Sunteți pe pagina 1din 4

PROIECT DIDACTIC

DATA: 21.03.2018
CLASA : a III-a A
PROPUNĂTOR: Lungu Florentina
ARIA CURRICULARĂ : Matematică şi ştiinţe
DISCIPLINA: Matematică
UNITATEA TEMATICĂ: Elemente de geometrie
SUBIECTUL LECŢIEI: Pătratul
TIPUL LECŢIEI: Mixtă
FORMA DE REALIZARE: activitate integrată
DURATA: 45 minute

COMPETENȚE SPECIFICE:

OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
a. cognitive: OC1- sã recunoascã figurile geometrice corespunzãtoare noţiunilor geometrice învãţate anterior;
OC2- să descrie pătratul
OC3- să compare pătratul cu dreptunghiul
OC4- să asocieze pătratul cu feţele plane ale unor obiecte din mediul înconjurător
OC5- să aplice formula perimetrului pătratului în probleme
OC6- să analizeze pătratul, ca figură geometrică
OC7- sã construiascã folosind beţe de chibrit, pe bancã şi apoi în caiete,dreptunghiuri şi pãtrate

b. psihomotorii: OP1- să- şi coordoneze mişcările mâinilor şi corpului în funcţie de situaţia de învăţare creată
OP2- să coordoneze actul manevrării instrumentului de scris şi al riglei, în reprezentarea figurilor geometrice
OP3- sã construiascã figuri geometrice cu ajutorul beţelor de chibrit

c. afective: OA1 -să respecte părerile celorlalţi colegi


OA2- să participe cu interes la activitate
Metode şi procedee: observaţia, explicaţia, exerciţiul, conversaţia, descrierea, problematizarea;

1
Mijloace şi materiale didactice: manual, caiete, bețe de chibrit, fişe de lucru.
Forma de organizare: frontal, individual;

Bibliografie: M.E.C.,Programa şcolară clasele a III-a şi a IV-a, Bucureşti, 2004


***
Prof. Mirela Târnoveanu, Matematică şi metodică, curs pentru studenţii ID,CUPF, Universitatea Transilvania Braşov, 2001
Prof. univ.dr. Stan Panţuru, Tehnici de învăţare prin cooperare, Universitatea Transilvania Braşov, 2006
Prof. univ.dr. Stan Panţuru, Orientări contemporane în teoria şi practica predării, Universitatea Transilvania Braşov, 2006

Nr. Elementele Descriere; Justificare


crt. proiectării
1. Enunţarea scopului şi - fiind o lecţie bazată pe tehnici de învăţare prin cooperare, scopurile şi obiectivele se centrează pe
obiectivelor probleme reale: Astăzi vom descoperi caracteristicile pătratului şi vom aplica cele învăţate în
situaţii diferite

2
2. Proiectarea şi organizarea *pentru reactualizarea cunoştinţelor se propune clasei un rebus cu conţinut matematic, care se va
activităţilor de învăţare completa pe planşa model.
1.-linia frântă închisă se numeşte…..
2.- segmentele de dreaptă care alcătuiesc poligonul se numesc…..
3.- poligonul cu patru laturi se numeşte……
4.- patrulaterul cu laturile opuse două câte două egale se numeşte………….

- pe vertical obţinem PLAN ; se insistă asupra diferenţei între figurile plane- o singură
dimensiune sau faţă – şi cele în spaţiu- mai multe dimensiuni sau feţe.
* fiecare elev primeşte un cub. Se asociază cubul cu pătratul, prin feţele acestuia.
- propunătorul le cere elevilor să abordeze tema Pătratul pe baza instrucţiunilor înscrise pe
feţele cubului şi să noteze pe o fişă răspunsurile.

Instrucţiunile de pe feţele Sarcina de lucru formulată


cubului
1. Descrie Construieşte un pătrat şi descrie-l !
2.Compară Compară pătratul cu dreptunghiul !
3.Asociază Asociază pătratul cu obiectele din mediul înconjurător care au faţa
în formă depătrat
4. Aplică Trebuie să împrejmuiesc o grădină în formă de pătrat cu un gard de
plasă de sârmă. Poarta are 3m. O latură are 55 m. Cîţi metri liniari
de gard voi cumpăra? ( Ajută- te de desen ).
5.Analizează Ce conţine un pătrat ? Câte laturi ? Câte unghiuri ? Câte
diagonale ? Dacă unesc două laturi opuse şi îndoi desenul, ce voi
obţine?
6. Argumentează Argumentează afirmaţia : Pătratul este dreptunghiul cu laturile
opuse egale.
3. Evaluarea nivelului/stării În perechi, elevii citesc ce au răspuns la fiecare sarcină, apoi schimbă perechea, cu scopul de a
de pregătire a elevilor înţelege abordarea subiectului din perspectiva altui coleg.
Activitate frontală : tabla se împarte în şase coloane, fiecare corespunzând unei feţe a cubului.

3
Fiecare elev iese pe rând şi îşi notează răspunsul.Ceilalţi adresează întrebări, cer lămuriri
suplimentare, explicaţii.În final, se aleg ideile de bază şi se notează pe caiete.

4. Planificarea interacţiunii
Fiind o activitate de învăţare prin cooperare, propunătorul va avea rolul de a îndruma, de a facilita
sociale învăţarea , de a ghida şi a consilia elevii în rezolvarea sarcinilor propuse, pentru a le transforma în
experienţe de învăţare. Vor lucra în perechi pentru a interacţiona reciproc, pentru a cunoaşte
experienţa altora, pentru a colabora.
Activitatea frontală propusă are scopul ca fiecare să-şi expună părerea, să înveţe din experienţa
celorlalţi, să-şi corecteze aşa- numitele pete oarbe.
Matematica este o ştiinţă exactă deci este absolut necesar ca, la finalul activităţii ,să tragem
concluziile precise şi clare. Prin urmare în acest moment rolul propunătorului este esenţial întrucât
el este cel ce oferă copiilor siguranţa că au ajuns la concluziile matematice corecte.
5. Planificarea mediului de Pentru a se crea o atmosferă plăcută, lecţia începe cu un joc didactic, rebusul.
învăţare Cubul va avea cerinţele scrise în culori diferite pentru fiecare faţă, pentru a atrage şi a-i ajuta pe
elevi să nu uite vreuna din probleme.
Perechea cu care vor lucra elevii va fi întâi colegul de bancă apoi vor schimba perechea alegând
ce coleg doresc, acest lucru oferind informaţii propunătorului despre relaţiile sociale din clasă.
Activitatea frontală propusă în această formă este posibilă atunci când nu avem un colectiv
numeros. Clasa fiind formată din 15 elevi oferă posibilitatea fiecărui elev să îşi expună părerea, să
fie încurajat, să intre în contact direct cu sine, cu colegii şi cadrul didactic.
6. Planificarea evaluării Evaluarea se focalizează pe aplicaţiile rezultate în procesele de gândire implicate: descriere,
înţelegere, aplicare,analiză, sinteză şi evaluare. În acelaşi timp vom evalua gradul de implicare în
activitate şi modul de relaţionare în grup, acestea fiind consemnate în fişele de observaţie zilnică
şi fiind aduse la cunoştinţă copiilor.