METODE ALE DEZVOLTARII

GANDIRII CRITICE IN
INVATAMANTUL PRESCOLAR

Educatoare DORINA DAN

Gradinita cu P.N.NR.15. Alba Iulia
 CE ESTE GANDIREA CRITICA?

 gândirea critică este un proces activ, complex, asemănător cititului şi

scrisului, vorbitului şi ascultatului, care implică procese de gândire
care încep cu acumularea activă a informaţiilor si se termină cu
luarea de decizii bine argumentate.
 gândirea critică se formeaza printr-un proces lung, pe parcursul
caruia copiii isi formeaza mai multe deprinderi:
- de a interacţiona cu informaţia în mod activ,
- de a pune sub semnul întrebării informaţiile,
- de a aduce argumente pro şi contra,
- de a genera noi idei.
 gândirea critică are la bază reactualizarea cunoştinţelor, analizarea
diferenţelor, observarea relaţiilor cauză-efect, extragerea ideilor din
exemple, susţinerea ideilor cu exemple şi evaluarea informaţiilor în
funcţie de valoarea de adevăr, de utilitate, de efectele pozitive sau
negative.
 gândirea critică se învaţă prin practicare şi conştientizare şi
reprezintă o capacitate ce trebuie încurajată şi dezvoltată într-un
mediu de învăţare adecvat, în urma căruia, prin experienţă proprie,
sub îndrumarea educatoarei, copilul dobândeşte anumite capacităţi şi
abilităţi
ROLUL METODELOR ACTIVE IN DEZVOLTAREA GANDIRII
CRITICE.
 Pentru ca un copil să răspundă adecvat unor realităţi în schimbare,
el trebuie să dispună de competenţele proprii gândiri, precum şi de
un set de atitudini şi valori personalizate; el trebuie să posede
motivaţia şi disponibilitatea de a reacţiona pozitiv la schimbare – ca
premisă a dezvoltării personale.
 Învăţarea prin metode interactive de grup dezvoltă gândirea
democratică a copiilor, prin exersarea gândirii critice, deoarece
copiii învaţă să accepte şi să analizeze toate ideile propuse, nu pe
cel care le-a emis, învaţă să critice comportamentul unui personaj
din poveste, sau faptele unui copil, nu critică copilul sau personajul
respectiv.
 Capacitatea de a gândi critic se dobândeşte în timp, permiţând
copiilor să se manifeste spontan, fără îngrădire, ori de câte ori
există o situaţie de învăţare.
 Ei nu trebuie să se simtă stingheri, să le fie teamă de reacţia celor
din jur faţă de părerile lor, ei învaţă să aibă încredere în puterea lor
de analiză, de reflecţie.
CADRUL DE ÎNVĂŢARE SPECIFIC GANDIRII CRITICE
 Dezvoltarea gândirii critice într-un cadru adecvat presupune trei
etape:
1. Evocarea - realizarea unor corelaţii cu lecţia
anterioară din perspectiva noului subiect predat
 Cum vor fi dirijaţi copiii către formularea unor întrebări şi
scopuri pentru învăţare?
 Cum vor ajunge să-şi examineze cunoştinţele anterioare?
2. Realizarea sensului - captarea interesului
pentru noile aspecte care vor fi abordate
 Cum va fi explorat conţinutul de către copii? Cum îşi vor
monitoriza ei înţelegerea acestui conţinut?
3. Reflecţia - fixarea, consolidarea cunoştinţelor
 Cum vor utiliza copiii sensul lecţiei?
 Cum vor aplica cunostintele insusite?
 Cum vor fi îndrumaţi să caute informaţii suplimentare ,
răspunsuri la întrebările care mai există?
 Demersul didactic al Proiectului “Din tainele pădurii”
{proiect derulat timp de 2 saptamani}
EVOCAREA REALIZAREA REFLECŢIA
SENSULUI
Ce ştiu copiii Ce doresc să Asigur înţelegerea Se integrează noile
noilor informaţii şi cunoştinţe în sistemul
afle copiii
semnificaţia lor prin celor vechi, se face
În pădure Cine activităţi integrate: legătura între ele, se emit
cresc copaci plantează copiii răsfoiesc cărţi, concluzii, şi se expune în
copacii? învată poezii, cântece, forme variate „noul aflat”:
şi trăiesc
ascultă poveşti, fac -imaginea clară asupra
Animale Ce fel de
vizite, primesc vizite, cunoştinţelor despre ceea
Oamenii copaci cresc? redau cele învăţate prin ce se întâmplă în pădure la
taie copacii De ce sunt desene, pictură, sfârşit de toamnă,
Lemnele diferiti copacii? dramatizări, activităţi
-modalităţi de colaborare
De ce sunt practice, alcătuiesc
ard într-un proiect
albume, expoziţii,
Iarna tăiaţi copacii? concursuri; învaţă prin -rezultatele muncii
pădurea Ce se fac cu cooperare, în echipe desfăşurată în grupuri de
formate din preşcolari 3-4 copii
rămâne copacii tăiaţi?
Cine sau preşcolari/şcolari
pustie
hrăneşte
animalele?
Merg în Ce fac Resurse procedurale: -feedbackul imediat, prin
pădure cu animalele - dezbaterea prezentarea tuturor
informaţiilor culese şi a
părinţii când vine iarna? - explicatia
materialelor realizate de
pentru aerul Cum se - brainstorming fiecare grup
curat înţeleg animalele - ciorchinele
Vânătorii între ele? - harta conceptuală
vânează De ce se - observarea
animalele vânează - problematizarea
sălbatice animalele? - conversaţia
Cum putem - interviul de grup
ajuta - gândiţi-lucraţi în perechi
vieţuitoarele - mai multe capete la un
pădurii? loc
 Se stabilesc - creioanele la mijloc
cuvintele - analiza SWOT
cheie ale
proiectului:
Toamna
Pădurea
Protejăm
 1. BRAINSTORMING
 In traducere directă "furtună în creier" sau "asalt de idei" ,este o
metoda utilizata pentru a ajuta pe copii sa emita cat mai repede, cat
mai multe idei, fara a se lua initial in consideratie valoarea acestora
Este cea mai simpla metodă de a stimula creativitatea si de a genera
noi idei intr-un grup ; se poate practica oral si se foloseşte pentru a
găsi cat mai multe soluţii pentru o problemă.
 Etapele brainstormingului:
1. Se hotăreste tema brainstorming-ului şi se formuleaza ca întrebare.
2. Comunicarea regulilor
3. Activitate frontală de prezentare a ideilor
4. Inregistrarea ideilor
5. Evaluarea ideilor
 Educatoarea va nota pe tablă toate ideile generate (inclusiv pe cele
care nu au legătură cu subiectul sau par "trăsnite") Nimeni nu va face
nici un fel de apreciere la adresa ideilor emise, nimeni nu va fi obligat
să vorbească.
 Sunt permise asociaţiile de idei (auzind ideea unui participant alt
participant o poate dezvolta).
 Evaluarea se face când ideile par să fi "secat“,se opreste exerciţiul şi
se trece la etapa calitativă (analiza soluţiile, ordonarea lor în funcţie
de realismul lor, eliminarea celor incompatibile cu problema}
 Aplicatii practice:
Intrebari adresate la diferite
activitati:
 Ce s-ar intampla daca nu ar ploua
niciodata?
 Ce putem face pentru a avea un
oras curat?
 Ce s-ar intampla daca nu ar exista
alfabetul?
 Cautati sinonime pentru termenul
“toc”,etc
 Cum putem ajuta copiii aflati in
dificultate?
 De ce ne bucuram ca am intrat in
U.E?
 Ce drepturi credeti ca au copiii?
 Cum putem sa ajutam iarna
pasarile?
 Ce ati observat cand am fost in
vizita la…..
Activitate de prezentare a
ideilor:
 Educatoarea va scrie toate
raspunsurile copiilor, unul sub
celelalt
 Daca copiii nu se implica in activitate
vor fi solicitati pe rand, sau numai
unii dintre ei
Evaluarea ideilor:
 Copiii sunt invitati sa reflecteze
asupra ideilor si sa se pronunte care
sunt mai aproape de realitate
 Fiecare copil opteaza pentru o idee /
se poate vota, se numara voturile si
se afla ideea cu numarul cel mai mare
de voturi
 Evaluarea nu este obligatorie, pot fi
acceptate toate ideile, iar in diferite
activitati ele pot fi confirmate sau
infirmate
 2. HARTA CONCEPTUALA

 Este o metoda prin care invatarea noilor informatii depinde de

conceptele deja existente in mintea copilului si de relatiile care
se stabilesc intre acestea
 Este o metoda ce structureaza cunostintele copilului, iar
important nu este cat cunoaste copilul, ci relatiile care se
stabilesc intre cunostintele asimilate
 Desi a fost recunoscuta ca o potentiala metoda de evaluare a
cunostiintelor copilului, harta conceptuala poate fi utilizata cu
succes si ca instrument de instruire
 Poate fi definita drept un grafic care include concepte centrale
{localizate in centrul hartii} ; concepte secundare {localizate
catre marginea hartii}, iar prin harta realizata se comunica felul
in care este inteleasa relatia intre concepte.
 Aplicarea hartii conceptuale
Copacul
 Se poate lucra individual, sau
in grupuri. Copilul deseneaza
un copac in mijlocul colii si
prin sageti duse spre
margine deseneaza sau scrie
tot ce stie despre acesta.
 fiecare copil contribue cu
cunostintele pe care le are.
Fructe de toamna
 Se impart copiii in grupuri de 4-5
copii si prin metoda “Mana
oarba”,fiecare alege un fruct, iar
prin cooperare stabilesc
sarcinile: deseneaza fructul in
mijlocul foii A4, deseneaza sau
scrie tot ce stiu despre acel fruct
si la ce ne folosesc cunostintele
pe care le avem despre fructe.
 Harta conceptuală
 Tema: Ce am învăţat de la U.E?
 Fiecare copil primeşte o fişă, la mijloc este desenat drapelul U.E
 Reguli:
 fiecare copil se gândeşte ce a învăţat din toate activităţile desfăşurate
 anunţă terminarea temei prin metoda “Creioanele la mijloc”
 Copiii rezolvă sarcina primită
 Fiecare copil „citeşte fişa”
 Se fac completări, aprecieri la Turul galeriei
 Copiii au redat că au învăţat de la U.E:
- să fie prieteni cu toţi copiii
- să iubească natura, animalele
- să fie ecologişti
- că pot călători
- să ajute pe cei aflaţi în dificultate
- să planteze pomi, flori,
- să îngrijească parcurile
 Orasul meu.
 1. Am desenat conturul oraşului în mijlocul unei coli de hârtie şi
am împărţit grupa de copii în grupe de patru copii. Două grupe au
primit câte o coală în care trebuiau să deseneze în contur ceea ce
distruge{poluează} oraşul nostru, iar celelalte două grupe au primit
câte o coală în care trebuiau să deseneze ce poate salva oraşul
nostru. Timp de lucru 20 minute.
A urmat Turul galeriei , copiii din primele două grupe au afişat
lucrările pe un panou pe care era scris „Asa nu”, iar celelalte grupe
au afişat lucrările pe un panou pe care era scris „Aşa da”. Cele patru
grupuri au vizualizat lucrările şi fiecare a putut completa ceea ce
lipsea din conţinutul lucrărilor, chiar dacă n-au făcut parte din grupul
respectiv. Astfel s-au format opinii corecte, constructive, despre ceea
ce este bine sau rău pentru oraşul Alba Iulia.
 2. Am împărţit grupa de copii în două grupe de câte şapte
copii: fiecare copil din prima grupă a trebuit să deseneze elemente
care poluează pământul, iar fiecare copil din a doua grupă a trebuit să
deseneze elemente care împiedică poluarea. Copiii s-au consultat pe
grupe să vadă dacă au realizat toate elementele temei, apoi a urmat
Turul galeriei pentru vizualizarea lucrărilor de către toţi copiii. După
aşezarea lucrărilor în jurul clasei, copiii din prima grupă au „citit”
elementele desenate, dând posibilitate copiilor din cea de-a doua
grupă să completeze cu alte elemente{care n-au fost amintite}. La fel
s-a procedat şi cu cea de-a doua grupă, iar copiii din prima grupă au
putut face completări până când toate elementele care împiedică
poluarea au fost amintite.
 3. METODA
“PALARIILOR GANDITOARE”
Este o tehnica de stimulare a creativitatii copiilor si se bazeaza pe
interpretarea de roluri in functie de palaria pe care o poarta. Pentru a genera
mai multe idei este bine ca tot grupul sa poarte aceeiasi palarie. Copiii sunt
liberi sa spuna ce gandesc, dar sa fie in acord cu rolul pe care-l joaca.
Culoarea palariei este cea care defineste rolul:

 Pălăria albă – este povestitorul, cel ce redă pe scurt conţinutul textului, exact
cum s-a intamplat actiunea, este neutru – informeaza

 Pălăria albastră – este liderul, conduce activitatea. Este pălăria responsabilă

cu controlul discutiilor, extrage concluzii – clarifica

 Pălăria roşie – îşi exprimă emotiile, sentimentele, supararea, faţă de

personajele întâlnite, nu se justifica – spune ce simte

 Pălăria neagră – este criticul, prezinta aspectele negative a intamplarilor,

exprima doar judecati negative – identifica greselile

 Pălăria verde – este gânditorul, care oferă soluţii alternative, idei noi,da frau
imaginatiei {Ce trebuie facut?} – genereaza idei noi

 Pălăria galbenă – este creatorul, simbolul gândirii pozitive şi constructive,

exploreaza optimist posibilitatile, creează finalul – efortul aduce beneficii
 “Scufita Rosie” – Povestirea copiilor
Palaria alba – copiii povestesc continutul povestii
Pălăria albastra –toti copiii o caracterizează pe Scufita Rosie in
contradictie cu lupul: vesela, prietenoasa, buna la suflet, gata sa sara
in ajutor, dar neascultatoare, în timp ce lupul este rau, lacom, siret,
preocupat sa para sensibil la situatie; arata ce se intampla cand un
copil nu asculta sfaturile parintilor
Pălăria roşie –copiii arata cum Scufita îşi iubea mama si bunica pe care
le-a ascultat intotdeauna, iubea mult florile, animalele, ii placea sa se
joace in natura, isi exprima compasiunea fata de bunica, bucuria
pentru vanator si supararea fata de lup
Pălăria neagră – copiii critică atitudinea Scufitei, care trebuia sa asculte
sfaturile mamei. Considera ca nu trebuia sa aiba incredere in animale,
nu trebuia sa dea informatii despre intentiile ei. Sunt suparatI pe
viclesugul lupului.
Pălăria verde – copiii acorda variante Scufitei: daca dorea sa ofere flori
bunicii trebuia sa-i ceara mamei sa-i cumpere un buchet de flori;
lupul o putea ajuta sa culeaga mai repede flori, sau ciuperci, pentru
bunica, etc
Pălăria galbenă – copiii găsesc alt final textului: Scufita putea sa refuze
sa mearga la bunica stiind ca trece prin padure; Scufita nu asculta de
lup; lupul ii arata Scufitei drumul cel mai scurt spre bunica; lupul o
ajuta sa culeaga flori bunicii afland ca aceasta este bolnava;
animalele din padure o sfatuiesc pe Scufita sa nu asculte de lup, etc
 4. PREDICŢIILE
 Aceasta metoda se poate aplica cu succes la povestiri sau lectura.
 Copiilor li se vor da cateva cuvinte cheie, iar ei trebuie sa spuna ce cred ca se
intampla legat de cuvintele respective ; raspunsurile se trec in coloana 1 si 2
din Tabelul predictiilor
 Se citeste sau povesteste primul fragment, se scot cateva idei despre ce s-a
intamplat si se trec in coloana 3.
 Se pune intrebarea :ce credeti ca se intampla in continuare? Predictiile copiilor
se trec in coloana1 si 2, apoi se citeste urmatorul fragment, se formuleaza 2-3
idei, se trec in coloana 3, apoi se merge mai departe cu intrebarea : ce credeti
ca se va intampla, se noteaza predictiile si motivatia: de ce credeti ca asa se va
intampla…..pana se termina povestea
 Activitatea predictivă poate fi făcută o singură dată în decursul unei lecturi sau
povestiri, permiţându-le copiilor să-şi modifice predicţiile pe măsură ce se
povesteste.
Tabelul predictiilor

1.Ce credeţi că se va 2.De ce credeţi asta? Ce s-a întâmplat de

întâmpla? fapt ?
 5. CIORCHINELE

 Stimuleaza realizarea unor asociatii noi de idei

 Permite cunoasterea propriului mod de a intelege o anumita
tema

ETAPE:
 Se scrie un cuvant sau se deseneaza un obiect in mijlocul sau
in partea de sus a tablei / foaie de hartie
 Copiii, individual sau in grupuri mici, emit idei prin cuvinte sau
desene legate de tema data
 Se fac conecxiuni, de la titlu la lucrarile copiilor, acestea se pot
face cu linii trasate de la nucleu la contributiile copiilor sau a
grupurilor
 Este bine ca tema propusa sa fie cunoscuta copiilor, mai ales
cand se realizeaza individual
 Aplicatii practice
Alfabetul
 Se stabileste cu copiii din ce
este format alfabetul{consoane-
vocale}
 Fiecare copil ia o litera,
deseneaza obiecte care incep cu
sunetul indicat de litera
 Aseaza litera la locul potrivit:
consoana sau vocala
 La Turul galeriei se evalueaza
lucrarile, se corecteaza
eventualele greseli sau omisiuni
Anul
 Se stabileste cate anotimpuri
are un an, cate luni are fiecare
anotimp
 Copiii numara de la 1-4 formand
4 grupuri, fiecare grup
reprezinta un anotimp
 Fiecare grup deseneaza cateva
elemente specifice fiecarei luni
din anotimpul pe care-l
reprezinta , apoi aranjeaza
desenele la locul corespunzator
 6. STAD – Metoda invatarii pe grupe mici

 Educatoarea anunta tema si stabileste obiective la nivelul grupei

 Se formeaza grupuri mici, 3 - 4 copii
 Se cere copiilor din fiecare grup sa discute intre ei tema, oral, timp
de 2-3 minute, sa spuna fiecare ce contributie poate avea la
rezolvarea ei
 Fiecare grup realizeaza sarcina primita
 Fiecare copil din grup lucreaza cu alta culoare
 Se cere copiilor sa anunte rezolvarea sarcinii prin metoda
”Creioanele la mijloc” {cand termina, fiecare copil pune creionul la
mijlocul mesei, cand toate creioanele sunt la mijloc inseamna ca
acel grup a terminat}
 Se analizeaza produsele prin Turul galeriei, fiecare grup spune ce a
facut, se fac completari, corecturi,etc
 Aplicatie:

 Se formează, prin numărare, grupuri mici, 4 copii

 Se anunţă tema: “Drepturile copiilor”
 Fiecare grup primeşte o fişă,{în mijloc este desenat un copil},
fiecare grup trebuie să deseneze şi să scrie în jurul copilului,
care sunt drepturile copiilor, sau care cred ei că sunt aceste
drepturi{scrisul nu este obligatoriu}
 Copiii lucrează cu culori diferite
 Reguli :
 fiecare grup discută între ei tema, oral, timp de 2-3 minute,
spun fiecare ce contribuţie poate avea la rezolvarea ei
 copiii anunţă rezolvarea sarcinii prin metoda “Creioanele la
mijloc” {când termină, fiecare copil pune creionul la mijlocul
mesei, când toate creioanele sunt la mijloc înseamnă că acel
grup a terminat}
 Fiecare grup realizează sarcina primită
 Se analizează produsele prin Turul galeriei, fiecare grup spune
ce a făcut; se fac completări, corecturi, se motiveazaetc
 7. GANDITI/ LUCRATI IN PERECHI/ PREZENTATI
 Se formeaza perechi prin
numarare 1-2, sau dupa
preferintele copiilor
 Se poate folosi de mai multe ori
in timpul unei activitati
 Se poate utiliza oral, sau prin
desen/scris
 Educatoarea transmite sarcina
care este aceeasi pentru toate
perechile
 Copiii dezbat subiectul, sau
rezolva in scris, dupa ce cad de
acord cum este mai bine / corect
 Daca sarcina se dezbate oral
fiecare pereche isi expune
concluzia, se fac completari
 Daca sarcina se realizeaza in
scris, se organizeaza Turul
galeriei, fiecare pereche isi
expune lucrarea, se analizeaza de
toate perechile, se corecteaza sau
completeaza daca este cazul
Aplicatie
 Copiii formeaza perechi si
fiecare pereche cauta cuvintele
scrise cu litere mari de tipar si le
uneste printr-o linie de cuvintele
scrise cu litere mici de tipar
 Fiecare copil din pereche
lucreaza cu alta culoare
 La turul galeriei se analizeaza,
completeaza, lucrarile
Joc- Sunetul interzis : copilul
1 spune un sunet; copilul 2
spune un cuvunt care nu are in
context sunetul respectiv
In cazul aplicarii la clasa ,aceasta metoda va fi precedata de
brianstorming pentru reactualizarea cunostintelor predate anterior
cat si pentru identificarea tuturor informatiilor necesare intelegerii
cunostintelor ce urmeaza a fi invatate. Se poate desfasura cu
grupul mare de copii, dar si grupe mici.
in cadrul activitatii se va desena un tabel cu urmatoarele rubrici:

stiu vreau sa stiu am invatat

La inceput se completeaza prima si a doua rubrica, urmand ca

dupa mai multe activitati sa se completeze si rubrica “Am
invatat”
Aplicatie practica “Educatia pentru mediu prin PROIECTELE
EUROPENE”
Stiu Vreau sa stiu Am invatat
că trebuie să avem Cum ingrijesc copiii Multe tari suferă de
mai multă grijă de din alte tari natura? secetă şi inundaţii si de
natură, de animale Ce responsabilitati aceea U.E. se ocupă mai
ca pomii ne dau aer au? mult de mediu şi mai ales
curat Cine polueaza de schimbările climatice
mediu? Toţi europenii vor ca
ca trebuie sa
ingrijim parcurile Cum pot ei sa apa din lacuri, râuri, mări
trebuie sa adunam participe la actiuni de să fie curată
deseurile protejare a mediului? Daca plantam pomi
Cine planteaza pamantul nu mai fuge
copacii? peste case si oameni, nu
De ce sunt taiati se mai produc inundatii
copacii? Copiii au înţeles că

Cum pot vedea au drepturi la fel ca toţi

activitatea altor copii? copiii Europei, dar şi
Cum pot colabora cu responsabilităţi: natura,
alti copii? îngrijirea animalelor,
educaţia, respectul pentru
De ce sunt lovite
cei de lângă ei
lovite animalele?
 9. INVATAREA PRIN COOPERARE

 Învăţarea prin cooperare are loc atunci când copiii lucrează împreună,
pentru a rezolva una şi aceeaşi problemă, pentru a explora o temă
nouă sau a crea idei noi, combinaţii noi, sau chiar inovaţii autentice.
 Învatarea prin cooperare se poate aplica cu succes mai ales la temele
de recapitulare, sistematizare, consolidare, fixare, formare de abilităţi
intelectuale şi practice, pe parcursul unei ore întregi, ori secvenţial.
Ce fac copiii ?
 Copiii se ajută unii pe alţii să înveţe, împărtăşindu-şi ideile.
 Stau unii lângă alţii, explică ceea ce ştiu celorlalţi, discuta fiecare
aspect al temei pe care o au de rezolvat impreuna, se invata unii pe
altii, anunta terminarea sarcinii primite prin metoda ”Creionele la
mijloc”

Copiii trebuie să fie capabili:

-sa asigure conducerea grupului,
-să coordoneze comunicarea,
-sa stabileasca un climat de încredere,
-să poată lua decizii,
-să medieze conflicte
 Ce face educatoarea ?

 Aranjeaza mobilierul din clasă în mod corespunzător. Ideal este

formarea grupurilor in numar de cate patru copii, aranjati de o
parte şi de alta a unei masute.
 Stabileste criteriul de grupare (sexul, prieteniile, nivelul
abilităţilor într-un anumit domeniu, diferite jocuri, etc.) şi
dimensiunea grupului (de la 2 la 6 copii).
 Stabileste regulile de lucru (se vorbeşte pe rând, nu se atacă
persoana ci opinia sa, se consulta intre ei, nu se
monopolizează discuţia, nu rezolva unul singur sarcina, se
lucreaza cu culori diferite,etc.)
 Explica foarte clar obiectivele activităţii, specifica timpul pe
care îl au copiii la dispoziţie.
 Pregateste spatiul si suportul pentru Turul galeriei
 Poster - Padurea
Copiii isi verifica cunostintele despre padure, realizand un Poster, in
grupuri mici, fiecare avand sarcini diferite:
 1.un grup deseneaza si decupeaza vietatile padurii;
 2. un grup deseneaza si decupeaza plantele;
 3.un grup deseneaza si decupeaza casa si pe cel ce ingrijeste padurea;
 4.un grup prgateste plansa cu culorile potrivite{frunze pe jos, nori,
soare in partea de sus, apoi asambleaza rezultatele celor trei grupe
 Toti copiii analizeaza daca cunostintele copiilor au fost corecte si
redate corespunzator
 Beneficiile aplicarii metodelor active.

1. Creaza deprinderi
2. Faciliteaza invatarea in ritm propriu
3. Stimuleaza cooperarea, nu competitia
4. Sunt atractive.
5. Pot fi abordate in diferite stiluri de invatare
6. Dezvolta capacitatea de a comunica
7. Formeaza deprinderea de a lucra în echipă
 CONCLUZII

 Gândirea critică se învaţă prin practicare şi conştientizare,

 Reprezintă o capacitate ce trebuie încurajată şi dezvoltată într-
un mediu de învăţare adecvat în urma căruia, prin experienţă
proprie, sub îndrumarea educatoarei, copiii dobândesc anumite
capacităţi şi abilităţi.
 Învăţarea gândirii critice este eficientă dacă sunt respectate
anumite condiţii:
- crearea unor situaţii de învăţare şi alocarea timpului
necesar
- încurajarea copiilor să gândească independent, să
speculeze, să reflecteze
- acceptarea diversităţii de opinii şi idei
- implicarea activă prin confruntare de idei, cooperare şi
colaborare pentru găsirea soluţiilor adecvate
- convingerea copiilor că nu vor fi ridiculizaţi pentru opiniile
exprimate
- încrederea în capacitatea fiecăruia de a gândi în mod critic
- aprecierea pozitivă a gândirii critice.