B) .
18. Din cei 30 elevi ai clasei a V-a, 18 participă în Săptămâna Altfel la un concurs de limba română și 20 la un
concurs de matematică. Știind că fiecare elev participă la cel puțin un concurs, aflați:
a) câți elevi participă de ambele concursuri;
b) câți elevi participă numai la concursul de matematică.
19. Determinați mulțimile A și B știind că sunt îndeplinite simultan condițiile A  B = b; c; d ; g ,
A  B = a; b; c; d ; e; f ; g ; h; i și B − A = a; i .
20. Determinați mulțimile X și Y știind că X  Y = {1;2;3;4;5;6;7;8;9;10;11;12} , X \ Y = {1;3;5;11;12} și
Y \ X = {6;7;8;9} .
21. Se consideră mulţimile A = x  | 2 x − 5  3 şi B = x  | 2 x + 1  3 . Enumeraţi elementele mulţimilor
C =  x | x  A sau x  B și D =  x | x  A si x  B .
22. Dintre următoarele seturi de numere, cel scris în ordine descrescătoare este:
a) −2;+8;−11;−100; 0; 7; +28; 99; −200 ; −500 ;
b) –100; –11; –2; 0; 7; 8; 28; 99; −200 ; −500 ;
c) −500 ; −200 ; 99; 28; 8; 7; 0; –2; –11; –100;
d) −500 ; −200 ; –100; –11; –2; 0; 7; 8; 28; 99.
23. Calculați: a) 5 + 5 : (−5) ; b) 10 + (−2)(−3) ; c) −2 + 6 : (−3) ; d) 4 + 4  0 ; e) 5(−3 + 1 + 2) ; f)
18: 3 + ( −16 − 4 : 2 ) : 3 ; g) 1 − (−4) − 6(−2) + (−3 − 5) : 2 + 15 : (−5) ; h) −{−9 − [−5 + (−3 + 14)] − 3} ; i)

 
7 + 8 − 2 − 6 − ( −2 + 3) + 4 − ( −1) ; j) 13 − [−2 + 5 − (−4 + 16) − 2] ; k) 2 + 2  2 + 2   2 − 2  ( −2 )  ; l)

( 5 − 2  3) + 9  ( −2 ) + 3  4  ( −76 + 78) ; m) (100 − 75) − 20 − (15 − 70) − (18 – 8 + 40) .
6 6
24. Scrieți sub formă de putere: a) (−5)105  ; b) (−8)15  : 2120 ; c) 32 + 12009 – 20090 + 02009 ; d) 9  93  95  ...  999 ; e)

(−2)4  (−25 ) : ( −22 ) ; f) 22012 : 21006 : (−2)503 ; g) ( 5 8 )  (57 ) : (−5) 20 ; h) (−2)1  22  (−2)3  24  (−2)5  26  (−2) 7  28 ;
4 4

i) ( 77  88  99 1010 ) : ( 7 6  88  98 1010 ) ; j) ( 912  511  310  221 ) : ( 220  39  510  912 ) ; k) ( 715  521  3103  226 ) : ( 225  3103  520  714 )

25. Calculați: a) ( −6 )(

· −5 + 2 ) − ( −3)·( −4 ) + ( 4 – 9 )( −16 ) ; b) 22 : ( −1)  + (−8) ; c) ( −7 ) : ( −7 )  ( −2 )  ; d)
22 3
23 22 33 0

   
83 − ( −2 ) : 43 ; e) ( −23 + 20 + 3 − 5)  ( −6 + 4 ) + 5  (−3)2 ; f) ( −7 ) : 712 − 50 ; g) ( −3)  (−3)9 : 318 − 10 
0 9 14 2020
+ 12020 ;
11
 
h) 45  84 :165 ; i) (10 + 20 + 30 )  32 − 24 ; j) ( 35 : 33 − 26 : 23 ) : 80 + ( −5) 2 ; k) 113 112 110  ( −117 :113 ) : (112 ) .
2 9

26. Comparați numerele: a) x = 235 și y = 253 ; b) x = 535 și y = 235 ; c) x = 333 și y = 255 ; d) x = (−6)35 și y = 253 ; e)
x = (−6)20 și y = 260 ; f) x = −2718 și y = (−4)27 ; g) x = 235 și y = 253 ; h) x = (−8)27 și y = (−16)21 ; i) x = (−7)35 și
y = (−7)32 ; j) x = (−4)25 și y = (−6)25 .
27. Stabiliți ordinea crescătoare a numerelor: 527 ; (−5)72 ; 582 ; (−5)79 ; 5275 .
0

28. Aflați cmmdc și cmmmc al numerelor: a) 36 și 24; b) 30 și 50; c) 60 și 30; d) 45 și 50; e) 144, 54 și 48.
29. Aflaţi numerele naturale a și b, ştiind că a + b = 72 și ( a, b ) = 24 .
30. Aflați numerele naturale a și b, știind că produsul acestora este 100 și ( a, b ) = 4 .
31. Aflați cel mai mare număr natural nenul la care pot fi împărțite pe rând numerele 33, 47 și 61, obținându-se
de fiecare dată restul 5.
32. Numerele 255, 333, 197 împărţite la acelaşi număr natural nenul dau resturile 15, 13 respectiv 17. Aflaţi
împărţitorul.
33. Aflați cel mai mic număr natural nenul, știind că împărțindu-l pe rând la 10, 15 și 20 obținem de fiecare dată
restul 5 și câturi nenule.
34. Aflați cel mai mic număr natural nenul știind că împărțindu-l pe rând la 54 și 36 obținem resturile 52 și 34.
35. Dacă bomboanele dintr-o cutie se împart în mod egal la 4 sau la 5 sau la 6 copii rămân de fiecare dată 2
bomboane, iar dacă se împart în mod egal la 7 copii, atunci rămân 6 bomboane.
a) Verificaţi dacă în cutie pot fi 72 bomboane.
b) Aflaţi cel mai mic număr de bomboane posibil.
36. Arătaţi că pentru orice a , fracţia 3a + 11 este ireductibilă.
2a + 7
37. Aflaţi numerele prime a, b, c astfel încât 2a + 3b + 4c = 64 .
38. Stabiliţi dacă se poate forma o proporţie cu termenii 6; 25; 50;12.
3a − 2b 8
39. Pentru prepararea unui suc se amestecă apă și sirop în cantitățile a și respectiv b. Știind că = ,
a+b 3
b
determinați raportul și calculați cât sirop este necesar pentru a obține 60 de litri de suc.
a
5 x 2 8 8 9 x+3 5 3,(3) 2, 2(3)
40. Determinați numărul nenul x, știind că: a) = ; b) = ; c) = ; d) = ; e) =
5 5 5 x x 36 4 2 x 6,7
3 y − 5x 6 x x 2x + 3y
41. Dacă = , aflaţi a) ; b) ; c) .
3y − 4x 7 y x+ y x
42. Aflaţi măsurile unghiurilor unui triunghi, ştiind că sunt direct proporţionale cu 8; 12; 16.
a b b c
43. Aflaţi numerele a, b şi c dacă = şi = iar a + b + c = 76 .
3 4 8 5
44. Știind că numerele x , 24 și y sunt direct proporționale cu numerele 4, 8 și, respectiv 3, aflați raportul
numerelor x și y .
45. Suma de 180 de lei este împărțită la trei muncitori în părți direct proporționale cu numărul orelor lucrate. Să
se afle ce sumă a primit fiecare, dacă au lucrat 5 ore, 6 ore și, respectiv 7 ore.
46. Volumul unui paralelipiped dreptunghic este egal cu 480 cm3 și dimensiunile sale sunt direct proporționale
cu numerele 3, 4 și 5. Aflați suma laturilor paralelipipedului.
47. Aflaţi numerele x, y și z, ştiind că sunt direct proporţionale cu numerele 3, 4, 5 şi că: a) 2 x − y + 3z = 85 ; b)
x2 + y 2 + z 2 = 200 ; c) xyz = 480 .
48. Marius ar termina de cosit în grădină în 6 ore, iar Ionel ar termina de cosit aceeași grădină în 9 ore. Dacă ar
cosi împreună, în cât timp ar termina treaba?
49. Două robinete identice ar umple un bazin în 45 de minute. După ce au funcţionat împreună 15 minute, un
robinet a fost oprit. Cât timp trebuie să mai curgă celălalt robinet pentru a umple bazinul?
50. Un leu poate mânca o treime dintr-o antilopă în 12 ore. În cât timp ar putea să mănânce jumătate din antilopă?
51. Dacă ar lucra împreună trei muncitori ar săpa un şanţ în 16 ore. Au început să sape la ora 6 dimineaţa, iar la
ora 10 a mai venit un muncitor să-i ajute. La ce oră va fi terminat de săpat şanţul?
52. Într-o clasă sunt 12 fete, ceea ce reprezintă 40% din numărul elevilor clasei. Câţi elevi sunt în clasă?
53. Preţul unui obiect este de 300 lei. Calculaţi noul preţ dacă obiectul se scumpeşte cu 20%.
54. După o scumpire cu 20 % , o ciocolată costă 1,80 lei. Cât costa înainte de scumpire ?
55. Cât la sută din pătratele perfecte de două cifre se divid cu 4?
56. După două scumpiri succesive, prima de 20%, iar a doua de 25%, un tricou costă 120 lei.
a. Aflaţi preţul iniţial al tricoului.
b. Calculaţi cu ce procent a crescut prețul tricoului faţă de preţul inițial.
57. Într-o urnă sunt 15 bile albe şi 35 bile negre identice ca mărime. Care este probabilitatea de a extrage o bilă
albă?
58. Care este probabilitatea ca, la aruncarea unui zar, numărul obținut să fie par? Dar impar ? Dar divizibil cu 3 ?
59. Pentru numerele de mai jos completați tabelul după model.

Numărul Partea Partea Numărul Partea Partea

întreagă fracționară întreagă fracționară
125,01 125 0,01 31
3,142 4,(2)
0,012 3,25(6)
4,5 –6,23
–0,57 –13,2

60. Dintre următoarele seturi de numere, cel scris în ordine crescătoare este: a) 5,2(3); 5,23; 5,(23); 5,232; b)
5,23; 5,2(3); 5,(23); 5,232; c) 5,232; 5,2(3); 5,(23); 5,23; d) 5,23; 5,232; 5,(23); 5,2(3).
 2 3 3 4 5 5 6 8 9 12
61. Simplificaţi fracţiile astfel încât să obțineți fracții ireductibile: ; ; ; ; ; ; ; ; ;
4 6 9 12 10 20 36 28 45 26
15 18 21 24 32 38 22 45 60 70 aa ababab 3n + 3n +1 1 + 2 + ... + 20
; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; .
25 27 7 8 40 19 66 90 120 210 aaa cdcdcd 6n +1 + 6n + 2 2 + 4 + ... + 60
3 15 5 x +1 5
62. Amplificați fracțiile: a) cu 4; b) cu 6; c) cu 7; d) cu 8; e) 2 cu 10.
7 7 12 8 x +1
6
63. Amplificați fracțiile astfel încât să obțineți de fiecare dată numitorul indicat: a) , numitorul să fie egal cu
5
11 12 5
35; b) , numitorul să fie egal cu 64; c) , numitorul să fie egal cu 125; d) , numitorul să fie egal cu
16 25 12
14
108; e) , numitorul să fie egal cu 125.
35
64. Calculați: a) −14, 2 + 9,8 + 0, 2 − 0,8 ; b) 0, 017 100 − 2, 76 :1, 2 ; c) 9, 7  0,8 − 0, 0807 100 ; d)
3,15 :1, 2 − 5, 2 : 2, 6 ; e) 0, (7)  4,5 − 3,5 ; f) ( 0, 43 − 0, 72 : 4 ) : 0, 01 + 2,5· 0, 22 ; g)
0,14  27,5 − ( 3, 46 + 0,52 – 6 : 5) : 0,1 : 0,02 ; h) 0,1 2,15 + ( 2,14 + 0,56 – 6 : 5 ) : 0,1 : 0, 5 ; i)

 
16,08 + 2,88:1, 2 + 0,5·2, 4·1,3 − 0, 4 : ( 6,3 − 3,51: 2,7 ) ; j) (1, 2 ) . 111,32 − (3 + 2,15)2   0, 8 ( 3) .
0
3 3

2 3 4 5 6 7 3 5 7  2 3   1 2  23 1 8 9 2
65. Calculați: a) − + − + − ; b) − − ; c))  +  −  +  − ; d) 3 +  − 7 ; e);
11 11 11 11 11 11 4 6 12  7 5   7 5  35 5 15 24 5
12 30  98  1 3  3 1  7 2 7 9 1  1 2 4 4
   −  ; f) 1  3 :  −3  ; g) − :    ; h) 10  : :1 −  3 + 1  : 3  ; i)
45 56  21  24 5  4  15  10 3  8 8 9  12 9  9 5
 1 2 5   1 1 13  1 2 1 1 1 1  1 1 3 4 4 3 
2 4 − 3 1 6  :  5  3 3 + 36  ; j) 12   2 + 3 − 4  − 8   2 + 4 − 8  ; k) 4   2 + 4 + 8  − 3   5 − 15 + 10  ; l)
12 6 4  3 2  5 7 9  3 1  1  8  15 3 3 
 : −  4 − 1   :1 ; m) :  6 − 4  : 2  +   :   .
3 7 7  5 5 8 8 10  8 8  2  15  16 8 4 

GEOMETRIE

1. Desenează un unghi BAC cu măsura de 140, iar în interiorul lui punctele D şi E , astfel încât BAD  CAE
a. Dacă DAE = 80 , determină măsura unghiului BAD .
b. Dacă BAD = 35 , arată că măsura unghiului DAE este dublă măsurii unghiului EAC .
2. Fie unghiurile AOB , BOC și COD astfel încât (OB să fie interioară unghiului AOC , (OC să fie interioară
unghiului BOD , măsura unghiului BOC este de 3 ori mai mare decât măsura unghiului AOB , iar măsura
unghiului COD este de 5 ori mai mare decât măsura unghiului AOB .
a) Demonstraţi că AOB = 20 , știind că unghiul AOD este unghi alungit.
b) Desenaţi unghiurile și calculaţi măsurile unghiurilor AOC și BOD .
c) Dacă (OE este semidreapta opusă semidreptei (OB , calculaţi măsura unghiului DOE .
3. Unghiurile M şi N sunt complementare iar raportul măsurilor lor este egal cu 0,8.
a) Demonstraţi că măsura unghiului M este de 40.
b) Calculaţi diferenţa măsurilor celor două unghiuri.
4. Completaţi spaţiile libere astfel încât să obţineţi propoziţii adevărate:
a) Complementul unghiului cu măsura de 40 are măsura egală cu ... .
b) Măsura suplementului unui unghi cu măsura de 75 este egală cu ... .
c) Complementele a două unghiuri congruente sunt ... .
d) Două unghiuri care au suplementele congruente sunt .... .
5. Diferenţa măsurilor a două unghiuri complementare este egală cu 32. Calculaţi măsurile celor două unghiuri.
6. Unghiurile A şi B sunt suplementare iar măsura unghiului A este cu 15 mai mare decât dublul măsurii
unghiului B . Calculaţi măsurile celor două unghiuri.
7. Unghiurile ABC şi CBD au măsurile de 85, respectiv 45. Calculaţi măsura unghiului ABD dacă:
a) ABC şi CBD sunt adiacente.
b) ABC şi CBD sunt neadiacente.
8. Unghiurile MON, NOP şi POQ sunt astfel încât MON şi NOP sunt adiacente, iar NOP şi POQ sunt
neadiacente. Se ştie că MON = 60 , NOP = 30 şi POQ = 40 .
a) Demonstraţi că unghiul MOP este unghi drept.
b) Demonstraţi că punctul Q este situat în interiorul unghiului MON ;
c) Calculaţi măsura unghiului MOQ .
9. Considerăm unghiurile adiacente BAC şi CAD astfel încât BAD = 120 . Ştiind că BAC = 3  CAD ,
demonstraţi că unghiul BAC este unghi drept.
10. Unghiurile ABC şi ABD sunt adiacente complementare, iar măsura unghiului ABC este de 30.
a) Realizaţi un desen care să corespundă datelor problemei.
b) Calculaţi măsura unghiului ABD .
c) Dacă (BE este bisectoarea unghiului ABD , demonstraţi că (BA este bisectoarea unghiului CAE .
11. Considerăm unghiul MON şi bisectoarea lui, (OA .
a) Dacă MON = 120 , atunci AON = ... .
b) Dacă MOA = 32 , atunci NOM = ... .
12. Unghiurile MAN şi NAP sunt adiacente şi au măsurile de 40, respectiv 86. Calculaţi măsura unghiului
determinat de bisectoarele celor două unghiuri.
13. Demonstraţi că bisectoarele a două unghiuri adiacente suplementare sunt perpendiculare.
14. Considerăm unghiul AOB cu măsura de 140, semidreapta (OC bisectoarea unghiului AOB , iar semidreapta
(OD bisectoarea unghiului COB . Calculaţi măsurile unghiurilor COD şi AOD .
15. Unghiurile AOC şi BOC sunt adiacente suplementare, iar AOC este unghi ascuţit. Punctul D este situat de
cealaltă parte în raport cu dreapta AB faţă de punctul C astfel încât BOD = 96 iar AOD = 3  AOC .
Determinaţi măsurile unghiurilor AOC şi COD .
16. Dreptele AB şi CD se intersectează în punctul E . Despre două dintre unghiurile formate la intersecţie se ştie
că unul dintre ele este cu 70 mai mare decât celălalt. Precizaţi perechile de unghiuri opuse la vârf şi calculaţi
măsurile acestora.
17. Unghiurile AOB şi COD sunt opuse la vârf, O  AC şi AOB = 3  BOC + 20 . Determinaţi măsura unghiului
AOD .
18. Două dintre unghiurile determinate de două drepte secante au suma de 100. Determinaţi măsurile celor patru
unghiuri.

19. În figura alăturată dreptele AB , CD şi EF sunt concurente în punctul O .

a) Precizaţi trei perechi de unghiuri opuse la vârf.
b) Calculaţi măsurile unghiurilor AOF şi DOE .
c) Dacă semidreapta OM este bisectoarea unghiului DOE demonstraţi că OE este
bisectoarea unghiului BOM .
20. Unghiurile AOB , BOC şi COA sunt unghiuri în jurul unui punct, astfel încât măsura unghiului BOC este cu
10 mai mică decât măsura unghiului AOB şi cu 40 mai mare decât măsura unghiului COA . Determinaţi
măsurile celor trei unghiuri.
21. Unghiurile AOB , BOC , COD şi DOA sunt unghiuri formate în jurul unui punct. Calculaţi măsurile
celor patru unghiuri în fiecare dintre cazurile:
 a. cele patru unghiuri sunt congruente;
b. unghiurile AOB şi COD sunt congruente, BOC = 70 iar AOD = 100 ;
c. AOB = 100 , iar celelalte trei sunt congruente;
d. cele patru unghiuri sunt exprimate, în grade, prin numere naturale impare consecutive.
22. Măsurile a trei unghiuri în jurul unui punct sunt direct proporţionale cu numerele 8, 10 şi 12. Determinaţi
măsurile celor trei unghiuri.
23. Unghiurile AOB , BOC , COD şi DOA sunt unghiuri în jurul unui punct astfel încât: BOC = 2  AOB ,
COD = AOC şi AOD = 144 .
a) Demonstraţi că AOB = 36 .
b) Demonstraţi că punctele B , O şi D sunt coliniare.
c) Dacă semidreapta OE este opusă semidreptei OA , demonstraţi că OC este bisectoarea unghiului BOE .
24. Considerăm unghiul AOB cu măsura de 60 şi semidreptele OM şi ON astfel încât AOM = BON = 90 .
Calculaţi măsura unghiului MON studiind toate cazurile posibile.
25. Se consideră semidreptele (OA , (OB , (OC , (OD în această ordine, unde (OA şi (OD sunt semidrepte opuse,
iar BOC = 2  AOB şi COD = 2  AOC .
a) Aflați măsurile unghiurilor AOB , BOC , COD .
b) Aflați măsura MON , unde (OM este bisectoarea COD şi (ON este bisectoarea BOC .
c) Dacă (OP este bisectoarea BON , arătați că MOP este drept.
26. Unul dintre unghiurile determinate de două drepte paralele tăiate de o secantă are măsura de 65. Determinaţi
măsurile celorlalte 7 unghiuri.
27. Dreptele paralele a şi b formează cu o secantă opt unghiuri numerotate ca în figura
alăturată.
a) Dacă 1 = 112 , determinaţi măsurile unghiurilor 6 şi 7 .

b) Dacă 4 = 64 , determinaţi măsurile unghiurilor 3, 5 şi 7.

c) Dacă 1 + 3 = 230 , determinaţi măsura unghiurilor 4 şi 5.

d) Dacă 5 + 6 + 7 = 310 , determinaţi măsurile unghiurilor 1 şi 2.

28. Suma măsurilor a două unghiuri corespondente determinate de două drepte paralele tăiate de o secantă este
egală cu 110. Aflați măsurile celorlalte unghiuri formate.
29. Două dintre cele opt unghiuri determinate de o secantă pe două drepte paralele au diferenţa măsurilor egală
cu 40. Determinaţi măsurile acestora.
30. În figura alăturată a b . Știind că EAF = 40 și BCD = 47 :
a) Calculaţi măsura unghiului ABC ;
b) dacă AB  b = M  , calculaţi măsura unghiului AMC .
Indicaţie: Construim prin B o paralelă la dreapta a.
31. Două dintre cele opt unghiuri determinate de o secantă pe două drepte paralele sunt complemetare.
Determinaţi măsurile celor opt unghiuri.
32. Considerăm punctele coliniare A , B şi C , în această ordine. De aceeaşi parte a dreptei AC desenăm dreptele
AD şi CE astfel încât BAD = 124 şi BCE = 56 . Demonstraţi că AD CE .
33. Considerăm punctele coliniare A , B şi C , în această ordine. De o parte şi de alta a dreptei AC desenăm
dreptele AD şi BE astfel încât BAD = 67 şi CBE = 113 . Demonstraţi că AD BE .
34. În figura alăturată a b , c este secantă și măsura unghiului A1 = 132 . Asociaţi elementele coloanei A, cu
răspunsul corespunzător din coloana B, din tabelul următor:
A B
1 măsura B1 este egală cu corespondente

2 măsura B2 este egală cu 132

3 suma măsurilor B4 și A3 alterne interne

4 unghiurile A3 și B2 sunt 48

5 unghiurile A3 și B1 sunt 180

6 unghiurile A2 și B2 sunt interne de aceeași parte a secantei

35. În figura alăturată dreptele a şi b sunt tăiate de două secante. Folosind

informaţiile de pe desen demonstraţi că a b şi determinaţi valoarea numărului
x.
36. Desenaţi o dreaptă c şi punctele A şi B , cu d ( A, c) = 6cm şi d ( B, c) = 4cm în
fiecare dintre situaţiile următoare: a) AB ⊥ c ; b) AB oblică faţă de c .
37. Demonstraţi că două drepte perpendiculare pe aceeaşi dreaptă sunt paralele între ele.
38. Desenaţi AOB cu măsura de 65 și (OC o semidreaptă exterioară unghiului, astfel încât OA ⊥ OC . Calculați
măsura unghiului BOC . Analizați ambele cazuri.
39. Fie AOB cu măsura de 120, bisectoarea lui (OC , OD ⊥ OB şi OE ⊥ OA , punctele D şi E fiind în interiorul
AOB . Arătaţi că (OC este bisectoarea unghiului DOE .
40. Considerăm un segment CD care nu intersectează o dreaptă d . Desenaţi simetricul segmentului faţă de
dreapta dată în fiecare dintre situaţiile:
a) dreapta suport a segmentului este perpendiculară pe dreapta d ;
b) dreapta suport a segmentului este paralelă cu dreapta d .
41. Considerăm un triunghi ABC şi punctul M mijlocul laturii BC .
a) Desenaţi perpendiculara în A pe AB , perpendiculara în B pe AB , perpendiculara din C pe AB şi
demonstraţi că cele trei perpendiculare sunt paralele între ele.
b) Desenaţi perpendiculara în M pe BC şi perpendicularele din M pe AB şi AC .

42. Unghiurile MON şi POQ sunt opuse la vârf astfel încât punctele M, O şi P sunt coliniare şi NOP = 100
. Fie (OA bisectoarea POQ şi (OB bisectoarea MOQ .
a) Calculaţi măsura MON . b) Calculaţi măsura NOA . c) Arătaţi că BO ⊥ AO .
43. Considerăm unghiul alungit AOB şi punctul C astfel încât măsura AOC este un sfert din măsura BOC .
De aceeaşi parte a dreptei AB ca şi punctul C considerăm punctul D astfel încât DO ⊥ BO , iar de cealaltă parte
a dreptei AB considerăm punctul E astfel încât EO ⊥ CO . Semidreapta (OD ' este opusă semidreptei (OD .
a) Calculaţi măsura AOC . b) Calculaţi măsura DOC .
c) Calculaţi măsura AOE . d) Arătaţi că EOB  COD ' .
44. Calculaţi perimetrul triunghiului în următoarele situaţii:
a) ABC : AB = 6cm , AC = 7cm , BC = 11cm ; b) DEF isoscel, DE  EF , DE = 11cm , DF = 14cm ;

d) MNP , MN = 10cm , NP cu 3 cm mai mare decât

c) HIJ echilaterale, HI = 24cm ;
MN , iar MP cu 12 cm mai mică decât suma celorlalte.

45. Care sunt lungimile laturilor triunghiului ΔABC , dacă:

a) Triunghiul este isoscel, cu perimetrul de 86 cm şi o latură de 3 dm.
b) Triunghiul este echilateral cu perimetrul de 63 cm.
c) Lungimile laturilor triunghiului sunt numere naturale consecutive şi perimetrul acestuia este de 27 cm.
d) Lungimile laturilor triunghiului sunt numere naturale, perimetrul de 42 cm, iar latura AB este cu 1
centimetru mai mare decât latura AC şi cu 4 mai mică decât latura BC .
46. Dacă într-un triunghi isoscel o latură este de 10 cm și diferența a două laturi este de 4 cm, determinați
perimetrul triunghiului. Câte soluţii are problema?
47. Aflați lungimile laturilor unui triunghi știind că perimetrul triunghiului este 27 cm, o latura are lungimea egală
cu media aritmetica a lungimilor celorlalte două laturi, iar diferența lungimilor acestora este de 6 cm.
48. Lungimile laturilor unui triunghi sunt direct proporţionale cu numerele 3, 4 şi 6. Determinaţi acese lungimi
ştiind că perimetrul triunghiului este de 39 cm.
49. Determinaţi măsura celui de-al treilea unghi al unui triunghi ABC în fiecare dintre următoarele situaţii:
a) A = 40 , B = 60 ; b) A = 4230' , C = 7830' ;
c) B = 62 , C cu 20 mai mare decât B ; d) A = C − 25 , C = 67 ;
e) A = 6225'32'' , C = 4734'28'' ; f) A = 100 şi triunghiul este isoscel.
50. Aflați măsura celui de al treilea unghi și măsurile unghiurilor exterioare ale unui triunghi, ştiind că două dintre
unghiuri au măsurile de 40 și 80.
51. Unul dintre unghiurile unui triunghi are măsura de 58, iar măsura unuia dintre unghiurile exterioare ale
triunghiului este de 105. Determinaţi măsurile celor două unghiuri necunoscute ale triunghiului.
52. Aflaţi măsurile unghiurilor unui triunghi ştiind că acestea sunt direct proporţionale cu 3, 7 şi 8.
53. În figura alăturată punctele B , A şi C , respective D , A şi E sunt coliniare.
Folosind informaţiile din figură, aflați măsurile unghiurilor C şi E , știind că ele
sunt congruente.
54. În triunghiul ABC , B = 48 , C = 68 şi I este punctul de intersecţie al
bisectoarelor. Calculaţi măsura unghiului BIC .
55. În triunghiul ABC , AD este bisectoarea unghiului A , D  BC , BE este bisectoarea unghiului B , E  AC şi I
punctul lor de intersecţie. Ştiind că BAD = 30 şi AIB = 110 determinaţi măsurile unghiurilor triunghiului.
56. În triunghiul ABC , ED BC , E  AB şi D  AC iar EDB  EBD . Arătaţi că BD este bisectoare a unghiului
B în triunghiul dat.
57. În triunghiul dreptunghic ABC , A = 90 construim înălţimea AD , D  BC . Demonstraţi că BAD  C şi
CAD  B .
58. Considerăm ABC , A = 48 şi B = 72 şi înălţimile BD , D  AC şi CE , E  AB care se intersectează în
punctul H . Calculaţi măsurile unghiurilor: ABD , ECB şi BHC .
59. În triunghiul isoscel ABC , AB = AC , AD este mediană, D  BC . Ştiind că perimetrul triunghiului ABC este
egal cu 36 cm, iar perimetrul triunghiului ABD este egal cu 30 cm, aflaţi lungimea medianei AD .
 60. În triunghiul ABC considerăm bisectoarea AD , D  BC . Paralela prin D la AC intersectează AB în M , iar
paralela prin D la AB intersectează AC în N . Demonstraţi că:
a) triunghiul AMD este isoscel; b) AM  AN .

61. În figura alăturată sunt reprezentate segmentele congruente AB şi CD care se intersectează

într-un punct O astfel încât AO  OC . Demonstraţi că AD  BC .
62. Considerăm triunghiul ascuţitunghic ABC şi punctul D simetricul punctului A faţă
de dreapta BC . Demonstraţi că:
a) AC  DC ; b) ABC  DBC ; c) semidreapta CB este bisectoarea unghiului ACD .

63. Într-un cerc C (O, r ) considerăm două diametre AB şi CD . Demonstraţi că AC  BD .

64. Considerăm punctele necoliniare A , B şi C astfel încât AB  BC şi un punct E astfel încât (BE este
bisectoarea unghiului ABC .Demonstraţi că:
a) AE  EC ; b) semidreapta EA este bisectoarea unghiului AEC .

65. Cercurile din figura alăturată sunt secante în punctele A şi B . Arătaţi că:
a) O1 AO2  O1 BO2 ;
b) O1O2 este mediatoarea segmentului AB ;
c) dacă M este mijlocul segmentului AB , atunci punctele O1 , M şi O2 sunt
coliniare.
66. Considerăm ABC ascuţitunghic şi isoscel (figura alăturată), cu AB  AC şi înălţimile BD şi
CE , D  AC şi E  AB . Demonstraţi că:
a) ABD  ACE ; b) BE  DC ; c) ECB  DBC .

67. Considerăm ABC obtuzunghic şi isoscel, cu AB  AC şi înălţimile BD şi CE , D  AC şi

E  AB . Demonstraţi că:
a) AD  AE ; b) DBC  ECB .

Indicaţie. Atenţie la desen, punctele D şi E sunt exterioare triunghiului ABC .

68. Într-un triunghi ABC construim mediana AM şi o prelungim dincolo de BC . Pe dreapta AM construim din
B şi C perpendicularele BN ⊥ AM , N  AM şi CP ⊥ AM , P  AM . Demonstraţi că BN  CP şi NC  BP .
69. Considerăm triunghiul ascuţitunghic ABC , cu AB  AC . În exteriorul acestuia considerăm punctele D şi E
astfel încât DA ⊥ AB şi DA  AC iar EA ⊥ AC şi EA  AB . Demosntraţi că DB  CE .
70. Pe laturile congruente AB şi AC ale triunghiului isoscel ABC construim în exteriorul acestuia
perpendicularele EB ⊥ BA şi DC ⊥ CA astfel încât EB  DC . Arătaţi că:
a) AE  AD ; b) EAC  DAB ; c) EC  BD ;

d) bisectoarea unghiului EAD este înălţime a triunghiului ABC .

71. În figura alăturată, ABC este isoscel, cu baza BC , iar punctele D , B , C şi E sunt
coliniare astfel încât DB  CE . Arătaţi că:
a) ADE este isoscel;
b) mediana AM , M  BC a ABC este bisectoare a ADE ;
c) dacă CM ⊥ AD , M  AD şi BN ⊥ AE , N  AE , atunci AM  AN .
72. Triunghiul isoscel ABC , AB  AC , are A = 36 . Construim bisectoarea triunghiului BD , D  AC . Prin
D construim paralela la BC, care intersctează AC în punctul E . Arătaţi că BDC şi EBD sunt isoscele.
73. Segmentele BC şi DE , de lungimi diferite, sunt astfel încât BC DE , au aceeaşi mediatoare şi B şi D sunt
de aceeaşi parte a mediatoarei. Fie A un punct de pe mediatoarea comună, situat între dreptele BC şi DE .
Arătaţi că BAD  CAE şi BD  CE .
74. Fie triunghiul echilateral DEF şi înălţimile unghiurilor E şi F care se intersectează în I . Arătaţi că
triunghiul IEF este isocel.
75. Pe laturile triunghiului echilateral ABC considerăm punctele: D  AB , E  BC şi F  AC astfel încât
AD  BE  CF . Arătaţi că DEF este echilateral.