Sunteți pe pagina 1din 69

Minicurs conducere auto

Manevre de baza

Pornirea de pe loc:
- Deschizi usa si intri in masina asezi scaunul, oglinzile (calci
ambreiajul si iti potrivesti scaunul in functie de cum ajungi la ambreiaj: sa
poti sa calci ambreiajul pana la podea si sa nu te intinzi pt asta dar nici sa nu
dai cu ghenunchii de volan iar la oglinzile exterioare se poate ca peste
noapte sa fi dat cineva peste ele) pui centura de siguranta verifici ca masina
sa fie cu frana de mana trasa si scoasa din viteza (daca nu, calci ambreiajul si
scoti maneta schimbatorului de viteze la punctul mort)
- Pui contactul si astepti pana se sting becurile de bord (cind se sting
inseamna ca poti da la cheie) in afara de 3, martorul de benzina, ulei si cel
care iti arata ca este trasa frana de mana (un cerc cu semnul exclamarii);
farurile se deschid pe faza de intilnire (daca e intuneric)
- Asigurare fata spate Semnalizare la stinga/ dreapta Acordarea
prioritatii daca e necesar
- Apasarea totala (la podea) a ambreiajului (debraiere) si actionare frina
de serviciu dai cheie la motor Cuplarea manetei schimbatorului de viteza
in treapta I
- Eliberare totala frina de mina asigurare din nou
- Se ridica in acelasi timp stangul de pe ambreiaj treptat nu brusc si, in
timp ce piciorul se ridica, dreptul se muta de pe frana pe acceleratie apasindo usor eliberare totala ambreiaj (ambreiere) dupa minim 3-4 m de la
plecarea de pe loc, cand masina s-a pus in miscare si continui sa accelerezi
Legat de aceasta sunt 2 metode:
1) Turezi putin si apoi ridici usor ambreiajul si masina pleaca un pic
sportiv
2) Ridici usor ambreiajul pana simti ca tremura motorul si apoi
accelerezi usor dupa care continui sa ridici usor ambreiajul pana la
capat
- Oprirea semnalizarii

Precautii
Pn porneste motorul, maneta schimbtorului va fi pus la punctul
mort, pentru ca rotirea arborelui motor, comandat cu cheia de contact, s nu
propulseze involuntar autoturismul la nceperea funcionrii motorului
(aceasta este o prim msur preventiv). Dac maneta nu va fi pus la
punctul mort, i motorul pornete imediat dup rsucirea cheii n contact,
autoturismul va fi propulsat necontrolat, ceea ce poate deveni extrem de grav,
numai din cauza uitrii manetei schimbtorului n una dintre trepte.
1

In plus, din acelai motiv, se va apsa complet pedala ambreiajului,


ceea ce va decupla transmisia nc ntr-un ansamblu al ei (a doua msur
preventiv, de siguran), pentru cazul c din greeal schimbtorul a rmas
"n vitez".
Cu piciorul drept se va apsa pedala frnei (a treia msur
preventiv).
Se rotete complet cheia n contact la poziia "funcionarea electromtorului"
dac la bord s-a stins semnalul galben sau rou privind pauza de iniiere a
ordinatorului de funcionare.
Imediat dup pornirea motorului, cheia se elibereaz din mn. Ea i
revine automat la poziia "contact pentru funcionarea motorului".
Ideea e ca, daca ai scos la punctul mort si e trasa frana de mana nu
trebuie sa tii calcat ambreiajul si frana dar examinatorul va aprecia ca le tii
calcate pt ca sunt 2 masuri de precautie cind pui contactul si ulterior cind dai
la cheie.
Potrivit modelului constructiv al autoturismului i/sau reglajelor lui,
la pornirea motorului ar putea fi necesar apsarea pedalei de acceleraie. n
plus fa de cele artate mai sus, pentru acest caz trebuie, de la nceput, tras
frna de mn. Astfel, cu piciorul drept se va apsa pedala de acceleraie n
locul pedalei frnei. De asemenea, pornirea motorului rece poate fi o
problem specific modelului constructiv sau o problem datorat strii
tehnice.

Pornirea n ramp
- Motorul pornit, schimbatorul la punctul mort, frina de serviciu apasata
- Asigurare Semnalizare
- Ambreiaj la podea Viteza I
- Activare frina de ajutor fara asigurarea ei (mina dreapta tine apasat
butonul de blocare)
- Eliberare pedala frina de serviciu se trece si se apasa pedala de
acceleratie pentru turatia 2000 eliberare lenta ambreiaj pina ce se incepe
cuplarea partiala si turatia scade putin (ambreiajul se mentine in pozitia
respectiva si pedala acceleratiei idem)
- Eliberare frina de ajutor pedala ambreiajului in aceeasi pozitie sau se
mai elibereaza foarte putin pentru optimizarea propulsiei apoi se elibereaza
complet cu grija pedala ambreiajului accelerare
Una dintre mprejurrile care fac necesar stpnirea acestei probe
este urmtoarea: Presupunem c autoturismul se afl oprit n ramp,
ateptnd ntr-un ir de vehicule, lumina verde a semaforului. Condiia
impus este ca aprinzndu-se lampa verde, comenzile pornirii de pe loc s nu
2

permit micarea autoturismului spre spate, nici mcar 1-2 centimetri.


In mod normal autoturismul este oprit, motorul funcioneaz i
schimbtorul este la punctul mort. Se poate mentine ambreiajul decuplat si
masina in viteza pentru cazul in care cablul de frana de mana cedeaza atunci
cand ridici piciorul din frana (mai ai o sansa si anume: sa ridici brusc
ambreiajul iar masina sa fie asigurata in viteza)
Conductorul ateapt momentul pornirii, tinand tot timpul pedala de
frana apasata, ori facind imobilizarea cu frana de mana, pentru a nu lsa
autoturismul s mearg napoi, pe pant. Plecand de la asta, sunt mai multe
moduri de a pleca din rampa (de fapt 3, dar al doilea nu se recomanda
deoarece masina ori tot o sa se dea in spate ori o sa moara motorul; Bine, la
oricare din variante e posibil sa moara dar la asta mai ales. Cu timpul, se
poate face si a doua)
Comenzile necesare pentru pornire n ramp sunt:
1) Conductorul se asigur. n unele mprejurri trebuie s semnalizeze.
2) Apas pedala ambreiajului i introduce schimbtorul n treapta 1.
Piciorul drept ramine pe frina de serviciu.
3) La pornirea de pe loc trebuie apsat pedala acceleraiei cu piciorul
drept, pentru a mobiliza motorul s dezvolte putere. Nu poti pleca de pe loc
daca ai un drum in rampa doar cu ambreiajul ca nu are forta iti trebuie si
putina acceleratie ca altfel iti moare motorul.

Metode de plecare
A) Plecarea din rampa cu frana de mana (se pare ca e cea mai buna pt
incepatori):
a. se trage mai nti maneta frnei de mn, innd-o n poziia frnat, fr
a o asigura (se ine butonul siguranei apsat continuu, ct timp se ine
maneta tras)
b. se elibereaz apoi pedala frnei, iar autoturismul rmne frnat,
deoarece conductorul ine maneta frnei de mn tras, cu mna dreapt;
piciorul stang il tii in continuare pe ambreiaj ca altfel moare motorul
c. se apas pedala acceleraiei pentru ca motorul s funcioneze n turaie
(circa 2000 rot/min).
d. se elibereaz pedala ambreiajului, cte puin, pn ce turaia motorului
scade ntru ctva, pentru c acum trebuie s nceap propulsarea, dar
autoturismul este frnat cu frna de mn. Pedala ambreiajului se menine de
acum, pentru un timp, n aceast poziie, unde ambreiajul cupleaz parial
motorul la transmisie. Pedala acceleraiei rmne mereu apsat.
e. se elibereaz complet frna de mn, fr nici un reglaj, dup care
mna dreapt se pune pe volan. Autoturismul pornete din loc, progresiv.
Pedala ambreiajului rmne nc n aceiai poziie, sau se mai elibereaz
foarte puin, dac pornirea este prea nceat.
Dezavantaje la plecarea cu frina de ajutor:
-daca o tragi prea tare si nu o mai poti elibera, va asigura ca atunci cand in
3

sfarsit reusesti sa eliberezi frana, se va opri motorul. Desigur exista o solutie


foarte simpla: tragi frana de mana tinand butonul apasat, si atunci nu se
blocheaza. Numai ca in situatii de stres mai uiti chestia asta.
B) Jocul de picioare.
In acelasi timp stangul se ridica de pe ambreiaj si dreptul se muta de pe
frana pe aceeleratie. Ca masina sa nu se duca la vale in spate, trebuie ca pana
sa apuce piciorul drept sa se ridice de pe frana tu sa fii ajuns cu stangul sa-l
ridici in punctul in care prinde.
Metoda asta e destul de grea pt ca necesita sincronizare. Doar prin
practica stii punctul in care prinde ambreiajul si tu, in momentul in care cel
din fata ta pleaca, sa-l ridici EXACT acolo (nu mai sus sa-ti moara motorul si
nici mai jos pt ca atunci cand ridici piciorul de pe frana, masina sa o ia la
vale).
Daca nu te misti prea repede risti sa te duci un pic in spate si/sau eventual
sa turezi motorul. Daca n-ai ridicat in punctul corect risti sa iti moara
motorul (ca incepator, intotdeauna ai tendinta sa ridici piciorul mai sus decat
ar trebui, de aici si desele "morti" ale motorului). Eu zic ca e mai grav ca
incepator/cursant al scolii de soferi sa iti moara motorul in panta. Te precipiti
cand iti moare pe un dum drept dar atunci cand esti in rampa. Daca nu ai
dubla comanda, dupa ce ti s-a oprit si incerci sa o pornesti din nou si sa pleci
in sfarsit, precipitat cum esti sigur risti sa intri in cel din spate.
C) A treia metoda este asemanatoare cu a doua; de fapt e a doua un pic
modificata.
Plecam din aceeasi pozitie, dreptul ramane pe frana si stangul il ridicam
pana cand simtim ca tremura putin masina stand pe loc (in acel moment
ambreiajul a prins) dupa aceea il ti acolo si apoi fara nici o problema mutam
pe dreptul de pe frana pe acceleratie; dupa ce accelerezi un pic, dai drumul
de tot la ambreiaj.
E mai usor sa ridici din ambreiaj cu frana apasata si dupa aceea sa treci pe
acceleratie, decat sa te misti foarte repede.
Pe rampele foarte abrupte e mai usor sa pleci cu frana de mana, pentru ca
ai piciorul drept liber si poti sa accelerezi cat e nevoie inca de la inceput. Dar
in situatiile obisnuite din trafic e mult mai simplu cu frana de serviciu (de
picior).
4) Dup ce autoturismul capt o micare sigur, ctignd o oarecare
energie de micare se elibereaz complet, cu grij, pedala ambreiajului i se
aeaz piciorul n stnga, alturi. Apoi se accelereaz mai mult turaia
motorului, mrind valoarea vitezei autoturismului.
In prima faza trebuiesc invatate manevrele asa cum sunt ele cerute la
examen (metoda A).
1. In cazul in care nu se va folosi frana de mana la plecare in rampa, asa cum
se cere la examen, examinatoul o sa puncteze cu puncte gresite.
4

2. aceasta manevra nu este conceputa aiurea ... chiar daca se rezolva altfel ...
necazul este atunci cand nu se poate rezolva corect.
3. se sta in coloana si e de urcat o rampa ... cum se procedeaza ? ... daca
mentii motorul turat tot timpul si ambreiajul patinat ... in scurt timp vei
savura mirosul de ferodou incins ... si o schimbare de ambreiaj ... ce costuri
?
4. in cazul in care iti moare motorul ce faci ... cum repornesti motorul ... ?
5. chiar daca instructorul iti permite aceasta manevra sa o executi cum vrei tu
... incearca sa o executi cum este scrisa la carte.
Una este ca sa conduci pentru a promova examenul si alta este ca stii sa
faci ceva mai avansat. Nu incercati sa va expuneti exminatorului trucurile pe
care voi le puteti face cu masina ... El nu va ramane impresionat de acele
calitati intrucat el este cu tine in masina pentru prima data si nu va cunoaste
asa cum va cunoaste instructorul capacitatile. Examinatorul nu apreciza
plecarea cu scart, demarajul, viteza marita, fandarile spectaculoase pentru a
evita un alt participant la trafic sau o nenorocita de groapa ce apare pe
carosabil, franarile bruste, iesirea fortata in intersectie, chiar daca tu ai avea
intentia ca sa te opresti, mersul cu spatele in viteza si am putea enumera
multe.
In cazul in care examiatorul iti va cere sa faci plecarea din rampa fara
frana de mana atunci asa o vei executa.
Nu uita examinatorul vrea sa observe daca tu ca elev in scoala ai
dobandit cele necesare respectiv ... cunostintele, priceperile si deprinderile
pentru a avea dreptul ca sa conduci pe drumurile publice.
Daca examinatorul te pune sa opresti masina de tot (inclusiv motorul) in
rampa, atunci mi se pare evident ca vrea sa verifice daca brachezi rotile si
apoi cum efectuezi pornirea de pe loc in rampa cu frana de mana, fara sa
utilizezi pedala.
Pe examinator il intereseaza sa vada ca masina nu cade in spate,
motorul nu se opreste dar nici nu se ambaleaza.

Pornirea in rampa cu spatele


Metoda turometrului: tii frana, lasi usor ambreiajul, iar cand acul
turometrului coboara putin, tii ambreiajul, te intorci in spate si muti piciorul
drept de pe frana pe acceleratie.
Reducerea vitezei se poate face:
- luand putin piciorul de pe acceleratie
- introducand intr-o treapta inferioara (frana de motor) = apasare a
ambreiajul la podea schimbare a vitezei intr-o treapta inferioara, eliberare
usor ambreiaj
- prin frinare directa: apasand pe pedala de frana
5

Oprire temporara:
- Ridicarea piciorului drept de pe acceleratie si trecerea lui pe frina
Apasare frina de serviciu La scaderea vitezei sub 20 km (10 15 km/ h) se
apasa pe ambreiaj la podea cu piciorul sting
- Frina se apasa usor pana te opresti, se schimba intr-a I-a, si apoi se sta cu
ambreiajul apasat: in felul asta la semafor se pleaca mai repede
nemaipierzind timpul cu bagatul in viteza. Stopurile prelungi uzeaza insa
prematur ambreiajul, in acest mod
- Se poate sta si cu masina scoasa din viteza si cu piciorul pe frana, adica
scoti la punctul mort si apoi doar apesi pe frana lasind masina sa curga pana
la punctual de oprire, controlul fiind din frana. Eventual actionezi apoi frana
de ajutor. La pornire normal ... ambreiaj, viteza 1, se elibereaza frina de
serviciu sau se coboara frana de ajutor etc. (Uneori pare mai bine asa decat
sa o tii in viteza pana te opresti de tot. De principiu totusi nu se lasa maneta
pe liber niciodata cand esti in miscare. Greseala e ca poate apare ceva
neprevazut si o sa creasca spatiul de franare). La viteze mici (sub 20 la ora)
nu prea mai conteaza chestia asta

Oprirea totala:

- Asigurare spate Semnalizare la dreapta


- Ridicarea piciorului drept de pe acceleratie si trecerea lui pe frina
Apasare frina de serviciu
- La scaderea vitezei sub 20 km (10 15 km/ h) se apasa pe ambreiaj la
podea cu piciorul sting si se aduce maneta schimbatorului de viteza in
punctul mort
- PT INCEPATORI REGULA: cand opriti apasati ambreiajul si frana de
serviciu pana se opreste masina, apoi scoateti din viteza verificati inca
odata ca maneta sa fie pe liber miscand-o stinga-dreapta si dupa aceea
ridicati usor ambreiajul ramanand cu piciorul pe frana.
- Se opreste semnalizarea
In primul rand, cand tragi pe dreapta trebuie sa stii daca acolo ai voie sa
opresti sau nu (adica ai intalnit un semn de oprirea interzisa sau celelalte
situatii in care oprirea este interzisa). Atentie, nu opresti in dreptul unui
copac sau echivalent, nu opresti acolo unde presupune pericol sau stinjenirea
altora.
Trebuie sa te asiguri intai si sa dai semnal dreapta inainte sa faci
manevra de oprire pe dreapta (da, chiar daca esti pe banda 1 si opresti trebuie
sa te asiguri intai ca poate un biciclist sau un scuterist destept trece si el pe
acolo)
Pina opresti motorul de tot (adica de cand ai apasat ambreiajul + frana
6

si ai oprit, pana ai rasucit cheia de oprire motor) nu uita sa ramai cu piciorul


pe ambreiaj. Apoi pt siguranta o bagi intr-a intaia dupa ce ai oprit pana
opresti motorul. Incorect este daca ridici piciorul de pe ambreiaj in viteza
fiind si, deci se opreste motorul inainte de a-l opri tu.

Oprirea in sine: indiferent in ce viteza esti, dupa ce opresti


motorul tragi frana de mana. Chiar daca e motorul oprit, trebuie sa apesi
ambreiajul sa schimbi vitezele (in cazul de fata, sa bagi a-ntaia).
Atunci cand e in viteza si la relanti (adica masina nu se misca dar
motorul merge - ca sa ma exprim simplu) iti moare motorul. Daca e
ambreiajul calcat nu mai moare.
Ce faceti daca opriti la semafor si uitati sa scoateti din viteza si din
greseala ridicati pedala de ambreiaj? Daca frana e apasata se opreste motorul
(no problem), daca nu, e posibil ca masina sa se deplaseze, daca nu ai
experienta si te sperii poti apasa acceleratia din greseala.
In viata de zi cu zi mai toata lumea se da 10 cm mai in spate la
plecarea din rampa. De aceea va recomand sa nu va opriti prea aproape de
cel din fata cand va opriti pe o rampa (intervine conduita preventiva: daca ala
e varza si nu stie sa plece din rampa si intra in voi?). La fel, o sa vezi ca cei
din spatele tau nu se opresc chiar in spatele tau.

Virajele
Schimbarea directiei de mers ( Viraje la stinga <==> dreapta)
- Asigurarea din spate si lateral: stinga <==> dreapta
- Semnalizare la: stinga <==> dreapta
- Lateralizare: Apropierea de linia mediana (axul drumului) <==>
ocuparea benzii sau rindului din dreapta
- Reducerea vitezei prin frinare si trecerea intr-o treapta inferioara de
viteza (I - II)
- Marirea atentiei
o Urmarirea semnificatiei indicatoarelor si marcajelor in zona de
preselectie pentru a cunoaste daca manevra este permisa si posibila
o Daca intersectia este dirijata, se respecta semnificatia semnalelor
agentului de circulatie, semaforului electric sau indicatoarelor de
reglementare a prioritatii
o Daca intersectia este nedirijata se acorda prioritate de dreapta
o Asigurare la stinga si la dreapta inainte de a intra in intersectie
- Efectuarea virajului la stinga <==> dreapta cu viteza redusa ocolind
centrul imaginar al intersectiei <==> la distanta de 50 60 cm de bordura
sau acostament, dupa acordarea prioritatii de trecere tuturor vehiculelor si
pietonilor
- Readucerea vehicolului pe directia de mers inainte si ocuparea unei
pozitii de mers pe partea dreapta
7

- Se opreste semnalizarea
In general virajele se fac in treapta 2 cu viteza mica fara sa accelerezi,
astfel putind demara dupa curba (nu ridici complet piciorul de pe ambreiaj de
la bun inceput ci in timp ce accelerezi usor asadar in timp ce dreptul apasa
celalalt se ridica - concomitent sau poate stangul mai sta un pic in functie
de curba) sau la nevoie poti merge si incet fara sa subturezi motorul daca e sa
cedezi prioritate.
Cu ambreiajul nu prea se intampla nimic, franezi inainte de curba atat
cat sa obtii o viteza care sa-ti permita sa iei virajul in conditii de siguranta
pastrand banda pe care te afli, schimbi intr-o treapta inferioara, in functie si
de cat de larga e curba (viteza a II-a la viraje strinse sau in unghi drept, viteza
II/ III la viraje largi si cu vizibilitatea buna). Cand pornesti de pe loc, pleci cu
viteza I dupa care schimbi a doua si iei virajul cu a doua fara sa accelerezi
prea tare. Dupa finalizarea virajelor, cind ai intrat in linie dreapta apesi usor
acceleratia si revi in treapta 3.
Se mai foloseste viteza a II-a indiferent de raza curbei acolo unde rampa
e peste 7-8% si cere viteza mica. Nu in ultimul rand modalitatea depinde si
de masina (daca e mai mare, mai mica, incarcata ... etc) si de cum e plaja
treptelor de viteza.
In viraj nu se intra niciodata cu masina scoasa din viteza pentru ca daca e
nevoie sa te folosesti de acceleratie urgent, s-ar putea sa te impotmolesti pina
ajungi sa bagi in viteza si merge altfel masina cind iei virajul cu a 2-a cu
ambreiajul ridicat.
La trecerea de pe o banda pe alta mentii viteza de mers sau accelerezi. Ai
grija sa nu faci aceasta trecere in zona de preselectie.
Nu se recomand reducerea vitezei pe parcursul curbei. Vom recurge la
frn numai n cazul apariiei unei surprize. Pentru stabilitate i confort dealungul curbei se recomand accelerarea motorului, cel puin att ct este
necesar pentru propulsare n vitez constant. Pn a intra n curb, vom
reduce valoarea vitezei, att ct este necesar pentru a merge confortabil n
curb. Apoi, vom schimba o treapt potrivit mersului confortabil i curburii
drumului. Dar, n aceeai clip n care ncepem modificarea direciei cu
volanul, va trebui s accelerm uor, fie c am schimbat o treapt inferioar,
fie c am decis s folosim aceeai treapt.

Depasirea
- Atentie: depasirea se face intotdeauna cu retrogradare (si daca vezi ca
esti in situatie limita ... mai retogradezi o data, chiar daca ai retrogradat cand
ai intrat in depasire)
- Asigurarea din spate in oglinda retrovizoare
- Semnalizare la stinga (50 100 m)
8

- Asigurare din fata


- Intarea in depasire numai daca cel din fata a inteles intentia noastra (nu
mareste viteza, circula cit mai mult pe partea dreapta) accelerare
- In timpul depasirii se pastreaza un interval liber lateral suficient (de
latimea unei portiere deschise)
- La iesirea din depasire se semnalizeaza intentia de revenire
(semnalizare dreapta), revenirea pe banda, anterior de cel depasit, facindu-se
cind manevra nu mai constituie un pericol pentru acesta
La depasire retogradezi ca sa ai un surplus de putere, pentru a avea
demarajul necesar. PUTERE maxima = VITEZA maxima; CUPLU maxim =
ACCELERATIE (DEMARAJ) maxima! La depasire ai nevoie de acceleratie.
Problema nu e de viteza in sine, ci de cum obtii cat mai repede viteza
respectiva.
Retrogradezi in functie de viteza pe care o ai si e de preferat ca turatia in
treapta inferioara sa iti cada in jurul turatiei de cuplu maxim, chestia asta e
cu atat mai valabila cu cat masina e mai incarcata. Deci numai pentru a
prinde viteza mai mare se trece intr-o treapta inferioara dupa care se revine in
treapta superioara. Normal ca motorul se va supratura dar iti va da si un
cuplu mare.
Daca motorul e supraturat poti schimba in treapta superioara daca din
sens opus nu vine nimeni, dar e recomandat sa termini depasirea si apoi sa
schimbi, motorul poate merge mai turat o perioada de timp. Daca din sens
opus vine un vehicol in nici un caz nu schimbi in treapta superioara ... in cel
mai bun caz, chiar retrogradezi.
Nu schimbi viteza atunci cind faci depasirea propriu-zisa sau direct pe
calea ferata ori in viraje, ca daca nu-ti mai intra ai imbulinat-o. Cind vrem sa
scoatem de la motor tot ce poate in domeniu accelerare, treptele se schimba
in functie de momentul in care cuplul scade iar in treapta in care trecem
motorul sa poata accelera la maxim.
Pina nu il vezi pe cel depasit in oglinda retrovizoare interioara si nu te
asiguri ca ramine acolo, nu consideri revenirea pe banda incheiata.
Cand ai masina plina mai bine stai in banca ta si o lasi mai moale cu
depasirile.

Intoarcerea
- Manevre comune initiale
o Asigurare fata spate
o Semnalizare la stinga
o Acordarea prioritatii
o Pornirea de pe loc in treapta I cu viteza redusa, virindu-se la
maxim volanul spre stinga inainte de a porni de pe loc
9

- Prin ocolire (daca spatiul permite)


o Readucerea autovehiculului pe directia inainte si pe dreapta linga
bordura si acostament
o Se opreste semnalizarea
- Prin manevrare inainte si inapoi (3 miscari)
o Se vireaza stinga dupa semnalizarea opririi, oprire, semnalizarea
virajului si asigurare
o La sfirsitul deplasarii inainte cu fata, cu putin inainte ca rotile sa
atinga bordura se opreste
o Se scoate maneta schimbatorului de viteza din treapta I si se
introduce in marche arierre si vireaza maxim dreapta
o Dupa o noua asigurare dreapta stinga ne punem in miscare
o Cind am trecut cu scaunul de axul drumului, oprim imediat ce am
ajuns cu scaunul la jumatatea distantei dintre acest ax si bordura sau
acostament si contraviram stinga
o Se scoate maneta schimbatorului de viteze din marche arriere si
se trece in treapta I
o Dupa o noua asigurare dreapta stinga se pune masina in miscare
si se trece la efectuarea virajului pentru inscrierea autovehiculului pe
traiectoria dorita, pe partea dreapta a drumului, cit mai aproape de bordura
sau acostament
o Se opreste semnalizarea si se demareaza in vederea reintrarii in
trafic
Alta 1: Inainte de a opri se merge usor spre axul drumului si se vireaza
apoi dreapta pina la bordura. De aici se bracheaza rotile la stinga si se merge
in marsarier. Ulterior se vireaza dreapta maxim si se porneste pe directia
inainte indreptind rotile dupa incadrarea pe sensul de mers.
Alta 2: Din mers se vireaza stinga pina la bordura contralaterala si de
aici fluid, se merge la dreapta pina asezam masina perpendicular pe bordura
din dreapta. De aici se merge in marsarier din nou pina la bordura
contralaterala si apoi din nou se merge la dreapta pentru incadrare pe sens.

Mersul inapoi
- Asigurarea fata spate
- Semnalizarea directiei si aprinderea suplimentara de lampi pentru
mersul inapoi
- Acordarea prioritatii
- Pornirea de pe loc in marche arierre cu pedala ambreiajului in
pozitia II: ambreiaj patinat pentru ca autovehicolul sa mearga cu viteza
redusa (4-5 km/ h) fara smuncituri
- La terminare se opreste semnalizarea
10

La mersul cu spatele, stanga se tine pe volan la ora 12 si dreapta pe tetiera


scaunului din dreapta. Din cind in cind poti controla distanta fata de bordura/
acostament in oglinda retrovizoare laterala. Te uiti din cand in cand prin
luneta (dar nu prin oglinda retrovizoare din masina ci direct prin luneta).
Atentie la momentul intoarcerii de cuprindere cu bratul drept al tetierei ...
nu misca volanul catre stanga ...
Atentie ca oglinda exterioara te pacaleste, deformeaza distantele si chiar
paralelismul in oglinda exterioara dreapta bordura trebuie sa se vada putin
inclinata fata de marginea masinii astfel incat distanta dintre oglinda si
marginea masinii sa descreasca spre spate.
Reperul pe care ti-l iei prin luneta trebuie sa fie cit mai indepartat, avind
grija ca in timp ce mergi inapoi reperul respectiv sa ramana in aceeasi pozitie
pe luneta.
Pentru a corecta fin traiectoria se face astfel: Cand vrea sa apropie
autoturismul de tusa, conducatorul roteste foarte putin volanul spre dreapta;
mana stanga care tine volanul, ajunge de la pozitia "ora 12", la pozitia "ora
1" de pe cadranul volanului. Continua drumul astfel, asteptand efectul
corectiei. Daca vrea sa se departeze de tusa, roteste putin volanul spre stanga,
pana mana stanga ajunge de la pozitia "ora 12" la pozitia "ora 11".

Manevre compuse
Atentie: se pot gasi repere, dar sa nu va asteptati sa functioneze perfect de
fiecare data.

Garare
- Pe dreapta
o Se opreste autovehicolul paralel cu axul drumului si rotile drepte,
la distanta de 1,5 2 m de masina de reper lateral si se depaseste cu 1 2 m
masina reper
o Semnalizare intentie de garare cu semnalizator dreapta
o Acordare prioritate
o Se introduce maneta schimbatorului de viteze in marche arierre
o Se ocupa pozitia la volan corespunzatoare pentru mersul inapoi
o Se porneste cu viteza redusa si pedala ambreiajului in pozitia II
(ambreiajul patinat)
o Cind coltul lunetei este in acelasi plan cu laterala dinspre noi a
masinii reper se roteste volanul cu rapiditate, total dreapta (2 ture)
o Cind autovehicolul este paralel cu masina reper (perpendicular pe
bordura) si distanta intre masini este 80 100 cm se contravireaza 2 ture,
dupa care se continua deplasarea pina cind bara de protectie a intrat in spatiul
delimitat
11

- Pe stinga
o Procesul este asemanator, numai ca masina se aseaza la axul
drumului

Parcare laterala paralela cu bordura


- Semnalizare dreapta sau stinga pentru oprire (depinde pe ce parte a
drumului parcam)
- Se depaseste locul unde urmeaza sa se faca parcarea cu jumatate
lungime de masina, asigurindu-se o distanta laterala de aproximativ 60 70
cm
- Semnalizare dreapta (sau stinga la parcarea pe stinga)
- Asigurare
- Se ocupa pozitia la volan corespunzatoare mersului inapoi
- Acordare prioritate
- Se incepe deplasarea spre spate cu viteza redusa si ambreiajul patinat
- Cind in coltul lunetei dispare coltul masinii reper se roteste volanul
cel puti o tura (cel mai sigur) dreapta sau cand coltul celeilalte masini ajunge
la mijlocul geamului lateral dreapta spate dai complet dreapta.
- Se continua deplasarea pt a pozitiona auto la 45 grade fata de bordura
(sau pina cind tangentiala la oglinda laterala dreapta atinge coltul- lanterna
de pozitie, stop spate ale masinii de reper sau ca echivalent: apare cel de-al
doilea far al masinii din spate in oglinda stanga). Oprim auto si rotim de
volan ca rotile sa fie drepte ( sau se roteste volanul total stinga la unele
masini) si continuam sa ne asiguram in oglinzi la traficul pietonal. Daca am
lasat rotile drepte continuam astfel pina vedem in oglinda retrovizoare
laterala dreapta suprapunerea minerului partierei spate pe limita bordurii si
ulterior rotim pina la refuz stinga volanul
- Se continua deplasarea cu spatele pina cind bara de protectie a
masinii noastre este paralela cu bara de protectie a masinii reper (este
paralela cu bordura)
E important sa urmaresti cu atentie coltul din fatza al masinii, pentru
ca va trece la centimetri de cealalta masina, si daca faci o miscare putin mai
repede decat ar trebui, gata ai si lovit-o.
Acordam prioritatile cuvenite numai la manevra de deplasare pt a
pozitiona auto la 45 grade. Dupa ce a fost executata aceasta manevra nu mai
avem treaba cu traficul pe banda de circulatie si ne asiguram la traficul
pietonal si la deplasarea cu spatele, etc in oglinzile masinii...
Avariile se pot folosii in situatia in care prin manevra pe care o faci, se
pune in pericol siguranta circulatiei.
Nu va chinuiti sa parcati daca nu aveti spatiu de parcare 1,5 lungimea
12

masinii pe care doriti sa o parcati.


Atunci cand parchezi (prin parcare laterala sau nu) trebuie sa-ti lasi o
anumita distanta fata de cel din fata ca sa poti sa iesi (daca nu faci parcare
laterala adica nu ai pe nimeni in spate ci doar in fata si atunci trebuie sa faci
acelasi lucru pt ca in spatele tau poate sa parcheze unu care sa nu-ti lase loc
deloc in spate si deci trebuie sa te folosesti doar de spatiul lasat de tine in
fata). Spatiul ideal pe care trebuie sa-l lasi este atunci cand ii vezi rotile celui
din fata.
Pentru a nu-l lovi pe cel din spate in cazul de fata, cu mers inapoi se
poate face astfel:
- duci imaginar, pe asfalt, o perpendiculara pe bordura care sa treaca fix
pe sub bara fata a masinii din spate (poti s-o duci cu creta, sa vezi cum stau
lucrurile). Cand esti fix cu spatele masinii la linie, linia asta intersecteaza
chederul inferior geamului stanga spate (ma rog, impropriu spus
"intersecteaza, ca dreptele astea sunt necoplanare, e vorba de intersectia
"virtuala" in imaginea pe care o vezi tu) intr-un anumit punct pe care il
determini astfel. Bineinteles ca nu te vei duce fix pana vezi linia aia
imaginara ca intersecteaza chederul in punctul determinat, ci mai lasi putin,
ptr siguranta.
- sau mai era un reper, la Logan: e "de rau" atunci cand marginea
inferioara a lunetei depaseste marginea inferioara a parbrizului celui din
spate. Adica atunci cand nu-i mai vezi deloc capota celui din spate urmeaza
sa-l atingi, dar si asta depinde de masina din spate, dar in general merge.
- mai e o solutie: senzori de parcare pentru mers inapoi.

Iesirea din parcare


- iei dreapta/stanga de volan din momentul in care "stalpul B", adica
locul de intalnire a usii din fatza cu cea din spate, a trecut de coltul celeilalte
masini.
- daca vehiculul pe langa care treci are coltul in dreptul rotii tale din
spate, atunci nu este nici un pericol de a o atinge, indiferent de distanta dintre
masini.
- oglinzile laterale? Cand vezi ca distanta scade periculos tot ce ai de
facut este sa indrepti volanul...

Manevrarea schimbatorului la parcare:


Conductorii autovehiculelor imobilizate pe drumurile publice, care se
ndeprteaz de acestea, sunt obligai s acioneze frna de ajutor, s
opreasc funcionarea motorului i s cupleze ntr-o treapt de vitez
inferioar sau n cea de parcare dac autovehiculul are transmisie automat.
Este indicat ca masina sa fie asigurata pe timpul parcarii (stationarii) cu frana
de mana si treapta 1. n ceea ce privete avantajul fixrii treptei 1, la
13

imobilizarea autoturismului staionat, s avem n vedere c n treapta a 5-a


este uor a mpinge maina, pe cnd n treapta 1 este necesar fora cea mai
mare de tractare pentru schimbarea poziiei autoturismului.
Ca regula generala, cand parchezi masina, tragi frana de ajutor si pui
intr-o treapta inferioara sau in marsarier in functie de inclinarea terenului. Pe
rampa, adica pe deal in sus pui in viteza 1, iar pe panta, adica pe deal in jos
pui in marsarier. n cazul imobilizrii involuntare a autovehiculului n pant
sau n ramp, conductorul trebuie s bracheze roile directoare (adic s le
lase virate i cu volanul blocat).
In caz de iarna poti sa ai surpriza nepalacuta ca atunci cand tragi frana
de mana si dimineta vrei sa pleci frana de mana nu se mai elibereaza de
pe roti ... Motivul ... condensul ... are mari efecte ... Este indicat ca pe timp
de iarna la anumite masini sa nu cuplezi frana de mana ... poate sa inghete ...
cablul sau chiar sabotii (placutele) ... In cazul in care simtiti aceata situatie ...
faceti manevra inainte ... inapoi ... pana la deblocare ... Sabotii de frana nu
sunt pozitionati pe orizontala ... iar manevra de mers inapoi poate sa-i
deblocheze. In cazul placutelor de frana ... puteti folosi ceva alcool pentru
deblocare ... numai la rotile din spate ... cu conditia sa nu fie blocat cablul ...
(hmmm ... mecanica asta)
n amenajrile pentru parcare, dac nu se afl pe un drum public (sau
n pant), putem s nu tragem frna de mn, dei aceasta este o frn
special pentru parcare, i nu are alt rol

La trecerea de nivel la calea ferata


Anterior de aceasta calci ambreiajul. Daca trecerea e foarte denivelata
sau nu este vizibilitate, opresti inainte de a intra pe sine si pleci cu a 1-a, iar
daca se poate trece cu ceva viteza, atunci incetinesti, retrogradezi si inainte
de a trece efectiv sinele eliberezi ambreiajul si incepi sa accelerezi. In ambele
cazuri ideea e (mai ales la inceput, pana te obisnuiesti cu masina) ca manevra
de pornire respectiv eliberarea ambreiajului sa nu se intample PE trecere, ci
inaintea acesteia, ca in cazul in care se opreste motorul, sa n-o faca pe sine.
Trecerea cailor ferate proeminente sau a santurilor transversale se
face piezis fara a depasi axa drumului nu perpendicular, de catre autoturisme,
in timp ce camioanele trec drept pentru a nu solicita sasiul la torsiuni mari si
a determina un balans care ar pune incarcatura in pericol.

Schimbarea benzilor
Circulatia se face pe banda 1, iar in functie de viteza si intensitatea
traficului folosim benzile 2,3.... cu obligatia de a reveni pe banda 1 cand
aceasta este libera. Banda din stanga o folosim pentru depasire sau pentru
virajul stanga. Mai este un caz specificat in lege pe un drum cu 3 benzi pe
sens cand veh de pe banda 1 si veh de pe banda 3 vor sa intre simultan pe
14

banda din mijloc are prioritate veh care vine din stanga de pe banda 3. In rest
cel care schimba banda este obligat sa acorde prioritate celor care circula pe
acea banda
Eu cand stiu ca trebuie sa schimb banda ma asigur sa vad daca VINE
cineva de pe banda aia. Ca sa vina cineva evident trebuie sa aibe viteza mai
mare decat a mea. Daca vad ca vine, il las sa treaca si ma bag. In cazul in
care e cineva care merge cu viteza constanta, accelerez, dau semnal si ma
bag imdiat. Apoi mai e cazul in care e plina banda si tu trebuie sa te inscrii sa
faci virajul. In cazul asta de obicei se gaseste cineva sa te lase, daca unu sau
2 au probleme de comportament cineva tot te va lasa.
Singurul caz in care cel din banda inferioara trebuie sa-ti acorde
prioritate este cazul in care si tu si el vreti sa schimbati banda, in acelasi
timp. Atunci, el trebuie sa te lase pe tine sa reintri pe banda 1 si apoi el sa
treaca pe banda 2.
In afara oraselor, unde astia circula cu super-viteze, e o problema sa te
incadrezi pe banda 2 ca sa faci un viraj. Asta presupune incetinirea vitezei,
incadrare, asigurare, iar ei nu se mai pot juca cat e drumul de lat, fiind
stanjeniti si claxoneza 50 de metri inainte si dupa ce tu ai facut deja virajul ...
Asta cu mersul pe banda I si cand intalnesti un obstacol, incerci sa opresti
apoi te bagi pe banda 2: cineva cu experianta vede din timp ca toti din fata
lui semnalizeaza si se baga pe banda a doua; aia nu se baga de nebuni,
inseamna ca ocolesc un obstacol asa ca si tu dai semnal din timp si incerci sa
te bagi din timp pe a doua astfel, in momentul in care ajungi in dreptul
obstacolului tu sa fii demult pe banda 2. Daca esti singur trebuie sa vezi
soseaua nu numai la 50 m in fata ta ci sa vezi si mai departe; asa ca vezi din
timp obsacolul si treci pe banda 2 din timp, nu stai pana ajungi in spatele lui,
opresti si ii astepti pe banda 2 sa treaca si apoi te bagi si tu. Si inca ceva: asta
cu mersul pe pe banda I si ferirea pietonilor e relativa pt ca
1. Daca drumul are cel putin 2 benzi si mergi pe banda 1 trebuie sa ai
grija de pietoni obstacole dar esti mai ferit de cei care fac depasiri si intra pe
contrasens.
2. Daca drumul are cel putin 2 benzi si mergi pe banda 2 (sau ma rog,
ultima banda) nu prea mai ai cum sa-ti sara pietoni sau sa fie obstacole dar
esti mai expus depasirilor riscante a celor care vin din sens invers
3. Daca drumul are o banda pe sens esti expus a tuturor pericolelor de
mai sus
Daca esti pe banda 1 si intradevar n-ai loc sa treci printre unul care se
baga pe banda dintr-o straduta laterala si cei care trec pe banda 2, ii dai
claxoane pana se da un pic inapoi si apoi treci.

15

Plecarea rapida de la semafor (cateva idei pentru a


economisi timp):
- la semafor e mai bine sa folosesti frana de serviciu si schimbatorul de
viteze scos pe liber (eventual daca culoarea la semafor e pe cale sa se
schimbe, in timp ce incetinesti si opresti duci mana la schimbator si imediat
ce s-au oprit rotile, pui in viteza 1)
- urmaresti si tu semaforul de la pietoni si cand se pune rosu la ei o bagi
intr-a I-a ca sa fi pregatit cand se pune verde (asta daca esti primul la semafor
ca daca esti mai in spate o sa ai timp sa o bagi in viteza)
- cand se apropie ultima masina careia trebuie sa-i acorzi prioritate, incepi
sa ridici din ambreiaj, iar cand a trecut, nu mai ai mult de ridicat, accelerezi
si ai plecat.
- ca sa pleci cu scartit de roti apesi ambreiajul pui a 1-a si in loc sa lasi
usor ambreiajul si sa apesi usor acceleratia bagi mai tare in acceleratie

Cum se procedeaza intr-un sens giratoriu?


Un sens giratoriu nu este altceva decat un drum cu prioritate care incepe
in A si se termina tot in A, si in care din dreapta patrund drumuri secundare!
Prioritate au cei care se afla deja in sensul giratoriu. Cel care urmeaza sa
patrunda intr-un sens giratoriu trebuie doar sa le acorde prioritate celor care
vin din stanga lui. Semnalizarea este obligatorie numai la schimbarea benzi
sau la iesirea de pe acest drum. Daca pastrez banda in giratoriu voi semnaliza
dreapta la iesire obligatoriu, restul sunt recomandari.
NU se semnalizeaza obligatoriu deci intrarea in sensul giratoriu (la fel
cum nu se semnalizeaza in curbe). S.g. este un drum cu sens unic, asadar nu
se poate patrunde in el decat spre dreapta. De principiu NU este obligatorie
semnalizarea stanga atata timp cat se urmeaza s.g., ci doar dreapta la iesirea
din el! ns daca nu iesi pe prima strada la dreapta atunci trebuie sa te apropii
de centrul sensului giratoriu, urmand sa revii pe banda 1 inainte de strada ta.
Intrnd n intersecia cu sens giratoriu, cei care vireaz pe prima strad la
dreapta semnalizeaz numai la dreapta iar cei care vor vira pe alt drum
semnalizeaz la stnga, se duc spre partea dreapt a centrului interseciei i
apoi semnalizeaz la dreapta orientndu-se spre drumul pe care l urmresc.
Ideea e urmatoarea: intri cam in linie dreapta in sensul giratoriu si nu executi
viraj, deci la intrare nu ar fi problema dac nu semnalizezi. Dar daca intri pe
banda 1 a sensului giratoriu si apoi te duci pe 2 sau pe 3, semnalizezi stanga,
firesc. (sau intri pe 2 dar te duci pe 3).
Care ar fi aadar avantajele semnalizrii:
Rostul semnalizarii stanga in timpul mersului prin sensul giratoriu ar fi sa
arate celor din spate i eventual chiar celor din fa care vor s intre n
giratoriu ca nu o iei pe urmatoarea iesire la dreapta din intersecie ci mai
mergi, pentru ca ceilai sa nu aiba probleme cu tine.
16

In sensul giratoriu cu trei benzi se acorda prioritate la schimbarea benzii:


Unul circula pe banda a doua in giratoriu, celalalt circula pe banda intai in
giratoriu. Cel de pe banda a doua face dreapta, cel de pe banda intai isi
continua deplasarea in sensul giratoriu. Nu se pune problema de prioritate de
dreapta... e ca si cum pe un drum drept, cel din stanga ta trage dreapta: corect
e sa semnalizeze dreapta... sa astepte sa poate intra pe banda intai si apoi sa
faca dreapta.

Intoarcerea la linia de tramvai simpla


Va asigurati daca manevra este permisa...ATENTIE la indicatoare si
marcaje. Incadrare corespunzatoare, banda 2 sau banda 3 dupa caz,
semnalizarea intentiei de a schimba directia de mers deci semnal stanga.
Asigurare in oglinda retrovizoare si inceperea franarii lente pana la oprirea
auto. Nu intrati pe linia de tramvai. Asigurati-va in oglinda laterala stanga
pentru a observa traficul (tramvai in circulatie sau bezmetici intrati in
depasire pe linia de tramvai), si acordati-le prioritate. Observati si traficul din
sensul opus (nu uitati sa acordati prioritatea de dreapta). Daca totul este ok
puteti incepe manevra de intoarcere. Puteti selecta oricare intre benzile
libere. Elegant ar fi sa ne incadram pe banda 3, iar pe urma sa selectam
banda dorita pentru a circula in directia stabilita.

Intoarcerea la linia de tramvai protejata


Observarea indicatoarelor si a marcajelor. Se poate executa doar la
intersectie si si se executa precum o intoarcere in intersectie. ATENTIE
executati manevra imediat dupa trecerea de pietoni acordand prioritatile
cuvenite.

Intoarcerea la scuar
Fie o executi din banda 3 imediat ce incepe scuarul, iar incadrarea o
faci pe banda 1 daca e libera 2 sau 3 dupa caz, fie exista marcaje ce te
indruma ca sa executi manevra catre sfarsitul scuarului (cum ar fi normal).
Nu uita in cazul in care executi manevra de intoarcere la scuar sa te opresti
sa te asiguri si sa acorzi prioritatile cuvenite.

Urcarea coborirea pantelor


De obicei se urca o panta cu a 2-a sau a 3-a ... daca e f inclinata cu 1-a.
Cind cobori o panta abrupta aplici regula cu in aceeasi viteza ca la urcare,
coborind in frana de motor. Cind cobori in treapta a II-a mai intai franezi
pana pe la 10 km/h si apoi schimbi in treapta respectiva, ulterior din cand in
cand mai pisti putin frana, fara sa apesi ambreiajul. Nu e nici o problema
daca se mai ambaleaza motorul, isi revine daca actionezi usor frana.
17

E de preferat sa nu schimbi viteza in rampa, dar daca o faci se face tot in


functie de turatie, doar ca va fi o turatie mai mare decat pe plan orizontal.
- in general pe rampa (ca si atunci cand masina este incarcata) trebuie sa
ai o turatie mai ridicata, pentru a permite motorului sa dezvolte o putere
suficienta ptr invingerea fortelor care se opun deplasarii.
- daca stii sa "ataci" rampa si nu e excesiv de lunga/inclinata poti sa o urci
si cu a-4-a: totul e sa ai demaraj la intrarea pe rampa. Mai exact trebuie sa ai
turatie mare in zona de cuplu maxim la intrare - deci vezi ca urmeaza rampa
si iti faci demaraj accelerand. Se pot astfel urca rampe ce-I drept nu foarte
lungi astfel si cu a 5-a.
- daca ai intrat cu o treapta nepotrivita si vezi ca scade turatia sub o
anumit valoare sau simti ca nu mai trage dai treapta inferioara. Important
este sa schimbi rapid, ca daca adormi schimband treapta inferioara masina
pierde rapid din viteza si te trezesti ca-i subturata si in treapta inferioara si
motorul tinde sa se opreasca/inaintezi cu viteza melcului. La retrogradare pe
rampa apesi acceleratia putin inainte de cuplarea ambreiajului chiar destul de
ferm. (cu exceptia cazului in care cu adevarat vrei frana de motor, cand
evident nu vei mai apasa acceleratia la ridicarea ambreiajului, ba chiar vei
apasa frana/functie de situatie/cat de mult vrei sa reduci viteza)
- schimbarea "in sus" se face la o turatie mai ridicata decat pe teren drept.
La urcarea pantelor usurinta depinde si de tipul constructiv: Cele mai
bune cataratoare sunt masinile cu tractiunea pe toate cele 4 roti si motorul pe
spate > cele cu motorul si tractiunea pe spate > motor pe fata + tractiune pe
spate > motor + tractiunea pe fata (la care urcarea se poate face cel mai bine
mergind cu spatele inainte. La cele cu tractiunea pe spate este exact invers,
deoarece usurind greutatea repartizata pe spate datorita inclinarii masinii,
aderenta scade si se poate produce patinare)
La urcarea pantelor folosirea treptelor de viteza inferioare are avantajele
urmatoare:
- consum redus de benzina
- uzura mai mica la motor evitind fortarea la turatii joase
- zgomot mai mic, trepidatii reduse
- posibilitatea de a face un demaraj mai puternic in caz de nevoie
rezerva mare de putere disponibila
Cum se urca o rampa alunecoasa: trebuie sa ai oarecare avant la baza
rampei si sa eviti sa opresti in rampa ptr ca s-ar putea sa nu mai pornesti.
Iarna, daca nu ai cauciucuri de iarna eventual tractiune 4x4 nu te aventurezi.
Daca totusi poti sa urci nu brusca comenzile, nu accelera prea puternic si
schimba in treapta inferioara.
18

Sa zicem ca avem de urcat/coborat o rampa/panta pavata cu piatra cubica


si plina de gropi si denivelari.Cum e mai bine sa se procedeze pentru a
"menaja" cat mai mult masina? Incet de tot. Chiar si in vieza 1 daca e foarte
prost drumul, numai sa ai grija sa nu o turezi prea tare, ca intr-a 1-a sare
foarte usor turatia, iar daca e lunga rampa, poate sa se cam incalzeasca. Dar
cred ca poti sa urci in a 2-a. La coborare strict pe frana de motor, e foarte
important sa nu franezi in groapa.

Urcarea/ coborirea bordurilor


Cu viteza foarte mica, si nu se urca cu ambele roti din fata in acelasi
timp, find mai bine sa vii sub un unghi si sa urci pe diagonala bordurile astfel
ca rotile sa o faca pe rind. Iti trebuie putin avant, o viteza cam de 3-4 km/h
este de-ajuns pentruca bordurile sa poata fi urcate cu ajutorul inertiei masinii.
Vii in viteza dar faci mai mult rau masinii, sau turezi pe loc cu roata langa
bordura,cu ambreiajul patinat (care cam dauneaza) ? Trebuie sa ai asadar
initial macar 50 cm intre roata cu care vrei sa urci si bordura.
Coborarea poti sa o faci la fel, pe diagonala, cu franarea ca la gropi,
optional poti frana daca ai viteza f mica si in momentul in care coboara roata.

Circulatia in coloana
1. In coloana nu mentineti masina in viteza si nu mentineti apasat
ambreiajul.
2. Mentineti o distanta apreciabila fata de cel ce se afla in fata voastra.
( in caz de nevoie sa puteti vira si sa treceti in siguranta, fara alte manevre pe
o alta banda, nu veti savura noxele celui din fata si evitati o supraincalzire a
motorului)
3. Evitati a va pozitiona cu automobilul catre axul drumului ca sa
vedeti ce se intampla in fata ( daca fiecarea ar fura cate 25 cm din banda ca
sa vada ce e in fata ... atunci va dati seama ce se intampla).
4. Pastrati-va calmul.
5. In cazul in care cel dintr-o banda alaturata semnalizeaza intentia de
a parasi banda (a schimba directia de mers), permiteti acest lucru chiar daca
aveti prioritate.
6. Plecarea de pe loc trebuie facuta lin si fara bruscari (evitati
consumul de carburant uzura ambreiajului si oprirea in siguranta), trebuie
doar sa tineti minte sa tineti ambreiajul pe loc cand masina incepe sa se miste
si sa-i dati drumul dupa cateva secunde cand vedeti ca s-a pus in miscare.
7. Puteti rula si in treapta 1 de viteza cu ambreiajul ridicat si viteza
redusa. Chestia asta merge fara acceleratie si chiar si in panta usoara, pe
orice masina. Turatia motorului trebuie sa fie un pic mai mare decat cea de
relanti. Ambreiajul il apasati si il mai ridicati mai mergeti iar apasati etc.,
19

asta nu e uzura foarte mare, dar sa mergeti incontinuu cu el apasat la jumate


nu e bine deloc!
8. In cazul in care coloana este mare si se deplaseaza foarte greu si
incet puteti opri motorul si introduce maneta schimbatorului in viteza 1
9. Nu uitati ...NU CLAXONATI !!! SI NU INJURATI !!!

Folosirea luminilor
Faza de drum se schimba cu cea de intilnire cind lumina tinde sa ajunga la
portbagajul celui din fata ta.

Anticiparea si conducerea preventiva


Conducerea preventiva reprezinta comportamentul rutier al
conducatorului de vehicul si al pietonilor care asigura evitarea producerii
unui accident, prin anticiparea situatiilor care pot genera accidente, prin
evitarea actiunilor incorecte ale partenerilor de drum si de adaptare a
modului de deplasare la conditiile atmosferice, de vizibilitate, de drum si de
trafic. Deasemeni implica alegerea celei mai bune solutii pentru iesirea cu
minimum de consecinte dintr-un accident care nu a putut fi evitat in nici un
fel.
Dupa toate acestea trebuie sa tinem seama si de profilul psihologic al
individului. nceptorul se deprinde s-i creeze situaii favorabile
concentrrii ateniei, raportndu-se totodat la prevederile regulamentare.
Conducerea preventiva urmareste:
1. Caracteristici de comportament (trsturi de personalitate, tipuri de
conductori auto, obiective urmrite la formarea conductorilor auto)
2. Adaptarea modului de deplasare in funcie de condiiile specifice
3. Identific situaiile periculoase d.p.d.v. al pierderii aderenei i
vizibilitii
4. Contientizeaz existena factorilor de risc
Elementele conducerii preventive
cunotine teoretice i practice: normele de circulaie rutier/
conduit preventiv, tehnicile de conducere n siguran, efectele negative
asupra conducerii generate de starea psihic
prevederea: capacitatea conducatorului de a anticipa situaii care ar
putea deveni periculoase
- imediata (deduci in timpul conducerii);
- indepartata (inainte de a pleca la durm)
vigilena: capacitatea conducatorului de a observa si de a fi atent
permanent la tot ce se intampla in jurul lui.
- drum (stare, semnalizare, geometrie)
- ceilali participani la trafic
- autovehiculul pe care l conduce (aparatura de bord, zgomote)
20

judecata: capacitatea conducatorului de a analiza situatiile din trafic


si de a gasi cele mai bune solutii la problemele care se ivesc pe parcurs.
- prompta ;
- rapida ;
- selectiva
ndemnarea: capacitatea conducatorului de a executa in mod corect,
in siguranta si rapid manevrele autovehiculului

Timpul de reacie
In condiii normale este 1,5 secunde. La un conductor auto nceptor
creste la peste 3 secunde
Depinde de:
starea psihica/ emoionala
vrsta, starea de sntate
consumul de alcool, medicamente, droguri
oboseala, lipsa somnului
complexitatea si numrul de stimuli
- Tr este mai mare in cazul stimulilor neateptai
- Tr este mai mare cu cat informaia este mai ampla si mai complexa

Tehnica de rezolvare a problemelor de trafic


cuprinde 5 etape:
1. sesizarea = capacitatea de a privi, vedea, observa i culege informaii
formarea ipotezei
Se face n mod activ (se caut, se urmrete, se detecteaz informaii) sau
pasiv (ateapt s vad ce se ntmpl)
Metode de a sesiza de a detecta pericole:
- privete n faa vehiculului regula celor 15 secunde
- pstreaz imaginea global a situaiei
- menine ochii mobili
- pstreaz o soluie de rezerv
- se asigur c este vizibil
2. identificarea = capacitatea de a nelege semnificaia informaiilor
sesizate i legtura acestora cu propria persoan ca participant la trafic
Dac este atent i corect, conductorul auto poate observa i identifica
orice situaie din trafic.
Tehnicile de identificare rapid a obiectelor i fenomenelor, precum i
nelegerea raporturilor lor cauzale se capt prin educaie i experien.
3. prevederea = anticiparea mental a evoluiei evenimentelor i
elaborarea, pe aceast baz a variantelor comportamentale corespunztoare
21

situaiei date
Presupune cunotine teoretice i un registru amplu de soluii
corespunztoare diverselor probleme
4. decizia = procesul psihic care determin alegerea unei variante
comportamentale ca soluie concret a problemei de trafic
5. execuia = punerea n practic a soluiei decise acionarea comenzilor

Situaii periculoase
Variaii de aderen

Scderea vizibilitii
Oboseala
Obinuina

Accidentul de circulaie
Cauzele principale ale accidentelor auto sunt in ordinea importantei
urmatoarele:
- imprudenta
- lipsa de experienta
- conditia fizica necorespunzatoare a conducatorului auto
- drumuri sau puncte periculoase
- starea tehnica deficienta a masinii
- semnalizarea stradala insuficienta sau gresita.
Frecventa maxima a accidentelor este in amurg. In primele 15-20 minute
de mers se produc cele mai multe accidente.
Securitatea pasiva a masinii devine mai slaba pe masura ce masina
imbatrineste.
Coliziunea frontala are cele mai grave consecinte, a se evita pe cat posibil
patrunderea pe contrasens pentru ca se aduna vitezele celor doua masini.

Obiective urmrite n adaptarea modului de


deplasare
Cand ma urc la volan sunt calm si stapan pe mine. Las orgoliile puerile
si conduc bine si sigur.
Conduc numai pe ceea ce vad, nu pe presupuneri sau banuieli
Privesc in toate oglinzile si in unghiurile moarte la fiecare plecare de pe
loc.
Merg cu viteza potrivita dupa vizibilitatea pe care o am. Viteza mea mi
22

permite s vad toate semnele de circulatie, marcajele si semafoarele. Mereu


pot opri in siguranta.
Privesc mult in fata masinii si baleiez cu privirea mult dincolo de
marginile laterale ale drumului.
Stiu permanent ce se intampla in spatele si in lateralele masinii mele.
Iau curbele cu viteza adecvata pentru a putea vedea orice obstacol apare
si a putea opri in siguranta. Iau curbele corect, pe sensul meu de mers.
Trec prin intersectii cu viteza redusa si privesc in dreapta si in stanga
dupa orice obiect ce ar putea intersecta traiectoria mea. La virajele de pe
stradutele inguste ma asigur la perfectie, elimin orice risc
Cand merg cu spatele ma asigur la perfectie si merg incet.
Dozez franarea, dupa necesitati.
Intuitia imi da cele mai bune solutii mereu
Imi propun s mi perfectionez mereu capacitatea de a anticipa traficul
E greit s ai senzaia c permanent ai lucrurile sub control. Poi s fii tu
supertare, tot se ntmpl s ai momente de scdere sau pierdere a aderenei.
Iar dac vrei s sari capra nici un sistem nu poate s te mpiedice, ele nu snt
fcute s corecteze erorile umane ci doar s amelioreze efectele lor.

Principii:
1. Indicatoarele sunt niste bucati de tabla. Zebra e o vopsea data pe
asfalt. Semafoarele sunt niste becuri colorate ca alea de pom. Sa ne gandim
la acest lucru. Indicatoarele si semafoarele, in sine, nu-ti ofera nimic. Doar
conventiile dintre oameni, privitoare la acestea, ne fac sa calatorim intr-o
oarecare siguranta cand ne ghidam dupa conventiile respective, stranse in
articole de lege. Conveniile ns nu sunt inviolabile iar sigurana noastr
cere s anticipm pe ct posibil nclcarea lor de ctre celali.
2. Desi pare aproape indestructibila, masina e o tabla destul de ordinara,
conceputa sa fie slaba, sa se deformeze la impact, sa absoarba socurile. Orice
lovitura a masinii de un corp dur, chiar si la 20 de km pe ora inseamna daune
importante. Deci bani aruncati, nervi, timp fara masina, carnet suspendat.
3. Masina are o tona cel putin. Un om are pana in 100 si ceva de kg. In
fine, majoritatea. A atinge oasele si carnea unui om cu o tabla de o tona, chiar
si cat numai ai pornit masina, inseamna poate chiar a-i lasa probleme de
sanatate pe viata. Nu pleca de pe loc niciodata, nici in ambuteiaje cand te
misti doar 2 metri, fara sa te uiti in oglinzi si in unghiurile moarte.
4. Ideea N-ARE CE SA VINA e paguboasa. Are ce sa vina de peste
tot. Si cand esti pe sens unic poate sa vina cineva din sens opus care ori nu a
vazut semnul ori nu e interesat de el, poate sa apara ceva de oriunde. Nu te
uita de cateva ori si o sa te convingi.
5. Esti langa casa, te-ai relaxat. Gresit. Poti sa te relaxezi cat de cat numai
dupa ce masina este incuiata si te-ai indepartat de ea. Multe probleme pot
aparea in locurile pe care le cunosti la perfectie. Pe langa bloc, pe stradutele
23

pe care ai copilarit, etc. Stii fiecare piatra, stii semnele pe de rost, stii toate
unghiurile, poti merge cu ochii inchisi. Dar, surpriza: pentru unii locul e nou!
Nici cand ai oprit masina nu te-ai relaxat, caci trebuie atentie, dupa cum stim,
si la deschiderea portierei. Nu e bine sa o deschizi peste un scuterist sau sa-i
dai cu ea in cap unui copil cand trece pe langa tine cu mama lui de manuta.
Cand stii ca ti-a intrat in sange sa te asiguri si sa mergi preventiv?
- Cand constati ca atunci cand mergi pe jos, prin aglomeratie sau locuri
speciale, cum ar fi scari intortocheate, colturi, mergi ca si cum ai fi cu
masina. La fiecare schimbare de directie arunci ochii intr-o parte si peste
umar, cand faci "depasiri" te asiguri si mai bine, te uiti mult inainte sa vezi
pe ce culoare sa o iei, te uiti unde trebuie sa ajungi cand ai de facut un
"viraj", nu dai coltul ca orbetele ci usor, uitandu-te daca nu vine careva in
fuga si sa dea peste tine, etc.

nainte sa va urcati la volan


- Actele ... uitati-va bine sa le aveti la voi.
- De fiecare data cind se foloseste masina este bine sa aruncam o privire
la cauciucuri.
- Daca avem un drum de facut trebuie sa ne stabilim traseul, sa ne
asiguram ca autovehiculul este in stare buna de functionare, ca este dotat cu
tot ce ar avea nevoie, si nu in ultimul rand sa ne odihnim foarte bine inainte
de a pleca undeva, fie si pana in oras.
- Este recomandabil la vreme de noapte sa nu pleci singur
- Atentie la parasolare fiindca pot masca anumite indicatoare. Nu se
recomanda agatarea de parbriz sau de geamul din spate de jucarii miscatoare
sau fixe deoarece distrag atentia, impiedica vizibilitatea la depasire si
dezobisnuiesc conducatorul auto de uitatul in oglinzile retrovizoare.
- Se recomanda bavete de cauciuc inapoia rotilor pentru a reduce
stropirea celor din spate
- Nu se recomanda bagaje pe acoperis: scad stabiliatatea masinii
ridicind centrul de greutate si cresc consumul de combustibil.
- In portbagaj, bagajele cele mai grele se pun cit mai jos. Nu se pun
toate greutatile si nici 2 persoane grele pe aceeasi parte a masinii.
- Portiera este reper dimensional pentru distanta laterala de siguranta
fata de alt autovehicul
Ce face un om experimentat cind se aseaza prima data la volanul unei
masini pe care nu o cunoaste ?
- Intri in masina, asezi scaunul in pozitia corecta astfel incat cand intinzi
mana stanga si o asezi pe partea superioara a volanului sa stea pe volan
incheietura mainii. ncerci jocul volanului. Te uiti in toate oglinzile si le
24

pozitionezi pentru tine. Te uiti la pedale si executi de cateva ori miscarea de


ridicare a piciorului de pe acceleratie si mutarea pe frana. Dupa ce consideri
ca ti-au intrat in obisnuita miscarile functie de distanta dintre pedalele
respectivei masini, treci la etapa urmatoare.
- Te uiti la schimbator, vezi daca te pricepi care sunt vitezele, daca nu,
intrebi. Dupa ce ai aflat, tot cu masina fara motorul pornit, apesi ambreiajul
si schimbi in toate vitezele de mai multe ori, ca si cand ai merge. Asta fiindca
fiecare masina are chichitele ei si te poti trezi ca ai pornit si nu-ti intra intr-o
viteza. Deci apesi ambreiajul si 1-2-3-4-5, 4-3-2-1- punctul mort.
- Dupa ce ai vazut cum e cu vitezele, pornesti masina. Cu schimbtorul
in punctul mort te joci putin cu acceleratia, de cateva ori, urci la 2000 de
ture, lasi la 0 iar urci si tot asa, sa fii obisnuit cu acceleratia.
- Apoi pornesti. Cum ai pornit, mergi o bucata scurta si dupa ce ai o
oarecare viteza, sa zicem un 30km/h ciupesti frana sa vezi cum reactioneaza.
Repeti de cateva ori aceasta miscare pana simti frana.

Plecarea corecta de pe loc:


a) intorci capul in partea dreapta, cu coada ochiului acoperi unghiul mort
b) urmatoarea oprire a privirii, din miscarea capului, este in oglinda din
dreapta
c) urmatoarea oprire a privirii este in oglinda din interior
d) apoi oglinda din stanga
e) apoi unghiul mort din stanga
Deci, la fiecare plecare de pe loc se face aceasta rotatie a privirii. Dupa un
timp, rotatia completa a privirii prin unghiurile moarte si oglinzi intra in
reflex, nu mai necesita niciun efort. Si merita! Acest obicei ajuta mai ales in
cazul mersului prin locurile foarte aglomerate unde e o adevarata nebunie si
intr-o zi aceast deprindere i poate salva masina sau viata ori sanatatea unui
pieton/motociclist/biciclist si pe tine te poate scapa de parnaie si probleme de
constiinta.
Atentie la cazurile speciale, cand sa zicem masina este intr-o curba, sa
spunem la dreapta, poti fi pe trotuar, orientat cu botul masinii pe directia de
mers si sa vrei sa iesi in strada, iar in spate se face o strada, sau o bretea care
vine din dreapta. O simpla privire in unghiul mort din stanga nu asigura
vizibilitatea necesara ca sa-i vedem pe cei care vin repede din spate.
Intoarcem capul mult, ne uitam si prin luneta si ne asiguram ca am vazut cat
trebuie. Pot aparea si alte cazuri, de aceea la volan se mai si gandeste functie
de locul in care suntem.

Reducerea "unghiului mort"


Oglinzile trebuie reglate cat mai spre exterior pentru reducerea la maxim
unghiului mort.
25

Fiti foarte atenti cand schimbati banda, depasiti, etc la motociclisti aflati
in unghiul mort! Pe aia nici nu trebuie sa-i acrosezi, e suficient sa le tai calea
si sa-i dezechilibrezi si ajung in sant.
Daca in oglinzi mai devreme ai vazut o masina si peste 20 de sec n-o mai
vezi te mai asiguri o data ca poate e in unghiul mort.
O chestiune esentiala, folosita in oras dar si pe autostrada: uitat in oglinda
retrovizoare, in cele laterale si peste umar (treci pe banda din stanga te uiti
peste umarul stang, si vrei la dreapta, idem) In felul asta acoperi unghiul
mort.
Ptr reducerea unghiului mort nu stiu o solutie mai buna decat o asigurare
temeinica, asa cum a mai zis cineva: sa dai si cu ochii peste umeri in functie
de manevra pe care vrei sa o faci.
Exista masini cu dotari Super, extra, etc ... care au senzori ce te
avertizeaza de distante si unele in functie de distantele dintre masina ta si alte
obiecte/masini din jur. Insa ceea ce ne putem permite: o secunda, timp in
care aruncam o privire peste umeri, este suficienta.
Exista oglinzi panoramice care se pun peste sau in locul retrovizorului
central dar utilizarea lor este obositoare pentru sofer.

Variatiile de aderenta
Localizare:
- acolo unde drumul este mai tocit/ lustruit: viraje, intersectii, zone cu
trafic intens, zone de frinare, etc.
- acolo unde drumul este acoperit cu praf: durmuri de tara, linga santiere,
pe marginile mai putin umblate
- acolo unde sunt raspinditi lubrefianti: statii de autobus, linga cai ferate
sau statii de utilaje agricole, etc.
- pe drumuri umede (ploaie, etc.)
Condiii:
Pornirea de pe loc / demaraj: plecare cu treapta a II-a pt. a micora
puterea n roi;
Patinarea pe carosabil acoperit cu polei, mzg, ghea: nu se accelereaz
Acvaplanarea
Pierderea controlului direciei datorit vitezei mari pe carosabil ud ce
conduce la ruperea aderenei datorit pierderii contactului dintre roat i sol.
Evitarea se face prin reducerea vitezei i folosirea anvelopelor fr grad
mare de uzur.
Deasemeni se folosete frna de motor i se manevreaz uor direcia.
Mersul debreiat - reduce aderenta rotilor
26

Ocolirea unor obstacole neprevzute aprute brusc


Atentie la:
- grupurile de persoane (inclusive cele de pe refugiile de tramvai): copii
care tisnesc printre picioarele adultilor sau adulti care fac un pas inapoi
ferindu-se de gesturile altora
- turmele de cai din care pot tisni minji care sa taie soseaua
- turmele mari in care daca intram ne putem distruge masina: mai bine
asteptam 2-3 minute pina traverseaza soseaua
- nu e bine sa te bazezi numai pe semnalizare cind faci o manevra,
invariabil trebuie sa te asiguri correct
Soselele cu circulatie redusa prezinta risc mai mare pentru
- copii
- animale nepazite/ speriate/ neobisnuite cu autovehicolele
- pasari domestice care traverseaza soseaua in zbor la sol sau in mers
Ocolirea unor obstacole aprute brusc
Manevrele brute conduc la derapaj i rsturnarea autovehiculului
Este necesar intervenia controlat, orice manevr presupune i
redresarea acesteia
Frnarea se face scurt pentru a evita blocarea roilor, apoi se ocolete

Virajele
Taierea virajelor duce masina pe sensul opus.
Suprafata transversala maturate de masina in curbe este mai mare decit
cea in linie dreapta, astfel ca masinii ii trebuie la viraje o largime mai mare
de drum.
In viraje daca rotile din spate dau o deriva mai mare decit cele din fata
masina supravireaza, iar daca cele din fata produc o deriva mai mare atunci
subvireaza. Deriva se poate transforma in derapaj sau invers, in functie de
gradul de aderenta al drumului. Fara pasageri in spate masina subvireaza, iar
cu pasageri poate supravira (se poate compensa marind presiunea in pneurile
din spate la supraincarcari)
Suprainnaltarea mediana a soselei (bombamentul) constituie un avantaj in
cazul virajelor la dreapta (reduce riscul de derapare) si un dezavantaj (creste
riscul) in cazul celor la stinga. Apare o oarecare compensare datorita faptului
ca virajul la stinga se face cu o raza mai mare, la dreapta fiind mai strins.
Atentie la viraje pe drumurile cu o singura banda pe sens, mai ales la cele
lipsite de vizibilitate: cel din fata poate taia virajul incalcind marcajul
lontgitudinal median, iar spre acostament latimea poate fi redusa de o
gramada de pietris sau de un grup de persoane.
Tehnica efecturii virajului
o reducerea vit. nainte de curba
o adaptarea vit. la gradul de dificultate al curbei
27

o pstrarea vizibilitii
o pstrarea unei rezerve de putere pt. o buna stabilitate
o rotirea uoar a volanului n direcia de deplasare a punii
o evitarea frnrii brute, a bruscrii direciei i folosirea lanurilor
antiderapante
o meninem uor i constant pedala de acceleraie pe tot parcursul curbei,
urmrind astfel s nu intervin cumva frna de motor i accelerm uor cand
ajungem in varful curbei

Viteza
Viteza corecta este aceea care iti permite sa procesezi toate informatiile de
care ai nevoie pe segmentul de drum si in situatia in care esti.
Intr-o zona necunoscuta mergi mai incet si te uiti dupa indicatoare
If vizibilitate < 50 m nu depasesti si reduci viteza.
Este preferabila reducerea vitezei in panta, pe poduri/ viaducte
Este bine sa conduci astfel incit sa poti opri pina unde vezi soseaua libera.
Regula de fier: Nu accelerezi decat in masura in care portiunea pe care ai
vizibilitate e acoperita de capacitatea de a frana pentru viteza respectiva. Mai
bine ajungi 10 minute mai tirziu decit niciodata.
Exemplul 1:
Mergi pe banda 2, intr-o coloana de cateva masini, pe banda 1 e un
troleibuz care se apropie de statie, iar in fata lui vezi ca e liber. Iti faci
socoteala ca dupa troleibuz o sa intri imediat in banda 1 si o sa iei toata
coloana, caci e libera deh, vezi ca e liber. Deci pui semnalul, doar esti un
conducator ok, si dupa troleibuz intri accelerand. Buf! BUBA. Ce s-a
intamplat? Un imbecil mergea pe contrasens. E drept, incet, dar mergea.
Exemplul 2:
Mergi pe banda 2, 1 e mai libera. Un tip din fata ta se baga pe 1 si ii
trage forje. Ce, tu esti mai prost? O iei dupa el si blana, blana, blana, blana,
pe langa prostii care abia se taraie pe banda 2. Dupa curba POC, iar BUBA.
Pe banda 1 era oprit un camion de la lucrari publice, semnalizat doar cu un
popic aflat la 3 metri de el.

Manevrele
Trebuie sa ai in minte cind faci manevre cele 4 principii: asigurare,
semnalizare, prioritate si incadrarea in timp si spatiu.
In mers nu te bazezi pe semnalizare numai, ci asociezi asigurarea
temeinica.
Nu e bine sa mergi pe muche de cutit niciodata: nu conduci la limita
posibilului in curbe, intersectii si mai ales in depasiri.
28

Trebuie sa-ti arunci ochii si sa vezi lucrurile cu mult inainte.


Trebuie sa gandesti nitel fazele dinainte, dar sa le gandesti bine.. apoi sa
cunosti cat de cat masina, cat poti sa te bagi cu ea. Sa stii bine dimensiunile,
sa-i dai blana pe niste stradute libere cand ai ocazia si sa vezi cum se
comporta la 3-5 mii de ture, apoi fa niste franari sa vezi si cu alea cum e si
cat te tin. Te ajuta mult chestiile astea sa-ti faci niste repere despre ce poti si
ce nu poti sa faci.
E bine sa invatam sa nu ne uitam "sub nas" in timpul mersului ci mult
inainte, ca sa putem anticipa ce se va intampla.
Nu te obisnui ns ca in mers pe drumurile mai lungi sa te uiti pierdut in
fata si sa te doara in fund de ce se intampla in spate. Asta te poate costa viata.
Chiar daca banda ta e libera cat vezi cu ochii, sa te uiti frecvent in oglinzi. Sa
stii tot ce se intampla in spatele tau si creierul tau sa analizeze aceste
informatii functie de traficul de pe sensul opus si de pe strazile care dau pe
sensul tau de mers.
Exemple
1) Tu poate mergi linistit cu 80-90, ai banda libera cat vezi cu ochii, te
gandesti departe si din spate vine unul cu 200, din sens opus vine un tir, el se
vrea sa se bage in fata ta la mustata, tu habar n-ai ce se intampla si te agata.
Daca l-ai fi vazut venind te pregateai, poate te trageai putin dreapta si
scapati amandoi.
2) Vii pe banda 1 si urmeaza sa faci la dreapta peste 100-200 de metri. In
fata ta pe banda nu e nimic. Esti primul, esti smecher in sfarsit. Asa ca ii dai
in goarna sa castigi 3 secunde. Treci pe langa un autobuz care merge linistit
pe banda 2. N-ai nicio treaba, interesul tau e sa treci de intersectie repede. Te
apropii de intersectie, esti un meserias si te uiti dupa locul unde vei face la
dreapta, sa stii ce si cum, si deodata ZDRANG! Te trezesti in copac. Soseaua
avea 3 benzi si o domnisoara super cu un Tuareg nou-nout luat de prietenul
ei arab a venit brusc de pe banda 3, prin fata autobuzului si te-a ciufulit rau
de tot.
Ce trebuia sa faci? Sa nu treci ca vantul prin dreptul autobuzului care iti
obtura vederea asupra benzii 3, iar cand treceai de el intai te uitai daca nu
vine tare ceva de acolo din banda 3 si pe urma te uitai in dreapta.
3) Mergi pe 2, pe 1 nu e nimic, urmeaza sa faci la dreapta, pui semnal sa
schimbi banda pe 1 si linistit ca nu e nimic intri direct in banda, adica adanc,
nu gradat. De pe 2 sau chiar 3, de undeva mult din spate vine un X6 intra
direct pe 1 cu 110 la ora si te spulbera.
4) Sa zicem ca vii pe banda 2. Pe banda 1, mai in departare, vezi o
masina oprita cu avariile, care blocheaza banda. Dupa acea masina, la o
oarecare distanta, tu vrei sa faci dreapta. Vezi ca dupa masina oprita cu
avariile nu mai e niciun obstacol, asa ca iti faci socoteala sa intri imediat, la 1
metru in fata ei. Pui semnalul in apropierea ei, te asiguri, cand stii precis ca
29

nu mai are loc nimeni sa intre printre voi, pac intri in banda 1. SI POC:
Imbecilul cu avariile puse a plecat deodata de pe loc.
Daca lasai 10 metri dupa ce treceai de el si intrai in banda 1 cand il vedeai
in oglinda scapai.
Merita sa faci asta, chiar daca uneori o sa se intample sa pierzi o pozitie,
ca o sa se bage altul imediat pe banda 1. Nu-i bai. Intri la sigur dupa 2
secunde.
Cnd ai n faa ta un trailer care ncetinete i bag semnal:
- spre stnga: nainte de a vira pe banda inferioar ca s-l devansezi, casc
ochii i vezi dac nu cumva n dreapta se desprinde vreun drum !. Se poate
ntmpla ca trailerul s se angajeze la stnga pentru a vira optim spre dreapta,
uneori fr s se mai complice n timpul manevrei cu schimbarea semnalului
de la stnga la dreapta. Atenie mare: virajul la stnga se produce mai lent
dect cel spre dreapta, iar remorca v va mpiedica s vedei la nceput cum
cabina face rondou spre dreapta ! Ignorarea unei astfel de posibiliti se poate
termina tragic, virnd spre banda inferioar pentru devansare luai din plin
accelerare n bot cabina trailerului....
- valabil este i reciproca, fericit vezi cum nenea cu trailerul se duce de pe
benzile superioare pe banda 1 i tu calci acceleraia, pentru a vedea cu groaz
cum cabina apare cu un hocus-pocus drept n faa ta, angajat perpendicular
pe direcia ta de nnaintare
Este recomandata la mersul cu spatele pe linga semnalizezarea directiei
pe care te vei incadra, sa se bage avariile, ca masura suplimentara de
avertizare pentru ceilalti parteneri de trafic. Se considera ca luminile albe nu
se vad ziua la lumina puternica si asa pui si avariile.

Oprirea
Atit inainte cit si dupa oprire este necesara asigurarea (evitam lovirile din
spate).
La oprire, daca nu pastram o distanta corespunzatoare fata de cel din fata,
nu putem iesi de pe banda la necesitate. Mereu atentie la cel din spate cand
pui frana. De multe e greu sa mentii un echilibru intre atentia pe care trebuie
sa o acorzi celor din fata si aceea orientate spre pericolele care pot veni din
spate, dar cu experienta devine mai usor.
Daca va pregatiti sa virati la stanga si va opriti langa axul drumului nu va
opriti cu rotile directionate spre stanga, volanul se invarte numai la plecare
pentru ca daca Doamne fereste intra cineva in voi din spate, sa nu va impinga
pe contrasens.
Mentineti o distanta suplimentara in momentele cand nu va uitati in fatza,
si aceste momente sa fie cat mai scurte.
La imobilizarea pe carosabil dupa aprinderea luminilor de avarie se adauga
30

dupa coborirea din masina triunghiurile reflectorizante la distante variabile,


mai aproape daca e vizibilitate buna sau mai departe daca e vizibilitate
proasta.
Reparatiile la masina nu se fac pe carosabil ci pe un drum lateral sau
cimp.
Oprirea motorului in timpul mersului e o prostie. Ti se blocheaza volanul
si daca faci ditamai accidentul iti iese pe nas farama insesizabila de
economie de carburant. Sau si daca o prastie de masina careia nu i se
blocheaza volanul, poate ai nevoie sa accelerezi intr-o secunda sa scapi de
unul care iti taie calea. Si nu poti si o iei in plin.

Frinarea
I) Franarea in 3 etape
- avertizarea celui din spate
- franare de reducere semnificativa a vitezei,
- franare usoara, pentru oprire fina si sigura
1. Lasam pana la masina din fata o distanta suficienta pentru siguranta.
Nu trebuie sa mergi in fundul masinii din fata ca sa mergi tare. Poti sa ai
aceeasi viteza, fie si 80 sau mai mult, si daca stai putin mai in spate. Abia ai
vizibilitate mai buna in fata, si poti anticipa mai bine ce se va intampla si nici
nu vei fi suprins de o franare puternica a celui din fata.
2. Cand vedem ca urmeaza sa franam se recomanda:
a) privim in oglinda din interior, pentru a vedea ce distanta este intre
masina noastra si urmatoarea din spate
b) incepem franarea din timp, in primul moment foarte usor, practic
important este doar sa se aprinda becurile de frana, sa vada cel din spate ca
franam. Atat de usoara sa fie aceasta apasare, incat masina practic nici nu isi
va incetini miscarea.
c) pe portiunea urmatoare, dupa ce soferul din spate a observat ca
franam, incepem franarea mai puternica. Este perioada cu cea mai tare
franare, cand reducem semnificativ viteza masinii.
d) pe ultima portiune, cand ne apropiem de masina din fata, viteza
trebuie sa fie deja foarte mica, incat daca la cativa metri de masina din fata
dam peste o portiune de mazga sau gheata tot sa putem opri in siguranta
e) pe ultimii centimetri, cand masina se misca foarte usor, urmeaza
manevra de finete care ne recomanda ca meseriasi: cand masina e gata gata
sa se opreasca NU ii punem capac la frana, apasand pana la fund si oprind
masina cu o smucitura (cum fac majoritatea amatorilor), ci exact invers:
ridicam piciorul de pe frana, si masina se va opri firesc, fara nicio smucitura.
Abia dupa ce s-a oprit complet masina, reapasam frana si o tinem apasata
pana cand pornim iar.
II) Despre frna de motor:
31

1. Dac micorez turaia motorului, beneficiez de frn de motor. Frn


mai puternic dac sunt ntr-o treapt inferioar i slab dac sunt ntr-o
treapt superioar.
2. Dac piciorul drept prsete pedala acceleraiei i ncep s aps
pedala frnei, lucreaz n plus i sistemul de frnare. Acest sistem este foarte
eficace numai dac aderena este bun.
3. Dac merg pe un drum alunecos, sunt mereu cu grij deosebit i,
merg cu vitez de valoare mic. Treapta a 3-a este deja cam mult i se poate
folosi numai pe un segment de drum care nu are nici o ameninare. De ce?
Fiindc frna de motor n treapta 3 nu este destul de eficace. Voi merge cu
motorul accelerat, fie n treapta 3, fie n treapta 2. Motorul s fie accelerat
astfel ca reducndu-i turaia, frna de motor s foloseasc i s nu fiu nevoit
a apsa puternic pedala frnei, provocnd astfel blocarea roilor. Ceea ce ar
duce la derapare, pierderea controlului volanului i oprirea motorului, adic
lipsa frnei de motor. Pe un drum alunecos, dotarea cu ABS m scutete de
blocarea roilor, de derapare, de pierderea complet a controlului volanului
dar, nu mbuntete aciunea frnei. Lungimea drumului i timpul pn la
oprire nu se scurteaz. Nu in intervalul de timp cat schimbi viteza se
blocheaza rotile, daca franezi constant, ci imediat dupa ce ai retrogradat,
daca ambreizi brusc. Cred ca toti ati observat ca atunci cand retrogradezi,
daca ridici brusc piciorul de pe ambreiaj, fara sprit de acceleratie, sau fara sa
se foloseasca ambreiajul dublu, masina va "da in nas". Acela e momentul
cand, daca franarea e foarte aproape de limita de aderenta, frana de motor va
bloca rotile, pentru foarte putin timp.
4. n orice situaie i pe orice fel de drum voi merge cu o vitez care s
permit msuri sigure i imediate. oferul cu mult experien spune c nu
garanteaz imposibilitatea de a i se ntmpla evenimente neplcute. Aceast
convingere m determin s fiu mult mai circumspect n timpul conducerii.
5. Adaug c n cteva cazuri extreme, pe drum alunecos, am vrut s
nlocuiesc efectul dotrii cu ABS, apsnd sacadat pedala frnei. Am fost
mulumit de rezultat dar niciodat nu eram ntr-o situaie critic. Am
schimbat de multe ori n treapta inferioar pe timpul frnrii i am avut
rezultate bune. Dac vreau s schimb ns, din treapta 3 direct n treapta 1,
mi trebuie un exerciiu. n timpul ct maneta trece din treapta 3 spre treapta
1, eliberez scurt timp pedala ambreiajului accelernd motorul.
Exista probleme in a aprecia distantele la frinare ... O distanta sigura in
mers (se numeste distanta de siguranta) fata de cel din fata pentru ca spatiul
de franare sa fie si el sigur ... ar fi de 2 secunde la viteaza de mers. In
calculul ei intra atat factori psihologici (oboseala, viteza de reactie, etc.) cat
si fizici (viteza, carosabilul (natura lui si umezeala de pe el), pneurile
(materialul, uzura lor), etc) incat nu iti poate da nimeni o formula absolut
sigura!
La frinarea de urgenta cu totii auzim sfaturi ca: pompati frana ca sa
32

mentineti controlul directiei, daca vine cineva spre tine (pe contrasens) mai
bine sari santzul, etc. insa in practica cei mai multi soferi nu au prezenta de
spirit necesara, si nu fac altceva decat sa calce frana cu toata puterea si sa
inchida ochii.
III) Diverse
Cum intra unul in fata noastra luam piciorul de pe acceleratie (si suntem
si gata de frana), si refacem astfel distanta de siguranta.
Pentru a evita situatia neplacuta de a frana brusc pe trecerea de
pietoni
- la presemnalizarea trecerii ridici piciorul de pe acceleratie si il tii
deasupra franei si, daca vezi pietoni franezi din timp usor si calm ca sa aiba
timp si cei din spate. Observa bine trecerea si intentia pietonilor si daca sunt
in apropierea trecerii este mai bine sa opresti. Ii inviti apoi elegant sa
traverseze dupa care i-ti poti continua drumul. Fii cu atentie la frana de
motor insa: in asemenea conditii franezi dar din spate nu exista nici un
indiciu asupra franei tale (nu se aprind stopurile)
- cand nu ai presemnalizare si vezi trecerea, iti inchipui ca ai
presemnalizare si faci la fel. Cand te apropii serios de trecere, si la fel vezi ca
nu ai pe nimeni (0,5 m), accelerezi usor, si schimbi viteza a III-a.
- pentru pietonii care iti ies dintre masinile de transport marfa arunci o
privire scurta pe sub rotile masinii si daca vezi ceva picioare e clar ca ar
putea sa-ti iasa in fata.

Intersectiile
Ca sa nu ramii blocat in intersectie la semafoarele cu cronometru la
ultimele 2 secunde de verde poti sa opresti ... indiferent daca ai masini in
spatele tau si mai ales daca e o intersectie mare ... si nu ai timp sa treci sau
nu ai unde sa te duci ... sau daca nu poti trece in siguranta ...
Cind insa nu mai poti opri in conditii de siguranta cand se face galben mai
bine e sa treci de interesectie decat sa risti sa te trezesti cu cineva in .... dos.
Daca tu ai 50 la ora, in fata e semaforul pe verde si esti la mai putin de 15
metri de el si se face galben, poti eventual calca acceleratia, nu frana, si treci
de intersectie (altfel risti la fel, sa te trezesti pocnita in spate pentru ca o
masina opreste in medie de la 50 km/h in approx 10-15 metri, dar asta
presupune franare de urgentza, caz in care e posibil ca cel din spate sa nu
reactioneze destul de rapid). Exista si posibilitatea ca sa se lanseze un
meserias perpendicular pe tine dar redusa, mare atentie insa la masinile cu
drept de circulatie prioritar cum ar fi Salvarea.
Cand treci pe verde sa nu ai impresia ca nu se poate intampla nimic. Nu
trece cu muzica la maxim si cu ochii numai inainte, caci daca te izbeste
camionul de pompieri care alearga la o interventie ai cam terminat-o cu
soferia si cu viata. S-a intamplat de multe ori. Sau poate vine cineva pe rosu.
33

Prin intersectie se trece uitandu-te in toate partile in timp ce treci cu viteza


mica, nu cu blana ca ai vrut sa prinzi verde. Chiar daca ai forjat-o sa prinzi
un verde, exact cand intri in intersectie ai redus viteza si ai baleiat cu privirea
cat mai mult in stanga si in dreapta dupa lucruri ce ar putea intersecta
traiectoria masinii tale. Te uiti mai ales dupa unele masini care sunt oprite in
centrul acesteia ca sa-ti dea prioritate de dreapta daca nu sunt alte vehicule
care trec.
Exemple:
- s zicem c eti pe banda 3 din 3, ai voie nainte i la stnga, tu mergi
inainte, cel din faa ta nu a dat din timp semnal c va face stnga i te-ai
blocat pentru cteva secunde. Normal, ncetineti ct timp cel din fa ia
virajul, iar apoi, nervos, n spume c ai pierdut 2 secunde extraordinar de
preioase pentru tine, dai un pri de sare turometrul la 4000. Tocmai cnd,
cel de pe banda 2, vznd c eti blocat pre de o secund pune semnalul
stnga i face i el viraj, cci tocmai i zisese nevast-sa GICULE, AI UITAT
C TRECEM PE LA PIA? De acord, manevra lui nu este regulamentar,
dar dac tu ai fi mers linitit, constant, ai fi accelerat treptat i nu cu pri, ar
fi trecut i el i nici tu nu peai nimic. Dar pentru c ai fcut spume aiurea,
POC!
- Exemplul este valabil i atunci cnd, n situaia de mai sus, te apuc
nervii i n loc s atepi 1 secund s i se elibereze banda te arunci pe banda
2 s nu pierzi timp, i din nervi, din neasigurare perfect, o frigi. i poate
mai ru accidentezi pe cineva care merge pe 2 roi, c i-ai aruncat ochii n
fug la asigurare i ai srit.
- Eram pe banda 2 din 2, in fata mea unul a dat semnal stanga sa intre in
benzinarie. Asigurat in oglinzi, dat semnal dreapta, trecut pe banda 1, l-am
depasit, am dat semnal stanga din nou, MA ASIGUR si cand sa schimb
banda ... idiotul se razgandise si o forja tare inainte sa recupereze terenul.
Cati dintre voi faceti asta? Stiind ca ala avea semnal pus stanga si era liber in
fata lui, sa stea linistiti ca nu are cine sa vina pe banda 2?
- Iar pe partea dreapta e si mai de belea, poate ca exact cand schimbi de
pe 3 pe 2 cu o asigurare doar in oglinda sa apara exact atunci unul care
schimba de pe 1 pe 2 sau un vehicul pe doua roti.
n acele intersectii in care ai voie la dreapta pe galben/ verde
intermittent:
- acorzi prioritate tuturor pietonilor si autovehiculelor care au drept de
circulatie
- m-am obisnuit sa verific secundele semaforului ptr pietoni, deci nu
doar culoarea, trecerea si trotuarul de langa tine ci si secundele, sunt pietoni
care tasnesc de pe langa vreun chiosc de ziare cand secundarul arata 2-3
secunde de rosu si nu-i foarte placut sa te trezesti cu ei asa.
34

- eu ii invat pe elevi sa nu treaca daca becul nu arde (ma refer la virajul


dreapta) si sa astepte verdele general.
Stim cu totii cat de mult astepti ca sa intri dintr-o intersectie cu
indicatoare pe un drum cu prioritate.
- Dimpotriva soferii care se afla pe drumul cu prioritate sunt relaxati si
numai semnalizeaza la apropierea de respectiva intersectie virajul catre
drumul fara prioritate sau cazul celor fara experienta la apropierea de
respectiva intersectie uita semnalul pus.
- De multe ori suntem tentati sa ne luam dupa semnal si sa intram sau
nu pe drumul cu prioritate fara sa luam in calcul ca unul poate sa nu
semnalizeze sau sa uite semnalul pus. Pentru siguranta in acest caz trebuie
urmarita mai degraba viteza de deplasare a celui aflat pe drumul cu prioritate
fiindca e clar ca cel care vrea sa vireze va incetini chiar daca nu are semnalul
pus dar in ultima clipa il pune (fara folos) iar cel care nu vrea sa vireze dar
are semnalul pus nu va reduce viteza.
E bine s stai o clip n plus s gogonezi ochii n intersecie, dac soarele
se afl n partea spre care vrei s virezi. Pentru c lumina i bate direct n
ochi cnd te asiguri n direcia respectiv, poi scpa amnunte eseniale (din
acelea care ignorate se las cu Buuuum !)
Cand avem de facut un viraj sa ne uitam mult dincolo de el pe drumul pe
care intram, ca sa pricepem unde trebuie sa ne plasam ca sa fie mai bine.
Cnd ne apropiem de o intersectie semaforizata ne uitam la semafor inca de
la distant si functie de culoarea lui, ne grabim sau dozam viteza din
ridicarea piciorului de pe acceleratie. Ne uitam in oglinzi sa stim ce si cum e
prin spate si pe langa noi, ne lamurim unde e mai bine sa fim plasati cand
vom ajunge la intersectie si, procedand astfel de multe ori vom reusi sa avem
un mers uniform si in timp ce noi inca vom avea viteza se va face verde si
prin schimbarea inspirata si din timp a benzii vom ajunge chiar inaintea celor
care s-au grabit degeaba si au stat pe loc la rosu.
Despre un obicei prost si foarte raspandit
- Dupa o vreme, se instaleaza un obicei prost de tot, care cuprinde doua
greseli. Fara indoiala o sa-l recunoasteti si daca va plasati la o intersectie de
strazi o sa observati ca este o eroare frecventa. In momentul cand
conducatorul auto ajunge la o intersectie de drumuri si se asigura pentru a da
prioritate inainte de a executa virajul, lasa masina sa se miste putin.
- Deci sa zicem ca respectivul face dreapta: sta cu capul intors spre
stanga, si masina este aproape oprita, dar inca se mai misca nitel. Si
conducatorul auto o lasa asa si deplasandu-se usor pe directia pe care
urmeaza sa se inscrie sta cu capul intors in partea opusa. Apoi mai face o
greseala si mai grava: cand vede ca din stanga nu mai vine nimic, elibereaza
ambreiajul si viteza automobilului creste putin, in timp ce capul lui este inca
35

in miscarea de intoarcere si nu are privirea atintita in locul de deplasare al


masinii.
- Deci doua greseli grave, care pot produce un accident, la un moment
dat. Un pieton sau biciclist, un copil sau un caine pot aparea dintr-o parte ca
sa treaca prin fata masinii si il luam sub roti sau pe capota direct.
- Corect se face astfel:
- iti stabilesti locul unde ai maxima vizibilitate pentru asigurare
- opresti masina complet, adica ingheti rotile
- intorci capul pentru asigurare
- in momentul cand vezi clar poti face virajul intorci capul pe
directia pe care urmezi sa te deplasezi
- si pleci in directia respectiva daca e liber
- cand deja ai terminat virajul, masina e dreapta si ai fotografiat ce
este in fata, arunci o privire in oglinzi pentru a vedea exact ce s-a schimbat in
spatele tau in secundele cat tu ai executat virajul. Fiindca poate veni cineva
foarte repede si este bine sa stii cat mai din timp.
Un caz deosebit apare n locuri aglomerate, unde sunt numai dou
benzi pe sens, fr band de stocare pentru vehiculele care vireaz la stnga.
La semnalul verde, circulaia pe direcia nainte din ambele sensuri i pietonii
care opresc circulaia spre dreapta a vehiculelor ar putea obliga vehiculele
care vireaz la stnga s nainteze n intersecie pentru a nu o bloca i s
execute apoi virajul prin dreapta centrului. Se poate tolera acest traseu numai
n mprejurri nepotrivite virajului prin stnga centrului.

Depasirile
Depasirile trebuie sa dureze cit mai putin. Ele se incep cu o viteza deja
superioara celui din fata. Aceasta se poate obtine raminind putin in urma si
apoi demarind pentru a putea depasi.
Aprecierea justa a vitezei masinii din fata este foarte grea si orice greseala
este foarte periculoasa. Aprecierea se face de obicei observind viteza cu care
creste imaginea ei, dar de la distante mari este imposibil. La 500-600 m chiar
daca aceasta merge cu 100 km/ h face impresia ca sta pe loc. Cel mai bine
asadar este sa depasesti cind soseaua din fata este libera. Chiar in acest caz,
depasind un camion sau o caruta, in momentul cel mai critic acestea ne pot
taia drumul spre a intra intr-o curte sau drum de cimp. De aceea este bine sa
privim partea stinga a soselei si daca vedem ca exista vreun podet, fintina,
curte, etc este bine sa nu depasim decit dupa ce trecem de ele.
In caz de erori, cei care sunt depasiti trebuie sa realizeze greseala celuilalt
si sa reduca viteza deplasindu-se cit mai mult spre dreapta. (de exemplu cnd
cel care depete dup ce intr pe band n faa ta frneaz brusc, astfel c e
bine de principiu s ai grija sa te dai usor in dreapta si sa reduci viteza luand
36

piciorul de pe acceleratie cand respectivul a trecut de tine.)


Depasirile camioanelor / autobuzelor:
- sunt mult mai periculoase deoarece:
- din cauza latimii mari a acestora nu se poate vedea daca in fata lor
merg sau nu alte vehicole
- soferii camioanelor/ autobuzelor din cauza latimii mari ale platformelor
nu vad nici macar jumatate din latimea drumului din spate, astfel ca nu
remarca masinile care intra in depasire si, din cauza trepidatiilor cabinei nu
vad clar in oglinzile retrovizoare. Deasemeni zgomotul caroseriaei si al
motorului acopera claxoanele celorlalti participanti la trafic.
- inainte de a depasi in aceste cazuri, este bine sa rulam la o distanta mai
mare in spatele lor, circa 100 m mergind putin spre stinga deoarece:
- se vede daca din sensul opus vine vreun vehicol
- avem mai multe sanse sa fim remarcati de conducatorul camionului/
autobuzului
- evitam surpriza neplacuta a triplarii din spate
- evitam surpriza unei frinari bruste a celui din fata
- cei din spatele nostru realizeaza mai devreme intentia noastra
- evitam stropirea parbrizului cu noroi
- putem vedea pe sub camion/ autobuz daca in fata acestora exista vreun
vehicul/ pieton care traverseaza drumul
- trecerea spre stinga trebuie facuta progresiv si cu atentie, nu brusc
- trecerea pe linga camioanele/ autobuzele stationate se face cu piciorul
pe frina, nu pe acceleratie

Rampa/panta
In serpentine atit la urcare cit mai ales la coborire trebuie sa privim nu
numai virajul din fata noastra, ci si drumul pe 100 m dincolo de cotitura care
adeseori este vizibil.
Virfurile de rampa prezinta 2 pericole
- lipsa de vizibilitate
- scaderea aderentei dupa trecerea culmii cu viteza mare (risc crescut
in caz de necessitate viraj sau frina)
Frinarile in panta trebuiesc executate mai devreme (distanta de frinare
fiind mai lunga), deoarece datorita inclinarii soselei aderenta este redusa.

Conducerea de noapte si oboseala la volan


Conducerea de noapte
Avantaje ale conducerii de noapte
- sosele mai libere
- uzura mai mica a motorului (praf mai putin, temperature uleiului mai
mica in special vara)
37

- cauciucurilor (in special vara)


- frinelor (lipsa aglomeratiei)
- consum mai mic de combustibil
Dezavantaje:
- in cazul iluminarii cu lumina farurilor sectorul de drum vizibil este
subtantial mai redus decat in timpul zilei
- perceperea distantelor si a vitezei de deplasare a unui alt autovehicul se
face cu dificultate.
- lipsa de vizibilitate laterala
- orbirea de catre farurile celor din sens opus
- accentuarea gradului de miopie
Oboseala
Aceasta duce la scaderea capacitatii de concentrare si la marirea
timpului de reactie. In intervalul 03:00 - 07:00 este probabil sa existe un
maxim al acesteia, precum si in perioada in care in mod normal dormiti (ex:
somnul de dupa-amiaza).
Alcoolul si oboseala reprezinta o combinatie de factori care pot duce la
accident rutier:
- riscul crescut de adormire la volan
- sunt greu de vazut:
- pietonii imbracati in haine inchise la culoare
- platformele vehiculelor incarcate cu busteni sau bare lungi de
depasesc spatele acestora, daca limitele incarcaturii nu sunt semnalizate
luminos.
Varsta
Scaderea acuitatii vizuale pe timp de noapte incepe de la varsta de 20
ani. Cu trecerea vremii cantitatea de lumina care va strabate corneea, scade.
Cu fiecare aproximativ 15 ani aceasta cantitate este injumatatita, astfel incat
la 60 ani aveti nevoie de 3 ori mai multa lumina decat la 20, pentru a percepe
aceleasi detalii.
Parbrizul si farurile vara se acopera de insecte strivite
Soferii fara experienta si incepatorii sunt mai predispusi accidentelor in
aceasta perioada.
Mediul ambiant
Soselele de culoare mai deschisa (beton) permit o viteza mai mare (grad
de vizibilitate superior, conduc la oboseala mai mica a ochilor si permit
revenirea vederii dupa orbirea cu farurile celor din sens opus, mai rapid)
Iluminarea cu lumina galbena menajeaza ochii, orbirea remanenta este
38

mai redusa.
Ce e de facut:
- Pregatiti-va corespunzator de drum:
- dormiti pentru a evita ca oboseala sa se instaleze in timpul calatoriei,
evitati consumul de alcool.
- Pregatiti-va autovehiculul:
- parbrizul si luneta trebuie sa fie curate si fara zgirieturi. Din cind in cind
in mers, chiar daca ai senzatia ca nu e necesar, e bine sa opresti sa stergi
parbrizul, luneta, farurile si mai ales ochelarii. Un parbriz usor bombat
reduce gradul de orbire.
- nu folositi surse de iluminat in masina (lanterna, brichete, etc.) care pot
cauza orbirea temporara. Luminile tabloului de bord trebuie sa fie cit mai
reduse si sa nu se reflecte in parbriz.
- reglajul farurilor: conducatorul trebuie sa se convinga personal ca faza
de intilnire nu orbeste ducindu-se la 30 m inaintea masinii pentru a constata
ca farurile il lumineaza de la pamint numai pina la genunchi. (mai ales la
camioane, unde deseori reglajul se face in mod gresit fara incarcatura)
- nu se circula cu faza de intilnire defecta. Nu se circula fara luminile din
stinga functionale (autovehicolul poate fi confundat cu o motocicleta si
acrosat)
- este utila o oglinda retrovizoare cenusie spre a evita orbirea de la farurile
celor din urma.
- farurile de ceata montate inclusive in spate scad riscul de lovire din
spate.
- Conduceti preventiv
- In timpul calatoriei pastrati-va o viteza la care puteti fi sigur ca aveti
timp de reactie. Orientati-va de unde incepeti sa distingeti obiectele si
intrebati-va daca aveti timp de reactie in acel interval. Conduceti cu viteza
care va permite sa opriti pina acolo unde vedeti.
- Nu mergeti pe principiul ca 'toate sunt iluminate sau reflectorizante'.
Multe mijloace auto agricole nu au ca lumina decat farurile, si aici includem
tractoarele si combinele. De asemenea biciclistii si pietonii pot fi dificil de
vazut deci pregatiti-va si pentru aceasta eventualitate. De fapt puteti intalni
pietoni care traverseaza si pe autostrada asa ca nu trebuie sa fiti surprinsi
- Nu priviti fix intr-un punct: obisnuiti-va cu o miscare triunghiulara a
ochilor: coltul din dreapta, drept inainte, apoi un punct chiar langa masina ce
se apropie de pe contrasens, apoi pe linia ce desparte cele doua sensuri de
mers, la jumatatea distantei dintre masina dumneavoastra si cea de pe sens
opus.
- Uneori pentru a reduce solicitarea, este preferabil sa tii trena altei masini
care circula cu viteza convenabila si serveste drept paravan. Preferabil (avind
39

in vedere ca autoturismele au geamurile din spate largi), este preferabil sa ne


postam in spatele uni autocamion rapid. Dezavantajul este insa ca inghitim
praful de la acesta (nu si pe soselele umede, pe acestea insa apare pericolul
stropirii cu noroi)
- Folosirea luminilor:
- Fazele se schimba de la 200 m distanta intre vehicule le care vin din
sensuri opuse (odata cu scaderea vitezei la limita de siguranta si marirea
atentiei, tinind cit mai bine dreapta) si de la 100 m daca circula pe acelasi
sens (limina sa nu depaseasca portbagajul celui din fata).
- Comutati pe luminile de drum dupa ce ati trecut de vehiculul de pe
contrasens si in nici un caz in fata acestuia la cativa metri, pe motiv ca 'ati
trecut'.
- Semnalizarea cu farurile se poate folosesi si la intersectii.
- Cum va feriti de farurile celor care vin de pe sens opus pe timp de
noapte
- Nu priviti la farurile celui din fata ci spre inainte la linia pe care o urmati
sau, tinand ochii putin mai spre partea dreapta a drumului (adica daca drumul
este marcat, sa incerci sa te orientezi pe banda ta privind axa din dreapta )
efectul de orbire este astfel mai putin pronuntat. Se poate insa ca intr-o curba
sa incerci sa privesti spre inainte, si apoi sa te trezesti ca iti vine unul din fata
si iti taie curba cu razele de lumina.
- Daca ati fost 'orbit' de un vehicul de pe contrasens, reduceti viteza pana
cand considerati ca acuitatea vizuala v-a revenit la normal, insa daca este atat
de orbitoare lumina celor din fata nu va ramane decat sa opriti
- Atentie marita
- in zonele rurale:
- uitati-va dupa animale, pietoni (care pot fi chiar in stare de ebrietate)
sau biciclisti, mai mult sau mai putin semnalizati.
- Depasirile:
- masinile de pe sensul contrar par mai aproape decit in realitate
- este bine ca dupa ce semnalizam depasirea sa facem avertizare cu
citeva schimbari de faza rapid si insistent, dar nu de la o distanta prea mare ci
atunci cind trecem spre stinga (manevra utila in special la depasirea
camioanelor/ autobuzelor)
- Virajele
- se pot intilni vehicule care stationeaza fara a fi marcate cu elemente
reflectorizante la distantele utile.
- virajele complet vizibile ziua, noaptea nu se vad decit partial, din
cauza faptului ca lumina farurilor bate numai pe directia inainte
- anticiparea adaptarii vitezei la curba respective este mult mai dificila
- virajele la stinga se vor lua cu faza de drum (ne facem remarcati mai
devreme fara a-i orbi pe altii) si cele la dreapta cu faza de intilnire (evitam
orbirea celorlalti). Se poate intra cu lumina de intalnire si la stinga. Asta va
40

va permite sa observati luminile altor participanti la trafic mai din timp.


- farurile de ceata (camp larg ce lumineaza bine lateral) sau cele
suplimentare orientate paralel cu rotile directoare amelioreaza vizibilitatea in
curbe
- Panta/ rampa
- fundurile de vai si virfurile de rampa sunt locuri unde vizibilitatea
dispare aproape complet
- se trece pe faza de intilnire cu mult timp inainte de a ajunge la virful
de rampa (soferii de camioane fiind mai sus vor fi orbiti cu mult inaintea
noastra, altfel)
- atentie mare la vehicolele/ pietonii/ animalele/ obstacolelel de dupa
virfurile de rampa
- Trecerile de nivel cu calea ferata
- lipsa de vizibilitate la barierele plasate in curbe
- pericolul ca bariera sa fie deschisa gresit este mai mare
- un sofer orbit de luminile farurilor vede mult mai greu bariera
- Ce nu este indicat sa faceti:
- Exista o conceptie conform careia ochelarii de condus noaptea, cu
lentile portocalii sau roz, favorizeaza vederea pe timp de noapte. Nimic mai
gresit; desi pot face imaginile percepute mai placute, acestia au un
dezavantaj major: reduc vizibilitatea soferului in zonele mai intunecate,
astfel incat timpul pe care il aveti la dispozitie la aparitia unui obstacol va fi
mai scazut. A nu se confunda insa cu ochelarii cu lentile perfect transparente
si acoperite cu un strat AR (Anti Reflex) care au doua avantaje: minimizeaza
reflexia din lentile si maresc indicele de transmitere a luminii catre ochi.
Acestia doar minimizeaza aberatiile optice inerente lentilelor oftalmologice.
- Nu folositi excesiv faza de drum. Dincolo de faptul ca aceasta constituie
o abatere de la Regulament, nu veti face decat sa provocati alti conducatori
sa procedeze la fel, reducandu-va astfel spatiul de reactie.
- Nu considerati distanta pana la o masina dupa luminile sale! Acestea
variaza de la model la model si nu pot constitui un reper. Din experienta, nu
o data s-a intamplat ca ceea ce consideram "lumina de intalnire" a unei
masini, aflata departe, sa fie "lumina de pozitie" a unui aiurit, aflat foarte
aproape.
Oboseala la volan
Trebuie sa ne gandim la doua situatii diferite: la drum lung, respectiv
dupa o zi lunga de serviciu in drum spre casa in oras.
La drum lung o solutie temporara e sa deschizi un pic geamul sa intre aer
proaspat, tragi pe dreapta in prima parcare si cobori, faci cativa pasi, iti
intinzi bratele si picioarele, si daca simti ca ti-ai revenit un pic, continui
drumul, daca nu, si situatia o permite, dormi putin, chiar si 5-10 minute ajuta.
Poti opri la o statie de benzina/ popas/ fintina ca sa te stropesti/ speli pe fata
41

cu apa rece. Poti sa-ti masezi ceafa urechile si ochii repetat, apasat cu ambele
miini. Insa toate acestea nu se pot face in traficul aglomerat din oras.
Oboseala este la fel de periculoasa pentru soferi ca starea de ebrietate.
Multi soferi fie nu cunosc, fie nu tin seama de cateva semne ce te
"anunta" ca esti obosit, ca devii somnolent, ca poti adormi la volan si ca este
cazul sa te opresti in cea mai apropiata zona sigura sa dormi 20 de minute
sau macar sa iei o pauza si sa bei o cafea, un ceai negru, o ciocolata (trebuie
tinut insa cont de faptul ca sunt necesare cam 30 de minute pentru ca efectele
cafeinei sa se faca simtite) si sa faci putina miscare.
Semne care ar trebui sa-i atraga atentia unui sofer experimentat (si sa nu
fie ignorate):

ai dificultati in a-ti fixa privirea

clipesti des

ai ochii impaienjeniti

casti des

iti fug gandurile in alta parte

nu-ti amintesti ultimii km parcursi

iti "cade capul"

te sprijini cu umarul de usa/geam

nu mai esti atent la drum

nu mai poti "tine banda" bine, calci frecvent linia de demarcare

te apropii prea mult de vehiculul din fata sau de marginea drumului


Gandeste-te din timp daca nivelul de oboseala resimtit iti permite sa mai
continui drumul sau nu! Gaseste un loc unde poti atipi. Cea mai buna solutie
impotriva oboselii la volan este o scurta repriza de somn de aproximativ 15
minute. Se considera ca acest interval de 15 minute este ideal pentru a te
odihni si totusi nu suficient pentru a cadea intr-un somn profund din care iti
va fi mult mai greu sa te trezesti.
Noaptea e bine sa lupti contra somnului stind de vorba cu un pasager.
Deasemeni, reglajul spatarului cit mai aproape de verticala scade riscul de
adormire (mult mai mare cu spatarul lasat in spate).
O doza de bautura energizanta sau o cafea elimina efectele oboselii pentru
un interval de 90 de minute dupa ce a fost absorbita. Dar nu uita ca aceasta
masura este doar de scurta durata si te va ajuta eventual sa ajungi in siguranta
la un loc mai bun unde poti sa dormi mai multe ore. Majoritatea soferilor
care simt oboseala in timpul condusului incearca sa se mentina treji prin
deschiderea geamurilor sau a radioului. Energizantele si produsele de genul
acesta au un pacat: in timp ce oboseala "naturala" se instaleaza treptat, cand
trece efectul energizantului ramai brusc in "pana de curent".
Cateva sfaturi pentru a evita oboseala la volan
- Evit drumurile, manevrele, devierile de la traseu inutile
- Pe cat posibil, fa schimb din cand in cand cu cineva la volan. Planifica-ti
traseul dinainte si include opriri din timp in timp;
42

- Incearca sa gasesti rute care iti mentin atentia treaza mai degraba decat
drumuri plictisitoare de tipul autostrazilor;
- Inainte de a urca la volan pentru o perioada mai lunga de timp, asigura-te ca
ai baut multa apa si ai mancat ceva frugal - deshidratarea te poate face
letargic (letargica)
- Confortul la volan este esential. Daca faci cu schimbul la condus, schimbati pozitia scaunului ori de cate ori preiei volanul;
- Mentine interiorul masinii aerisit si nu purta haine prea groase sau prea
stramte care ar putea sa-ti diminueze din libertatea miscarii.
- Dupa fiecare doua ore de condus, fa o pauza de aproximativ 15 minute;
- Evita sa conduci mai mult de opt ore pe zi;
- Dormi aproximativ 11 ore intre intervalele de condus;
- Evita sa conduci dimineata devreme pentru lungi perioade de timp daca nu
ai dormit bine sau chiar deloc ori seara dupa o zi plina la serviciu.
Majoritatea accidentelor au loc intre 2 si 6 dimineata si intre 2 si 4 dupa
amiaza, atunci cand corpul da randament minim.
In concluzie prima forma de oboseala ce poate sa se observe la volan este o
nereusita sau o reusita mai greoaie la o anumita miscare sau gest.
Tips & Tricks
Aprecierea distantelor in fata
Eu am rezolvat problema asta simplu: m'am dat jos din masina in diferite
etape sa'mi fac o idee cum vedeam de la volan si unde era masina. chit ca se
uitau unii ciudat la mine, eu stateam si masuram si imi faceam repere, asa
reusesc acum sa trec si la o palma de obstacol si nu odata sau din nimiereala,
pur si simplu am invatzat dinstantele. nu trei sa faci asta decat de cateva ori
iar apoi scapi de probleme.
Un tip de inceput: cand nu mai vezi un reper sau obstacol, pentru ca te'ai
apropiat prea mult de el, nu inseamna ca'l si lovesti (ba ai sa fii surprins cat
spatiu mai e). incearca sa te apropii de un zid cu masina, da'i pana crezi ca te
lovesti de el, iar cand crezi ca nu mai merge da'te jos si vezi cat de aproape
esti. s'ar putea sa ai surprize.. apoi incearca cu un obstacol mai jos decat
capota ta, poate fi si o sticla de plastic, tot asa, incearca sa te apropii cat mai
mult de ea, dar fara sa o atingi. daca la faza cu zidul ai reusit sa opresti la o
palma, acum sigur vei fi surprins.
Insa eu fac altfel:nu ma dau deloc jos din masina ca altii;am reusit sa ma
pot intinde pana la scoate capul pe geamul din dreapta,in timp ce controlez in
continuare ambreiajul fara mari probleme.
Senzorii sunt buni,de exemplu,pentru invatarea distantelor!Pai il auzi ca
piuie si stii ca mai ai 30 cm;asa te prinzi mai repede singur de cum sta
treaba,nu trebuie sa te mai dai jos de cinshpe ori din masina.Apoi poti
renunta la ei.
43

Circulaia n mediul urban respectiv rural


Factori de risc urbani
trafic intens
numr mare de intersecii
starea necorespunztoare a drumurilor
i nsuficiena locurilor de parcare
pietonii
Msuri de conduit preventiv urban
alegerea judicioas a traseelor
evitarea deplasrii n orele de vrf
asigurarea la circulaia n intersecii
adaptarea vitezei de deplasare la condiiile de trafic
folosirea mijloacelor de transport n comun
Factori de risc rurali
drumuri deteriorate
semnalizarea necorespunztoare a mijloacelor de transport
prezena, pe carosabil, a pietonilor, copiilor, animalelor
obstacole nesemnalizate
transporturi de ncrcturi agabaritice
Msuri de conduit preventiv rural
sporirea ateniei
pstrarea distanei laterale fa de animale, grupuri de copii i pietoni
avertizare sonor i optic din timp
adaptarea vitezei de deplasare
Conducerea pe ceata
Ziua pericolul de accident este mai mare ca noaptea, din cauza
aglomeratiei si din cauza faptului ca lumea tinde in generala sa mearga cu
viteze mai mari.
Cea mai buna solutie ar fi sa trageti pe dreapta, sa aprindeti avariile si
pozitiile pentru a face masina cat mai vizibila si sa asteptati ca ceata sa se
ridice.
Ceata poate veni in valuri. Aceasta poate trece rapid de la densitatea la
care nu poti vedea la 10 m in fata la o vizibilitate aparenta de 100 m si
inapoi, in interval foarte scurt. Evident, cu cat viteza dumneavoastra de
deplasare este mai mica cu atat aveti posibilitatea si timpul necesar sa evitati
eventualele probleme aparute.
Cand intrati in ceata, verificati-va oglinzile retrovizoare si apasati usor
pedala de frana. Aceasta miscare este menita sa-i avertizeze pe conducatorii
auto care vin din spate asupra intentiei dumneavoastra de a reduce viteza.
Folositi faza de intalnire si eventual farurile de ceata! Daca in mod
normal folosirea fazei mari la apropierea de alte vehicule este o contraventie,
44

in acest caz este total nerecomandat; tot ce veti obtine va fi un halou de


lumina prin care nu veti mai vedea nimic!
Verificati-va din cand in cand viteza! Involuntar, multi conducatori auto
cresc viteza odata cu adaptarea la noile conditii. Incercati sa observati
distanta la care obiectele 'ies' din ceata si ganditi-va ca aceea va fi distanta
dumneavoastra de franare maxima.
Folositi stergatoarele de parbriz si dezaburirea.
Fiti foarte atenti! Alti conducatori s-ar putea sa nu foloseasca luminile
proprii.
In cazul in care parcati pe langa drumul principal, asigurati-va ca ati scos
masina complet de pe drum.
Conducerea pe ploaie
Atenie la nervozitatea mrit a participanilor la trafic!
- este mai grea deoarece
- scade vizibilitatea (vederea este stinjenita de picaturile de apa de pe
parbriz) in special
noaptea (se intuneca marcat culoarea soselei, gradul de iluminare al farurilor
este scazut de picaturile de apa si noroi, asfaltul ud reflecta luminile
masinilor de pe contrasens)
- aderenta cauciucurilor pe sosea scade
- mai putin pe soselele de beton aspru si curat (-20 %)
- pe soselelele asfaltate (-50 %)
- pe soselelel gudronate ( sub 50 %)
- cel mai mult pe dungile vopsite pe asfalt sau la inceputul ploii
cind se formeaza din
praf si apa mizga (sub 2/3 ) Cu cit soseaua este mai murdara (praf, frunze,
ulei) cu atit aderenta este mai mica.
- Pe soselele ude aderenta pneurilor tocite complet scade cu 50%
dar creste pe soselele
uscate
- Patinarea (in mers sau pe loc)
- tipuri
- fara blocare rotilor doar la viteze mici autovehicolul urmeaza
traiectoria imprimata
de conducator
- cu rotile din fata blocate traiectorie indiferenta de bracaj/
viteza/ sosea pe directia
inainte
- acvaplanarea la viteze relativ mari pe ploaie foarte puternica
sau la balti mari, fara a
putea pastra controlul directiei/ acceleratiei/ frinei
- la blocarea rotilor din fata cu patinare pe directia inainte trebuie sa
45

slabim putin frina, pentru


ca rotile reincepind sa se invirteasca sa putem relua controlul directiei
- daca rotile din fata ramin blocate si ne indreptam spre trotuar/
bordura, se indreapta directia
pentru ca lovitura sa nu se produca din flancul rotilor, ceea c ear cauza
distrugeri mai mari
- Derapajul (numai in mers)
- deviatie laterala inafara traiectoriei dorite produsa in genral de rotile
din spate
- cauze
- drum alunecos
- blocarea rotilor din spate
- depasirea vitezei limita in viraje
- miscarea ampla si brusca a volanului la inceputul unui viraj sau
chiar pe linie
dreapta
- patinarea/ suprainvirtirea rotilor motrice
- inclinarea laterala a soselei pe drum alunecos
- dezumflarea brusca a unui pneu
- mai rapid cu rotile din spate blocate decit cu ele patinind prin
suprainvirtire
- Depasirile pe soseaua uda
- Se pornesc stergatoarele de parbriza inainte de a ne apropia de
masina din fata
- Se merge la distanta de masina din fata pentru a nu fi stropiti
- Trecerea se face cit mai spre stinga inainte de a incepe depasirea
- Incrucisarile cu alte masini
- Se pornesc in prealabil stergatoarele de parbriz
- ploaia torentiala
- Cand ploua cu galeata si nu mai vezi nimic in fata , nu mai conduci . Lasi
totul si tragi pe dreapta .
- Atentie la geamuri, se pot aburi rapid.
Condusul masinii pe timp de iarna
Faceti verificarea de iarna la masina.
Alegeti o solutie de buna calitate pentru parbriz. Sunt unele produse pe
baza de metanol. Metanolul e toxic, mai bine a se evita. De asemenea se
poate ca detergentul folosit de producator sa fie inadecvat si produsul sa lase
urme.
La inceputul iernii se vor turna in broaste cateva picaturi de fluid special
de degivraj, sau macar glicerina (de la farmacie).
Bateria sa fie in buna stare, incarcata si cu contactele cu cablajul greu
46

curatate, nesulfatate si unse.


Pentru iarna, prima recomandare este CAUCIUCURI DE ZAPADA. Nu all
seasons ci de zapada. Tractiunea e de 2-3 ori mai buna decat cu cele normale.
Asadar o investitie in sigurantanu strica. Macar pe rotile motoare.
Este indicat ca sa avem la noi indiferent de sezon (mai ales masini mai vechi)
o mica trusa de scule, buji de rezerva, bobina de inductie, fise, sufa de
remorcare, cabluri electrice pentru pornire, un spray pt deblocarea piulitelor,
manusi de protectie, lanturi anitderapante, o rezerva de combustibil, antigel,
o toporisca, becuri de rezerva inclusive pentru farurile de ceata, deasemeni o
laanterna eficienta (daca trebuiesc facute cumva noaptea reparatii sau
montare de lanturi antiderapante)
O lopata cu coada scurtata in porbagaj, un saculet cu 3-4 kg de nisip si un
razuitor nu sunt de loc timpenii.
Ochelari de soare - sa nu lipseasca. Iarna, unghiul de incidenta al soarelui la
orizont e mult mai mic. O sosea uda intr-o zi cu soare iarna e CRIMINALA
pentru ochi!! NU vezi decat reflectarea soarelui pe umezeala si e fffff
suparator.
Daca plecati inafara orasului sa aveti ceva mai mult combustibil decat aveti
nevoie sa ajungeti la destinatie. Este preferabil sa aveti rezervorul cit mai
plin.
Realizati asigurarea posibilitatii de a fi vazuti de ceilalti participanti la trafic,
(curatati tot autoturismul de zapada). Nu uitati sa aprindeti farurile pe faza
scurta si in oras (si daca e cazul proiectoarele si lumina de ceata) nu ca sa
vedeticat SA FITI VAZUTI !
In general e bine ca inainte de pornire inchidem sau verificam toti
consumatorii sa fie inchisi, respectiv aeroterma, dezaburire, faruri,
stergatoare si radioul. Nu aprindeti farurile.
Pentru pornire, rotile trebuie sa fie pe directia inainte, altfel masina nu
pleaca. Pleci de pe loc usor, daca patineaza o idee buna este sa plecati de pe
loc in treapta a 2-a a cutiei de viteze. Asta va imprima un moment mai scazut
asupra rotilor, ceea ce va face ca tendinta de derapare sa fie mai scazuta.
Necesita insa o corelare mai mare intre cele doua pedale: ambreiaj si
acceleratie.
Atentie la chiciura depusa pe pneuri, faruri sau parbriz (reduce aderenta/
iluminarea/ vizibilitatea),
Atentie in diminetile umede de Noiembrie -samd. Afara pot fi +3 +5
grade. La sol temperatura poate fi sub limita de inghet si te trezesti cu
capcane de gheata, aluneci si nu stii de ce.
Zapada este: afinata, batuta, troienita, semitopita (lapovita)
Prima zapada este cea mai periculoasa. In cazul in care nu a fost aruncat
nisip, drumul devine alunecos. Un alt pericol este acela al dezghetuluiinghetului peste noapte, ceea ce duce la formarea unui strat subtire de gheata
47

pe suprafata drumului.
Atentie la cauciucurile din dreapta, caci se infunda mai usor cu zapada
afinata.
Gheata este si mai problematica. Cu cat este mai subtire cu atat este mai
greu de vazut. Gheata va persista si in zilele mai insorite de iarna, in zonele
umbrite de copaci sau cladiri. De asemenea, dupa o noapte cu temperaturi
scazute sub 0, asteptati-va sa intalniti portiuni de gheata.
Un dezavantaj este ca amestecul de apa si sare este foarte coroziv pentru
elementele metalice expuse ale masinii. Solutia este de a o spala de indata ce
vremea o va permite, insistand pe partea inferioara a ei.
Lasa distanta putin mai mare inte voi si cel din fata.
Nu opriti in panta sau pe sosea bombata daca drumul este alunecos.
Nu rulati debreiat sau cu viteza scoasa la punctul mort
Pe ninsoare abundenta folositi faza scurta si/ sau farurile de ceata.
Din cind in cind e bine sa stergem gheata depusa pe faruri sau lama
stergatorului de parbriz.
Pe timpul iernii indiferent de ce masina conduceti nu trebuie sa bruscti
comenzile masinii. Reduceti viteza indiferent de situatie, circulati cu o viteza
redusa chiar daca legea va permite ca sa circulati cu o vitaza mai mare pe
acel sector de drum.
Daca motorul se ambaleaza mai mult decit este normal inseamna ca rotile
incep sa patineze si acceleratia trebuie redusa. In general este bine sa nu
ambalati motorul prea mult inainte de a ambreia.
Este avantajos sa urmam urmele lasate de altii.Atentie insa, zapada batatorita
formeaza fagasuri (sleauri) care deviza directia. Pe de alta parte pe marginea
soselei apar brazde de zapada afinata care la atingerea lor in viteza pot devia
brusc masina inafara (pot fura volanul chiar). Un fenomen similar se
intimpla acolo unde exista noroi pe marginile soselei.
La mersul prin noroi/ zapada este de evitat oprirea, deoarece plecarea de pe
loc poate fi dificila.
La zapezi si noroaie mari, pentru ca rotile motoare sa aiba aderenta cit
mai buna:
- Pe zapada un cauciuc mai desumflat are aderenta mai buna. presiune
trebuie sa fie mai mica
cu 0,2 bar. Exemplu in loc de 2,2 bar sa fie 2,0 bar. Daca pui anvelove de
iarna presiunea trebuie sa fie mai mica cu 0,2 bar.
- Daca zapada afinata are peste 20 cm sunt necesare pneuri speciale sau
lanturi la rotile
motrice, acestea trebuind sa aiba cel putin 8 bratari transversale. Lanturile
improvizate pot duce la ruperea organelor de transmisie. Daca sunt folosite
numai pe zapada, lanturile nu produc deteriorari cauciucurilor.
- Se repartizeaza in caz de impotmolire pe rotile motoare o greutate mai
48

mare (nu se
descarca in nici un caz masina fiiindca astfel scade aderenta)
Nu e bine sa folositi frana de serviciu ci, mai degraba, cea de motor (evita
alunecarea) deoarece cu frana de serviciu rotile se pot bloca sau poti pierde
controlul. Se recomanda teste de frana si acceleratie cat este liber. Recomand
oricui este la inceput sa incerce sa vada cat il tin franele, cat poate accelera,
ajuta enorm. De fapt este necesar indiferent de experienta, ca in momentul in
care nu esti sigur de ce e pe jos, cum prinzi ocazia si ai liber in spate sa
incerci frana. Abia atunci iti dai seama cat trebuie sa tii distanta.
NU frana in curbe daca pe jos e polei/zapada, te duci de coada de nu te vezi
ABS nu-ti mareste distanta de franare decat in putine cazuri:anume cand
esti in zapada afanata,cand daca rotile s-ar bloca,s-ar afunda in zapada si
spatiul de franare ar fi mai mi,insa ABS_ul nu le permite sa se blocheze. Pe
gheata insa,ABS-ul micsoreaza distanta de franare-ca daca blochezi rotile pe
gheata te duci sanie si spatiul de franare e mult mai mare decat daca ai avea
ABS.
Daca vehiculul derapeaza, nu franati. Ridicati usor piciorul de pe
acceleratie si rotiti volanul in sensul in care derapeaza FATA masinii.
Manevra asta va va perimite obtinerea controlului masinii. Rotiti volanul
usor si nu prin miscari bruste.
Pe polei:
- se porneste in viteza II sau chiar III cu mare finete
- accelerarile se fac foarte lin
- frina se foloseste cit mai rar
- nu se ruleaza debreiat
- volanul se manevreaza la minim
- claxonul se foloseste cit mai des pentru a nu fi nevoiti sa frinam
- scadem presiunea la pneuri cu 10 %
- lanturile nu ofera aderenta prea mare, trebuie sa aiba minim 10 bratari (zale
cit mai mic si mai multe preferabil) si sa fie bine intinse. Le putem intinde
scazind presiunea la 0,5 atmosfere si umflind rotile ulterior ca mai sus. Cele
mai bune rezultate se folosesc cu pneuri speciale cu cuie cu virf de wolfram,
dar acestea sunt foarte scumpe si cam distrug carosabilul. Se pot folosi
sprayuri careacopera banda de rulare un strat aderent de sticla pisata (o
sprayere poate rezista pina la 200 km).
- daca sunteti obligati sa frinati, cautati sa treceti pe marginea drumului unde
este zapada afinata.
- poleiul ca aderenta este de mai multe feluri. Aderenta scade uscat si
grunturos > uscat neted circulat > uscat neted neumblat > umed
circulat (poleiul umed neted udat de o ploaie rece ca gheata). Poleiul care
49

incepe sa se topeasca din loc in loc este absolut criminal.


Ce faceti cand va impotmoliti in zapada?
Daca masina se impotmoleste, imediat ce s-a oprit nu ambalati motorul,
caci odata cu patinarea rotilor sub ele se sapa fagase agravind situatia.
Angajati-o in tangaj inapoi inainte (marsarier 1-3 m inapoi, apoi
inaintare) pina treceti de pasajul dificil. Rotile directoare se tin daca
tractiunea este pe spate indreptate direct spre linia fagaselor. Daca tractiunea
este pe fata se pot braca usor spre zona care pare mai convenabila. Fagasele
se desfunda eliberind zapada din fata rotilor cu ajutorul lopetii si ulterior li se
creste aderenta.
Daca masina se impotmoleste complet:
- impingem cu miinile masina cu motorul pornit
- inainte ca rotile sa fi sapat santuri prea adinci prin patinare, marim
aderenta asezind
in drumul rotilor motoare crengi, pamint, pietris, saci, covorasele din masina,
nisip scinduri, etc. (se poate in caz de necesitate curata pamint de sub
caroserie)
- se despotmoleste cu lopata
- se poate tracta. Cablul se prinde in diagonala de bratul inferior al
suspensiei fata si
masina tractoare se aseaza la o distanta de maxim 2-3 m.
Uneori noaptea in timpul manevrelor pe noroaie sau zapezi mari, pentru a
sti in care pozitie volanul tine rotile directoare drepte, este bine sa marcam
spita din stinga cu o bratara.
In caz ca am ramas blocati intre nametii pe un drum pustiu, iar situatia se
inrautateste, ninsoare viscol etc, lipsa de semnal la telefonul mobil putem sa
aprindem la o distanta apreciabila de masina covorasele interioare de cauciuc
si chiar roata de rezerva. Astfel vom avea o sursa de caldura si am putea fi
reperati (cauciucul ars degaja un fum negru si dens ce atrage atentia). Putem
chiar sa aprindem si roata de rezerva.
Incalzirea motorului iarna
Depinde de masina. La cele noi 20-30 de secunde sunt de ajuns, iar cele
vechi... nu prea reusesti sa pleci cu ele pana nu se incalzesc putin, cel mai
important e insa sa nu incalzesti motorul turandu-l excesiv, ci doar la relanti.
Ca regula generala: pornesti motorul, stergi sau cureti de gheata
geamurile si astepti pana ai vizibilitate cat de cat buna (dezaburire, etc), si
pleci, in timpul acesta si motorul se incalzeste suficient.
Consumul va creste oricum, pentru ca motorul rece consuma mult mai
mult decat cel cald (unii zic, ca inainte de a atinge 60-70 de grade, poate
consuma cu 80%mai mult.
50

Conducerea in inundatii
Daca locuiti in zone predispuse inundatiilor, parcati masina intr-o zona
mai inalta, cand mass-media anunta asemenea fenomene. Dincolo de
posibilitatea distrugerii masinii daca este lasata in apa, considerati riscul ca
aceasta sa constituie un pericol daca este dusa de apa.
Nu plecati in calatorie decat daca e absolut necesar. Considerati rute
ocolitoare ale zonelor cu inundatii.
Nu treceti prin zonele inundate decat daca sunteti siguri de adancimea
apei.
Conduceti incet si fara schimbari bruste de directie. Marind viteza, riscati
sa formati un val care sa umezeasca partile electrice sensibile ale motorului.
Folositi motorul usor turat chiar prin folosirea usoara a ambreiajului.
Evitati ca apa sa intre in sistemul de evacuare, deoarece asta ar putea opri
motorul.
Vehiculele moderne sunt echipate cu toba catalitica. Rolul acesteia este de
a asigura o reducere a emisiilor poluante. Intreg sistemul functioneaza la
temperaturi ridicate. Toba poate crapa daca este scufundata in apa. Inlocuirea
acesteia este costisitoare.
Priza de aer la autovehiculele moderne este situata in stanga-jos in
compartimentul motorului. Patrunderea unei mici cantitati de apa in acest
sistem poate duce la deteriorari considerabile. Toate motoarele sunt afectate,
dar cu preponderenta motoarele Diesel si cele cu turbo-alimentare.
Ganditi-va la ceilalti! Pastrati-va o viteza mica de deplasare, evitati sa-i
stropiti pe ceilalti participanti la trafic sau pe pietoni.
Daca masina dumneavoastra s-a oprit si nu porneste dupa un numar
rezonabil de incercari, abandonati-o si cautati un loc sigur de adapost.
Atentie pe unde calcati! Uneori 20 -30 cm de apa miscandu-se rapid va pot
ingreuna mersul pe propriile picioare.
De indata ce ati iesit din zona inundata, testati-va franele. Daca acestea nu
raspund corespunzator, strabateti cativa zeci de metri cu piciorul usor apasat
pe pedala de acceleratie. Manevra aceasta va duce la uscarea rapida a
sistemului placute de frana - discuri de frana.
Daca autoturismul dumneavoastra a stat in apa sau apa a patruns in
interior, indiferent de perioada, faceti o vizita la un atelier service in cel mai
scurt timp posibil.
Vintul puternic, grindina, fulgerele/ trasnetele
Daca vintul lateral este violent masina poate executa deviatii periculoase.
Daca pe marginile drumului sunt pomi sau cladiri atunci rafalelel vin aleator
dintr-o parte sau alta, provocind devieri si mai mari. Cele mai sensibile
masini sunt cele cu motorul pe spate.
51

Vintul puternic din fata mascheaza avertizarile sonore ale autovehicolelor


din spate. Vintul cald puternic din spate impiedica racirea motorului (desi
orice vint din spate tinde sa scada consumul de combustibil)
Grindina impune gasirea unui adapost (copac/ gang). Daca nu gasim
adapost acoperim capota si acoperisul cu presurile si pernele masinii.
Fulgerele si trasnetele (daca va surprinde pe drum o furtuna violenta cu
multe descarcari): se coboara antena radio pentru a evita distrugerile
aparatului. Nu opriti daca scade vizibilitatea marcat, linga copaci sau stilpi
care pot cadea din cauza vijeliei. In rest puteti sta linistiti inauntrul
autovehicolelor, caroseria va protejeaza de descarcari electrice chiar daca
acestea lovesc masina.
Trickuri pentru iesirea din alte terenuri grele:
O mentiune: transmisiile hidraulice se comporta mult mai bine pe terenuri
grele.
Alte tipuri de teren:
- Soselele neasfaltate: este bine sa evitam sa mergem pe marginea
drumului deoarece
putem sa prindem cuie in cauciucuri. De preferat daca drumul este uscat sa
mergem cu viteza mica, sub 40 km/h, astfel risul de perforare de catre cuie al
rotilor (in special din spate) fiind mult mai mic. Daca soseaua este noroioasa
nu prea are importanta cu ce viteza mergem, in acest caz.
- Mersul pe cimp si aratura: periculos din cauza prafului. Mai ales daca se
merge vara
pe cimp in coloana, filtrul de aer se curata zilnic.
- Iarba: rotile strivind iarba patineaza usor. Soselele neumblate cu iarba pot
ascunde
obstacole neplacute in care masina se poate propti
- Noroiul: tangajul te poate scoate
- Nisipul: Nu intrati in nisip decat daca aveti garda la sol mare...altfel nu
va va trebui mult ca
sa va impotmoliti. Cand se intampla asa ceva sa desumflii rotile. Ai nevoie si
de un compresor pentru a le reumfla cand iesi de acolo! Ia la tine o lopatica
(nu, nu de plastic) si niste scanduri pe care sa le bagi sub rotile din spate. De
unul singur, e cam greu, dar cheama pe altii sa te ajute (sa impinga) si dupa
ce ai pus mashina in miscare, gandeste-te ca esti pe gheata: evita manevrele
bruste si nu opri masina... mai ales nu accelera brusc, ca te afunzi iar in nisip.
Cu a 2-a si cu motorul usor accelerat iese...Si cu joc la ambreiaj bine
controlat sa nu scapi in extrema cealalta...in loc sa te misti...sapi
- Pietrisul: poti iesi bagind presurile sub roti
- Padurea defrisata: nu se recomanda mersul prin aceste zone deoarece se
pot produce
accidente grave persoanelor din masina si deteriorari importante ale sasiului
52

- Trecere prin vad: se face incet cu 1-2 km/ h, se evita apele adinci
(preferabil nu peste
1/ 2 m), se urmareste sa fie teren ferm (pietris sau nisip), preferabil sa se
scoata cureaua de la ventilator inainte de a intra in riu pentru a nu antrena
apa in motor. Nu se trec apele morciloase, se evita oprirea in timpul
traversarii (apa in miscare spala pamintul sub roti si masina se impotmoleste)
- Apele inghetate: pot fi trecute daca gheata are cel putin 10 cm (se face un
control
forind 3-4 gauri in gheata mai inti spre mal si apoi pina dincolo de firul apei)
Tractarea
Nu este indicat sa pornesti o masina noua,cu calculator tractata sau
impinsa
Evitarea agresivitatii
Nu fiti un sofer agresiv!
Estimati-va realist durata calatoriei. Luati in calcul starea vremii, prezenta
unor probleme in trafic, faptul ca nu veti putea merge cu 120 km/h in oras.
Daca totusi ati intarziat, nu va faceti probleme. Respirati adanc si resemnativa! Tineti minte: "Mai bine mai tarziu decat niciodata"!
Fiti un bun exemplu. Cu atat mai mult daca in autovehiculul
dumneavoastra sunt si copii sau tineri. Aduceti-va aminte ca si
dumneavoastra ati apreciat de-a lungul timpului politetea la volan.
Acordati-le celorlalti conducatori prezumtia de nevinovatie. Nu luati tot ce
se intampla ca pe ceva personal. Ceilalti conducatori pot avea intr-adevar un
motiv intemeiat sa depaseasca viteza legala, sau nu cunosc zona, sau pur si
simplu se gandesc la alt ceva decat la trafic.
Nu faceti uz nejustificat de faruri si/sau claxon. De la un nivel incolo,
efectul va fi altul decat cel scontat, producand iritare.
Puneti-va in locul celuilalt. Ganditi-va daca manevra pe care o fac este
sigura si pentru el, daca o pot efectua fara sa-l incomodez sau ginditi-va ce
ati spune dumneavoastra daca rolurile ar fi schimbate.
Cedati prioritatea acolo unde trebuie. Permiteti masinilor de politie,
pompieri, ambulanta sa va depaseasca. Dincolo de amenzile destul de mari
care se dau pentru nerespectarea regimului acestora, ganditi-va la aspectele
umanitare unde fiecare secunda conteaza!
Daca intalniti un sofer agresiv
Daca un autovehicul din spate va face semne disperate sa va dati 'la o
parte', cel mai bun sfat este sa puneti semnal dreapta si treceti pe banda
adiacenta, avand in vedere sa nu stanjeniti traficul de pe banda respectiva.
Civilizatia rutiera a atins cote atat de 'inalte' incat sunteti somat sa schimbati
banda chiar daca nu aveti nici o alta banda libera.
53

Dupa ce 'agitatul' a trecut, nu aruncati priviri suparate in directia lui. In


general, evitati contactul vizual cu acesta. Psihologic s-a constatat ca aceasta
este perceput ca o ofensa.
Daca 'agitatul' a petrecut ceva mai mult timp de 1 - 3 s in spatele
dumneavoastra, cand sunteti depasit pot aparea tot felul de sicane din partea
acestuia: puteti fi presat usor spre bordura sau sa treaca in fata dvs si sa
urmeze o frana brusca...
Trickuri diverse
Daca s-au defectat stergatoarele frecati gemul cu un mar ras, un cartof sau
cu un sapun de ras si apoi stergeti parbrizul cu o hirtie uda.
Noapte la o pana, daca nu aveti lumina, aprindeti faza de intilnire si rugati
2 persoane sa tina batiste albe sau ziare la m de faruri, veti avea astfel
suficienta lumina pentru depanare.
Pentru orientarea in cimp, bisectoarea unghiului dintre dreapta ce
prelungeste centrul cu limba mica si dreapta dintre centru si ora 1, la ceasul
tinut orizontal cu limba orara indreptata spre soare, indica sudul.
Reducerea uzurii
Alimentezi imediat ce vezi ca se aprinde pe bord becul rosu care
semnalizeaza lipsa de carburant, altfel arzi pompa de injectie (nu astepti sa
dispara tot carburantul din rezervor.)
Nu este recomandata intoarcerea volanului in timp ce masina este oprita
din considerente de uzura, este bine sa fie intr-o oarecare inertie oricat de
mica. Daca ai masina fara servo, faci "bracarile" in sens invers din miscare
pe ultimul metru, asta ca sa-ti vina mai usor (si uzezi si pneurile mai
putin,etc)
Uzura cauciucurilor este mult mai mare cind se ruleaza accelerind pina la
fund, frinind puternic sau luind virajele cu scirtiituri de roti (mai ales pe
drumurile sinuoase).
Stergatoarele nu se poarnesc pe uscat fiindca se zgirie parbrizul si se
distrug cauciucurile.
Motorul trebuie nclzit nainte de a pleca la drum. Nu se recomand obiceiul
de a pleca la drum cu motorul rece, fiindc uzura este mare. Dar
constructorul mainii afirm c motorul poate funciona fr a fi nclzit, i
zice astfel pentru c, n caz de nevoie, se poate porni la drum, cu maina
construit de el, fr o nclzire prealabil. Nu este cazul transmisiei care nu
cere neaprat nclzire.
Cind se circula la temperaturi mari ale mediului ambiant, oprirea
motorului se face dupa cel putin 2 minute de mers pe loc la relanti, pentru a-i
da acestuia timp sa se raceasca (altfel, dupa oprire lichidul de racire
54

nemaicirculind, in primele momente motorul se infierbinta mai mult decit ar


trebui)
Printre cauzele distrugerii cutiei de viteze se pot numara: introducerea in
viteze atunci cand ansamblul ambreiaj - placa de presiune nu este in totalitate
eliberat (pedala ne-apasata pana la capat, cablul de ambreiaj cu o cursa prea
mica, etc.). Sunetul care apare in acele momente este inconfundabil si nu
cred ca nu l-ati auzit in timpul scolii de soferi niciodata! De asemenea ati
realizat, probabil, ca este ceva grav dupa reactia instructorului.
La denivelari sau gropi conteaza 3 chestii:
- in primul rand diametrul gropii - daca are sub 20 de centimetri nu sunt
probleme deloc, indiferent de
groapa, chiar e indicat sa ai viteza mai mare. Daca are diametrul mai mare si
roata are timp sa cada in ea, conteaza marginile si adancimea - daca nu e
adanca poti trece linistita, daca e adanca, conteaza cat de abrupte sunt
marginile. Cel mai nasol caz este ala in care e groapa adanca si marginile
abrupte, acolo risti sa rupi masina.
- in general cele mai multe gropi sunt cele peste care poti sa treci lejer cu
viteza, dar apoi sunt si cele
in care'ti rupi masina - cel mai bine le memorezi pe astea. Decat sa franezi la
viteze mari mai bine treci cu toata viteza peste groapa, produci mult mai
putine pagube .
- cand te apropii cu viteza de o groapa mare franezi cat poti inainte. In
cazul in care te surprinde vreo
groapa sau bumper, whatever in cazul in care franezi brusc sa eliberezi
complet frana inainte ca rotile sa intre in groapa cu o secunda pentru ca
amortizoarele sa poata absorbi socul. Altfel amortizoarele sunt deja
comprimate si nu mai pot absorbi. Risti sa le faci praf si nu numai atat. E
bine sa apesi si ambreiajul cind treci peste groapa, urmind a-l elibera ulterior.
Daca masina fiind oprita si motorul merge se porneste inca o data motorul
(cuplezi electromotorul cand motorul functioneaza) se uzeaza danturile delor
doua roti dintate de cuplaj. Asta nu ar trebui sa se poata intampla, pentru ca
butucul de contact are un mecanism care nu iti permite sa dai de doua ori la
demaror fara a invarti cheia mai intai spre inapoi, intrerupand contactul.
Bineinteles, se intampla ca acest mecanism sa nu functioneze...
Unii soferi la semafor noaptea trec de la faza scurta la pozitii, iar atunci
cand se pregatesc sa plece aprind din nou faza scurta ca sa nu consume
bateria.
In stationare vara, intr-o curte sau loc pazit, pentru a evita supraincalzirea
caroseriei lasati geamurile intredeschise.
Ce nu-i place ambreiajului
> Eliberarea brusca a pedalei de ambreiaj cind maneta de viteze se afla intr55

una din viteze. Astfel, transmisia primeste dintr-o data tot cuplul maxim, iar
motorul se opreste fiind infrinat de forta de inertie a masinii. O astfel de
manevra poate distruge diverse componente ale transmisiei (axe planetare,
disc de ambreiaj etc). Pedala de ambreiaj poate fi eliberata brusc doar daca
maneta de viteze se afla la punctul mort, in acest caz neexistind pericolul
unor defectiuni.
> Eliberarea prea lenta a pedalei si in acelasi timp accelerarea puternica a
motorului duce la patinarea (cuplarea incompleta) a discului de ambreiaj.
Materialul de frictiune (ferodourile) de pe ambele fete ale discului se incing
foarte tare, iar arcurile din componenta discului de ambreiaj si care
amortizeaza socurile transmisiei se decalesc si nu mai functioneaza corect.
> Mentinerea timp indelungat a piciorului pe pedala de ambreiaj (in special
la stop, in asteptarea culorii verzi a semaforului) duce la suprasolicitarea
rulmentului de presiune si uzura rapida a acestuia.
> Sprijinirea piciorului pe pedala de ambreiaj in timpul mersului determina o
ambreiere incompleta si duce in timp la uzura prematura a ferodourilor si a
rulmentului de presiune.
> Aceleasi uzuri apar si in cazul in care sistemul de actionare a ambreiajului
(cursa pedalei de ambreiaj) este incorect reglata (pedala actioneaza prea sus).
> Fortarea repetata a ambreiajului, fie la urcarea unor pante abrupte, fie la
mersul indelungat prin zapada mare sau nisip, fie la tractarea unui alt
autoturism sau a unei rulote (apare miros de ars). Suprasolicitarea
ambreiajului in astfel de situatii produce uzura saibelor de ferodou, decalirea
arcurilor de presiune, deformarea discului de ambreiaj din cauza diferentelor
mari de temperatura etc.
> Plecarea de pe loc, folosind o treapta superioara de viteza fata de cea
indicata.
> Trecerea brusca dintr-o treapta superioara de viteza intr-una inferioara, prin
eliberarea brusca a pedalei de ambreiaj, poate duce la distrugerea unor piese
ale transmisiei.
Altele
> Nu il apasa inutil la viraje
Cauciucuri de vara/ iarna
Daca soferul sta bine (~binisor) la capitolul $$$, cele mai bune gume sunt
cele de iarna. De ce ? Deoarece sunt facute dintr-un cauciuc mai moale care
are o foarte buna aderenta pe uscat si o aderenta superioara fata de celelalte
pe ud, zapada etc. Problema este ca, datorita moliciunii acestor anvelope,
gradul de uzura este mult mai mare, se tocesc repede si trebuiesc schimbate
mult mai des. De asemenea sunt suscceptibile sa se incalzeazca vara mai
accentuat ca celelalte.
La o masina sport, pe autostrada sunt mai indicate cele de vara (vara)
56

deoarece fuge mai bine, se aseaza altfel pe drum etc. Dar pentru o masina
normala cu un sofer obisnuit (care are o viteza medie de croaziera de 120130 km/h) sunt cea mai convenabila optiune. Dar atentie si la costuri !!.
Daca "punga" e mai subtire atunci vin all seasons. Care oricum sunt un
compromis. Aderenta e mai slaba pe uscat fata de cele de vara dar mai buna
pe zapada. Cel mai bun comportament l-au avut pe asfalt ud.
Consumul de combustibil
Saptaminal verifici presiunea la pneuri, altfel daca acestea se moaie,
ajungi sa consumi mai mult combustibil decit ar fi cazul.
Viteza economica pentru autovehicole este aproximativ din viteza
maxima.
Consum mai redus se obtine ruland cu viteza constanta la o turatie a
motorului apropiata de cuplul maxim.
- Nu are rost la o circulatie normala intr-un oras, sa accelerezi puternic ca
sa pleci in
tromba de la un semafor, sa accelerezi in gol la aceleasi semafoare, sa mergi
cu viteza mare si sa pui frana brusca cand ajungi la celalalt semafor ori sa ai
reprize accentuate in trepte inferioare de viteza - toate conduc la crestera
consumului in localitati. Orice frinare in plus creste consumul, un bun sofer
folosind cit mai putin frinele.
- Se recomanda o pornire usoara de pe loc si cand ajungi la o distanta de
unde poti sa
vezi lumina urmatorului semafor si sa apreciezi daca poti intra in intersectie
sau nu, in cazul in care nu poti intra in intersectie, sa iei piciorul de pe
acceleratie si, fara a schimba intr-o treapta inferioara sa opresti lin (cat
permite treapta respectiva de viteza) actionand frana de serviciu in ultima
parte a opririi
Consumul este influentat si de numarul de consumatori auxiliari - aer
conditionat, lumini, sistemele de racire a motorului, sisteme acustice foarte
puternice (pentru a obtine puteri acustice mari in tensiuni electrice mici - 12
V, se folosesc curenti mari).
Cu viteza la punctul mort, computerul gestioneaza injectia de motorina in
acelasi fel ca turatia de la relanti, consumindu-se cca 1-1,7 l la %. In frina de
motor, computerul taie injectia total, consumul fiind 0.
Doamne singure
Situatiile neplacute: ce aveti de facut daca acestea apar. Noi le-am grupat
in patru categorii:
Calatoria
Considerati totdeauna o idee buna sa aveti o harta cu dumneavoastra.
57

Planificati-va din timp calatoria si asigurati-va ca aveti destul combustibil.


Asigurati-va ca cineva va cunoaste drumul pe care il veti urma (macar cu
aproximatie!) si timpul aproximativ de sosire.
Inchideti usile pe dinauntru!
Cand un alt autovehicul va semnalizeaza din spate cu farurile si banda intai
este libera, nu va incapatanati sa circulati pe banda a doua. S-a constatat ca
acest comportament irita, deci asigurati-va, semnalizati si schimbati banda de
mers.
Un sfat bun este acela de a avea un telefon mobil; chiar daca vorbitul la
telefon este interzis in timpul mersului in absenta unui dispozitiv tip "maini
libere", acesta va poate salva din multe situatii dificile.
O situatie deosebita se iveste atunci cand mergeti sa platiti la statiile de
alimentare. Foarte multa lume lasa 'la vedere' mobilul, poseta, cartea de
credit, banii pe locul pasagerului din dreapta sau copilul pe locul din spate!.
Ganditi-va la consecinte...
Mutati masina de langa pompa si incuiati-o cat timp platiti!
Sunt urmarita
Speram ca asta nu vi se va intampla vreodata! Dar cum ideea multora de
'amuzant' este aceea de a enerva pe ceilalti participanti la trafic ar fi bine sa
stim cum ne comportam in aceste conditii:
Reduceti viteza, dar nu opriti. Nu va indreptati spre casa, ci spre un loc
bine luminat (statie de alimentare, etc.) unde sunati din claxon si semnalizati
cu farurile. Asta ar trebui sa-i puna pe fuga pe urmaritori.
Daca sunteti fortata sa opriti, inchideti toate ferestrele si usile. Nu va dati
jos din masina. Nu loviti si nu impingeti cealalta masina deoarece manevra
aceasta poate avea consecinte greu de estimat. Opriti cu rotile inspre drum
pentru a putea pleca cat mai repede.
Ramaneti calma si increzatoare in fortele proprii si plecati de indata ce
puteti.
Probleme cu masina
In primul rand, daca asa ceva se intampla, luati legatura cat de repede
posibil cu cineva capabil sa va ajute. Nu faceti autostopul. Cat timp asteptati
va recomandam sa asteptati langa masina sau pe locul pasagerului cu usa
soferului intredeschisa; asta va crea impresia ca sunteti insotita si ca asteptati
pe cineva.
Daca se ofera cineva sa va ajute, inchideti usile masinii si purtati dialogul cu
acesta prin geamul intredeschis. O persoana dornica sa ajute cu adevarat va
raspunde intrebarilor dumneavoastra si va intelege situatia. Daca dintr-un
motiv sau altul nu aveti incredere in persoana respectiva, pretextati ca
politia/baietii de la service/prietenul dumneavoastra trebuie sa soseasca.
58

Parcarea
Parcati in zonele luminate.
Nu lasati banii, portofelul, telefonul mobil, poseta, sacosele si alte lucruri
de valoare la vedere. Nu lasati partea detasabila a casetofonului sau CD-ului
in unitate.
Dupa parcare, dati 1-2 m cu spatele pentru a putea pleca usor. Lasati-va un
spatiu fata de masinile parcate suficient pentru deschiderea usilor.
Intr-o parcare cu plata parcati cat mai aproape de iesire sau de persoana
care taxeaza.
Luati-va un reper pentru a va putea gasi autovehiculul usor la intoarcere.
Daca este posibil, intoarceti-va la masina intr-un grup.
Cheile trebuie sa fie la indemana si pana plecati din parcare, blocati-va
usile pe dinauntru.
Sfaturile anterioare ar trebui sa asigure unei doamne sau domnisoare singure
o calatorie lipsita de probleme!
Limbajul nonverbal al soferilor
Alternare consecutiva rapida faza lunga/faza scurta
Nu tineti cont 100% de semnalele cu farurile, puteti sa o patiti. Reactia cea
mai indicata ar fi in majoritatea cazurilor: "Bine ca m-a vazut, acum sa vad
ce face el..."
1. Daca esti pe drum drept si intalnesti pe cineva venind din sens opus care
semnalizeaza astfel, in general este atentionare de radar, dar poate uneori
atentiona si cu privire la alte chestii neprevazute -blocaj in urma unui
accident de ex, deci presupune sa circuli cu atentie...
Semnal cu farurile, urmat de doua degete intinse orizontal si de o miscare
a mainii spre stanga insemna: radar pe partea stanga in a doua localitate
O varianta la semnalizarea de "Atentie Politie/ radar", dupa alternarea faza
de drum/ intilnire faci cu palma in jos de 2-3 ori, semn ca lumea trebuie sa
incetineasca
2. Cel din spate poate da uneori flashuri cand i se pare ca nu mergeti destul
de repede si vrea sa va depaseasca sau sa va faca sa accelerati.
3. Daca intentionezi sa schimbi banda sau directia de mers, cel care are
prioritate si semnalizeaza astfel, isi manifesta acordul de a te lasa sa
efectuezi manevra (e util in caz ca nu-ti dai seama daca chiar nu mai
accelereaza, incetineste sau opreste).
In leg cu flashurile: 1 flash inseamna ca il lasi sa treaca/sa se bage mai
multe inseamna da-te la o parte
Atentie la alternarea fazei de drum cu cea de intalnire daca mergeti in
strainatate. Daca la noi in intersectie au mesajul de "du-te", in unele tari
inseamna "vezi ca ma duc eu".
De obicei insa, pentru atentionari de genul asta se foloseste...
59

Claxonul
1. Este utilizat pentru a transmite mesajul contrar celui despre care scriam
mai sus la cazul 2, deci exprima ideea: "Nu te baga, e dreptul meu!"
In mod exceptional, poate totusi fi folosit la permisiunea de trecere, pentru
a atrage atentia celuilalt sofer in caz ca nu a observat/reactionat la mesajul
luminos, caz in care e insotit de gestul ce indica permisiunea de a trece.
2. Daca esti la semafor si in fata ta se afla cel putin o masina, claxonul tau
prompt (prelung si/sau viguros) in secunda schimbarii culorii semaforului in
verde exprima mesajul: "Hai moshcaitzilor, miscati-va rapid. In functie de
gabaritul masinii, conotatia poate fi si "Acu' te imping de la spate!"
3. Intr-o oarecare masura legat de punctul anterior, exprima invective in
diferite grade de vulgaritate
4. Mai multe claxoane combinate, prelungi, notifica prezenta unui convoi
mortuar cu masini si eventual si persoane mergand pe jos in coloana.
Il folosesc si nuntasii care se deplaseaza dupa mireasa, la biserica etc, si,
datorita distantelor lungi merg cu masinile impodobite cu flori, baloane
samd.
5. Oare e cazul sa scriu si ca in principiu claxonul atentioneaza ca te paste un
pericol iminent?
Avarii
1. Puse in functiune timp de cateva secunde, arata multumirea ta pentru cel
din spate care ti-a permis sa intri pe banda/pe drum in fata lui.
2. Mai pot fi folosite, fara prea mult efect, cu mesajul: Stinge odata boule
faza lunga ca ma orbesti in oglinda!
3. Combinate cu pozitionarea automobilului intr-un loc cu oprire/stationare
interzisa, exprima mesajul: "Eu aici vreau sa opresc ca am o treaba si e cel
mai apropiat loc, nu am chef sa caut altul, asa ca voi descurcati-va si evitatima..."
4. Se mai folosesc si pe autostrada cand vezi un blocaj sau ceva obstacol in
fata, pentru a-l avertiza pe cel din spate ca vei frana puternic. Unele masini
pornesc automat luminile de avarie la franare de urgenta.
Atunci cand mergi la drum intins si deci ai viteza si dintr-un motiv sau
altul toate masinile din fata ta se opresc, pana sa te opresti, dai drumu la
avarii (oricat de aproape sau departe este cel din spatele tau). In felul asta ii
zici: "nu pun frana doar sa reduc viteza ci o sa ma opresc pe loc".
5. Sensul de baza: "Am o problema cu masina, aveti grija ca merg incet sau
cine stie ce s-ar putea intampla daca va tineti pe langa mine..."
6. Majoritatea soferilor le folosesc ca sa comunice si ca e posibil sa dea
inapoi...
Luminile de semnalizare
60

O semnalizare de 1-2 secunde spre dreapta inseamna in functie de situatie:


"poti sa ma depasesti" sau "depaseste-ma"
Gest cu mana
Arata permisiunea -fie pentru pietoni de a traversa, fie pentru o masina care
doreste sa treaca prin fata ta. Am remarcat ca se efectueaza in general cu
palma deschisa orientata catre directia de destinatie (de ex pt un pieton care e
in dreapta si vrea sa traverseze in stanga ta, semnul se face cu mana dreapta
pe directia de deplasare -de la dreapta spre stanga).
Gest cu aratatorul sau mana
E un semn intrebator efectuat cu aratatorul sau taisul palmei care ii arata
celuilalt sofer unde ai vrea sa ajungi (in fata lui, de regula) si care ii cere
confirmarea permisiunii de intercalare.
O varianta este si gestul cu palma deschisa catre celalalt sofer, ca un salut,
care continua/se reia si dupa efectuarea manevrei, ca semn de multumire.
Gest afirmativ cu capul
Este confirmarea la cererea/intrebarea de mai sus adresata de un alt sofer.
Gest cu degetul mijlociu
Inutil sa insist asupra vulgaritatii sale... De obicei cel care il face este chiar
cel vinovat care a "comis-o", eventual ti-a taiat fata sau a facut alta chestie
neregulamentara, dar care tot el e "cu gura mare"...
Pentru cei care parcheaza
Daca va gasiti stergatoarele de parbriz ridicate, inseamna ca fie ati blocat alta
masina care incerca sa iasa, fie obstructionati trecerea pietonilor...
EXERCITII DE PERFECTIONARE pentru incepatori
- a) Urmatorul exercitiu se face cel mai bine pe drumurile cu multe curbe si
cu o circulatie relativ relaxata:
Dupa ce te asiguri in oglinzi sa stii ca nu pui pe nimeni in pericol, renunti sa
te mai uiti in apropierea masinii in fata si te uiti foarte departe sa vezi drumul
pe o distanta cat mai mare in fata, iar in latime sa vezi mai mult decat
drumul, sa stii si pe troatuare sau zonele adiacente drumului ce se intampla.
O haita de caini aflata la 10 metri de marginea drumului e un motiv bun sa
mai iei piciorul de pe acceleratie si sa te asiguri bine de tot sa stii ce manevre
de evitare iti poti perminte. Niste copii care se joaca pe trotuar si se alearga,
la fel. Sa urmaresti atunci cand faci acest exercitiu, in curbe sa pastreze
perfect banda ta, sa nu ciupesti din alta.
Mai ales in conditiile strazilor din Romania este important sa stii in ce
locuri ating rotile pamantul.
Uneori, din cauza unor lucrari se circula pe o banda ingustata, care e la alt
61

nivel fata de cea de alaturi unde se executa decopertarea, sau ai parte de


gropi in locuri sau/si momente in care nu poti sa le eviti complet si vrei sa o
iei cu roata chiar pe langa ele. Pentru a sti exact unde calca rotile se face un
exercitiu in doua etape:
1)
Gaseste un loc mai necirculat, cu asfalt uscat (o curte de scoala, seara,
cand nu mai sunt copii sau la sfarsitul saptamanii, un trotuar dintr-o zona mai
necirculata, etc.). Sa ai in portbagaj cateva bidoane de 5 litri de apa. Opresti
masina cu rotile drepte, te duci in fata masinii si cu apa din bidoane formezi
niste balti cat mai mari, in fata masinii. Apoi treci prin balti, tot cu rotile
drepte, ca sa ramana pe asfalt urmele rotilor. Mergi tot inainte, apoi intorci
masina, o pozitionezi in fata urmelor si te relaxezi uitandu-te la ele ca sa ti se
intipareasca in minte. Cand consideri ca ai terminat cu aceasta etapa, treci la
urmatoarea.
2)
Pui jos un paharel de plastic, sau ceva asemanator si mergand incet la
inceput incerci sa il calci cu una din roti, apoi cu cealalta. Trebuie sa ajungi
ca de fiecare data sa calci ce obiect vrei.
- b) n timpul conducerii, privim periferic pasagerul din dreapta. Daca atunci
cand sunt schimbate vitezele el are o cat de mica miscare involuntara a
trunchiului, sau chiar si numai a capului inainte-inapoi, nu este bine.
Schimbarea vitezelor trebuie sa fie atat de buna incat pasagerul sa nu simta
nimic, daca nu ar auzi motorul sa nu-si dea seama cand ati schimbat 4 viteze
si deja aveti 70-80 pe ora. Accelerarea sa fie atat de gradata si schimbarea
atat de buna incat sa nu se simta nimic in timpul accelerarii. La franare la fel.
Franarea sa se faca atat de gradat incat pasagerul sa nu simta niciun
disconfort.
- c) In legatura cu frana: e bine sa se invete omul inca de la inceput sa nu
franeze lasand calcaiul fix pe podeaua masinii si mutand doar varful de pe
acceleratie pe frana, ci ridicand complet piciorul de pe podea si acceleratie si
punandu-l pe frana. Explicatia e urmatoarea: la masina pe care o conduci
foarte des te inveti cu o anumita distanta intre acceleratie si frana, dar daca
schimbi masina si faci la fel, adica franezi tinand calcaiul pe podea si
miscand doar varful piciorului poti sa te poticnesti cu marginea pantofului in
marginea pedalei de frana si pur si simplu sa nu franezi exact cand e
neaparata nevoie! Daca te inveti sa ridici piciorul si sa il pui pe frana nu poti
gresi chiar daca schimbi foarte des masinile.
Manual de conducere avansata (BMW)
Pregatirea de plecare
1) Eliberarea interiorului:
62

- toate obiectele libere sau care tind sa devina libere trebuiesc indepartate.
Cautati sub banchete in primul rind acolo unde este tendinta lor naturala de a
ajunge, la decelerari obiectele respective se vor incurca intre picioarele
voastre si pedalier. Nu puneti niciodata obiecte pe polita de sub luneta, ele
pod deveni proiectile, uneori letale.
- Este recomandabila indepartatrea presului de sub bancheta
conducatorului, deoarece poate interfera cu pedalierul sau te poti incurca in
el
2) Nu depasiti in general presiunile recomandate de producator pentru
umflarea pneurilor. In mers datorita incalzirii aerului, presiunea tinde sa
creasca.
3) Pozitia in scaun
- soferul nu trebuie sa fie un obiect liber in interior.Pentru a controla ferm
masina, pozitia pe bancheta trebuie sa se faca de o asemnea maniera astfel
incit sa permita membrelor maximul de mobilitate si de forta asupra
dispozitivelor de conducere. Trebuie sa stati IN scaun si nu PE scaun. Pentru
aceasta folositi-va picioarele pentru a va impinge in acesta si leganati-va
fundul pentru a va cuibari mai bine in pozitia optima. Evident, totul trebuie
facut astfel incit sa ajungeti cu picioarele eficient la pedalier.
- Bratele trebuie sa fie usor indoite, cind tineti miinile pe volan preferabil
aplicate la orele 9 si 3
- daca acesta este prea departe, veti avea tendinta de a va indeparta
de spatar, ceea ce va duce la virajele strinse la tendinta de a folosi volanul ca
punct de sprijin. Pentru a va verifica pozitia, cu mina stinga la ora 9 puneti
mina dreapta imediat deasupra. Pozitia corecta presupune sa nu va
indepartati de scaun pentru aceasta manevra.
- volanul nu trebuie sa fie nici prea aproape. Pentru a va verifica
pozitia, cu miinile in pozitia 9-3 rotiti volanul dreapta-stinga fara a va lua
miinile de pe el. Daca in timpul manevrei coatele va lovesc parte asezata a
corpului, atunci sunteti prea aproape.
- unele persoane cum sunt cele scunde nu vor putea niciodata
adopta o pozitie absolut corecta, exceptind modificarea interiorului masinii
cum ar fi lungirea pedalierului. O alternativa este un compromis acceptabil
intre pozitionarea optima fata de pedalier, bratele usor inclinate si
vizibilitatea peste tabloul de bord.
4) Oglinzile si dispozitivele de control
- verificati reglajul oglinzilor inainte de pornire
- aruncati un ochi la martorii de bord inainte de plecare
- in trafic monitorizati permanent oglinzile si, mai ales cind sunteti pe un
drum drept aruncati cite o privire la dispozitivele de control aflate pe bord.
5) Centurile de siguranta
- verificati pozitionare lor corecta pe corp
6) Actionarea volanului
63

- se face obligatoriu cu ambele mini, altfel nu se pot obtine miscari line si


cu acuratete.
- nu stringeti volanul prea ferm, deoarece pe linga faptul ca aceasta va
bloca circulatia singelui, finetea miscarilor va scadea. Daca se poate, punetiva degetele mari pe spite.
- la actionare, mai degraba decit sa impingeti in sus, trageti in jos de volan.
Niciodata sa nu va incrucisati antebratele. Daca actionarea volanului impune,
deplasati-va miinile inainte de efectuarea unui viraj la orele 1 si 7 (viraj
dreapta) respective 11 si 5. O alta solutie este sa lasati mina opusa sensului
de virare sa alunece pe volan in timp ce acesta este actionat de cealalta mina,
pina ce miinile ajung in pozitii opuse, moment in care stringeti mina libera si
continuati cu ea cursa volanului. Puteti de asemenea folosi mina pentru o
rotatie integrala a volanului.
Virajele
1) linia de deplasare corecta la viraje implica folosirea latimii intregului
spatiu disponibil si urmeaza drumul intre extremele laterale pe raza maxima
ale virajului (extrema opusa sensului de virare), tangent la limita interna (in
sensul virajului) a caii de rulare intr-un punct numit Apex. Acest drum este
cel mai sigur si in general cel mai rapid.
2) Inainte de a incepe vrajul viteza trebuie sa scada.
a. Actionarea frinei de serviciu este mai eficienta decit retrogradarea si
folosirea ambreiajului. Daca se foloseste frina de serviciu, frinarea trebuie sa
se termine in linie dreapta, cu putin inainte de a initia virarea.
b. La retrogradare, schimbarea vitezei trebuie sa se faca in linie dreapta si
ambreierea trebuie sa se termine inainte de initierea virajului
3) Actionarea volanului trebuie sa se faca fluid, cu o miscare lina, Odata
ajuns la apex rotatia trebuie sa se faca in sens invers. Volanul trebuie miscat
minimul necesar, nici mai mult, nici mai putin.
4) Accelerarea incepe numai dupa orientarea spre Apexul. In nici un caz
nu initiati procedura in timpul intrarii
propriuzise in viraj, altfel masina se poate deplasa inafara caii de rulare sau
pe contrasens.
5) Studiati iesirea din viraj din timp,pentru a va putea adapta eficient la
ceea ce va asteapta cind atingeti extrema cealalta a caii de rulare.
Controlul virajului
1) Elemente de fizica
a. Aria suprafatei de contact cu calea de rulare a rotilor este aceeasi
indiferent de tipul de anvelopa folosit si depinde de greutatea masinii.
Anvelopele mai late schimba doar forma acestei suprafete, facind-o mai lata
dar mai scurta (ceea ce creste forta de tractiune unghiulara, poate). Aderenta
(care la urma urmei determina capaiatatea de accelerare, frinare si virare),
64

depinde de factori ca suprafata de rulare, compozitia anvelopei, dimensiunea


si forma suprafetei de contact, greutatea masinii, presiunea de umflare, virsta
anvelopei, gradul de uzura,etc.
b. Limita de aderenta si deci de tractiune este aceeasi in toate directiile si
este egala pentru frinare, acelerare, virare.O consecinta este faptul ca atunci
cind se face mai mult de o actiune (de exemplu se combina acccelerarea cu
virarea), desi per ansamblu aderenta/tractiunea totala ramin aceleasi,
tractiunea/aderenta pe fiecare miscare in parte sunt mai mici. Asadar frinarea
la maximul de aderenta, in caz de virare presupune pierderea aderentei.
Deasemeni, nu poti accelera cind utilizezi la maxim aderenta pentru procesul
de virare. Dupa atingerea Apexului in viraj insa, incheind virarea cu o raza
mai mare, exista rezerva de tractiune pentru accelerare.
c. Limita de viteza care poate fi atinsa intr-un viraj fara pierderea
aderentei, este cu atit mai mare cu cit raza de virare este mai mare.
d. Aderenta/ tractiunea cresc cu greutatea. La frinare greutatea se transfera
pe rotile din fata, la eliberarea frinei transferul se face pe puntea spate.La
accelerare greutatea se transfera pe puntea spate.
2) Unghiul de alunecare
a. Unghiul de alunecare: in viraje, rezultanta fortelor face ca deplasarea
rotilor sa ia o directie sub un anumit unghi cu directia teoretica imprimata de
rotatia volanului, numit unghi de alunecare. Pe masura ce rotile pierd
aderenta sau forta de tractiune laterala scade, acest unghi se reduce.
Zgomotul facut de cauciucuri creste sau scade proportional cu acest unghi,
ceea ce poate fi eventual un indicator al pierderii aderentei. La unghiuri mari,
rotile pierd oarecum aderenta si aluneca in lateral, dar se pastreaza intr-o
oarecare masura tractiunea (se spune ca se face un drift ).
b. Daca unghiul de alunecare al rotilor din fata este mai mic decit al celor
din spate, se spune ca masina este subdirijata. Soferul simte ca si cum masina
nu ar vrea sa se lase condusa pe directie si trebuie ori sa adauge forta
volanului, ori sa reduca acceleratia, ori amindoua. Viteza prea mare de
intrare in viraj face ca maina sa fie subdirijata.
c. Cind situatia este in sens invers, se spune ca masina este supradirijata si
partea din fata a masinii descrie o traiectorie de virare cu raza mai mica decit
cea intentionata., spunindu-se ca masina incepe sa se dezlipeasca (spatele
masinii intra pe traiectoria de virare inaintea partii din fata si tinde sa
rotesca). Eliberarea brusca a acceleratiei face ca odata cu transferul greutatii
pe puntea fata, sa se piarda o parte din aderenta la puntea spate si astfel sa
creasca unghiul de alunecare pe spate.
d. Ideal este ca unghiul de alunecare sa fie egal fata-spate. Un sofer
experimentat cind sesiseaza iminenta de derapaj, slabeste cursiv acceleratia
adaugind in acelasi timp parcimonios forta volanului.
3) Controlul derapajului
a. Daca se pierde in derapaj controlul alunecarii, se apasa imediat cu
65

stingul pe ambreiaj si dreptul pe frina. Cu putin noroc, masina se va roti


violent disipindu-si viteza pe carosabil si oprindu-se pe partea interioara a
virajului cu fata orientata aproximativ spre directia initiala de mers. Nu
eliberati cumva frinele mai inainte de a se opri masina complet, deoarece
riscati ca maina sa faca un salt inainte revenind in zona circulata. Daca veti
reusi sa apasati ambreiajul primul, aveti sansa de a va opri cu motorul
mergind, ceea ce va va creste posibilitattea de a va reinscrie rapid in trafic.
b. Daca nu se pierde integral controlul alunecarii, ideala este o combinatie
de slabire cursiva a acceleratiei+eliberare ambreiaj+contravirare. Pe
suprafetele alunecoase (gheata/ polei) contravirarea in directia in care doresti
fata masinii sa se angajeze se face mai amplu. Aceasta va induce un balans al
spatelui spre iesirea din derapajul initial cu orientarea spre derapare in
directie inversa. Intre timp se contravireaza din nou, in directie opusa,
s.a.m.d., pina cind masina incetineste si balansul dintr-o parte in alta se
reduce, capatindu-se astfel controlul masinii. Pe suprafetele uscate la viteze
mari contravirarea se face insa la minim, doar atit cit sa se corecteze
derapajul initial. Altfel masina nu mai poate fi stapinita.
4) Conducerea inafara carosabilului (atentie, cele de mai jos presupun ca
nu exista santuri marginale sau obstacole laterale)
a. Atit timp cit se iese acidental inafara carosabilului pastrind un oarecare
control al masinii, nu se incearca in nici un caz revenirea rapida la drum sau
evitarea iesirii inafara drumului prin: eliberarea brusca a acceleratiei sau
actionarea fortata a volanului (veti pierde total controlul, masina cel mai
probabil se va roti si veti ajunge pe interiorul virajului/ pe contrasens). Daca
nu aveti controlul masinii, oricum sunteti doar un simplu spectator fara a
putea interveni. Cel mai frecvent, iesirea in peisaj risca sa se produca spre
sfirsitul virajului.
b. Daca iesiti doar cu rotile laterale inafara, nu se intimpla mare lucru,
singura actiune pe care trebuie sa o faceti fiind aceia de a nu forta revenirea
rapida inainte de a recapata controlul. Oricum aceasta revenire trebuie sa o
faceti gradual.
c. Daca iesiti afara cu toate 4 rotile, tipul de conducere necesita o ajustare.
Eliberati controlat si cursiv acceleratia si reduceti actionarea volanului, ceea
ce va creste raza de viraj si va va ajuta la recistigarea controlului. Deabea
dupa ce masina a incetinit si ati recistigat complet controlul, va puteti gindi
la revenirea pe carosabil. In tot cazul nu eliberati rapid acceleratia si nu
fortati volanul.
5) Punctul de initiere al frinarii
a. Ideal este acela care incetineste masina suficient astfel incit sa permita
traiectoria optima de-a lungul virajului si accelerarea cit mai rapida dupa
iesirea din viraj. Acest punct depinde numai de sofer, de masina si de starea
carosabilului. Cu cit viteza de intrare in viraj este mai mare, cu atit acest
punct vine mai devreme si cu cit experienta soferului creste cu atit
66

capaciatatea de a mentine viteze mari in viraj creste si deci frinarea poate fi


aminata. In general exceptind mersul in rampa, aproape toate conditiile care
schimba carosabilul cresc distanta de frinare.
b. Daca nu puteti frina suficient pentru a lua virajul, nu incercati sa fortati
inscrierea pe traiectorie deoarece veti pierde controlul masinii. Oricum veti
iesi inafara dar fara sa aveti in tot acest timp controlul. Continuati sa frinati
in timp ce iesiti drept inainte inafara carosabilului, aceasta va incetini masina
si va va ajuta sa opriti la timp pentru a evita lovirea de un obstacol sau sa o
puteti dirija pentru ocolirea acestuia. Exceptia evident este reprezentata de un
obstacol pe directia inainte, ceea ce face preferabila intrarea in miscarea de
rotatie, in timp ce iesiti inafara.
6) In conducerea pe ploaie, cel mai mult scade tractiunea laterala (sub 20
% din cea initiala) , mai putin forta de frinare (in jur de 50 %) si mai putin
capacitatea de accelerare (se pastreaza pina la 70 %). Viteza trebuie redusa,
iar daca suprafata este foarte alunecoasa nu se apasa pe acceleratie pina se
intra in linia dreapta si se vireaza cu raza mai mare, pe exteriorul curbei. In
general, de-a lungul traiectoriei optime datorita frictiunii ramin cauciuc pe
asfalt si uneori diverse lichide, ceea ce face calea de rulare mai alunecoasa in
aceasta zona. Se poate evita aceasta mergind pe exteriorul curbei dar atentie,
la un moment dat tot veti intersecta zona in care veti risca sa pierdeti
tractiunea.
Pregatirea virajelor
1) Retrogradarea
a. Se face si pentru a obtine forta necesara accelerarii la iesirea din viraj.
Se face depricipiu atit timp cit masina mai este in linie dreapta. Daca se face
concomitent frinarea si retrogradarea, masina risca la ambreiere sa se
dezechilibreze (sa se cabreze) la intrarea in viraj. Pentru a evita aceasta,
motorului ii trebuie crescuta turatia cu scurt timp inainte de eliberarea
pedalei de ambreiaj. Pentru aceasta, se pot opera in acelasi timp frina si
acceleratia cu piciorul drept (cu bombeul respectiv calciiul), dupa debreiere.
Ambreierea se face imediat dupa eliberarea acceleratiei cind turatia a inceput
sa scada, dar inainte de a ajunge la relanti. Daca se accelereaza prea mult sau
se ambreiaza prea rapid masina dupa retrogradare accelereaza. Daca turatia
motorului va fi prea mica sau ambreierea se face prea tirziu, masina se va
cabra, efectul fiind cel al unei frinari suplimentare. Atentie insa, manevra de
frinare si retrogradare concomitenta creste distanta de frinare.
b. Dubla debreiere: se poate face pentru a reduce uzura. Implica
i. Frinare continua pe parcursul i-viii
ii. Debreiere
iii. Deplasarea schimbatorului in pozitie neutrala
iv. Ambreiere
v. Piscarea acceleratiei
67

vi.
Debreiere
vii. Deplasarea schimbatorului in pozitia dorita
viii. Ambreiere
2) Tehnica frinarii in viraj: nu se recomanda decit conducatorilor auto
foarte experimentati. Poate aduce anumite avantaje in ceea ce priveste viteza,
discutabile insa. Implica eliberarea incompleta a frinelor odata cu intrarea in
viraj. Pe masura ce volanul se roteste, frinele se elibereaza din ce in ce mai
mult. Din momentul in care masina este pozitionata spre Apexul virajului, se
apasa usor pe acceleratie. Daca nu se accelereaza la timp insa, frinarea in
aceste conditii implica riscul aparitiei unei miscari de rotatie a spatelui
masinii spre exteriorul curbei si derapajul. Tranzitia intre frinarea
propriuzisa, eliberarea frinelor, actionarea volanului si accelerare trebuie sa
se faca foarte fin.
3) Traiectoria optima de virare
a. Este o linie teoretica dintr-o extrema intr-alta ale arcului extern tangenta
la centrul geometric (Apex geometric) al arcului intern ale virajului, ce ofera
raza cea mai mare de virare si deci viteza maxima posibila in interiorul
virajului. Cu toate acestea datorita necesitatii de a frina la iesirea si intrarea
in viraj, nu ofera si timpul cel mai scurt per ansamblu.
b. Solutia pentru optimizarea timpului o constituie o traiectorie tangenta
tardiv la arcul intern (Apex tradiv), intr-un punct situat dupa Apexul
geometric. In acest caz intrarea in viraj se face dupa o traiectorie cu raza mai
mica ceea ce necesita o frinare initiala suplimentara, insa ulterior raza
virajului devine mult mai mare decit cea teoretica permitind accelerarea
imediat dupa orientarea spre Apexul tardiv (pina la Apex se accelereaza usor,
ulterior dupa trecerea de acesta mai cu forta). Accelerarea, prin transferul
posterior de greutate ofera aderenta suplimentara rotilor din spate, stabilizind
tendinta de rotatie si oferind o capacitate de virare suplimentara.
c. Apexul precoce (situat inaintea Apexului geometric): implica raza cea
mai mica de virare la sfirsitul virajului, ceea ce conduce la necesitatea
frinarii suplimentare in viraj (posibila intr-o oarecare masura datorita razei
mari de virare la intrarea in viraj), la imposibilitatea accelerarii in cadrul
acestuia datorita riscului crescut de a intra pe contrasens sau de a iesi inafara
carosabilului. Reprezinta tendinta naturala cea mai frecventa (gresita insa).
Are totusi calitatea de a putea fi folosit in virajele si mai ales in succesiunile
de viraje care implica necesitatea unor viteze mici sau foarte mici, oferind un
timp mai surt de parcurgere per ansamblu decit tehnica Apexului tardiv.
Deasemenea ofera posibilitate de frinare suplimentara in caz ca intrarea in
viraj se face cu o viteza prea mare, minimalizind in acest caz riscul de iesire
inafara carosabilului. In principiu totusi, in cazul unui traseu pe un drum
necunoscut, nu se recomanda in nici un caz tehnica Apexului precoce si mai
ales nu se recomanda atingerea Apexului pina ce soferul nu vede unde duce
si ce se afla pe drum in directia spre care vireaza.
68

d. Alegerea traiectoriei si vitezei optime, implica intrarea cu viteza mica in


viraj, pentru a putea accelera ulterior in siguranta. O viteza initiala prea mare
implica transferul atentiei si a manevrabilitatii spre necesitatea de a a
controla masina pentru a evita iesirea inafara carosabilului sau pe contrasens.
Cnd bunul sim d rateuri...
Claxonul este pentru unii cea mai importanta pedala.
Sa ne gandim de cate ori ne scot din sarite istericele si nevrozatii care
claxoneaza prea des si aiurea! Claxonul este pentru a preintampina un
pericol. Si cand chiar are rost, nu cand lucrurile deja se petrec. Excesul de
claxon este semnul soferului slab, nervos, care nu gaseste solutii reale. TITIIIIII!
Deci:
Nu claxona pentru ca te-ai enervat. Chiar daca ai dreptate.
Nu claxona pentru ca s-a facut verde si cel din fata nu pleaca in prima
jumatate de secunda. Chiar daca, in extremis, ajungi sa pierzi un semafor,
parca e mai bine sa fii domn/doamna.
Nu claxona pietonul sa treaca pe trecere. Nici sa treaca mai repede, nici in
semn ca il lasi. Asteapta si nu te tigani.
Nu claxona ca sa ii faci semn celui din spate sa te lase sa intri pe banda in
fata lui. Ai rabdare, foloseste semnalizarea si frana daca nu te lasa. Nu
claxonul si acceleratia.
Nu claxona niciodata, dar niciodata incepatorii! Daca esti mai sofer gaseste
solutii sa eviti accidentele, sa te strecori pe unde se poate si sa-ti vezi de
treaba. Incepatorul nu va conduce mai bine ca il claxonezi tu si-l injuri.
Nu claxona niciodata cand mergi prin aglomeratie pietonii de langa tine,
daca vezi ca nu au auzit masina. Eventual scoate din viteza si ambaleaza
usor, cat sa auda lumea ca e o masina. Dar nu exagera si nu uita Si mai bine,
scoate capul pe geam si spune-i omului: Numai putin, va rog. Multumesc.

69