PROIECT DE LECȚIE

UNITATEA ȘCOLARĂ: Liceul Tehnologic “Horia Vintilă” Segarcea

DATA: 4 aprilie 2022
DISCIPLINA: Matematică
CLASA: a XI-a C profesională
PROFESOR: Șchiopu Ionuț Laurențiu
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: Geometrie
TITLUL LECȚIEI: Calcule de distanțe și arii
TIPUL LECȚIEI: Dobândire de noi cunoștiințe
DURATA: 50 min.
LOCUL DESFĂȘURĂRII: Sala de clasă.

COMPETENȚE SPECIFICE:

- Descrierea analitică, sintetică sau vectorială a relațiilor de paralelism și perpendicularitate;

- Utilizarea informațiilor oferite de o configurație geometrică pentru deducerea unor
proprietăți ale acesteia și calcul de distanțe și arii;
- Exprimarea analitică, sintetică sau vectorială a caracteristicilor matematice ale unei
configurații geometrice;
- Interpretarea perpendicularității în relație cu paralelismul și minimul distanței;
- Modelarea unor configurații geometrice analitic, sintetic sau vectorial.

COMPETENȚE DERIVATE:

Cognitive:
- determinarea distanței de la un punct la o dreaptă;
- determinarea distanței dintre două drepte paralele;
- aflarea ariei unui triunghi cunoscând coordonatele vârfurilor;
- aflarea ariei unui poligon convex.

Afectiv – atitudinale:
- participarea cu plăcere și interes la etapele lecției
- dezvoltarea spiritului de observație și a concentrării în rezolvare
- dezvoltarea simțului critic
- dezvoltarea încrederii în capacitatea de a aplica algoritmi de calcul matematic
- dezvoltarea atenției concentrate și a spiritului de observație

Psihomotorii:
- așezarea corectă în pagină ;
- scrierea lizibilă, estetică și corectă a exercițiilor propuse ;
PRINCIPII DIDACTICE:

- Principiul participării active și conștiente a elevului în activitatea de predare-învățare-evaluare

- Principiul intuiției
- Principiul sistematizării și continuității în învățare

METODE DIDACTICE FOLOSITE:

- Explicația
- Exemplificarea
- Algoritmizarea
- Exercițiul
- Descoperirea dirijată

RESURSE MATERIALE: caiete, manuale, proiect didactic, fișa de lucru, tabla.

FORMA DE ACTIVITATE: frontală, individuală.

 DESFĂȘURAREA LECȚIEI

Etapele lecției Activitatea profesorului Activitatea elevilor

Moment Asigurarea condițiilor optime pentru desfășurarea Elevii se pregătesc pentru
organizatoric lecției oră.
3 min Verificarea prezenței elevilor
Verificarea temei Verificarea temei pentru acasă (profesorul se Elevii prezintă caietele la
și reactualizarea plimbă printre bănci și verifică caietele elevilor) și control și răspund la
cunoștințelor rezolvă eventualele neclarități; întrebările puse de profesor.

5 min Răspunsuri așteptate:

Dialog privind materia parcursă:

1. Pentru a calcula distanța

1.Cum calculăm distanța dintre două puncte?
dintre două puncte folosim
formula
√(𝑥𝐵 − 𝑥𝐴 )2 + (𝑦𝐵 − 𝑦𝐴 )2,
unde 𝑥𝐴 , 𝑦𝐴 , 𝑥𝐵 , 𝑦𝐵 sunt
coordonatele a doua puncte
A și B de pe dreapta dată.

2.Cum verificăm dacă un punct aparține unei drepte? 2. Verificăm dacă un punct
aparține unei drepte prin
înlocuirea coordonatelor
acestuia în ecuația dreptei.
Dacă obținem o afirmație
adevărată atunci punctul
aparține respectivei drepte.

3.Cum determinăm ecuația unei drepte când 3. Pentru a determina ecuația

cunoaștem coordonatele a două puncte de pe acelei drepte înlocuim
coordonatele celor două
respectiva dreaptă? puncte în formula:
𝑥 − 𝑥𝐴 𝑦 − 𝑦𝐴
=
𝑥𝐵 − 𝑥𝐴 𝑦𝐵 − 𝑦𝐴
Prezentarea În cadrul orei de astăzi ne propunem să calculăm Elevii notează în caiete
continuțului distanțe și arii ale poligoanelor convexe. titlul lecției: Distanțe și arii.
lecției
Distanța de la un punct 𝑨(𝒙𝟎 , 𝒚𝟎 ) la dreapta de
20 min ecuație 𝒂𝒙 + 𝒃𝒚 + 𝒄 = 𝟎 este dată de formula:
|𝒂 ⋅ 𝒙𝟎 + 𝒃 ⋅ 𝒚𝟎 + 𝒄|
𝑫=
√𝒂𝟐 + 𝒃𝟐

Obs:

1. Dacă dreapta este paralelă cu Ox atunci are ecuația

𝑦 = 𝑐 și distanța va fi egală cu |𝒚𝟎 − 𝒄|. Elevii sunt atenți la
explicații și la expunerea
2. Dacă dreapta este paralelă cu Oy atunci are
teoriei, notând noțiunile ce
ecuația 𝑥 = 𝑐 și distanța va fi egală cu |𝒙𝟎 − 𝒄|. intervin și exemplele
3. În cazul în care ecuația dreptei este scrisă sub prezentate.
formă explicită, 𝑦 = 𝑚𝑥 + 𝑛, distanța de la punctul
𝒎⋅𝒙𝟎 −𝒚𝟎 +𝒏
𝐴(𝑥0 , 𝑦0 ) la dreapta d se scrie 𝑫 = | |.
√𝟏+𝒎𝟐

Se dă următoarea configurație geometrică și se

cere distanța de la punctul M la dreapta NP:

 unul dintre elevi vine la

Elevii sunt rugați să determine ecuația dreptei NP. tablă pentru a efectua
calculele apoi se întoarce în
bancă:
 𝑥 − 𝑥𝑃 𝑦 − 𝑦𝑃
=
𝑥𝑁 − 𝑥𝑃 𝑦𝑁 − 𝑦𝑃

𝑥−3 𝑦−8
= ⟺
2 − 3 −3 − 8
−11𝑥 + 33 = −1𝑦 + 8 ⟺
𝑦 = 11𝑥 − 25

Deci vom calcula distanța de la punctul 𝑀(−2,4) la

 Elevii copiază pe caiete
dreapta de ecuație 𝑦 = 11𝑥 − 25 folosind formula
rezolvarea și pun întrebări
din observații.
acolo unde nu înțeleg.
𝑚⋅𝑥0 −𝑦0 +𝑛
𝐷=| |, unde 𝑚 = 11, 𝑥0 = −2, 𝑦0 =
√1+𝑚2
4 , 𝑛 = −25.

Distanța de la punctul M la dreapta NP este:

Distanța dintre două drepte paralele 𝑑1 și 𝑑2 este

de fapt distanța de la un punct de pe dreapta 𝑑1 la
dreapta 𝑑2 .

Se cere să determinăm distanța dintre dintre  După ce toți elevii au

dreptele de ecuații 𝑦 = 2𝑥 + 3 și 𝑦 = 2𝑥 − 1. notat în caiete observația cu
privire la distanța dintre
Observăm că ambele drepte au panta egală cu 2 deci două drepte paralele și
sunt paralele. cerința, unul dintre ei vine la
tablă pentru a rezolva
Elevii vor încerca să calculeze această distanță
problema.
ghidați de indicațiile profesorului:

Calculăm coordonatele unui punct de pe dreapta de 𝑥 = −1 ⟺ 𝑦 = 2 ⋅ (−1) + 3

ecuație 𝑦 = 2𝑥 + 3 dând o valoare lui x. 𝑦 = −2 + 3 = 1
Deci avem un punct de
coordinate (−1,1).
Calculăm distanța de la punctul de coordonate
(−1,1) la dreapta de ecuație 𝑦 = 2𝑥 − 1. 𝑚 ⋅ 𝑥0 − 𝑦0 + 𝑛
𝐷=| |
√1 + 𝑚2
Prima dată notăm ceea ce cunoaștem apoi înlocuim
și calculăm. 𝑥0 = −1
𝑦0 = 1
𝑚=2
𝑛 = −1

2 ⋅ (−1) − 1 + (−1)
𝐷=| |
√1 + 22
2 ⋅ (−1) − 1 + (−1)
𝐷=| |
√5
−4 4
4√5
𝐷=| |= =
√5 √5 5

Fie ABC un triunghi cu vârfurile 𝐴(𝑥1 , 𝑦1 ),

 Elevii notează pe caiete
𝐵(𝑥2 , 𝑦2 ) și 𝐶(𝑥3 , 𝑦3 ). noțiunile teoretice și
exemplul.
Aria acestuia se notează S[ABC] și se poate
calcula folosind doar aceste coordonate după
formula:
1
S[ABC] = ⋅ 𝐵𝐶 ⋅ ℎ𝐴
2
1
𝑆[𝐴𝐵𝐶] = |𝑥 (𝑦 − 𝑦2 ) + 𝑥2 (𝑦1 − 𝑦3 ) + 𝑥3 (𝑦2 − 𝑦1 )|
2 1 3

Folosind formula de arie a ariei unei suprafețe

triunghiulare se poate exprima aria oricărei suprafețe
poligonale convexe numai în funcție de coordonatele
vârfurilor poligonului.

Altfel spus, putem calcula aria oricărui poligon

convex ca sumă de arii ale unor suprafețe
triunghiulare.

Exemplu:
 Să se calculeze aria patrulaterului cu vârfurile
A(3,2), B(2,4), C(−1,3), D(-2,0).

Un elev este rugat să reprezinte grafic la tablă

patrulaterul.

Din descompunerea [𝐴𝐵𝐶𝐷] = [𝐴𝐵𝐶] + [𝐴𝐶𝐷] se

observă că 𝑆[𝐴𝐵𝐶𝐷] = 𝑆[𝐴𝐵𝐶] + 𝑆[𝐴𝐶𝐷]

1
𝑆[𝐴𝐵𝐶] = |𝑥𝐴 (𝑦𝐶 − 𝑦𝐵 ) + 𝑥𝐵 (𝑦𝐴 − 𝑦𝐶 ) + 𝑥𝐶 (𝑦𝐵 − 𝑦𝐴 )|
2
1
= |3(3 − 4) + 2(2 − 3) − 1(4 − 2)|
2
1
= |−3 − 2 − 2|
2
7
=
2
1
𝑆[𝐴𝐶𝐷] = |𝑥𝐴 (𝑦𝐷 − 𝑦𝐶 ) + 𝑥𝐶 (𝑦𝐴 − 𝑦𝐷 ) + 𝑥𝐷 (𝑦𝐶 − 𝑦𝐴 )|
2
1
= |3(0 − 3) − 1(2 − 0) − 2(3 − 2)|
2
1
= |−9 − 2 − 2|
2
13
=
2
7 13 20
𝑆[𝐴𝐵𝐶𝐷] = 𝑆[𝐴𝐵𝐶] + 𝑆[𝐴𝐶𝐷] = + = = 10
2 2 2
Asigurarea feed- Se va propune elevilor un set de exerciții pe care să
back-ului îl rezolve sub îndrumarea profesorului. Cel puțin un
subpunct la fiecare exercițiu. Se discută diversele
20 min metode de rezolvare.
 1. Să se calculeze distanța de la punctul M la dreapta elevii ies pe rând la tablă
d, în cazurile: și rezolvă cel puțin câte un
a. 𝑀(4,3), 𝑑: 𝑦 = 𝑥 − 1 subpunct de la fiecare
b. 𝑀(0,0), 𝑑: 𝑥 − 3 = 0 exercițiu propus în timp ce
c. 𝑀(1,2), 𝑑: 3𝑦 − 2 = 0 ceilalți își notează
d. 𝑀(−1,3), 𝑑: 3𝑥 − 4𝑦 = 0 rezolvările în caiete.

2. Se consideră punctul 𝐴(2,3) și dreptele de ecuații:

𝑑1 : 3𝑥 + 4𝑦 − 12 = 0
𝑑2 : 3𝑥 − 4𝑦 + 12 = 0
𝑑3 : 𝑥√3 + 𝑦 − 11 = 0
Să se precizeze față de care dreaptă este mai
aproape punctul A.

3. Să se calculeze distanța dintre dreptele:

a. 𝑦 − 3 = 0 și 3𝑦 − 5 = 0
b. 𝑦 − 5 = 0 și −𝑦 + 3 = 0
c. 𝑥 − 4 = 0 și 2𝑥 + 5 = 0
d. 𝑦 − 𝑥 = 0 și 2𝑦 − 2𝑥 + 3 = 0
𝑥
e. 𝑥 − 2𝑦 − 1 = 0 și 𝑦 = 2 + 5
4. Să se calculeze aria suprafețelor triunghiulare cu
vârfurile:
a. 𝐴(0,0), 𝐵(1,0), 𝐶(0,1)
b. 𝐴(1,2), 𝐵(3,2), 𝐶(−1,4)
c. a 𝐴(−1,2), 𝐵(3,5), 𝐶(5, −1)
5. Să se afle aria suprafețelor patrulatere convexe cu
vârfurile
a. 𝐴(5,1), 𝐵(4,4), 𝐶(0,3), 𝐷(−3, −1)
b. 𝐴(3,2), 𝐵(2,6), 𝐶(−3,0), 𝐷(0, −3)
c. 𝐴(−1, −2), 𝐵(3,3), 𝐶(−3,4), 𝐷(2, −3)

Evaluarea Evaluarea se va realiza pe toată durata orei. rezolvă sarcinile de lucru

La finalul orei profesorul face aprecieri asupra
1 min elevilor care s-au evidențiat în timpul orei atât
negativ cât și pozitiv.
Tema pentru  de terminat exercițiile din setul propus  notează tema
acasă
1 min
Anexa 1

FIȘĂ DE LUCRU

1. Să se calculeze distanța de la punctul M la dreapta d, în cazurile:

a. 𝑀(4,3), 𝑑: 𝑦 = 𝑥 − 1
b. 𝑀(0,0), 𝑑: 𝑥 − 3 = 0
c. 𝑀(1,2), 𝑑: 3𝑦 − 2 = 0
d. 𝑀(−1,3), 𝑑: 3𝑥 − 4𝑦 = 0

2. Se consideră punctul 𝐴(2,3) și dreptele de ecuații:

𝑑1 : 3𝑥 + 4𝑦 − 12 = 0
𝑑2 : 3𝑥 − 4𝑦 + 12 = 0
𝑑3 : 𝑥√3 + 𝑦 − 11 = 0
Să se precizeze față de care dreaptă este mai aproape punctul A.

3. Să se calculeze distanța dintre dreptele:

a. 𝑦 − 3 = 0 și 3𝑦 − 5 = 0
b. 𝑦 − 5 = 0 și −𝑦 + 3 = 0
c. 𝑥 − 4 = 0 și 2𝑥 + 5 = 0
d. 𝑦 − 𝑥 = 0 și 2𝑦 − 2𝑥 + 3 = 0
𝑥
e. 𝑥 − 2𝑦 − 1 = 0 și 𝑦 = 2 + 5

4. Să se calculeze aria suprafețelor triunghiulare cu vârfurile:

a. 𝐴(0,0), 𝐵(1,0), 𝐶(0,1)
b. 𝐴(1,2), 𝐵(3,2), 𝐶(−1,4)
c. a 𝐴(−1,2), 𝐵(3,5), 𝐶(5, −1)

5. Să se afle aria suprafețelor patrulatere convexe cu vârfurile

a. 𝐴(5,1), 𝐵(4,4), 𝐶(0,3), 𝐷(−3, −1)
b. 𝐴(3,2), 𝐵(2,6), 𝐶(−3,0), 𝐷(0, −3)
c. 𝐴(−1, −2), 𝐵(3,3), 𝐶 (−3,4), 𝐷(2, −3)