UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA - FACULTATEA DE ARHITECTURA SI URBANSIM

- TEORIA ARHITECTURII AN II 2009-2010

13
Constructivismul
Miscarea aparuta la Moscova dupa primul razboi mondial si a carei sursa o constituie lucrarile si teoriile lui Naum Gabo
si Antoine Pevsner (asociati) care in 1920 publica manifestul Realist documentul in care sunt definite inceputurile
constructivismului.
Au fost in curand inconjurati de alti artisti precum: Vladimir Tatlin, Kasimir Malevich (fondatorul Suprematismului) si
El Lissitzky.
Concept
Naum Gabo rezuma in 1932 (in Abstractie-locatia) ca ambitia constructivistilor nu este de a creea nici picturi si nici
sculpturi ci constructii in spatiu. Se parasea traditionala distinctie intre pictura si sculptura pentru integrarea
amandurora in domeniul arhitecturii. Constructivismul a inglobat toate artele vizuale sursa principala de inspiratie
fiind in realitate sculptura.
Materiale
Printre materialele la care recurge in mod deliberat sculptorul deconstructivist in aceeasi opera se gasesc la fel de bine
metalul si sticla, nylonul si masele plastice ca de altfel toate materialele furnizate de industria moderna aceasta pentru ca
este vorba de o conceptie de viata rezultata din imbinare, asa cum a modelat-o stiinta.
Constructivismul a avut o anumita tendinta de apropiere fata de Cubism
- dorinta de geometrizare a formei considerata ca avand o valoare structurala in sine dupa adevarul ca toate formele in
natura (dupa cuvantul clasic al lui Cesanne) pot fi reduse la cub, cilindru si con.
Constructivismul poate considerat deasemenea ca fiind o latura a miscarii mult mai generale a Functionalismului dar
care are caracteristici proprii.
Experimentarea
Originalitatea scolii a constat in importanta pe care promotorii sai o acorda valorilor expresive ale constructiei.
Experimentarea a fost condusa cu rigoare si astfel accesoriile traditionale ale unei cladiri, de la ornament si pana la
stil au fost inlaturate, singurul efort estetic posibil decurgand exclusiv din raporturile formale ale volumelor in spatiu,
asa cum apare din constructia cea mai eficienta.
Promovarea industriei, a noilor tehnologii si a masinii
Modelul de urmat era Obiectul tinta, acesta trebuind sa corespunda scopului pentru care era creat.
- erau incurajate metodele de constructie cele mai moderne care puneau in opera materialele noi oferite de industrie
peste tot unde eficienta structurala se dovedea superioara metodelor traditionale.
Teoria constructivista prezinta o anumita inrudire cu primele lucrari ale lui Le Corbusier
- in cartea sa Vers une architecture cita masinile moderne, automobilul si avionul ca exemple de constructii eficiente
in ceea ce priveste raportul logic ce uneste fiecare parte cu ansamblul.
In 1921 El Lissitzky, a venit la Berlin iar in anul urmator se infiinta Internationala Constructivista careia i se
alatura si pictorul si arhitectul olandez Theo Van Doesburg. Manifestul miscarii este publicat in revista De Stijl.
Continutul manifestului miscarii
- se afirma aici importanta masinii in viata moderna si o propune ca model de constructie.
- era salutata deasemenea un soi de filozofie a elementelor - definite ca niste principii generatoare de structuri.
- miscarea (legatura fata de Cubism) si ambiguitatea atitudinii initiale era transata in favoarea unei abstractiuni formale.
In ansamblul sau manifestul programatic nu a fost suficient de bine gandit si multe din afirmatiile sale rezistau cu greu
unui examen critic.
Ulterior alti membri olandezi ai curentului De Stijl s-au asociat miscarii constructiviste:
Cornelis van Esteren, Gerrit Rietveld, Mart Stam, Piet Mondrian si belgianul Georges Vantongerloo.
Al doilea manifest

UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA - FACULTATEA DE ARHITECTURA SI URBANSIM

- TEORIA ARHITECTURII AN II 2009-2010

In 1923 este publicat un al doilea manifest condus de Van Doesburg, Van Esteren si Rietveld sub titlul:
Catre o constructie colectiva
- aici ei studiaza legile spatiului si ale culorii si afirma ca
- variatiunile lor reciproce (spatiu-culoare) si raporturile lor trebuie sa poata fi aduse la o unitate bine determinata.
- astfel raportul spatiu-timp prin intermediul culorii devine creatorul unei noi dimensiuni care permite abolirea
dualitatatii interior-exterior intr-o constructie.
- se reia deasemenea si binecunoscuta idee a integrarii: faptul ca toate elementele trebuie sa fie riguros integrate intr-o
unitate care sa satisfaca spiritul uman.
Lucrari Constructiviste
- monumentul Internationalei a II-a (1920) - este cea mai semnificativa proiect al lui Vladimir Tatlin - forma in spirala
cu osatura de otel aparenta releva tot atat de bine sculptura ca si arhitectura.
- n acelasi spirit (realizata mai tarziu) se poate cita imensa constructie spatiala a lui Naum Gabo 1857 care se ridica in
fata magazinelor Bijenkof la Rotterdam.
- un mare numar de arhitecturi constructiviste au ramas in faza de proiect:
- o constructie pentru Pravda la Leningrad de catre fratii Vesnin, 1923,
- imobilele administrative ale lui El Lissitzky si Mart Stam (1924) care fusesera ridicate pe culmea imensilor
suporti aerieni surplomband arterele unui oras proiect cunoscut sub numele de Pallier nuages;
- un teatru al lui Marcel Brauer (1930)
- nenumaratele proiecte publicate de Jacob Tchernikov in Fantezii arhitecturale (Leningrad, 1933)
Influenta asupra arhitecturii Moderne
Influenta este greu de evaluat.
- s-a vorbit despre tendinta care s-a impus ulterior de a sublima elementele constructive si mai ales cele portante ceea ce
a condus la a lasa parterul liber total sau partial la o suma de constructii. E posibil ca aceste principii sa-l fi influentat pe
Le Corbusier sau cel putin sa nu fie contrare teoriilor acestuia care-i confirmase pe constructivisti in cercetarile lor.
- teoriile au avut ca efect o serie de accentuari ale structurii arhitectonice lucru bine primit incat in multe realizari s-a
dus pana acolo incat sa obtina un efect decorativ. Acest efect decorativ este unul dintre caracteristicile definitorii care
poate fi atribuita acestei miscari.
- ideea care a supravietuit insa cel mai mult Constructivismului este cea a identitatii dintre frumusete si eficacitate. Este
o varianta a teoriei care vede in adecvarea functionala si economica a unei constructii insasi principiul frumusetii sale.
In esenta Constructivismul a fost un curent artistic in mare parte formalist. Insa el a avut influente puternice
asupra arhitecturii construite. Exista un principiu esential al arhitecturii in sprijinul caruia Nervi spune ca cea mai buna
sansa pentru ca o opera sa fie frumoasa este aceea de a fi corecta structural.

Influente ale Constructivismului in perioada Post-Moderna

Bernard Tschumi (1944- )
- este reprezentativ pentru o generatie care a vorbit foarte mult de arhitectura si scris despre arhitectura, inainte de a
construi: Stiam mai mult despre carti decat despre cladiri spune Tschumie.
- teoria este pentru el esentiala, mai mult decat estetica, mai mult decat obiectul construit, logica sa structurala sau
expresia sa formala.
- se reclama ca provenind din
- futurism si din constructivismul sovietic al anilor 1920,
- teorii ale lingvisticii si ale structuralismului (Lacan, Barthes, Foucault),
- explorarea limbajului si a distorsiunii sale (James Joyce)
In 1983, a fost in turul secund si in polemica (inainte olandezului Rem Koolhaas) laureat al concursului international
pentru conceptia acestui mare parc parizian.
- teza asupra deconstructiei filozofului Jacques Derrida (care devine ganditorul de referinta a miscarii
deconstructiviste americane).
Parcul de la Vilette
- Competitia pentru Parcul de la Vilette a fost organizata de catre guvernul francez in 1982.
- In 1983, turul secund, laureat al concursului international pentru conceptia acestui mare parc parizian in polemica
(inainte olandezului Rem Koolhaas)

UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA - FACULTATEA DE ARHITECTURA SI URBANSIM

- TEORIA ARHITECTURII AN II 2009-2010

- Parcul de la Vilette este localizat in coltul de nord est al orasului, o suprafata intinsa pe 125 de pogoane ocupat
inainte de halele de macelarie
- un amplu program de utilitati culturale si de recreatie, continand
- teatre in aer liber,
- restaurante,
- galerii de arta,
- ateliere de pictura si muzica,
- locuri de joaca,
- ecrane video si numerice,
- gradinile obligatorii unde inventia culturala mai degraba decat recreatia naturala era incurajata
1) Puncte
- sistem de coordonate bazat pe o grila de puncte situat la intervale de 120 m
- fiecare punct este esential pentru program - cub de 10x10x10 m,
- o constructie cu trei niveluri cu spatiu neutru - transformat si elaborat in functie de nevoi programatice specifice
- simbol clar pentru parc - identitate recognoscibila (portile de metrou pariziene)
- grila punctiforma furnizeaza echipamentul minim adecvat al parcului
2) Linii
- grila Foliilor este relationata la o structura de coordonate mai ampla
- Coordonatele - un sistem ortogonal cu densitate ridicata de miscare pietonala care marcheaza situl transversal
- Coordonata Nord-Sud - leaga cele doua porti ale Parisului si statiile de metrou dintre Poarta la Vilette si Poarta Pantin
- Coordonata Est-Vest uneste Parisul cu suburbiile sale
- O structura fluida de 5 m latime deschisa si acoperita
- ele leaga : Orasul Muzicii, Muzeul Stiintei si Tehnicii, Geodul, restaurante, Piata Bailor, ecrane de arta si stiinta, locuri
de joaca pentru copii, ateliere video si Centrul Sportiv.
- Sistemul de linii include deasemenea Calea Gradinilor Tematice - intalniri neasteptate cu aspecte neuzuale de natura
"programata" sau domesticita
3) Suprafete
- Suprafetele parcului primesc toate activitatile care cer cheltuieli ample de spatiu orizontal pentru joaca, jocuri,
exercitii corporale, distractii de masa, piete.
- Suprafetele de pamant si pietris permit libertatea programatica completa.

Zaha Hadid
1. Relatia cu Suprematismul
- prelucrarea Suprematismului Hadid a folosit la inceputuri un proiect formal foarte clar Suprematismul lui
Malevich
- ideea Suprematismului este preluata ca punct de referinta si punct de plecare pentru extrapolare si inventia de noi
forme.
- modernitate este gandita de catre Hadid ca un proiect incomplet.
- desenele sale au reprezentat o critica asupra desenului traditional.
- desenele fac apel la anumite notiuni de distorsiune, care au permis ca anumite conventii sa fie re-analizate.
- aceste desene, aceste idei au permis sa se analizeze un proiect din toate perspectivele posibile sau imposibile (un fel de
zbor animat)
- desenul elaborat ia mult timp pentru a fi construit - ofera timp de a se adauga mai multe straturi
- repertoriul insusi al materialului grafic devine baza productiei si mecanismul pentru inventia proiectului.
Tridimensionalitatea
In zilele de acum douazeci de ani, cand ma gandeam ca era foarte important sa se prezinte lucrarile tridimensional,
eram obsedata de acest lucru pentru ca am dorit sa sintetizez un maxim de relatii. Intrebarea a fost intotdeauna despre
modul in care se interpreteaza planul. [...] Reprezentarea tridimensionala cere apoi deformare si distorsiune. Dar
aceste proiectii tridimensionale nu erau doar ilustratii ci aveau un impact asupra planului.
Sectiunea

UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA - FACULTATEA DE ARHITECTURA SI URBANSIM

- TEORIA ARHITECTURII AN II 2009-2010

- modul in care nivelurile sau terenul sunt manipulate ofera informatii clare asupra rolului decisiv al sectiunii.
Relatiile intre lucruri nu sunt in mod necesar planimetrice ci sunt compactate si devin sectionale.
Nu ma gandesc niciodata sa fac planul, precum bine stiti, fara a face Sectiunea. [...] Planul nu este doar o
problema de extruziune, spre exemplu: partea sectionala este decisiva si trebuie dezvoltata in acelasi timp.
Structura
Zaha Hadid creaza intotdeauna desene care detin elemente arhitecturale care par sa zboare. Acest lucru a condus la
ideile sale asupra modului de a face ca o cladire sa para usoara. La Zaha Hadid colaborarea cu ingineria atinge acum o
recunoastere explicita.
- structura a fost dintotdeauna un aspect esential de studiu in lucrarile sale si a fost prezenta permanent la proiectele sale
- ingineria este subiectul esential in proiecte,
- ideea inginereasca si ideea spatiala au coincis intotdeauna in proiectele sale.
- anumite tactici ingineresti conduc la producera unor anumite tipuri de spatialitati.
Hadid are o preocupare permanenta pentru integrarea structurii devreme in proiect. Structura este un subiect de bunsimt, si considera ca se poate prezice intr-un fel care ar trebui sa fie structura. Poti sa dobandesti acelasi lucru prin
intermediul mai multor modalitati. Daca doresti o cladirea deasupra terenului poti sa o ai suspendata cu cabluri, dar
acest lucru nu face parte din limbaj, astfel trebuie gandita o alta solutie in rezolvarea modului in care se aseaza.
Peter Rice si apoi toti inginerii, cu care a colaborat, s-au implicat in proiecte unde ingineria a devenit o parte cheie a
fiecaruia precum la:
- podul din Abu Dhabi
- trambulina de schi de la Bergisel (Bergisel Ski Jump)
- proiectul din Centrului de Stiinta din Wolfsburg.
Lumea post-moderna nu avea nevoie de inginerie ingenioasa sub nici o forma deoarece era vorba despre cladiri care
era triviale d.p.d.v. structural cu un exterior foarte solid. In mod uzual in aceste cladiri era vorba de o structura de otel
foarte simpla care este apoi imbracata. Pentru acestea nu a fost nevoie de nici un fel de inginerie inovativa.
Mutatia s-a intamplat prin aparitia unui nou modernism - un proiect readus la suprafata si imbratisat de mai multe
persoane, in care termenii de structura au fost legati pentru a deveni mai expliciti si mai vizibili. Este o perioada de
interes incredibil fata de ingineria de varf, in special in suprafete structurale (ex.). Acest lucru s-a dezvoltat in ultimii
zece ani si acum exista mai multa colaborare intre structura si arhitectura.
Astfel ceea ce am invatat a fost faptul ca nu faci o schema si incerci sa pui o structura pe ea. De fapt incerci sa
gandesti amandoua in mod simultan si acest lucru poate afecta modul in care compui.
[...] Un lucru pe care trebuie sa-l punctez este ca nu a fost niciodata vorba doar de structura sau despre modul in care
au sa sustina ele o cladire sau alta. Era vorba despre ce fel de spatiu doresti sa creezi. (Zaha Hadid)
Lucrari
- Peak Club - o structura foarte interesanta face aceasta cladire sa para ca pluteste. Ideea a fost sa se foloseasca tipuri de
structuri pt poduri pentru a rezolva constructia cladirii. Colaborarea cu inginerii a pornit cu proiectul Peak unde s-a
inceput o discutie pentru un proiect mai curat.
- Birourile din KuDamm au necesitat o solutie inginereasca foarte clara: blocul biroului suspendat ca o structura
Vierendeel de zidul anti-foc. Sprijinindu-se mai putin pe o inima ampla ne-a permis in schimb sa mutam circulatia
verticala de la un nivel la altul, si deasemenea am putut sa articulam modul in care cladirea sa se sprijine pe teren fara sa
avem de extrudat o grila ideala de stalpi. Aici este evidenta preferinta lui Hadid pentru structuri de transfer sau
console. Proiectul pentru KuDamm si proiectele Japoneze au fost foarte mici, aproape minaturizate, si pe situri foarte
strmte. Acest lucru a insemnat ca aspectul ingineresc a devenit foarte mult expus si ridicat deoarece totul trebuia sa fie
incredibil de precis. Situl KuDamm a fost foarte ingust, astfel, intreaga structura a trebuit sa se aseze pe doi metri.
Acest lucru a insemnat ca totul trebuia sa aiba o precizie exceptionala, si nu exista repetitie.
- aici structura nu a fost in intregime rezolvata,
- a fost folosita ideea ca spatiul este mutat si excavat, inimile circulatiei sunt eliminate, spatiul birourilor este
pus in consola chiar si dincolo de limitele sitului, toate aceste lucruri au reprezentat o cunoastere mai ampla a
posibilitatilor structurale.
- Birourile Tomigaya Tokio si alte lucrari in Japonia
- bazate pe structuri de transfer, cladiri fine cu console, nevoia de senzatie de plutire aparenta lipsa de greutate
- ideea de bulgari sau piese structurale masive ca o conditie prealabila puternica,
- ideea unei ploi de stalpi.

UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA - FACULTATEA DE ARHITECTURA SI URBANSIM

- TEORIA ARHITECTURII AN II 2009-2010

- Vitra Fire Station - Weil am Rhein, Germania - ideea spatiala a grinzii sa devina o grinda structurala reala.
Fiecare linie a fost o linie structurala. Necesitatea pentru precizie combinata cu cererile structurale ambitioase
asupra ideii spatiale au condus la o recunoastere devreme a fortelor structurale. Contrar asteptarilor s-a obtinut aparenta
de usurime utilizand un material solid precum betonul.
Studiul a fost initiat cu studierea intregului sit al fabricii. Intentia a fost de a plasa elementele proiectului intr-un astfel
de mod incat sa nu fie pierdut intre sedurile enorme ale fabricii. Deasemenea s-au folosit aceste elemente pentru a
structura intregul sit, dand identitate si ritm strazii principale care traverseaza prin complex. Aceasta strada care se
intinde de la muzeul scaunului catre celalalt capat al sitului muzeului, unde este localizata statia de pompieri a fost
imaginat ca o zona liniara de peisaj, aproape ca si cum ar fi fost extensia artificiala a tiparului liniar al campurilor
agricole si al podgoriilor adiacente. Astfel, mai degraba decat sa se proiecteze cladirea ca un obict izolat, a fost
dezvoltat ca limita exterioara a zonei peisagere: definind spatiul mai degraba decat ocupand spatiul. Acest lucru a fost
obtinut prin intinderea programului prin intermediul unei cladiri inguste de-a lungul strazii care marcheaza limita sitului
fabricii si care functioneaza deasemenea ca dispozitiv de ecranare fata de cladirile care o bordeaza. Functiunile de
ecranare si de definire a spatiului au fost punctul de plecare al dezvoltarii conceptului arhitectural: o serie de ziduri
liniare stratificate. Programul statiei de pompieri adaposteste spatiile intre acesti pereti care puncteaza, se inclina si se
frang in functie de cerintele functionale. Cladirea este ermetica fata de o citire frontala, oferind interioarele numai dintrun punct de vedere perpendicular.
Daca cineva trece de-a lungul spatiului statiei, poate sa observe sclipiri ale masinilor rosii destinate stingerii focului.
Liniile lor de miscare sunt inscrise in asfalt. In mod similar, exercitiul ritualizat al pompierului va fi inscris in teren; o
serie de notatii coregrafice. Intreaga constructie este miscare inghetata. Exprima tensiunea de a fi in alerta; si potantialul
de a exploda in actiune in orice moment. Zidurile par sa gliseze trecand unul pe langa celalat, in timp ce amplele usi
glisante formeaza adevarate ziduri miscatoare.
Intreaga constructie este construita din beton armat turnat in-situ. O atentie speciala a fost acordata preciziei tuturor
laturilor; orice elemente atasate precum borduri sau imbracaminti ale acoperisului au fost evitate deoarece ele distrag
atentia de la simplitatea formei prismatice si calitatea abstracta a conceptului arhitectural. Aceasta aceeasi absenta a
detaliului a fost folosita pentru ferestrele fara tamplarie, marile planuri glisante care inchid garajul, si tratamentul
interior al spatiului inclusiv schema de iluminare. Liniile luminii directioneaza miscarea rapida si precisa necesara prin
interiorul cladirii.
- Centrul de Arta si Media din Dusseldorf - o multime de componente ingineresti foarte interesante. Au existat multe
placi care s-au ciocnit unele de celelalte, si toate se asezau in moduri diferite, lucru care a insemnat ca structura fiecarui
element a fost diferita. Una dintre ele a fost o structura foarte ampla suspendata intre placile adiacente, lucru care a
insemnat faptul ca nu a avut deloc structura pe sol. In ceea ce priveste celelalte placi din ciorchine fiecare a transferat
descarcarea si s-a asezat intr-o maniera diferita, lucru care a insemnat ca articularea la sol nu trebuia sa fie la acelasi
nivel. E o constructie fara structura pe sol dar care arata de fapt greoaie.
- Cardiff Opera House, care a avut deasemenea un numar de subiecte ingineresti interesante. La acea vreme intreaga
inaltime a blocului perimetral activa ca un pod peste o ampla deschidere sau ca o imensa grinda zabrelita cu console la
colt - intreaga banda a lantului a fost ridicata deasupra terenului are diferite deschideri si tipuri de suport disponibile.
In schimb, fiecare segment are componente structurale diferite: - o parte a fost o grinda cu zabrele, o alta parte a fost o
grinda vierendeel, si fiecare a avut influenta asupra benzii.
Propunerea pentru V&A a fost ingenioasa sub aspectul ingineresc. Primele trei niveluri au fost suspendate de o grinda
cu zabrele la varful cladirii iar nivelurile de jos au fost sprijinite de stalpi, lucru care a insemnat ca s-a castigat un spatiu
liber de structura in mijloc si astfel o curgere nestanjenita pentru spirala pixelizata.
- La Centrul de Stiinta din Wolfsburg: noutatea a fost ca spatiul locuieste in elementul structural actual.
- Podul Abu Dhabi - o oscilatie neregulata de arce care se aseaza peste puncte spatiate in mod variat de-a lungul
traseului ei. Este o inginerie cu adevarat simpla. Podul este precum o serie de dune sau valuri. Dar deoarece intindem
de-a lungul unor deschideri ample, radacinile arcelor devin cu adevarat mamut, ele devin precum valurile insasi.
Acum acolo nu mai exista o separare clara intre structura si spatiu, sunt atat de integrate.
Machetele
- la machete fizice este tocmai natura speciala a materialului cea care permite oportunitati de proiectare - aparitia
machetei de plexiglas 1990 - prin conturarea sitului in plexiglas, se pot observa similaritati intre spatiul lichid si roca -

UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA - FACULTATEA DE ARHITECTURA SI URBANSIM

- TEORIA ARHITECTURII AN II 2009-2010

descoperire care ofera noi idei de pornire. Ex. Centrul Rosenthal (RCCA) mediaza lumea artei contemporane
si lumea publica a orasului oferind o multipla serie de evenimente interioare, dictate de dinamismul tesutului
urban.
- transparenta machetei, a fost o descoperire accidentala ofera o noua perspectiva.
- prezentarea incepe sa informeze munca si sa ofere idei.
- mutatia produsa in ultimii cinci ani in lucrarile lui Hadid este vorba de o ruptura gradata de la o dimensiune planara
la o dimensiune mai mult spatial volumetrica. Inainte de a vedea spatiul ca fiind creat intre planuri, si acum exista un
repertoriu spatial mai deschis si mai divers.
- exista noi interpretari bazate pe cercetari precum studiile noastre asupra formarii peisajului natural. Suntem inca
interesati in aceasta idee de straturi (Peak - care era facut din multe straturi ca o conditie geologica).
- dar in timp ce inainte straturile unui proiect erau mai compartimentate, acum sunt mult mai complexe si deosebite.
- Muzeul de la Roma este la fel ca si Cladirea Peak insa topita (fluidizata). Aceasta idee de multe straturi are de a face
cu interesul timpuriu al lui Hadid pentru formatiuniile plate si arheologie. Prin analogie cu arheologia, prin suprapuneri
spatiale, interpenetrari si juxtapuneri, proiectele sale au dovedit de curand moduri de a articula aceste concepte intr-un
mod mult mai fluid.
- in loc de coliziuni a aparut conceptul de topire al acestor spatii,
- ideea initiala de explozie este acum interpretata foarte diferit - ofera un nou mod de a lucra cu programe ample.
Ex. Centrul de arta contemporana Rosenthal Cincinnati; Trambulina de schi de la Bergisel; Propunerea pentru
Biblioteca Nationala din Quebec - ideea de a utiliza sistemul structural pentru a infatisa si sublinia tiparul cladirii.
Structura a devenit unitara cu articularea circulatiei care patrunde in interiorul cladirii.

UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA - FACULTATEA DE ARHITECTURA SI URBANSIM

- TEORIA ARHITECTURII AN II 2009-2010

Naum Gabo
01.NGabo-foto.jpg
02.NGabo," Head2-1916.jpeg
03.NGabo-Construction in Space with Crystalline Centre 1938-40.jpg
El Lissitzky
04.ElLissitzky_foto_1914.jpg
05.El_Liss.Constructorul-1925.jpg
06.ElLissitzky-Imob.adm1-1925.jpg
07.El_Lissitzky_imob.adm2-1925.jpg
08.El_Liss.Proun10-1919-Poster.jpg
09.El_Liss.Proun 2C-1920.jpg
10.El_Liss.Proun 12E-1923.jpg
11.El_Liss.Proun 99-1925.jpg
12.El_Liss.A_Proun-1925.jpg
13.El_Liss.UntitledProun-1922.jpg
14.El_Liss.Untitled Proun-1924.jpg
15.El_Liss.Hans Arp-The Artisms-1925.jpg
Povestea Suprematista a doua patrate in sase constructii
16.El_Liss.-Ist.Suprem-Cop1.jpg
17.El_Liss.-Ist.Suprem.Pg 1.jpg
18.El_Liss.-Ist.Suprem.Pg 2.jpg
19.El_Liss.-Ist.Suprem.Pg 4.jpg
20.El_Liss.-Ist.Suprem.Pg 5.jpg
21.El_Liss.-Ist.Suprem.Pg 6.jpg
22.El_Liss.-Ist.Suprem.Pg 7.jpg
23.El_Liss.-Ist.Suprem.Pg 8.jpg
24.El_Liss.-Ist.Suprem.Pg 9.jpg
25.El_Liss.-Ist.Suprem.Pg 10.jpg
26.El_Liss.-Ist.Suprem.end.jpg
27.El_Liss.-Ist.Suprem.Cop2.jpg
Kazimir Malevich
28.Malevich-AutoPortret-1908.jpg
29.Malevich-Black Circle-1913.jpg
30.Malevich-Black Square1915.jpg
31.Malevici-Suprematism-1916.jpg
32.Malevich-Suprematism-1921-1927.jpg
Vladimir Tatlin
33.Vladimir Tatlin-foto.jpg
34.Tatlin Monum.Int.aII-a1919.jpg
35.Tatlin Monum.Int.aII-a1919.jpg
36.Tatlin Monum.Int.aII-a1919.jpg
Konstantin Stepanovic Melnikov
37.Melnikov-1994.jpg
38.Melnikov-Expo internationala Paris1925.jpg
39.Melnikov-Expo internationala Paris1925.jpg
40.Melnikov-Rusakov Club.jpg
41.Melnikov-Rusakov Club-1927.jpg
Alexander Vesnin
42.Alexander Vesnin.jpg
43.Fr.Vesnin-Pravda-Leningrad1924.jpg
44.Fr.Vesnin-Pravda-1924.jpg
45.LVAVesnin-Pravda 1924.jpg
46.Vesnin-Palatul Muncii-1.jpg
47.Vesnin-Palatul Muncii-2.jpg
48.Vesnin-Palatul Muncii-3.jpg

UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA - FACULTATEA DE ARHITECTURA SI URBANSIM

- TEORIA ARHITECTURII AN II 2009-2010

49.A.VesninArchitectoniccomp.1922.jpg
50.A.Vesnin-Planan study.jpg
Bernard Tschumi
51. Bernard Tschumi
52.a.El Lissitzky - Neuer
52.b.Jakob Tschernikow
52.c.Jakob Tschernikow
52.d.Jakob Tschernikow
53.a.Tschumi-LaVillette-sat
53.b.Tschumi-LaVilettePlan
53.c.Tschumi-LaVilette-Plan
53.d.Tschumi-LaVilette-struct
54.a.Tschumi-Fol.Axo
54.b.Tschumi-LaVilette-Folies
54.c.Tschumie-villette2
54.d.Tschumi-LaVilette-Fol4
54.e.tb-villette5
54.f.Tschumi-LaVilette-img1
54.g.Tschumi-Fol.img4
54.h.Tschumi-Fol.img1
54.i.Tschumi-Fol.img2
54.j.Tschumi-Fol.img3
55.a.Tschumi-LaVilette-str
55.b.Tschumi-desene
55.c.Tschumi-LaVilette-Fol1
55.d.Tschumi-LaVilette-Fol2
55.e.Tschumi-LaVilette-Fol3
55.f.Tschumi-LaVilette-Fol6
55.g.Tschumi-Coord.img1
56.a.Tschumi-planAxo
56.b.Tschumi-Geode.img
56.c.Tschumi-LaVillette-sat
57.a.TschumiGroningen
57.b.TschumiGroningen
57.c.TschumiGroningen
57.d.TschumiGroningen
57.e.TschumiGroningen
57.f.TschumiGroningen
Zaha Hadid
61.Zaha Hadid
62.Tectonica lui Malevich-1976-77
63.Lumea la 89 grade-Londra
64.PeakClubHong Kong 1983
65.PeakClubHong Kong1983
66.PeakClubHongKong1983
67.Birouri Ku'Damm-1986-Berlin
68.Birouri Ku'Damm-1986-Berlin
69.Birouri Ku'Damm-1986-Berlin
70.Bir.TomigayaTokio-1987
72.Vitra fire station
73.Vitra Fire Station1989-93-1
74.Vitra Fire Station1989-93-2
75.VitraFire Station
76.VitraFire Station1
77.VitraFire Station2
78.VitraFire Station3.pdf
79.Art+MediaCentreDusseldorf1989
80.Cardiff Opera-1994
81.Cardiff Opera-1994
82.Cardiff Opera-1994

UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA - FACULTATEA DE ARHITECTURA SI URBANSIM

- TEORIA ARHITECTURII AN II 2009-2010

83.Cardiff Opera-1994
84.Centru de St.-Wolfsburg 2000
85.Centru de St.-Wolfsburg 2000
86.Centru de St.-Wolfsburg 2000
87.Centru de St.-Wolfsburg 2000
88.Abu Dhabi Bridge
89.Abu Dhabi Bridge-2
90.Biblioteca Nationala-Quebeq
91.Centrul Rosenthal
92.Centrul Rosenthal1
93.Centrul Rosenthal2
94.Centrul Rosenthal3
95.Centrul Rosenthal4
96.Bergisel-Innsbruck-1999
97.Bergisel-Innsbruck-1999
98.Bergisel-Innsbruck-1999