GHID PENTRU

ELABORAREA
RESURSELOR DE STUDIU
ÎN TEHNOLOGIA
EDUCAŢIEI LA DISTANŢĂ
LUCRAREA DE VERIFICARE NO. 1

MANOLACHE MARINEL
 PUNCTE ŞI DREPTE
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 1: PUNCTUL ŞI DREAPTA
CUPRINS PAGINA
Cuprins 2
Obiectivele unităţii de învăţare 1 3
1.1 Punctul 4
1.1.1 Punctul: reprezentare geometrică, notaţie 4
1.1.2 Puncte diferite, puncte identice 4
1.2 Dreapta 5
1.2.1 Dreapta: reprezentare geometrică, notaţie 5
1.2.2 Relaţii între puncte şi drepte 6
1.2.3 Puncte coliniare. Puncte necoliniare 6
1.2.4. Axioma dreptei 7
1.2.5 Poziţiile relative a două drepte 7
1.3 Semidreapta 8
1.3.1 Semidreapta: reprezentare grafică 8
1.3.2 Semidreapta închisă. Semidreapta deschisă 9
1.3.3 Semidrepte identice. Semidrepte opuse 9
1.4 Segmentul 10
1.4.1 Segmentul: definiţie, reprezentare grafică, notaţie 10
1.4.2 Lungimea unui segment 10
1.4.3 Segmente congruente 11
1.4.3 Mijlocul unui segment 12
1.5 Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare 13
1.6 Lucrarea de verificare No. 1 15
1.7 Bibliografie 18

MANOLACHE MARINEL - ANUL I MASTER “MANAGEMENT EDUCAŢIONAL” PAGINA | 2

 PUNCTE ŞI DREPTE

Obiectivele Unităţii de învăţare 1

La terminarea unităţii de învăţare 1 vei fi capabil să:

 Descrii figurile geometrice punct şi dreaptă

 Recunoşti figuri geometrice plane

 Identifici relaţiile între puncte şi drepte

 Clasifici semidreptele şi segmentele

 Exprimi prin reprezentări geometrice noţiunile legate de puncte şi

drepte

 Alegi reprezentările geometrice adecvate enunţului problemei

 Să interpretezi informaţiile conţinute în reprezentări geometrice în

corelaţie cu determinarea numărului de segmente sau a lungimilor
acestora

 Să utilizezi proprietăţile dreptelor şi segmentelor în vederea

calculelor unor lungimi de segmente

 Să recunoşti şi să descrii elemente de geometrie plană într-o

configuraţie geometrică dată

 Să utilizezi instrumente geometrice (riglă, compas) pentru a

desena figuri geometrice plane descrise în contexte matematice
adecvate

 Să exprimi poziţia relativă a două drepte în plan

 Să exprimi relaţia dintre un punct şi o dreaptă într-un context

matematic dat

 Să utilizezi informaţiile prezentate în format tipărit

 Să utilizezi informaţiile prezentate în format digital (pps)

MANOLACHE MARINEL - ANUL I MASTER “MANAGEMENT EDUCAŢIONAL” PAGINA | 3

 PUNCTE ŞI DREPTE

1.1 Punctul
1.1.1 Punctul: reprezentare geometrică, notaţie

Punctul este o figură geometrică.

Punctul îl putem imagina ca fiind urma lăsată de un creion foarte bine ascuţit
pe o foaie de hârtie; punctul este o noţiune abstractă.
Punctul se desenează cu ajutorul creionului şi se notează cu o literă mare
de tipar a alfabetului, de asemenea cu ajutorul creionului.

Q1: De ce crezi că trebuie utilizat creionul atât pentru desenarea

punctului, cât şi pentru notarea lui?

Vezi indicaţii şi răspunsuri la pag. 13.

La origine cuvântul “punct” vine din limba latină în care “punctus” înseamnă
Ştiai că …
“înţepătură” ?

Desenează punctele: A, C, E şi F.

xB

xA xE xF

Figura nr. 1
Q2: Cum crezi că se pot nota 100 de puncte având în vedere că numărul
literelor alfabetului este insuficient?

Vezi indicaţii şi răspunsuri la pag. 13.

1.1.2 Puncte diferite. Puncte identice

MANOLACHE MARINEL - ANUL I MASTER “MANAGEMENT EDUCAŢIONAL” PAGINA | 4

 PUNCTE ŞI DREPTE
numesc puncte diferite sau puncte distincte. Această figură geometrică se
notează: A≠B.
Dacă două puncte A şi B ocupă acelaşi loc în planul paginii de hârtie, atunci
cele două puncte se numesc puncte identice sau puncte confundate.
Această figură geometrică se notează: A=B.

Dacă două puncte A şi B

ocupă două locuri diferite
în planul paginii de hârtie,
atunci cele două puncte se

Să se reprezinte următoarea figură geometrică: A=C, M≠N≠P şi D=E.

x A,C xM xD,E

xN xP
Test de autoevaluare nr. 1
Stabileşte valoarea de adevăr a următoarelor propoziţii matematice:
1. Un punct este:
a) un număr; b) o mulţime de numere; c) o figură geometrică.

2. Notaţia A=B exprimă că două puncte A şi B sunt:

a) egale; b) diferite; c) identice.

3. Notaţiile A=B şi B=C exprimă că punctele A, B şi C sunt:

a) numai două dintre ele identice; b) toate trei identice; c) diferite.

4. Notaţiile A≠B şi B≠C exprimă că punctele A, B şi C sunt:

a) Diferite două câte două; b) numai două dintre ele diferite; c) identice.

5. Notaţiile A≠B şi B≠C şi A≠C exprimă că punctele A, B şi C sunt:

a) diferite două câte două; b) numai două dintre ele diferite; c) identice.

Deschide aplicaţia Puncte şi drepte.pps şi derulează exerciţiile interactive

despre puncte.

1.2 Dreapta
1.2.1 Dreapta: reprezentare geometrică şi notare

MANOLACHE MARINEL - ANUL I MASTER “MANAGEMENT EDUCAŢIONAL” PAGINA | 5

 PUNCTE ŞI DREPTE
Dreapta este o figură geometrică.

Dreapta o putem imagina ca fiind un fir de aţă foarte bine întins, prelungit la
nesfârşit la ambele capete.
Dreapta se desenează cu ajutorul creionului şi a riglei şi se notează, de
asemenea cu creionul, cu o literă mică de mână a alfabetului.
Q3: De ce crezi că trebuie utilizat creionul atât pen
dreptei, cât şi pentru notarea acesteia?

MANOLACHE MARINEL - ANUL I MASTER “MANAGEMENT EDUCAŢIONAL” PAGINA | 6

 PUNCTE ŞI DREPTE

Desenează dreptele a, b, c şi d.

a b c d

1.2.2 Relaţii între puncte şi drepte

Un punct faţă de o dreaptă dată poate avea două poziţii: fie aparţine
dreptei date, fie nu aparţine dreptei date.
Simbolul utilizat este “∈” şi “citim aparţine”, sau “nu aparţine”, după
caz.
Acest simbol este simbolul utilizat pentru a descrie relaţia între un
număr şi o mulţime dată.
Desenează o dreaptă d, punctele A, C şi F care aparţin dreptei d şi
punctele M, N şi P care nu aparţin dreptei d.
xP C
xN
A xM
F

1.2.3 Puncte coliniare. Puncte necoliniare

Definiţie.
Trei sau mai multe puncte care aparţin aceleiaşi drepte se numesc
puncte coliniare.
Exemplu. Desenaţi punctele M, N, P, Q şi S coliniare.
M N P S Q
l l l l l

Definiţie.
Trei sau mai multe puncte se numesc puncte necoliniare dacă nu
aparţin toate aceleiaşi drepte.
Exemplu. Desenaţi punctele A, B, C şi D necoliniare.
A B C
l l l
xD

1.2.4 Axioma dreptei

MANOLACHE MARINEL - ANUL I MASTER “MANAGEMENT EDUCAŢIONAL” PAGINA | 7

 PUNCTE ŞI DREPTE
Axioma dreptei.
Două puncte distincte determină o dreaptă şi numai una.
Exemplu.
Punctele A şi B din figura de mai jos determină o singură dreaptă d.

A B d

Observaţie
Pe lângă notaţia cu o literă mică de mână a alfabetului, o dreaptă se
mai poate nota utilizând două litere mari de tipar ale alfabetului, unde
cele două litere reprezintă două puncte distinct care aparţin dreptei
respective.
Aşadar, dreapta din figura de mai sus se poate nota fie d, fie AB.
Q4: Câte drepte distincte determină trei puncte necoliniare A, B şi
C?
xA
xB xC

1.2.5 Poziţiile relative a două drepte coplanare

Definiţie.
Două drepte care aparţin aceluiaşi plan se numesc drepte coplanare.
Planul îl imaginăm ca fiind suprafaţa unei ape liniştite, prelungită la
nesfârşit în toate părţile.
Există 3 poziţii relative a două drepte coplanare şi anume:
Noţiunea Reprezentare Notaţii
geometrică
DREPTE IDENTICE
Definiţie A B C
Două drepte care au cel d d=AB=AC
puţin două puncte l l l
distincte comune se
numesc drepte identice.

DREPTE PARALELE
Definiţie allb
Două drepte coplanare a sau
care nu au nici un punct a∩b=∅
comun se numesc drepte
paralele. b

MANOLACHE MARINEL - ANUL I MASTER “MANAGEMENT EDUCAŢIONAL” PAGINA | 8

 PUNCTE ŞI DREPTE
DREPTE CONCURENTE
Definiţie a
Două drepte care au un A a∩b= {A}
singur punct comun se b sau
numesc drepte a∩b≠∅
concurente.

Test de autoevaluare nr. 2

Stabileşte valoarea de adevăr a următoarelor propoziţii

matematice:

1. O dreaptă este:
a)un număr; b) o mulţime de numere; c) o figură geometrică.

2. Notaţia a=b exprimă că două drepte a şi b sunt:

a) egale; b) diferite; c) identice.

3. Notaţiile a=b şi b=c exprimă că dreptele a, b şi c sunt:

a) numai două dintre ele identice; b) toate trei identice; c) diferite.

4. Notaţiile a≠b şi b≠c exprimă că dreptele a, b şi c sunt:

a) diferite două câte două; b) numai două dintre ele diferite; c)
identice.

Deschide aplicaţia Puncte şi drepte.pps şi derulează exerciţiile

despre drepte, poziţiile relative a două drepte coplanare, puncte
coliniare şi puncte necoliniare.

1.3 Semidreapta
1.3.1 Semidreapta: definiţie, reprezentare grafică, notaţie
Spre deosebire de dreaptă, pe care o considerăm prelungită la
nesfârşit în ambele părţi, semidreapta o considerăm prelungită la
nesfârşit la una dintre părţi şi limitată în cealaltă parte.
În figura de mai jos este reprezentată o semidreaptă limitată la
punctul O, punct care se numeşte originea semidreptei.

O l

1.3.2 Semidreapta deschisă. Semidreapta închisă

MANOLACHE MARINEL - ANUL I MASTER “MANAGEMENT EDUCAŢIONAL” PAGINA | 9

 PUNCTE ŞI DREPTE
Fiind date două puncte distincte A şi B, să considerăm dreapta AB şi
semidreapta inclusă în această dreaptă, cu originea în A, şi căreia îi
aparţine punctul B.
Semidreapta de mai sus se notează cu [AB, dacă punctul A aparţine
semidreptei şi se citeşte “semidreapta închisă AB” şi se notează cu
(AB, dacă punctul A nu aparţine semidreptei şi se citeşte
“semidreapta deschisă AB”.
A B
l l

Q5: Semidreapta este o figură geometrică. De ce?

Indicaţie la pag. 14.

1.3.3 Semidrepte identice. Semidrepte opuse

În figura de mai jos, semidreptele [AB şi [AC au aceleaşi puncte. S-a
convenit ca aceste semidrepte să se numească semidrepte identice
şi să se noteze aceasta cu [AB=[AC.
A B C
l l l
În figura de mai jos, semidreptele [PE şi [PF au aceeaşi origine,
punctul P, sunt incluse în aceeaşi dreaptă, d, dar nu au aceleaşi
puncte. În acest caz vom spune că semidreptele [PE şi [PF se
numesc semidrepte opuse, iar punctele E şi F sunt puncte de o parte
şi de alta a punctului P.

E P F
l l l

Deschide aplicaţia Puncte şi drepte.pps şi derulează exerciţiile

despre:
- Semidrepte închise
- Semidrepte deschise
- Notaţia unei semidrepte
- Semidrepte identice

1.4 Segmentul

MANOLACHE MARINEL - ANUL I MASTER “MANAGEMENT EDUCAŢIONAL” PAGINA | 10

 PUNCTE ŞI DREPTE
1.4.1 Segmentul: definiţie, reprezentare grafică, notaţie
Definiţie
Fie A şi B două puncte distincte (A≠B) şi dreapta AB căreia cele două
puncte aparţin. Porţiunea din dreapta AB, situată între punctele A şi
B se numeşte segment.
Observaţie
Un punct care aparţine dreptei AB, între A şi B se numeşte punct
interior segmentului.
A B
l l

Definiţie
Segmentul format numai din mulţimea punctelor sale interioare se
numeşte segment deschis şi se notează (AB). Punctele A şi B se
numesc “capetele” segmentului sau “extremităţile” segmentului
(AB).
Atenţie!
Extremităţile segmentului deschis nu aparţin acestuia.
Definiţie
Segmentul care conţine capetele A şi B ale segmentului şi din toate
punctele sale interioare se numeşte segment închis şi se notează
[AB].
Atenţie!
Extremităţile segmentului închis aparţin acestuia.
[AB]=(AB) U {A, B}
Ştiai că … Originea cuvântului “segment” vine din limba latină în care
“segmentum” înseamnă “parte tăiată”.
Ştiai că … Originea cuvântului “extremitate” vine din limba latină în care
“extremus” înseamnă “care este la margine”.
1.4.2 Lungimea unui segment
Dacă alegem un segment drept unitate de măsură, atunci oricărui alt
segment îi corespunde un număr, numit lungimea sa, care este
raportul dintre lungimea acestui segment şi lungimea segmentului
luat ca unitate de măsură.
Lungimea unui segment se poate determina cu aproximaţie cu
ajutorul riglei gradate şi exprimă de câte ori lungimea segmentului
măsurat este mai mare decât lungimea unităţii de măsura de pe riglă,
cu care se compară.

MANOLACHE MARINEL - ANUL I MASTER “MANAGEMENT EDUCAŢIONAL” PAGINA | 11

 PUNCTE ŞI DREPTE
Definiţie
Se numeşte distanţa de la punctul A la punctul B lungimea
segmentului [AB] şi notăm această lungime cu AB. Tot cu AB vom
nota lungimea segmentului (AB).

Exemplu
AB= 6 cm

Q6: De ce crezi că notaţia unei drepte cu AB şi lungimea unui

segment cu AB nu pot fi un motiv de confuzie?

Indicaţii la pag. 14.

1.4.3 Segmente congruente
Definiţie
Două segmente (ambele segmente închise sau ambele segmente
deschise) se numesc segmente congruente dacă au lungimile egale.

Exemplu
Dacă segmentele închise [AB] şi [CD] sunt congruente vom nota:

[AB]≡[CD] (citim “segmentul [AB] este congruent cu segmentul

[CD]”).

(AB)≡ (CD) (citim “segmentul (AB) este congruent cu segmentul

(CD)”).

A B C D
l l l l

Ştiai că … Originea cuvântului “congruent” vine din limba latină în care cuvântul
“congruentia” înseamnă “potrivire”.

MANOLACHE MARINEL - ANUL I MASTER “MANAGEMENT EDUCAŢIONAL” PAGINA | 12

 PUNCTE ŞI DREPTE
Dacă două segmente nu au lungimile egale, atunci cele două
segmente nu sunt congruente.

AB≠CD ↔ [AB]≡ [CD]

Dacă două sau mai multe segmente sunt congruente, se poate

ilustra grafic această situaţie desenând segmentele respective şi
însemnând segmentele congruente cu acelaşi simbol.
E

B
F M
A D
C
P Q

Se observă în figură că anumite segmente sunt marcate cu acelaşi

număr de liniuţe (două liniuţe); aceste segmente sunt, conform
convenţiei, segmente congruente. Deci [AB]≡[CD]≡[EF].
1.4.4 Mijlocul unui segment
Definiţie
Dacă punctele A, O, B, distincte două câte două, sunt coliniare,
Oϵ[AB] şi dacă [AO]≡[OB], atunci punctul O se numeşte mijlocul
segmentului [AB].
A O B
l l l
Pe orice segment există un punct interior care este mijlocul său şi
acesta este un punct unic.
Cu ajutorul riglei gradate se poate determina cu aproximaţie mijlocul
unui segment dat.

Deschide aplicaţia Puncte şi drepte.pps şi derulează exerciţiile

despre:
- Segmente
- Segmente închise şi segmente deschise
- Numărul segmentelor determinate de puncte diferite două câte
două;

MANOLACHE MARINEL - ANUL I MASTER “MANAGEMENT EDUCAŢIONAL” PAGINA | 13

 PUNCTE ŞI DREPTE
- Operaţii cu segmente.

Test de autoevaluare nr. 3

Stabileşte valoarea de adevăr a următoarelor propoziţii matematice:
1. Lungimea unui segment este:
b) Un segment; b) o mulţime de puncte; c) un număr.

2. Două segmente sunt congruente dacă:

a) pot fi măsurate cu aceeaşi unitate de măsură; b) sunt părţi
din aceeaşi dreaptă; c) au aceeaşi lungime.

3. Mijlocul unui segment este:

a) un punct; b) o unitate de măsură; c) un număr.

4. Un segment poate fi împărţit în două segmente congruente:

a) printr-un punct şi numai unul; b) prin două puncte; c) prin
mai multe puncte.
1.5 Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare
Q 1 (pag. 4) Punctul este o figură geometrică. Pentru reprezentarea grafică a
unei figuri geometrice există mai multe variante ale desenului. Din
motive estetice se utilizează creionul atât pentru desenarea figurii
geometrice, cât şi pentru notarea acesteia; în acest mod, utilizând
radiera, figura geometrică se poate reface în acelaşi spaţiu pe foaia
de examen – la examene nu se permite utilizarea modificărilor pentru
rezolvările propriu-zise, ci numai pentru desenele reprezentând
figurile geometrice executate cu ajutorul creionului.
Q 2 (pag. 4) Să presupunem că trebuie să notăm cele 100 de puncte. Putem
utiliza aceeaşi literă a alfabetului, dar vom utiliza indici – această
metodă este mult mai convenabilă şi intuitivă. De exemplu, vom nota
cele 100 de puncte diferite două câte două cu literele: A 1, A2, A3, …,
A99, A100.
1. Punctul este o figură geometrică.
1a) F; 1b) F; 1c) A.
2. A=B înseamnă că punctele A şi B sunt identice.
2a) F; 2b) F; 2c) A.
Test de autoevaluare nr. 1 3. A=B şi B=C înseamnă că toate cele trei puncte sunt
(pag. 5) identice.
3a) F; 3b) A; 3c) F.
4. Cele trei puncte A, B şi C sunt diferite două câte două.
4a) A; 4b) F; 4c) F.
5. Sunt puncte diferite două câte două.
5a) A; 5b) F; 5c) F.

MANOLACHE MARINEL - ANUL I MASTER “MANAGEMENT EDUCAŢIONAL” PAGINA | 14

 PUNCTE ŞI DREPTE
Q 3 (pag. 5) Motivaţia este aceeaşi cu cea prezentată la răspunsul întrebării
Q1: figura geometrică astfel realizată se poate reface după ce a fost
ştearsă cu radiera.
1a) F; 1b) F; 1c) A.
Test de autoevaluare nr. 2 2a) F; 2b) F; 2c) A.
(pag. 8)
3a) F; 3b) A; 3c) F.
4a) A; 4b) F; 4c) F.
Q 4 (pag. 8) Trei puncte necoliniare A, B şi C determină 3 drepte diferite două
câte două: AB, AC şi BC.
xB

Ax

xC

Q 5 (pag. 9) Dreapta este o figură geometrică format dintr-un număr infinit de

puncte coliniare. Semidreapta este o porţiune dintr-o dreaptă, limitată
la unul din capete şi nelimitată la celălalt capăt.
Q 6 (pag. 11) Dreapta este nelimitată la ambele capete. Dacă vom scrie CD=6
cm este evident că se face referire la lungimea segmentului închis
sau deschis CD.
Aşadar, diferenţa între cele două notaţii este dată de contextul în
care sunt utilizate.
Test de autoevaluare nr. 3 1a) F; 1b) F; 1c) A.
(pag. nr. 13 ) 2a) F; 2b) F; 2c) A.
3a) A; 3b) F; 3c) F.
4a) A; 4b) F; 4c) F.
Pentru a rezolva Lucrarea de verificare 1 este indicat să deschizi
încă o dată aplicaţia Puncte şi drepte.pps şi să recapitulezi
următoarele noţiuni:
- puncte;
- drepte;
- semidrepte;
- segmente.

1.6 Lucrarea de verificare No. 1

MANOLACHE MARINEL - ANUL I MASTER “MANAGEMENT EDUCAŢIONAL” PAGINA | 15

 PUNCTE ŞI DREPTE
INSTRUCŢIUNI Lucrarea de verificare presupune cunoaşterea de către cursant
a Unităţii de învăţare 1 “Puncte şi drepte” din materialul tipărit şi
parcurgerea aplicaţiei interactive “Puncte şi drepte.pps” din cadrul
materialelor auxiliare.
Răspunsurile la întrebările din lucrare vor fi transmise prin poştă
tutorelui, pentru corectură, comentarii şi evaluare, la adresa de e-mail
manolacheimarinel@yahoo.com.
Pe prima pagină a lucrării se vor scrie :
- titlul cursului (Introducere în geometria plană”);
- numărul de ordine al lucrării de verificare (Lucrarea de
verificare No. 1);
- numele şi prenumele cursantului (care se vor menţiona pe
fiecare pagină a lucrării);
- adresa de poştă electronică a cursantului.
Fiecare răspuns va trebui să fie clar exprimat şi să nu
depăşească o jumătate de pagină. Pentru corectură sunt necesare
un spaţiu de aproximativ 5 cm pe margine şi o distanţă similară între
răspunsuri.
În evaluare se va ţine seama dacă:
1. cursantul şi-a însuşit ideile din blocurile de text din cadrul
Unităţii de învăţare “Puncte şi drepte”;
2. cursantul a deschis şi a derulat aplicaţia interactivă “Puncte
şi drepte.pps”;
3. este capabil să formuleze răspunsurile clar, corect, succint.
Baremul de notare conţine 10 puncte din oficiu şi 90 de puncte
acordate rezolvărilor corecte ale itemilor lucrării de verificare;
repartizarea punctelor pentru fiecare item este specificată în coloana
din partea stângă a testului.
Nota acordată se obţine prin împărţirea punctajului total la 100.
SUBIECTE
10 puncte Numărul punctelor acordate din oficiu.
4 puncte 1. Stabileşte valoarea de adevăr a următoarei propoziţii
matematice: “Noţiunile de bază utilizate în geometrie sunt”:
a) Punctul;
b) Dreapta;
c) Rigla;
d) Linia.
4 puncte 2. Stabileşte valoarea de adevăr a următoarei propoziţii
matematice:
“Ne imaginăm punctul ca fiind:”

MANOLACHE MARINEL - ANUL I MASTER “MANAGEMENT EDUCAŢIONAL” PAGINA | 16

 PUNCTE ŞI DREPTE
a) O sfoară lungă şi bine întinsă;
b) O foaie de hârtie;
c) Urma lăsată de un creion foarte bine ascuţit pe o foaie de
hârtie;
d) Suprafaţa unui teren.

6 puncte 3. Completează cu răspunsurile corecte spaţiile punctate.

Punctul nu are:
a) L_ _ _ _ _ _
b) G_ _ _ _ _ _
c) L_ _ _ _ _ _
8 puncte 4. Un punct poate fi mai mare decât un alt punct?
Argumentează mai jos în maximum 10-15 rânduri răspunsul
tău.

5 puncte 5. Două puncte diferite se mai numesc şi puncte _ _ _ _ _ _ _ _

4 puncte 6. Stabileşte valoarea de adevăr a următoarei propoziţii
matematice:
“Ne imaginăm dreapta ca fiind:”
a) O bucată de sfoară;
b) O bucată de sfoară foarte bine întinsă;
c) Marginea unei monezi;
d) Un teren neted.
5 puncte 7. Reprezintă grafic punctele A, B şi C coliniare.

5 puncte 8. Enunţă axioma dreptei.

MANOLACHE MARINEL - ANUL I MASTER “MANAGEMENT EDUCAŢIONAL” PAGINA | 17

 PUNCTE ŞI DREPTE
10 puncte 9. Reprezintă grafic următoarea figură geometrică: AϵBC,
PϵMN şi MN∩BC={S}.

5 puncte 10. Se dau patru puncte distincte două câte două, oricare trei
dintre ele fiind necoliniare.
a) Desenează figura geometric care îndeplineşte
condiţiile din enunţ;
b) Căte drepte distincte două câte două determină cele
patru puncte din figură? Scrie dreptele obţinute.
4 puncte 11. Câte tipuri de semidrepte există? Care este deosebirea
între ele?
4 puncte 12. Prima literă din notaţia unei semidrepte reprezintă ………
semidreptei.
6 puncte 13. Care este deosebirea între segmentul deschis (AB) şi
segmentul închis [AB]?
12 puncte 14. Să se asocieze corect fiecărei figure geometrice din prima
coloană răspunsul correct din a doua coloană.
1 A

A B C d a∩b= {A}
l l l sau
a∩b≠∅

2 B

a
d=AB
b

MANOLACHE MARINEL - ANUL I MASTER “MANAGEMENT EDUCAŢIONAL” PAGINA | 18

 PUNCTE ŞI DREPTE
3 C

a Dreptele a şi b sunt drepte

A perpendiculare.
b

allb
sau
a∩b=∅

8 puncte 15. Să se enumere toate segmentele diferite două câte două

din figura de mai jos:
A

B C

1.7 Bibliografie
1. Culegere de probleme pentru clasa a VI-a, Mihaela Singer, Ion Ghica,
Gheorghe Drugan, Bucureşti, Editura Sigma, 2005 (pag. 79-85)
2. Geometrie – manual pentru clasa a VI-a, Ion Cuculescu, Constantin Ottescu,
Ştefan Kleitsch, Laurenţiu Gaiu, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică,
1996 (pag. 5-15)
3. Matematică – manual pentru clasa a VI-a, Ion Petrică, Victor Bălşeanu,
Iaroslav Chebici, Bucureşti, Editura Petrion, 1998 (pag. 107-117)
4. Puncte şi drepte. pps, Manolache Marinel, aplicaţie interactivă, 2006

MANOLACHE MARINEL - ANUL I MASTER “MANAGEMENT EDUCAŢIONAL” PAGINA | 19