Susținerea interesului

și menținerea atenției
de a asculta
mesajul verbal.
consiliul pedagogic nr.3

Realizat educatoarea:
Sava Victoria
29.03.2022
Care sunt condițiile de a trezi interesul
pentru învățare la preșcolari?
Copiii au o curiozitate înnăscută. Le place să exploreze și să descopere. Acestea sunt
cele doua elemente cheie în procesul lor de învățare. Dacă explorarea pe care o fac le
aduce sentimente de bucurie, dacă curiozitatea lor este satisfăcută, dorința de a retrăi
aceleași sentimente îi vor determina să își continue explorarea și să-și dorească să
descopere în continuare lucruri noi. Iată cum putem trezi interesul copilului pentru a
cunoaste lucruri noi:
Învațarea prin joc: o putem face propunându-i jocuri și activități din care învață lucruri noi.
Profită de curiozitatea lor specifică copilul pun numeroase întrebări despre lumea înconjurătoare și vor să

afle cele mai diverse lucruri. Putem să îi oferi mai multe informații interesante despre subiectele care îl
interesează.
 Apelarea la mai multe modalități de a i prezenta informațiile: filmulete, jocuri educație, imagini sau

activități practice pe care le putem realiza împreună.

Ajuta-l să persevereze în activitate: povestindu-i despre cum va fi produsul final sau ce va reuși să facă

după ce va termina de învățat. De asemenea, este bine să apreciem eforturile copilului și să-l lauzi atunci când
obține rezultate bune.
 Emoțiile trăite de copil sunt deosebit de importante fiindcă dorința de a retrăi starea de bine simțită, îl va

motiva să repete o activitate și să afle mai multe lucruri despre ceea ce învață. 
Cum dezvoltăm atenția
la copiii?
 Timpul

Disponibili
Vârsta
tatea
copilului
afectiva

Dezvoltarea
atenţiei
Gradul de Dezvoltarea
implicare intelectuala

Relaţia cu Climatul
educatorul general
Dezvoltarea atenției copilului.
Ce este atenția?
Atenția este definită ca fiind un mecanism de orientare, focalizare și fixare a
conștiinței, asupra unui obiect, a unor sarcini, întrebări, probleme și altele. Atenția
copiilor nu este foarte bine dezvoltată în perioada timpurie, de aceea este esențial să
intervenim în cultivarea acestei funcții.

Formele atenției:
Atenția involuntară Atenția voluntară
prezintă intenția copilului de a fi atent,
provocat de cadrul didactic sau de
se referă la concentrarea involuntară asupra
coordonatorul activității. Aceasta depinde de
unui stimul și nu necesită efort.
interesul copilului și motivația pe care o are
și nu necesită efort.

Stabilitatea atenţiei voluntare este redusă, din cauză că atenţia voluntară continuă
să fie mai slab dezvoltată decât atenţia involuntară. Din cauză că atenţia voluntară
este insuficient dezvoltată la copiii preşcolari, posibilitatea lor de a-şi menţine
atenţia asupra unui obiect sau asupra unei activităţi este influienţată de o serie de
factori.
 Coșul misterios Metode pentru captarea atenției:
Este o metodă pe care o putem folosi la începutul activităților din grădiniță sau de acasă, care cu
siguranță va funcționa pentru a spori atenția.
 Marioneta
Avem nevoie de o marionetă sau de o păpușă care să fie prezentă pe tot parcursul activității și care
să vină cu un mesaj. Vom observa cât este de interesant pentru cei mici că o păpușă ia parte la
învățare.
 Ghicitoarea
Această metodă de captarea atenției se adresează copilașilor de grupă mijlocie spre mare. Și trebuie să alegem
o ghicitoare care să se potrivească temei activității și vârstei lor.
 Ghemul de ață (Răspunde, Aruncă, Întreabă)
Avem nevoie doar de un ghem de ață și întrebarea potrivită cu care vom începe activitatea. Trebuie să punem
o
întrebare pe baza activității sau a unei discuții, să aruncăm ghemul de ață la următorul copil care va răspunde
și
va pune o întrebare următorului copil. Este o metodă de învățare ce intră în categoria metodelor moderne. 
 Detectivi
Este o metodă care menține și dezvoltă atenția celor mici.
 Îmi amintesc că…
Captarea atenției prin această metodă se realizează prin interacțiunea dintre cel puțin două persoane. Este un
joc de concentrare, atenție și memorare. 
 Pune degetul arătător pe nas
Este un joc de captare a atenției care antrenează copilul în mobilitatea atenției. Dezvoltă capacitatea de a fi
atent, coordonarea mișcărilor și concentrarea.
Dezvoltarea capacității de ascultare și
înțelegere a mesajului verbal.
Comunicarea orală contribuie la dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi la formarea
atitudinii comunicative, dezvoltă ascultarea activă, învăţarea prin cooperare, gândirea critică a
copiilor. Competenţa de comunicare orală presupune capacitatea de a emite mesaje, de a fi un
bun vorbitor, dar, în egală măsură, şi calitatea de a fi un bun ascultător, deoarece jumătate din
procesul de comunicare este ascultare. Receptarea mesajului oral semnifică formarea şi
dezvoltarea capacităţii de ascultare activă şi contribuie la promovarea unui climat de înţelegere
şi de cooperare între interlocutori. Ascultarea activă îmbunătăţeşte comunicarea didactică şi
trebuie practicată în egală măsură atât de educator cât şi de copil. Formarea capacităţii de a
asculta şi a înţelege vorbirea cadrului didactic solicită respectarea unor cerinţe: - se va pronunţa
cuvinte, propoziţii (2-3cuvinte) clar, ca să fie „recunoscut” la auz prezentând obiectul,
imaginea; - se va pronunţa cu o notă emoţională, formându-i copilului interesul faţă de obiecte
(A venit în ospeţie, ursuleţul Martinel! Ce dispoziţie are Martinel? etc.) - se va prezenta
obiectul şi vom comenta acţiunile: Îmbrăcăm bluziţa păpuşii. Cât e de frumoasă! Ce păr îngrijit
are păpuşa noastră. Haideţi, să-i împletim cosiţe. În consecinţă, va memoriza denumirea
hainelor, le va pronunţa corect şi le va aduce o deosebită satisfacţie în timpul jocului. Să le
acordăm o deosebită atenţie părinţilor să utilizeze corect cuvintele. - Se va repeta sarcina de 2
3 ori pentru ca fiecare copil să înţeleagă ce are de făcut în cadrul activităţii. Dacă un copil nu a
înţeles se va apropia şi îi va explica individual etapele realizării acţiunilor. A asculta este o
activitate selectivă care implică perceperea şi înţelegerea stimulilor auditivi, decodificarea
sunetelor în semnificaţii.
 Ascultarea se împarte în două categorii
principale

Ascultarea activă, Ascultarea pasivă

este scop care poate fi acela este mai mult decât a auzi, se
de a aduna informații, a petrece atunci când receptorul
obține direcții, a-i înțelege pe mesajului are o motivație
alții, a rezolva probleme, a scăzută pentru a asculta cu
atenție, ca atunci când asculți
împărtăși interese, să vezi ce muzică, povești, când asculți
simte cealaltă persoană, să televizorul sau atunci când
arăți sprijinul. ești politicos.
Ascultarea activă
Perspectiva
educatorului
- a încuraja copilul-prin gest și
mimică atunci când este de acord
cu cele afirmate de copil;
- a urmări copilul, fără a-l
întrerupe, pentru ca acesta să nu-și
uite ideea;
- a reformula cele spuse de copil,
pentru a verifica, dacă a înțeles
bine și totodată, pentru a-i oferi
copilului un feedback asupra celor
afirmate;
- a recepționa ideile exprimate de
copil/copii;
- a acorda încredere
copilului/copiilor.
Perspectiva
copilului
- a urmări cu atenție explicațiile
educatorului, confirmând prin
contact vizual, gestică și mimică,
interesul manifestat față de cele
prezentate;
- a formula și a răspunde la
întrebări complete;
- a urmări conținutul unei povești,
povestiri/citită de educator sau
înregistrată pe diferite suporturi
magnetice;
- a înțelege și a deosebi diverse
forme de exprimări;
- a manifesta interesul și
curiozitatea față de cele audiate.
 O activitate dedicată dezvoltării abilităţilor de ascultare
trebuie să cuprindă următoarele etape:
1. Stabilirea contextului (situaţia, tema şi genul textului care
va fi ascultat);
2. Crearea unei motivaţii pentru ascultare (de exemplu,
educatorul le spune un titlu şi le cere copiilor să anticipeze
ceea ce vor auzi, astfel creându-se anumite aşteptări);
3. Explicarea, în prealabil, a unor cuvinte de vocabular
pentru înţelegerea mesajului.
4. Stabilirea din timp a întrebărilor pentru a înţelege când să
le adreseze în timpul lecturii/povestirii textului pentru a-i
motiva să asculte textul până la sfârşit;
5. Se pot promova activităţi în care copiii trebuie să facă ceva
cu informaţia extrasă din text, cum ar fi: desenarea;
dramatizarea, completarea unor propoziţii, jocuri de rol etc.;
 VĂ
MULȚUMESC!