Profesori: Mirela Tarţa şi Adelina Ion

ASPECTE METODICE

Geometria este arta de a raţiona corect pe figuri incorecte.

(Henri Poincare)
Predarea geometriei în gimnaziu urmăreşte formarea la elevi a conceptelor (abstracte) ale
geometriei, deprinderea de către aceştia a metodelor specifice geometriei, a raţionamentului inductiv
şi deductiv, a capacităţii de a supune unor operaţii logice conceptele însuşite şi nu în ultimul rând de
a dezvolta competenţe de a aplica aceste cunoştinţe în practică.
Tehnica proiectării lecţiilor de geometrie trebuie astfel concepută încât fiecare activitate
concretă a elevilor să conducă, pornind de la competenţele generale/specifice, spre realizarea unor
obiective operaţionale clar formulate. De asemenea se va urmări valorificarea valenţelor formativ-
educative ale lecţiilor de geometrie, dezvoltarea la elevi a sârguinţei, a atenţiei, a voinţei, a spiritului
de ordine şi exigenţă faţă de propriile judecăţi.
O insuficientă grijă faţă de conceperea lecţiilor poate conduce la improvizaţii , steriotipie,
toate având drept consecinţă neclarităţi în mintea elevilor, determinând incapacitatea lor de a-şi
rezolva problemele pentru acasă. Deoarece geometria este integral deductivă, neînţelegerea unei
verigi generează dificultăţi din ce în ce mai mari, astfel încât elevul care a eşuat în întelegerea
noţiunilor din acea verigă îşi pierde încrederea în corectitudinea raționamentelor sale, în posibilităţile
sale. Este necesar ca profesorul să sesizeze şi să încerce să corecteze elementele lipsă sau greşit
înţelese.
În timpul predării lecțiilor de geometrie în spațiu, și în particular a lecției ”Măsura unghiului
a două drepte în spațiu”, am identificat mai multe dificultăți în înțelegerea noțiunilor, pentru care
propunem câteva modalități de remediere.

Dificultăți
1 Reprezentarea în plan a corpurilor
geometrice/dreptelor din spațiu
2 Nu toți elevii “văd” în spațiu.
Metoda I-Problema nr.2 din fișa de lucru
În desenul de mai jos, elevii “vad” că măsura
unghiului dintre dreptele necoplanare este de
900
Remediere
Ca material didactic se pot folosi poliedre realizate din
sârma, carton, bețișoare și plastilină, exemple din
mediul înconjurător.
O soluție ar fi folosirea aplicației Geogebra 3D, care
facilitează vederea în spațiu, creând corpuri care se pot
roti în jurul axei și permit înțelegerea desenului.
Metoda I Problema nr.2 din fișa de lucru
Dreptele date formează un unghi cu măsura egală cu
600.
Profesori: Mirela Tarţa şi Adelina Ion

Metoda III-Problema nr.1 din fișa de lucru

În desenul de mai jos, elevii “ văd” că dreptele
sunt concurente.

Metoda III-Problema nr.1 din fișa de lucru

Dreptele date sunt necoplanare.

Problemă
Fie tetraedrul regulat ABCD. Calculați
măsura unghiului dreptelor AB și CD.

În desenul de mai jos, elevii “văd” că dreptele

sunt paralele, deci măsura unghiului celor
două drepte ar avea 00.

Problemă
Dreptele date sunt perpendiculare.
 Profesori: Mirela Tarţa şi Adelina Ion
3 Determinrea măsurii unghiului a două drepte
necoplanare
4 Construcția paralelelor la dreptele date
5. Rezolvarea problemei
6. Redactarea rezolvării problemelor
Observație: După învățarea noțiunii de dreptă
perpendiculară pe plan, pentru a arăta că două drepte au
măsura unghiului egală cu 900(sunt perpendiculare), se
mai poate aplica și metoda următoare : se demonstrează
că una dintre drepte este perpendiculară pe planul ce
conține a doua dreaptă și, știind că , dacă o dreaptă este
perpendiculară pe un plan, ea este perpendiculară orice
dreaptă inclusă în acel plan, atunci ea va fi
perpendiculară și pe a doua dreaptă dată.
Se consolidează noțiunile despre măsura unghiului
a două drepte în plan și se precizează că aceste
proprietăți sunt valabile și pentru măsurarea unghiului a
două drepte necoplanare.
Trebuie insistat , în aplicații, că măsura unghiului a
două drepte este cuprinsă între 00 și 900 .
Se precizează și se demonstrează prin aplicații că
punctul prin care se construiesc paralele la dreptele date
nu este luat la intâmplare; cel mai adesea, îl alegem pe
una dintre cele două drepte.
Descompunerea rezolvării problemei în spațiu în
mici probleme în plan ușurează înțelegerea problemei.
Gradul mare de rigurozitate și de abstractizare
conduce la o redactare superficială a rezolvării.
În predarea geometriei o atenţie deosebită trebuie să
se acorde simbolurilor, notaţiilor, convenţiilor de desen,
de reprezentare, de redactare simbolică a unui
raţionament.
Orice afirmaţie trebuie să fie justificată (pe baza
ipotezei şi a cunoştinţelor acumulate), iar întregul
raţionament să reprezinte o succesiune logică a
implicaţiilor.

Bibliografie:

1. Popescu, Olimpia, Radu, Valeria –Metodica predării geometriei în gimnaziu, EDP-1983

2. Brânzei, D. şiBrânzei, R.- Metodica predării matematicii, Editura Paralela 45, Piteşti, 2000
3. Hărăguş, Dumitru Elemente de didactica matematicii, Editura Universităţii de Vest,
Timişoara, 2001
4. Mîinescu, C. - Repere în proiectarea demersului didactic, Editura Else, Craiova, 2002
5. Zlate, B. şi alţii -Metodica predării geometriei, EDP, Bucureşti, 1965
6. www.geogebra.org