C1.1 FINISAJ1CR - Calitatea in Constructii 20-21

10/28/2020
Conservare-Restaurare de Arhitectură / FA / UAUIM/anul II/ Finisaj1 / 2020-2021/ titular: conf.dr.arh.Zina MACRI
lucrări şi sisteme de finisaj tradiţionale şi moderne

Este interzisă publicarea de orice fel (inclusiv pe Internet) fără acordul autorului
Sistemele de finisare a clădirilor/arhitecturii:
-în mod profund, intim, direct, complex, îndemânatic etc. –

relaționate cu sistemele structurale ale clădirilor
-fundamentale în existența și personalitatea spațiului
-considerate a reprezenta „expresia și sufletul” arhitecturii /

face and soul of architecture


-considerate a reprezenta „expresia și sufletul” arhitecturii
Barcelona Pavilion, Mies van der Rohe, Lilly Reich, 1929
1
10/28/2020

Schullin I jewelry shop, Hans Hollein, Vienna 1972


2
10/28/2020

Este interzisă publicarea de orice fel (inclusiv pe Internet) fără acordul autorului Sisteme de finisaj:
-Pereți, tâmplării, tavane (1)
-Pardoseli, scări/balustrade/parapete, terase/acoperișuri (2)

3
10/28/2020


4
10/28/2020


Alegerea și proiectarea corectă a sistemelor/subsistemelor, a

subansamblurilor funcționale, a elementelor de construcție, a componentelor
și materialelor:
1. Înțelegerea noțiunilor de fizică aplicată clădirilor/mediului construit ~
fizica construcțiilor
10
5
10/28/2020

Este interzisă publicarea de orice fel (inclusiv pe Internet) fără acordul autorului Alegerea și proiectarea corectă a sistemelor/subsistemelor, a
și materialelor:
2. Reglementările tehnice în construcţii: stabilesc prin evaluări cantitative
adecvarea unui produs/proces la un set de „aşteptări” denumite în literatura
de specialitate „exigenţe” sau „cerinţe”.
Elemente, dimensiuni-standard,
specificații prevăzute în detaliu,
cataloage de subansambluri tipizate -
reprezintă în cele mai multe situații
metode rapide, eficiente și mai puțin
costisitoare de a asigura adecvarea și
răspunsul corect la cerințele de
calitate.
11


și materialelor:
2. Reglementările tehnice în construcţii:
– stricte, limitează
soluțiile acceptabile
la cele deja
cunoscute
- reprezintă doar o
parte din corpusul
de cunoștințe, care
este un ansamblu
dinamic, în perpetuă
actualizare
12
6
10/28/2020


și materialelor:
3. sistemul exigenţial al asigurãrii calităţii în construcţii:

– evaluarea calităţii existentului construit prin prisma teoriei performanţelor /
analiza de tip exigenţă-performanţă
13

sistemul exigenţial de evaluare a calităţii
Legea 10 / 1995, Legea Calităţii în Construcţii:
art.1.: „calitatea construcţiilor este rezultanta totalităţii

performanţelor de comportare a acestora în exploatare, în
scopul satisfacerii, pe întreaga durată de existenţă, a
exigenţelor utilizatorilor şi colectivităţilor”.
Cu alte cuvinte, „calitatea” construitului denotă măsura în care

obiectul în cauză satisface exigenţele unui utilizator final.
- Calitate
- Exigenţe/cerinţe
- Performanţe
14
7
10/28/2020

Performance-Based Building Design
Are la origine înțelegerea, cunoașterea, interpretarea corectă a

nevoilor utilizatorilor:
- identificarea, formularea corectă a exigențelor utilizatorilor
- transformarea exigențelor utilizatorilor, exprimate de cele mai multe

ori în termeni calitativi, în cerințele de performanță solicitate clădirilor
și asociate în ultimă instanță acestora înțelese ca întreg, dar și părților
componente
Simplificând, performanţa desemnează evaluare calitativă a mediului

construit prin prisma anumitor exigențe / pretenţii / necesități ale
beneficiarilor.
15

Conceptul de performanţă este un concept elastic şi poate fi abordat

dintr-o multitudine de perspective.
Poate fi aplicat la diferite scări ale existentului construit, de la teritoriu

la clădirea izolată şi la diversele subansambluri, elemente și
componente ale acesteia:
- structură, compartimentări, echipamente-instalaţii
- pereți, tâmplării, planșee, scări etc.
- componente constructive, de protecție, finisare etc.
- materiale de construcție
16
8
10/28/2020

Performance-Based Building Design
... evaluare calitativă a mediului construit prin prisma anumitor

exigențe / pretenţii / necesități ale beneficiarilor.
Cerințele de performanță asociate așadar clădirilor și părților

componente, exprimate calitativ, sunt „traduse” în termeni cantitativi
prin intermediul criteriilor/parametrii de performanță (condiții
tehnice caracteristice exprimate mai detaliat) și niveluri de
performanță (evaluări cantitative).
17

Întreg sistemul construit trebuie să satisfacă, la nivelul

componentelor sale dar şi în ansamblul său, exigenţele
utilizatorului final transpuse in seturi de caracteristici ce constituie
cerinţele de performanţă ale obiectului construit.
1971, Consiliul Internaţional pentru Cercetări, Studii și Documentaţie:

“locuinţa trebuie să îndeplinească următoarele exigenţe:
•acustice – ambianţa sonoră: limitarea zgomotelor de impact produse de

echipamente, generate de trafic; sonoritatea încăperii, intimitatea
apartamentelor între ele;
•olfactive și respiratorii;
•vizuale: lumină suficientă ziua, obscuritate pentru somn;
•higrotermice – confort de vară şi de iarnă
•privind securitatea: în domeniul stabilităţii, privind echipamentul,
incendii, intruziuni, securitatea circulaţiei în imobil;
•igiena, intimitatea;
•privind adaptarea la modul de viaţă”.
18
9
10/28/2020

Cerinţele esențiale/fundamentale de performanţă în raport cu

care se face verificarea construcţiilor în România:
– rezistenţă mecanică şi stabilitate

– siguranţa în exploatare / utilizare
– siguranţa la foc
– igienă, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia
mediului
– izolaţie termică, hidrofugă şi economie de energie
– protecţia împotriva zgomotului
(Legea 10 / 1995, Legea Calităţii în Construcţii)
19

Componentelor construcţiei li se asociază seturi de proprietăţi

(funcţionale, fizice, chimice, etc. = condiții tehnice) necesare
pentru evaluarea performanţelor:
= criteriile de performanţă care operează cu parametri

cantitativi și metode de evaluare a acestora.
exemplu:
Cerinţa de performanţă: confort higrotermic interior

Criterii de performanţă: controlul temperaturii aerului interior
Niveluri de performanţă: 20 grade în timpul iernii în living
Cerinţa de performanţă: confort vizual

Criterii de performanţă: controlul fluxului de lumină diurnă
Niveluri de performanţă: însorire min. 2 ore pe zi (la solstițiul de
iarnă)
etc.
20
10
10/28/2020

„Pragurile” / limitele impuse de reglementările în

vigoare sau cerute în mod expres de utilizatori
reprezintă nivelurile de performanţă, expresia
valorică a unui criteriu avut în vedere.
In domeniul construcţiilor, deosebirile de calitate între

diverse obiecte construite sunt avute în vedere de
reglementări şi sunt reduse de cele mai multe ori,
atunci când acest lucru este posibil, la dimensiunile
lor cantitative.
21

De la condițiile exterioare confortul interior
22
11
10/28/2020
Anvelopanta clădirii:
Acel subansamblu al clădirii ce separă fizic mediul exterior de
mediul interior, medii diferite în ceea ce privește caracteristicile lor
higro-termice (temperatură, umiditate...).
Mediul interior este definit prin anumiți parametri de confort

necesari pentru desfășurarea unor activități specifice în condiții bine
stabilite.
23

higro-termice (temperatură, umiditate...).
Pod vs. Mansardă –

implicații în stabilirea
anvelopantei termice
24
12
10/28/2020

higro-termice (temperatură, umiditate...)
Balcon închis
încălzit/neîncălzit –
implicații în stabilirea
anvelopantei termice
25

Acțiunea mediului extern asupra anvelopantei poate duce, în anumite

condiții, la:
Deteriorarea materialelor de construcție sau a elementelor

componente (d.ex.: ferestre care „trag”, care nu etanșează corect)
Disconfort interior (d.ex.: …curenți nedoriți de aer la interio)
Decizii în proiectare pentru minimizarea acestor efecte nedorite:

- Conformarea de ansamblu a anvelopantei – formă, sisteme și
materiale de construcție (d.ex.: …obloane exterioare suplimentare)
- Utilizarea soluțiilor de detaliu - materiale, sisteme de finisare (d.ex..:
…utilizarea unor elemente speciale pentru etanșare, de tip garnituri,
chituri de etanșare)
Înțelegerea fenomenelor asociate fizicii construcțiilor este crucială

pentru adoptarea celor mai potrivite măsuri.
26
13
10/28/2020
Interacțiunea dintre mediu și clădiri:
- schimburi de căldură, aer, umiditate

- radiația solară
- sunet/zgomot
27

Factori de mediu cu potențial impact asupra proiectării clădirilor,

prin acțiuni și remedii determinate de înțelegerea unor fenomene
fizice:
28
14
10/28/2020
Factori de mediu cu potențial impact asupra proiectării clădirilor,
prin acțiuni și remedii determinate de înțelegerea unor fenomene
fizice NU se rezumă doar la intervenții asupra anvelopantei!
29

Interacțiuni dintre mediu și clădiri:

(climatice/de mediu)
- solicitări mecanice:
compresiune
întindere
încovoiere
torsiune
forfecare
30
15
10/28/2020
Caracteristicile materialelor de construcție:

- Chimice – conținutul material, compoziție
- Fizice – formă, structură
- Mecanice – reacția specifică la diferite solicitări/eforturi
- Tehnologice – moduri de obținere/utilizare
31

Proprietăți intrinseci ale materialelor de construcție - proprietăți ale

materialului propriu-zis, determinate de structura substanței
densitate, compactitate, porozitate

capacitate de absorbție a apei, permeabilitate
stabilitate la apă
rezistenţă la gelivitate (îngheţ – dezgheţ)
conductivitate termică
rezistența la foc
rezistența la coroziune chimică
elasticitate/plasticitate/duritate/reziliență
lucrabilitate
32
16
10/28/2020
Proprietăți extrinseci ale materialelor de construcție (subiective,
relative…) pot decurge din contextul în care sunt utilizate
costuri pe întreg ciclul de viaţă - costuri de

extracție/prelucrare/desfacere/transport/punere în
operă/recuperare/reciclare
consum de energie pentru extracție/prelucrare
generatoare sau nu de factori poluanţi în pre sau post
utilizare
sănătate şi siguranţă - generatoare de substanțe toxice;
comportare în timp care poate afecta utilizatorul
cultural
33

Proprietăți fizice:
Densitatea ρ
densitate/densitate absolută: masa unei unități de volum
[g/cm³], [kg/m³]; cantitatea de materie conținută de un
volum dat, fără a include și volumul porilor sau pe cel al
golurilor
Densitatea aparentă: masa unei unități de volum incluzând
volumul porilor și al golurilor inerente materialului
granit BCA bloc de beton
34
17
10/28/2020
Este interzisă publicarea de orice fel (inclusiv pe Internet) fără acordul autorului Proprietăți fizice ale materialelor de construcție:
compactitate
consistența unui material solid / gradul de umplere cu material
solid a unității de volum de material poros (% - sticla se consideră
că are compactitate 100%)
porozitate
volumul total de pori şi goluri din unitatea de volum aparentă
(%)
Porozitatea deschisă (de la suprafaţa materialului) determină
capacitatea de absorbţie a apei, influenţează permeabilitatea şi
rezistenţa la la îngheţ-dezgheţ a materialului.
Pori deschiși (la suprafață)

Pori deschiși, comunicanți
Pori închiși
35

ex.: structura internă a plăcilor ceramice – ardere simplă, vitrificare, absența porilor
Pori abundenți, Porozitate medie, Porozitate redusă,

interconectați – absența capilarității concentrare spre
capilaritate! interior
36
18
10/28/2020
Este interzisă publicarea de orice fel (inclusiv pe Internet) fără acordul autorului Proprietăți fizice ale materialelor de construcție:
permeabilitate
Proprietatea materialelor de a permite apei cu presiune să le
traverseze, datorită unei structuri cu pori deschiși, comunicanți.
(Capacitatea de) absorbţie și reținere a apei

influenţează rezistenţa la îngheţ-dezgheţ a materialului, rezistența
mecanică, rezistența la pătare, relația cu alte materiale ce conțin apă
influențează umiditatea unui material: cantitatea de apă pe care o
conţine un material, relativ fie doar la masa materialului uscat (u.
absolută), sau la masa materialului ce conține și apa (u. relativă).
37

Proprietăți fizice ale materialelor de construcție:
stabilitate (mecanică) la apă

Proprietatea unui material saturat cu apă de a nu pierde din
rezistenţa mecanică
refractaritatea
Proprietatea materialeor de a rezista (a-şi păstra consistenţa/forma)
un timp îndelungat la temperaturi ridicate.
Conductivitate termică (coeficient λ)

Proprietatea intrinsecă a materialelor de a conduce căldura.
Proprietatea materialelor de a permite trecerea căldurii prin masa lor atunci
când între feţele elementului de construcţie există o diferenţă de
temperatură.
38
19
10/28/2020
Este interzisă publicarea de orice fel (inclusiv pe Internet) fără acordul autorului Proprietăți mecanice ale materialelor de construcție:
elasticitate/plasticitate
Proprietate a materialelor de a se deforma reversibil (elastice) sau
ireversibil (plastice) sub acţiunea unor solicitări exterioare, cu
revenire sau nu la starea iniţială după încetarea acestora.
duritate
Rezistenţa la modificări permanente ale formei - zgâriere,
străpungere, deformare - cauzate de solicitări exterioare.
39

Proprietăți tehnologice ale materialelor de construcție:
maleabilitate
Proprietatea de a se deforma la rece sau cald fără a se rupe.
ductilitate
Proprietatea de a putea fi prelucrat în fire foarte subţiri.
prelucrabilitate
Proprietatea de a putea fi prelucrat prin găurire, strunjire, frezare.
resiliența
Proprietatea (unui metal sau aliaj) de a rezista la șocuri.
40
20

C1.1 FINISAJ1CR - Calitatea in Constructii 20-21

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

C1.1 FINISAJ1CR - Calitatea in Constructii 20-21

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

10/28/2020

Conservare-Restaurare de Arhitectură / FA / UAUIM/anul II/ Finisaj1 / 2020-2021/ titular: conf.dr.arh.Zina MACRI

lucrări şi sisteme de finisaj tradiţionale şi moderne

-în mod profund, intim, direct, complex, îndemânatic etc. –

-fundamentale în existența și personalitatea spațiului

-considerate a reprezenta „expresia și sufletul” arhitecturii /

Conservare-Restaurare de Arhitectură / FA / UAUIM/anul II/ Finisaj1 / 2020-2021/ titular: conf.dr.arh.Zina MACRI

lucrări şi sisteme de finisaj tradiţionale şi moderne

Sistemele de finisare a clădirilor/arhitecturii:

Barcelona Pavilion, Mies van der Rohe, Lilly Reich, 1929

Conservare-Restaurare de Arhitectură / FA / UAUIM/anul II/ Finisaj1 / 2020-2021/ titular: conf.dr.arh.Zina MACRI

lucrări şi sisteme de finisaj tradiţionale şi moderne

Schullin I jewelry shop, Hans Hollein, Vienna 1972

Conservare-Restaurare de Arhitectură / FA / UAUIM/anul II/ Finisaj1 / 2020-2021/ titular: conf.dr.arh.Zina MACRI

lucrări şi sisteme de finisaj tradiţionale şi moderne

Sistemele de finisare a clădirilor/arhitecturii:

Conservare-Restaurare de Arhitectură / FA / UAUIM/anul II/ Finisaj1 / 2020-2021/ titular: conf.dr.arh.Zina MACRI

lucrări şi sisteme de finisaj tradiţionale şi moderne

Conservare-Restaurare de Arhitectură / FA / UAUIM/anul II/ Finisaj1 / 2020-2021/ titular: conf.dr.arh.Zina MACRI

lucrări şi sisteme de finisaj tradiţionale şi moderne

Conservare-Restaurare de Arhitectură / FA / UAUIM/anul II/ Finisaj1 / 2020-2021/ titular: conf.dr.arh.Zina MACRI

lucrări şi sisteme de finisaj tradiţionale şi moderne

Conservare-Restaurare de Arhitectură / FA / UAUIM/anul II/ Finisaj1 / 2020-2021/ titular: conf.dr.arh.Zina MACRI

lucrări şi sisteme de finisaj tradiţionale şi moderne

Conservare-Restaurare de Arhitectură / FA / UAUIM/anul II/ Finisaj1 / 2020-2021/ titular: conf.dr.arh.Zina MACRI

lucrări şi sisteme de finisaj tradiţionale şi moderne

Conservare-Restaurare de Arhitectură / FA / UAUIM/anul II/ Finisaj1 / 2020-2021/ titular: conf.dr.arh.Zina MACRI

lucrări şi sisteme de finisaj tradiţionale şi moderne

Alegerea și proiectarea corectă a sistemelor/subsistemelor, a

Conservare-Restaurare de Arhitectură / FA / UAUIM/anul II/ Finisaj1 / 2020-2021/ titular: conf.dr.arh.Zina MACRI

lucrări şi sisteme de finisaj tradiţionale şi moderne

Conservare-Restaurare de Arhitectură / FA / UAUIM/anul II/ Finisaj1 / 2020-2021/ titular: conf.dr.arh.Zina MACRI

lucrări şi sisteme de finisaj tradiţionale şi moderne

Alegerea și proiectarea corectă a sistemelor/subsistemelor, a

Conservare-Restaurare de Arhitectură / FA / UAUIM/anul II/ Finisaj1 / 2020-2021/ titular: conf.dr.arh.Zina MACRI

lucrări şi sisteme de finisaj tradiţionale şi moderne

Alegerea și proiectarea corectă a sistemelor/subsistemelor, a

3. sistemul exigenţial al asigurãrii calităţii în construcţii:

Conservare-Restaurare de Arhitectură / FA / UAUIM/anul II/ Finisaj1 / 2020-2021/ titular: conf.dr.arh.Zina MACRI

sistemul exigenţial de evaluare a calităţii

Legea 10 / 1995, Legea Calităţii în Construcţii:

art.1.: „calitatea construcţiilor este rezultanta totalităţii

Cu alte cuvinte, „calitatea” construitului denotă măsura în care

Conservare-Restaurare de Arhitectură / FA / UAUIM/anul II/ Finisaj1 / 2020-2021/ titular: conf.dr.arh.Zina MACRI

sistemul exigenţial de evaluare a calităţii

Are la origine înțelegerea, cunoașterea, interpretarea corectă a

- identificarea, formularea corectă a exigențelor utilizatorilor

- transformarea exigențelor utilizatorilor, exprimate de cele mai multe

Simplificând, performanţa desemnează evaluare calitativă a mediului

Conservare-Restaurare de Arhitectură / FA / UAUIM/anul II/ Finisaj1 / 2020-2021/ titular: conf.dr.arh.Zina MACRI

sistemul exigenţial de evaluare a calităţii

Conceptul de performanţă este un concept elastic şi poate fi abordat

Poate fi aplicat la diferite scări ale existentului construit, de la teritoriu

Conservare-Restaurare de Arhitectură / FA / UAUIM/anul II/ Finisaj1 / 2020-2021/ titular: conf.dr.arh.Zina MACRI

sistemul exigenţial de evaluare a calităţii

Performance-Based Building Design

... evaluare calitativă a mediului construit prin prisma anumitor

Cerințele de performanță asociate așadar clădirilor și părților

Conservare-Restaurare de Arhitectură / FA / UAUIM/anul II/ Finisaj1 / 2020-2021/ titular: conf.dr.arh.Zina MACRI

Întreg sistemul construit trebuie să satisfacă, la nivelul

1971, Consiliul Internaţional pentru Cercetări, Studii și Documentaţie:

•acustice – ambianţa sonoră: limitarea zgomotelor de impact produse de

Conservare-Restaurare de Arhitectură / FA / UAUIM/anul II/ Finisaj1 / 2020-2021/ titular: conf.dr.arh.Zina MACRI