Teorie Clasa 6

http://lectii-virtuale.
ro
Proprietățile relației de divizibilitate
1. Orice număr natural n se divide cu 1 și cu el însuși.
o
2. Tranzitivitatea relației de divizibilitate. Fie a, b, c trei numere naturale. Dacă a este divizibil cu b
și b este divizibil cu c, atunci a este divizibil cu c.
.r
le
3. Fie a și b două numere naturale. Dacă a divide pe b, atunci a divide orice multiplu al lui b.
a
tu
ir
4. Fie a, b, c trei numere naturale. Dacă a divide pe b și a divide pe c, atunci a divide suma, diferența
și produsul numerelor b și c.
i-V
ţi
ec
5. Fie a, b, c trei numere naturale. Dacă a divide pe b, c divide pe b, iar a și c sunt numere prime
.L
între ele, atunci produsul ac divide pe b.

w
w
6. Dacă a este divizibil cu b și b este divizibil cu a, atunci a = b.

w
7. Numărul 0 este divizibil cu orice număr natural nenul.
Un număr natural se numește număr prim dacă se divide numai cu 1 și cu el însuși (are exact
doi divizori). Un număr natural care nu este prim se numește număr compus.
Două numere naturale a și b se numesc prime între ele, dacă cel mai mare divizor comun al
acestora este 1: (a,b)=1.
1/44 http://lectii-virtuale.ro
http://lectii-virtuale.ro
Criterii de divizibilitate cu 2, 3, 4, 5, 9, 10, 25
Criteriul de divizibilitate cu 2. Un număr este divizibil cu 2 dacă și numai dacă ultima sa cifră
este 0, 2, 4, 6 sau 8.
Criteriul de divizibilitate cu 3. Un număr este divizibil cu 3 dacă și numai dacă suma cifrelor
sale este un număr divizibil cu 3.
Criteriul de divizibilitate cu 4. Un număr este divizibil cu 4 dacă și numai dacă ultimele două
cifre ale sale formeză un număr divizibil cu 4.
o
Criteriul de divizibilitate cu 5. Un număr este divizibil cu 5 dacă și numai dacă ultima sa cifră
este 0 sau 5.
.r
Criteriul de divizibilitate cu 9. Un număr este divizibil cu 9 dacă și numai dacă suma cifrelor
sale este un număr divizibil cu 9.
le
Criteriul de divizibilitate cu 10. Un număr este divizibil cu 10 dacă și numai dacă ultima sa
cifră este 0.
a
Criteriul de divizibilitate cu 25. Un număr este divizibil cu 25 dacă și numai dacă ultimele două
tu
cifre ale sale sunt: 00, 25, 50, 75. ir
Numere prime și numere compuse
i-V
ţi
ec
Un număr natural este prim dacă are exact doi divizori (1 și numărul respectiv).
Numerele prime mai mici decât 100 sunt:

.L
2, 3, 5, 7, 11, 13, 17, 19, 23, 29, 31, 37, 41, 43, 47, 53, 59, 61, 67, 71, 73, 79, 83, 89, 97.
w
Observație. Singurul număr prim par este 2.

w
Un număr natural care nu este prim se numește număr compus.

w
Exemplu:
Cel mai mare divizor comun și cel mai mic
multiplu comun a două sau mai multe

numere
Cel mai mare divizor comun (c.m.m.d.c.) a două sau mai multe numere naturale este este cel mai
mare număr care divide numerele date.
Notație: c.m.m.d.c. a numerelor a și b se notează: (a,b).
o
Pentru a calcula c.m.m.d.c. vom proceda astfel:
.r
- descompunem numerele naturale în factori primi
le
- înmulțim toți factorii primi comuni, luați o singură dată, cu exponentul cel mai mic.
a
Exemplu:
tu
ir
i-V
Cel mai mic multiplu comun (c.m.m.m.c) a două sau mai multe numere naturale este cel mai mic
ţi
număr natural, diferit de 0, care este divizibil cu numerele date.

ec
Notație: c.m.m.m.c. a numerelor a și b se notează: [a,b].
Pentru a calcula c.m.m.m.c. vom proceda astfel:

.L
- descompunem numerele naturale în factori primi

w
- înmulțim toți factorii primi comuni și necomuni, luați o singură dată, cu exponentul cel mai mare.
w
Exemplu:
w
Numere prime între ele
Două numere naturale a și b se numesc prime între ele dacă cel mai mare divizor comun al
acestora este 1 (nu au alți divizori comuni în afară de 1).
Exemplu:
Mulțimea divizorilor numărului 17 este:
Mulțimea divizorilor numărului 30 este:
o
.r
le
Observăm că:
a
tu
Singurul divizor comun al numerelor 17 și 30 este 1.
Numerele 17 și 30 sunt numere prime între ele pentru că (17,30)=1.

ir
Observație: o altă modalitate de a verifica dacă două numere sunt prime între ele este să
i-V
descompunem numerele în factori primi, iar apoi calculăm cel mai mare divizor comun a acestora.
ţi
ec
.L
Compararea și ordonarea numerelor întregi

w
w
w
Două numere întregi a și b sunt în relația a < b dacă, reprezentându-le pe axă, b este situat la
dreapta lui a.
Pentru a compara două numere întregi, vom ține cont de următoarele aspecte:
numărul 0 este mai mic decât orice număr întreg pozitiv; ex: 0 < +5
dintre două numere întregi pozitive, este mai mare cel cu modulul mai mare; ex: +32 > +10
numărul 0 este mai mare decât orice număr întreg negativ; ex: 0 > -6
dintre două numere întregi negative, este mai mare cel cu modulul mai mic; ex: -8 > -12
orice număr întreg pozitiv este mai mare decât orice număr întreg negativ; ex: 7 > -14.
Valoarea absolută a unui număr întreg.

Numere întregi opuse
Valoarea absolută sau modulul unui număr întreg reprezintă distanța de la origine până la poziția
acestuia pe axa numerelor.
Exemple:
o
.r
a le
Opusul unui număr întreg x este numărul -x, astfel încât x+ (-x) = (-x)+x = 0.
Exemple:
tu
ir
opusul numărului 3 este numărul -3
i-V
opusul numărului -5 este numărul 5

opusul numărului 0 este 0
Două numere întregi sunt opuse dacă au semne contrare și aceeași valoare absolută.
ţi
Valoare absolută a unui număr întreg pozitiv este numărul respectiv.

ec
Valoare absolută a unui număr întreg negativ este opusul acestuia.

.L
Prin urmare, pentru orice număr întreg a, are loc:

w
w
w
Adunarea și scăderea numerelor întregi
1. Adunarea numerelor întregi cu același semn
Pentru a aduna două numere întregi cu același semn, se adună modulele lor, iar rezultatul va avea
semnul comun.
Exemple:
2. Adunarea numerelor întregi cu semne diferite
o
Pentru a aduna două numere întregi cu semne diferite, se scad modulele lor, iar rezultatul va avea
semnul numărului cu modulul mai mare.
.r
Exemple:
a le
tu
Observație: suma a două numere întregi opuse este egală cu 0.
ir
i-V
Proprietățile adunării numerelor întregi
asociativitatea: a+(b+c) = (a+b)+c, oricare ar fi numerele întregi a, b, c

ţi
comutativitatea: a+b = b+a, oricare ar fi numerele întregi a și b

numărul 0 este element neutru: a+0 = 0+a =a, oricare ar fi numărul întreg a.
ec
3. Scăderea numerelor întregi

.L
Scăderea unui număr întreg este echivalentă cu adunarea opusului acelui număr.
Exemple:
w
w
w
(am adunat la descăzut opusul scăzătorului).
Înmulțirea și împărțirea numerelor întregi
Înmulțirea numerelor întregi
1. Produsul a două numere întregi cu același semn este un număr întreg pozitiv, al cărui modul se
obține înmulțind modulele celor două numere.
Exemple:
2. Produsul a două numere întregi cu semne diferite este un număr întreg negativ, al cărui modul se
obține înmulțind modulele celor două numere.
Exemple:
o
.r
le
Proprietățile înmulțirii numerelor întregi
a
Fie a, b, c numere întregi. Au loc următoarele proprietăți:
comutativitatea: a·b = b·a

tu
ir
asociativitatea: (a·b)·c = a·(b·c)
i-V
numărul 1 este element neutru: a·1 = 1·a = a
distributivitatea înmulțirii față de adunare și scădere: a·(b+c)=a·b+a·c și a·(b-c)=a·b-a·c

ţi
Împărțirea numerelor întregi

ec
1. Câtul a două numere întregi cu același semn este un număr întreg pozitiv, al cărui modul se
obține împărțind modulele celor două numere.
.L
Exemple:
w
w
2. Câtul a două numere întregi cu semne diferite este un număr întreg negativ, al cărui modul se
w
obține împărțind modulele celor două numere.
Exemple:
Concluzie: regula semnelor este valabilă atât la înmulțirea cât și la împărțirea numerelor întregi și
aceasta este următoarea:
Ordinea efectuării operațiilor cu numere
o
întregi
.r
a le
Ordinea efectuării operațiilor cu numere întregi este aceeași ca și la numere naturale:
tu
mai întâi calculăm ridicările la putere (operații de ordinul III)
ir
apoi efectuăm înmulțirile și împărțirile (operații de ordinul II)
la final efectuăm adunările și scăderile (operații de ordinul I).
i-V
Dacă într-un exercițiu avem și paranteze, efectuăm mai întâi operațiile din parantezele rotunde, apoi
operațiile din parantezele pătrate, apoi din acolade.
ţi
ec
Ridicarea la putere a numerelor întregi

.L
w
w
Fie a un număr întreg, iar n un număr natural nenul.

w
a- se numește bază
n- se numește exponent
Exemplu:
Observații:
1. Atunci când ridicăm la o putere un număr pozitiv, rezultatul va fi întotdeauna un număr pozitiv.
2. Atunci când ridicăm la o putere un număr negativ, avem două situații posibile:
dacă exponentul este un număr par, rezultatul este pozitiv

dacă exponentul este un număr impar, rezultatul este negativ
Exemple:
o
.r
a le
Reguli de calcul cu puteri tu
ir
i-V
ţi
ec
.L
w
w
w
Divizibilitatea numerelor întregi
Un număr întreg a este divizibil cu un număr întreg b, dacă există un număr întreg c, astfel încât a =
bc.
Sau, alfel spus, a este divizibil cu b dacă a se împarte exact la b (restul împărțirii este 0).
Notații:
Exemple:
o
.r
le
Mulțimea divizorilor unui număr întreg n este:
a
Exemplu:
tu
ir
i-V
Observație: Dacă n este număr prim, acesta are 4 divizori întregi:

ţi
Mulțimea multiplilor unui număr întreg n este:

ec
.L
Exemplu:
w
w
Proprietățile relației de divizibilitate

w
Aducerea fracțiilor la numitor comun
o
.r
le
Pentru a putea efectua adunarea sau scăderea fracțiilor cu numitori diferiți, trebuie mai întâi să le
aducem la numitor comun.
a
Pentru a aduce două sau mai multe fracții la același numitor vom proceda astfel:
descompunem numitorii în factori primi

tu
ir
aflăm cel mai mic multiplu comun al numitorilor; acesta va fi numitorul comun
împărțim numitorul comun la numitorul fiecărei fracții și amplificăm fracția respectivă cu câtul
i-V
obținut.
Exemplu:
ţi
ec
.L
w
w
Numitorul comun este 60.

w
Adunarea fracțiilor ordinare pozitive
1. Adunarea fracțiilor cu același numitor
Pentru a aduna două sau mai multe fracții cu același numitor, se adună numărătorii, iar numitorul se
copiază:
o
.r
a le
2. Adunarea fracțiilor cu numitori diferiți
tu
Pentru a aduna două sau mai multe fracții cu numitori diferiți, mai întâi aducem fracțiile la numitor
comun, apoi aplicăm procedeul de mai sus.
ir
i-V
Scăderea fracțiilor ordinare pozitive

ţi
ec
1. Scăderea fracțiilor cu același numitor

.L
Pentru a scădea două fracții cu același numitor, se scad numărătorii, iar numitorul se copiază:
w
w
w
2. Scăderea fracțiilor cu numitori diferiți
Pentru a scădea două fracții cu numitori diferiți, mai întâi trebuie să le aducem la numitor comun,
apoi aplicăm procedeul de mai sus.
Înmulțirea fracțiilor ordinare pozitive
1. Înmulțirea unei fracții cu un număr natural
Pentru a înmulți o fracție cu un număr natural, se înmulțește numărătorul fracției cu acel număr, iar
numitorul se copiază.
o
.r
Exemplu:
a le
tu
2. Aflarea unei fracții dintr-un număr
Pentru a afla o fracție dintr-un număr, înmulțim fracția cu numărul respectiv.

ir
i-V
ţi
Exemplu:
ec
.L
w
3. Înmulțirea a două fracții ordinare

w
Pentru a înmulți două fracții, se înmulțesc numărătorii între ei și numitorii între ei.
w
Exemplu:
Împărțirea fracțiilor ordinare
Inversa fracției este fracția .
Inversul numărului natural n este numărul .
o
Pentru a împărți două fracții, înmulțim prima fracție cu inversa celei de-a doua.
.r
a le
Exemplu:
tu
ir
i-V
Ordinea efectuării operațiilor cu fracții

ţi
ordinare
ec
.L
w
Ordinea efectuării operațiilor cu fracții orinare este aceeași ca și la numere naturale:

w
mai întâi calculăm ridicările la putere (operații de ordinul III)

apoi efectuăm înmulțirile și împărțirile (operații de ordinul II)
w
la final efectuăm adunările și scăderile (operații de ordinul I).
Dacă într-un exercițiu avem și paranteze, efectuăm mai întâi operațiile din parantezele rotunde, apoi
operațiile din parantezele pătrate, apoi din acolade.
Mărimi direct proporționale
Două mărimi sunt direct proporționale dacă depind una de alta, astfel încât dacă una crește de n
ori, atunci și cealaltă crește tot de n ori.
Numerele
sunt direct proporționale cu numerele
dacă are loc șirul de rapoarte egale:
o
.r
le
Valoarea comună a acestor rapoarte se numește coeficient (sau factor) de proporționalitate și se
a
notează de obicei cu k.
tu
ir
i-V
Mărimi invers proporționale

ţi
ec
Două mărimi sunt invers proporționale dacă depind una de alta, astfel încât dacă una crește de n
ori, cealaltă se micșorează de n ori.
.L
Numerele
w
w
sunt invers proporționale cu numerele

w
dacă are loc șirul de rapoarte egale:
Relația de mai sus se mai poate scrie astfel:
Rapoarte și procente. Scara hărții, titlul unui

aliaj și concentrația procentuală
o
Raportul a două numere a și b este numărul rațional
.r
le
Raportul procentual este raportul cu numitorul 100. În general, raportul
a
se notează p%.
tu
ir
Aflarea unui procent dintr-un număr
i-V
Pentru a afla p% dintr-un număr n, înmulțim p% cu numărul dat:

ţi
.
ec
Exemplu: 4% din 50 este

.L
w
Aflarea unui număr când se cunoaște un procent din el

w
Dacă p% din a este b, atunci:

w
Scara unei hărți este raportul dintre distanța pe hartă între două localități și distanța reală
(din teren).
Titlul unui aliaj este raportul dintre masa metalului prețios și masa aliajului.
Concentrația procentuală a unei soluții este raportul dintre masa substanței care se dizolvă și
masa soluției, înmulțit cu 100.
o
.r
unde md - masa substanței care se dizolvă
le
ms - masa soluției.
a
tu
ir
i-V
ţi
ec
.L
w
Probabilitatea unui eveniment

w
w
Probabilitatea unui eveniment este raportul dintre numărul cazurilor favorabile acelui eveniment
și numărul cazurilor posibile.
Observație: numărul cazurilor favorabile este mai mic sau egal cu numărul cazurilor posibile, prin
urmare:
Exemplu:
Într-o urnă avem 15 bile numerotate cu 1, 2, 3, ..., 15. Probabilitatea de a extrage o bilă având un
număr mai mic decât 7 este:
nr. cazuri favorabile: 6 (bilele cu numerele 1, 2, 3, 4, 5, 6)

nr. cazuri posibile: 15 (nr. total de bile din urnă).
o
.r
Pozițiile relative ale unui punct față de o
le
dreaptă
a
tu
ir
Trei sau mai multe puncte situate pe aceeași dreaptă se numesc puncte coliniare.
i-V
Punctele care nu sunt situate pe aceeași dreaptă se numesc necoliniare.

ţi
Exemplu:
ec
.L
w
punctele A, B, C sunt coliniare

w
punctele A, B, D sunt necoliniare

w
Axioma dreptei. Prin două puncte distincte, trece o singură dreaptă.
Observație. Printr-un punct trec o infinitate de drepte.
Poziții relative a două drepte
Două drepte pot fi:
- necoplanare, dacă sunt situate în plane diferite
- coplanare, dacă sunt situate în același plan; acestea, la rândul lor, pot fi:
confundate, dacă au toate punctele comune

concurente, dacă au un punct comun
paralele, dacă nu au nici un punct comun.
o
Unghiuri congruente. Bisectoarea unui unghi
.r
a le
Două unghiuri sunt congruente dacă au măsurile egale.
tu
Două unghiuri sunt adiacente dacă au vârful comun și o latură comună, situată în interiorul
unghiului format de celelalte două laturi.
ir
Exemplu:
i-V
ţi
ec
.L
w
Bisectoarea unui unghi este semidreapta cu originea în vârful unghiului, situată în interiorul
w
acestuia, care împarte unghiul în două unghiuri congruente.

w
Unghiuri complementare și unghiuri

suplementare
Două unghiuri sunt complementare dacă suma măsurilor lor este de 90°.
Două unghiuri sunt suplementare dacă suma măsurilor lor este de 180°.
o
Proprietăți:
.r
două unghiuri care au același complement sunt congruente
două unghiuri care au același suplement sunt congruente
le
dacă două unghiuri sunt complementare și congruente, atunci fiecare va avea măsura de 45°
dacă două unghiuri sunt suplementare și congruente, atunci fiecare va avea măsura de 90°
a
bisectoarele a două unghiuri adiacente suplementare formează un unghi drept.
tu
ir
Unghiuri opuse la vârf
i-V
ţi
Două unghiuri sunt opuse la vârf dacă au vârful comun, iar laturile lor sunt semidrepte opuse
ec
(laturile unuia sunt în prelungirea laturilor celuilalt).
Exemplu:
.L
w
w
w
Proprietate. Două unghiuri opuse la vârf sunt congruente.
Unghiuri în jurul unui punct
Trei sau mai multe unghiuri se numesc unghiuri formate în jurul unui punct dacă îndeplinesc
următoarele condiții:
au vârful comun
au interioarele disjuncte
reuniunea dintre laturile unghiurilor și interioarele acestora este întreg planul.
o
Exemplu:
.r
a le
tu
ir
i-V
ţi
Proprietate. Suma măsurilor unghiurilor formate în jurul unui punct este de 360°.
ec
.L
w
w
Triunghiul- prezentare generală

w
Triunghiul este figura geometrică obținută prin reuniunea segmentelor [AB], [BC], [CA], unde A, B,
C sunt trei puncte necoliniare (un triunghi este un poligon cu 3 laturi).
Elementele unui triunghi:
laturile: [AB], [BC], [CA]

unghiurile: <ABC, <BCA, <BAC
vârfurile: A, B, C.
o
Notație:
.r
le
Proprietate. În orice triunghi, suma măsurilor unghiurilor este egală cu 180°.
a
tu
Perimetrul (P) unui triunghi este suma lungimilor laturilor.
P = AB+BC+CA
ir
Semiperimetrul (s) unui triunghi este semisuma lungimilor laturilor.
i-V
s = (AB+BC+CA):2 = P:2
Exemplu:
ţi
ec
.L
w
w
w
Unghiul exterior unui triunghi este unghiul adiacent și suplementar cu un unghi al triunghiului.
Exemplu:
o
Clasificarea triunghiurilor
.r
a le
A. Clasificarea triunghiurilor după laturi
tu
triunghi oarecare (scalen)- are laturile de lungimi diferite (fig. 1)
triunghi isoscel- are două laturi congruente (fig. 2)
ir
triunghi echilateral- are toate cele trei laturi congruente (fig.3).
i-V
ţi
ec
.L
B. Clasificarea triunghiurilor după unghiuri

w
triunghi dreptunghic- are un unghi drept (cu măsura de 90°); laturile care formează unghiul
w
drept se numesc catete, iar latura opusă unghiului drept se numește ipotenuză (fig. 4)
triunghi ascuțitunghic- are toate unghiurile ascuțite (cu măsura mai mică de 90°) (fig. 5)
w
triunghi obtuzunghic- are un unghi obtuz (cu măsura mai mare de 90°) (fig. 6).
Congruența triunghiurilor oarecare
Fiind date două triunghiuri ABC și A'B'C', spunem că acestea sunt triunghiuri congruente, dacă
au toate laturile și toate unghiurile respectiv congruente:
o
Două triunghiuri sunt congruente dacă ele coincid prin suprapunere.
.r
Pentru a arăta că două triunghiuri sunt congruente, nu trebuie să demonstrăm toate cele 6 relații de
congruență între elementele lor. Este suficient să demonstrăm doar 3 dintre acestea, folosind unul
le
din cazurile de congruență enunțate mai jos.
a
Cazurile de congruență ale triunghiurilor oarecare
1. Cazul L.U.L (latură, unghi, latură)

tu
ir
Două triunghiuri oarecare, care au câte două laturi și unghiurile dintre ele respectiv congruente,
sunt congruente.
i-V
2. Cazul U.L.U (unghi, latură, unghi)

ţi
Două triunghiuri oarecare, care au câte o latură și unghiurile alăturate ei respectiv congruente, sunt
congruente.
ec
3. Cazul L.L.L (latură, latură, latură)

.L
Două triunghiuri oarecare, care au toate cele trei laturi respectiv congruente, sunt congruente.
w
Observație. După ce am demonstrat congruența a două triunghiuri, putem deduce o relație de

congruență între celelalte elemente, ținând cont de faptul că unghiurilor congruente li se opun laturi
w
congruente, iar laturilor congruente li se opun unghiuri congruente.

w
Drepte perpendiculare
Două drepte concurente sunt perpendiculare, dacă formează un unghi drept.
o
Observație. Dintr-un punct exterior unei drepte se poate duce o singură perpendiculară pe acea
dreaptă.
.r
Distanța de la un punct la o dreaptă este segmentul care unește punctul cu piciorul
le
perpendicularei duse din acel punct pe dreaptă.
a
Exemplu:
tu
ir
i-V
ţi
ec
Distanța de la punctul M la dreapta d este MO și scriem: d(M, d) = MO.
Mediatoarea unui segment este perpendiculara dusă prin mijlocul segmentului.

.L
w
Congruența triunghiurilor dreptunghice

w
w
Un triunghi dreptunghic este un triunghi care are un unghi drept (cu măsura de 90°).
Laturile care formează unghiul drept se numesc catete, iar latura opusă unghiului drept se numește
ipotenuză.
În triunghiul de mai jos, catetele sunt [AB] și [AC], iar ipotenuza este [BC].
Pentru a demonstra că două triunghiuri dreptunghice sunt congruente, folosim unul din cazurile de
mai jos.
Cazurile de congruență ale triunghiurilor dreptunghice
o
1. Cazul C.C. (catetă, catetă)
.r
Două triunghiuri dreptunghice care au catetele respectiv congruente, sunt congruente.
le
2. Cazul C.U. (catetă, unghi)
a
Două triunghiuri dreptunghice care au o catetă și un unghi ascuțit respectiv congruente, sunt
tu
congruente.
3. Cazul I.U. (ipotenuză, unghi)

ir
Două triunghiuri dreptunghice care au ipotenuza și un unghi ascuțit respectiv congruente, sunt
i-V
congruente.
4. Cazul I.C (ipotenuză, catetă)

ţi
Două triunghiuri dreptunghice care au ipotenuza și o catetă respectiv congruente, sunt congruente.
ec
.L
w
w
Mediatoarea unui segment. Concurența

w
mediatoarelor laturilor unui triunghi
Mediatoarea unui segment este perpendiculara dusă prin mijlocul segmentului.
o
Proprietatea mediatoarei unui segment
.r
Teoremă. Un punct aparține mediatoarei unui segment dacă și numai dacă este egal depărtat de
le
extremitățile segmentului.
a
tu
ir
i-V
dacă MO este mediatoare, atunci MA=MB, și reciproc:

dacă MA=MB, atunci MO este mediatoarea segmentului [AB].
ţi
Concurența mediatoarelor laturilor unui triunghi

ec
Într-un triunghi putem construi trei mediatoare. Acestea sunt concurente, iar punctul de intersecție
este centrul cercului circumscris triunghiului.
.L
Observație. Cercul circumscris triunghiului este cercul care trece prin vârfurile triunghiului.
w
w
Bisectoarea unui unghi, concurența

w
bisectoarelor unghiurilor unui triunghi
Bisectoarea unui unghi este semidreapta cu originea în vârful unghiului, care împarte unghiul în
două unghiuri congruente.
[OM- bisectoarea unghiului AOB
o
Proprietatea bisectoarei unui unghi
.r
Teoremă. Un punct aparține bisectoarei unui unghi, dacă și numai dacă este egal depărtat de laturile
le
unghiului.
a
tu
ir
i-V
ţi
dacă [OM este bisectoare, atunci d(M, OA) = d(M, OB), adică MP = MQ și reciproc:
ec
dacă d(M, OA)= d(M, OB), atunci [OM este bisectoare.
Concurența bisectoarelor unghiurilor unui triunghi

.L
Într-un triunghi, cele trei bisectoare interioare ale unghiurilor sunt concurente. Punctul de
w
intersecție al acestora este centrul cercului înscris în triunghi (se notează de obicei cu I).
w
w
Drepte paralele intersectate de o secantă
Dreptele paralele sunt dreptele situate în același plan și care nu au nici un punct comun.
Drepte paralele intersectate de o secantă
Teoremă. Două drepte sunt paralele dacă și numai dacă ele formează cu orice secantă:
unghiuri alterne-interne congruente
o
unghiuri alterne-externe congruente
.r
unghiuri corespundente congruente
unghiuri interne (de aceeași parte a secantei) suplementare
le
unghiuri externe (de aceeași parte a secantei) suplementare.
a
tu
ir
i-V
ţi
ec
.L
w
w
Consecință. Pentru a demonstra că două drepte sunt paralele, arătăm că ele formează cu o secantă:
w
unghiuri alterne-interne congruente, sau

unghiuri alterne-externe congruente, sau
unghiuri corespundente congruente, sau
unghiuri interne (de aceeași parte a secantei) suplementare, sau
unghiuri externe (de aceeași parte a secantei) suplementare.
Proprietăți ale triunghiurilor oarecare
1. În orice triunghi, suma măsurilor unghiurilor este de 180°.
2. Măsura unui unghi exterior al unui triunghi este egală cu suma celor două unghiuri neadiacente
cu el.
o
.r
a le
tu
ir
3. Într-un triunghi, lungimea unei laturi este mai mică decât suma lungimilor celorlalte două.
i-V
ţi
ec
.L
Mediana în triunghi, concurența medianelor

w
w
w
Mediana într-un triunghi este segmentul care unește un vârf al triunghiului cu mijlocul laturii
opuse.
M- mijlocul lui [BC]
[AM]- mediană
Într-un triunghi, cele trei mediane sunt concurente într-un punct numit centrul de greutate al
triunghiului (se notează cu G). Acesta este situat, pe fiecare mediană, la o treime de bază și două
treimi de vârf.
o
.r
a le
Proprietate. Mediana împarte un triunghi în două triunghiuri de arii egale (triunghiuri echivalente).
tu
ir
i-V
ţi
Triunghiul isoscel- definiție și proprietăți

ec
.L
Triunghiul isoscel este un triunghi care are două laturi congruente.

w
w
w
Proprietăți:
1. Unghiurile alăturate bazei sunt congruente.
2. Bisectoarea unghiului de la vârf coincide cu înălțimea, mediana și mediatoarea corespunzătoare

bazei.
o
.r
a le
AD- este bisectoare, înălțime, mediană și mediatoare.tu
ir
3. Înălțimile corespunzătoare laturilor congruente sunt congruente.
i-V
ţi
ec
.L
w
w
w
4. Bisectoarele interioare ale unghiurilor congruente sunt congruente.
5. Medianele corespunzătoare laturilor congruente sunt congruente.
o
.r
a le
tu
ir
Triunghiul echilateral- definiție și proprietăți
i-V
ţi
Triunghiul echilateral este triunghiul cu toate laturile congruente.

ec
.L
w
w
w
Proprietăți:
1. Toate unghiurile unui triunghi echilateral sunt congruente, având măsura egală cu 60°.
2. Toate liniile importante ce pornesc din același vârf coincid.
AM- este bisectoare, înălțime, mediană și mediatoare
o
BN- este bisectoare, înălțime, mediană și mediatoare
.r
CP- este bisectoare, înălțime, mediană și mediatoare.
le
Observație. Un triunghi isoscel care are un unghi cu măsura de 60° este triunghi echilateral.
a
tu
ir
Triunghiul dreptunghic- definiție și
i-V
proprietăți
ţi
ec
Triunghiul dreptunghic este un triunghi care are un unghi drept.

.L
Laturile care formează unghiul drept se numesc catete, iar latura care se opune unghiului drept se
numește ipotenuză.
w
w
w
Proprietăți:
1. Mediana corespunzătoare ipotenuzei este jumătate din ipotenuză.
M- mijlocul lui [BC]⇒ [AM]- mediană
o
.r
2. Cateta opusă unghiului de 30° este jumătate din ipotenuză.
a le
tu
ir
i-V
ţi
ec
.L
w
Aria triunghiului
w
w
Aria triunghiului este semiprodusul dintre o latură și înălțimea corespunzătoare ei.
BC- bază (B)
AM- înălțime (h)
o
În cazul în care triunghiul este dreptunghic, putem aplica atât formula de mai sus (unde baza este
.r
ipotenuza triunghiului), cât și următoarea formulă:
le
Aria triunghiului dreptunghic este semiprodusul catetelor.
a
tu
ir
i-V
Aria triunghiului folosind sinusul unui unghi

ţi
ec
Atunci când se cunosc lungimile a două laturi ale unui triunghi și măsura unghiului cuprins între ele,
putem aplica următoarele formule pentru a calcula aria triunghiului:
.L
1. Dacă unghiul cuprins între laturi este ascuțit:

w
w
w
2. Dacă unghiul cuprins între laturi este obtuz:
o
.r
le
Ridicarea la putere cu exponent natural a
a
fracțiilor ordinare pozitive
tu
ir
i-V
A ridica o fracție la o putere înseamnă a ridica numărătorul și numitorul la acea putere.

ţi
ec
Reguli de calcul cu puteri

.L
w
w
w
Media aritmetică și media aritmetică
o
ponderată a două sau mai multe numere
.r
raționale
a le
Fie numere raționale.
tu
ir
1. Media aritmetică a două numere raționale se calculează împărțind suma acestora la 2:
i-V
2. Media aritmetică a n numere raționale se calculează împărțind suma acestora la n:

ţi
ec
3. Media aritmetică ponderată a numerelor

.L
w
având ponderile
w
w
se calculează după formula :
Observație. Ponderea unui număr ne arată de câte ori se repetă acel număr într-un șir de numere.
Media ponderată se folosește atunci când numerele se repetă.
Exemplu:
Media ponderată a numerelor 2, 3, 7, 2, 7, 2, 3, 9, 7, 2 este:
numărul 2 are ponderea 4

numărul 9 are ponderea 1.
Mulțimea numerelor întregi
o
.r
le
Mulțimea numerelor întregi este reuniunea dintre mulțimea numerelor naturale pozitive, cu
a
opusele lor (numere negative) și cu numărul 0.
tu
ir
Are loc relația de incluziune:
i-V
ţi
Dacă un număr este precedat de semnul '+', atunci numărul este pozitiv. Numerele pozitive sunt
situate pe axă în partea dreaptă a numărului 0.
ec
Dacă un număr este precedat de semnul '-', atunci numărul este negativ. Numerele negative sunt
situate pe axă în partea stângă a numărului 0.
.L
Observație: convenim ca semnul '+' în fața numerelor întregi pozitive să nu se mai scrie.
w
Exemplu: +9 = 9; +37 = 37.

w
w
Rezolvarea ecuațiilor în mulțimea numerelor

întregi
A. Ecuații de forma ax+b=c
O egalitate de forma
se numește ecuație cu o necunoscută (x este necunoscuta ecuației).
O valoare a lui x pentru care se verifică egalitatea se numește soluție a ecuației.
A rezolva o ecuație înseamnă a-i găsi toate soluțiile.
Pașii de rezolvare a unei ecuații de forma ax+b=c:
1. Scădem din ambii membri ai ecuației numărul b (sau îl trecem pe b peste egal cu semn schimbat):
o
.r
a le
2. Împărțim ambii membri ai ecuației la a (a se mai numește coeficientul lui x):
tu
ir
i-V
B. Ecuații cu modul
ţi
Pentru a rezolva o ecuație de forma:

ec
.L
avem următoarele cazuri:

w
dacă a < 0, ecuația nu are soluție

dacă a = 0, ecuația are o soluție unică x = 0
w
dacă a > 0, ecuația are două soluții în mulțimea numerelor întregi; acestea sunt: x = a și x = -
a.
w
Rezolvarea inecuațiilor în mulțimea

numerelor întregi
A. Inecuații de forma ax+b<c
O inegalitate de forma
se numește inecuație cu o necunoscută (x este necunoscuta inecuației).
O valoare a lui x pentru care se verifică inegalitatea se numește soluție a inecuației.
A rezolva o inecuație înseamnă a-i găsi toate soluțiile.
o
Pașii de rezolvare a unei inecuații:
.r
1. Scădem din ambii membri ai inecuației numărul b (sau îl trecem pe b în celălalt membru cu semn
le
schimbat):
a
tu
ir
i-V
2. Împărțim ambii membri ai inecuației la a (a se mai numește coeficientul lui x):

ţi
ec
Atenție! Dacă înmulțim sau împărțim o inecuație cu un număr negativ, se schimbă semnul
inegalității.
.L
B. Inecuații cu modul
w
O inecuație de forma
w
w
este echivalentă cu inecuația:
Exemplu:
Înălțimea în triunghi. Concurența înălțimilor
O înălțime a unui triunghi este perpendiculara dusă dintr-un vârf al triunghiului pe latura opusă.
o
.r
a le
Într-un triunghi putem construi trei înălțimi. Acestea sunt concurente, iar punctul lor de intersecție
se numește ortocentrul triunghiului (se notează de obicei cu H).
tu
Observație. Dacă triunghiul este dreptunghic, ortocentrul coincide cu vârful unghiului drept.
ir
i-V
Simetria față de o dreaptă, axe de simetrie.

Figuri simetrice
ţi
ec
.L
Simetricul unui punct A față de un punct O este punctul B, cu proprietatea că O este mijlocul
w
segmentului [AB].
w
w
Notație:
Simetricul punctului A față de dreapta d este punctul B, cu proprietatea că d este mediatoarea

segmentului [AB].
o
.r
Notație:
a le
Construcție: pentru a construi simetricul unui punct față de o dreaptă, ducem o perpendiculară din
acel punct pe dreaptă; apoi măsurăm lungimea segmentului astfel obținut și-l prelungim cu un alt
segment congruent cu acesta.
tu
Două puncte sunt simetrice față de o dreaptă dacă aceasta este mediatoarea segmentului
ir
determinat de cele două puncte.
i-V
O dreaptă d este axă de simetrie față de o figură geometrică F, dacă simetricul oricărui punct al
figurii F aparține de asemenea figurii F (o axă de simetrie împarte o figură în două părți care coincid
prin suprapunere).
ţi
Exemplu:
ec
Dreptele a și b sunt axe de simetrie pentru dreptunghi.

.L
w
w
w
Simetrica unei figuri geometrice față de o dreaptă se obține construind simetricele tuturor
punctelor figurii respective față de dreaptă.
Exemplu: pentru a construi simetricul unui poligon față de o dreaptă, este suficient să construim
simetricele vârfurilor sale și apoi să le unim.
o
.r
le
a
tu
ir
i-V
ţi
ec
.L
w
w
w

Teorie Clasa 6

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teorie Clasa 6

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

http://lectii-virtuale.

Proprietățile relației de divizibilitate

1. Orice număr natural n se divide cu 1 și cu el însuși.

între ele, atunci produsul ac divide pe b.

6. Dacă a este divizibil cu b și b este divizibil cu a, atunci a = b.

7. Numărul 0 este divizibil cu orice număr natural nenul.

Criterii de divizibilitate cu 2, 3, 4, 5, 9, 10, 25

Numerele prime mai mici decât 100 sunt:

Observație. Singurul număr prim par este 2.

Un număr natural care nu este prim se numește număr compus.

Cel mai mare divizor comun și cel mai mic

multiplu comun a două sau mai multe

Notație: c.m.m.d.c. a numerelor a și b se notează: (a,b).

număr natural, diferit de 0, care este divizibil cu numerele date.

Notație: c.m.m.m.c. a numerelor a și b se notează: [a,b].

Pentru a calcula c.m.m.m.c. vom proceda astfel:

- descompunem numerele naturale în factori primi

Numere prime între ele

Mulțimea divizorilor numărului 17 este:

Mulțimea divizorilor numărului 30 este:

Numerele 17 și 30 sunt numere prime între ele pentru că (17,30)=1.

Compararea și ordonarea numerelor întregi

Valoarea absolută a unui număr întreg.

opusul numărului -5 este numărul 5

Valoare absolută a unui număr întreg pozitiv este numărul respectiv.

Valoare absolută a unui număr întreg negativ este opusul acestuia.

Prin urmare, pentru orice număr întreg a, are loc:

Adunarea și scăderea numerelor întregi

1. Adunarea numerelor întregi cu același semn

2. Adunarea numerelor întregi cu semne diferite

Proprietățile adunării numerelor întregi

asociativitatea: a+(b+c) = (a+b)+c, oricare ar fi numerele întregi a, b, c

comutativitatea: a+b = b+a, oricare ar fi numerele întregi a și b

3. Scăderea numerelor întregi

(am adunat la descăzut opusul scăzătorului).

Înmulțirea și împărțirea numerelor întregi

Înmulțirea numerelor întregi

comutativitatea: a·b = b·a

numărul 1 este element neutru: a·1 = 1·a = a

distributivitatea înmulțirii față de adunare și scădere: a·(b+c)=a·b+a·c și a·(b-c)=a·b-a·c

​Împărțirea numerelor întregi

obține împărțind modulele celor două numere.

Ordinea efectuării operațiilor cu numere

Ridicarea la putere a numerelor întregi

Fie a un număr întreg, iar n un număr natural nenul.

dacă exponentul este un număr par, rezultatul este pozitiv

Divizibilitatea numerelor întregi

Observație: Dacă n este număr prim, acesta are 4 divizori întregi:

Mulțimea multiplilor unui număr întreg n este:

Proprietățile relației de divizibilitate

Aducerea fracțiilor la numitor comun

descompunem numitorii în factori primi

Numitorul comun este 60.

Adunarea fracțiilor ordinare pozitive

1. Adunarea fracțiilor cu același numitor

Scăderea fracțiilor ordinare pozitive

1. Scăderea fracțiilor cu același numitor

2. Scăderea fracțiilor cu numitori diferiți

Înmulțirea fracțiilor ordinare pozitive

1. Înmulțirea unei fracții cu un număr natural

Pentru a afla o fracție dintr-un număr, înmulțim fracția cu numărul respectiv.

3. Înmulțirea a două fracții ordinare

Împărțirea fracțiilor ordinare

Împărțirea numerelor întregi

Concurența bisectoarelor unghiurilor unui triunghi