ȘUMĂLAN CĂLIN MARCEL

ELEMENTE DE ARHITECTURA

Arhitectura in a 2-a jumatate a sec XX

Odata cu anii 60, arhitectura lumii devine foarte diversa, existand numeroase curente de gandire,
foarte diferite. Arhitectura acestei perioade este atat de diversa incat va fi prezentata practic in
mod arbitrar, existand mii de cladiri si nume de arhitecti, precum si zeci daca nu sute de curente
de gandire, toate considerate extrem de importante de diversi autori, critici, arhitecti.

Brutalismul
Termenul isi are originea din limba franceza, de la termenul “Béton brut” care poate fi usor inteles
si in limba romana deoarece inseamna acelasi lucru: beton brut, nefinisat. Se pare ca Le Corbusier
a fost primul care ar fi folosit termenul Beton brut pentru a descrie conceptul. Le Corbusier a fost
printre primii arhitecti care a tatonat ideea unei arhitecturi de beton, nefinisat, insa in lucrarile
lui, cum ar fi capela de la Ronchamp, doar anumite parti raman nefinisate. Cornisa capelei,
executata din beton curb, intr-un cofraj alcatuit din multe fasii de lemn ale carui urme se mai vad
si astazi, a fost voit lasata de Le Corbusier nefinisata, probabil intr-un gest apreciativ, de nu a
sterge efortul manoperei cofrajului ridicat la rang de arta.

Capela de la Ronchamps, Le Corbusier, 1954, Sursa: http://adbr001cdn.archdaily.net/wp-

content/uploads/2011/01/1325168096_02_luke_stearns.jpg
Le Corbusier a fost printre primii arhitecti care a experimentat posibilitatile betonului nefinisat,
mai ales in India unde a avut libertatea sa proiecteze un intreg cartier-oras utopico-
functionalist. Experienta si trecerea timpului ne arata faptul ca desi ideea de a lasa nefinisata
structura este seducatoare fie si doar din punct de vedere economic, exista probleme de
deteriorare a aspectului vizual al betonului aparent. Desi in proiect si in imaginile initiale arata
foarte bine, in realitate betonul aparent se pateaza odata cu trecerea timpului. In prezent se
aplica tratamente superficiale de tipul lacurilor si rasinilor pentru a preintampina patarea, insa
durata de viata a acestor tratamente este de asemenea limitata, fiind ulterior foarte greu de
indepartat in vederea reaplicarii.

Orasul utopic functionalist Chandingarh, India, una dintre cladirile administrative, arh. Le
Corbusier, foto: http://1.bp.blogspot.com/-
gjtRejEA71M/TxLEQr1NSPI/AAAAAAAAAEo/wxLH6GPahEs/s1600/Assembly_Le+Corbusier_BA.p
ng
Aceste lucruri nu erau cunoscute in anii ’60 si se aprecia ca tehnologia betonului armat, cea care
a dat nastere si modernismului, intra intr-o noua faza revolutionara. In ori ce caz, din punct de
vedere al rezultatului vizual imediat, tehnologia betonului armat ajunsese la asa o acuratete
incat, dupa decofrare, structurile sau elementele confectionate din beton armat puteau ramane
nefinisate, avand geometrie perfecta, suprafete impecabile, muchii precise si bineinteles, nici un
alt defect cum ar fi segregarile, urme inestetice ale rosturilor cofrajelor sau patarea suprafetelor.

Ca si consecinta, arhitectura brutalista foloseste aceste atuuri ale betonului executat profesional,
creeind o noua estetica a formelor decofrate.

Nu exista nici o reteta precisa a arhitecturii brutaliste insa intotdeauna arhitectul era un
exceptional cunoscator al tehnologiei betonului armat. Acesta, facea o echipa foarte buna si
creativa cu inginerul civil si in multe cazuri echipa de proiectare sau dezvoltare putea include si
experti tehnologi, fabricanti, laboratoare de incercari, cercetatori, experti economici si multi altii.

Miza, pe langa estetica si calitatea arhitecturii era reprezentata de economia de manopera de

finisaj, intrucat, in mod cel putin teoretic, cladirile brutaliste nu necesitau finisaje, cel putin la
fatada.

Una dintre mai rarele cladiri executate preponderent in tehnologia turnarii monolite este Boston
City Hall, 1962. Atipica pentru arhitectura americana corporate, cladirea a fost realizata din
beton, fiind proiectata de profesori-arhitecti, probabil mai familiarizati cu ideile lui Le Corbusier
si arhitectura Europei, pentru a se deosebi in mod evident de cladirile comerciale si a simboliza
autoritatea locala si statala, de o alta natura.
Boston City Hall – Arhitectura Brutalista – Kallmann, McKinnell, & Knowles –
Sursa: http://ad009cdnb.archdaily.net/wp-content/uploads/2011/03/1299365472-boston-city-
hall-wikimedia7-1000×702.jpg

Boston City Hall – Arhitectura Brutalista – Sursa: http://www.archdaily.com/117442/ad-classics-

boston-city-hall-kallmann-mckinnell-knowles/boston-city-hall_wikimedia11/

Boston City Hall – Arhitectura Brutalista – Sursa: http://blog.preservationnation.org/wp-

content/uploads/2009/09/boston-city-hall-1.jpg
O alta cladire brutalista, interesanta pentru momentul in care a fost realizata este Boston
Government Service Center. Arhitectul Paul Rudolph foloseste simboluri din arhitectura clasica si
o tehnologie foarte speciala, de realizare a formelor de beton brut cu caneluri din pietricele,
foarte fine si precise, care, asemeni canelurilor coloanelor clasice, imbunatatesc aspectul
materialului in caz de degradare prin patare fata de suprafetele netede.

Boston Government Service Center – Arh Paul Rudolph,

Sursa: http://c.o0bg.com/rf/image_960w/Boston/2011-
2020/2014/09/03/BostonGlobe.com/Ideas/Advance/Images/05.08%20Boston_Fed_Bldg%20(1)
.jpg

Detaliu cu textura fatadei. Sursa: Robert Proctor /

Flickr, https://www.flickr.com/photos/architecturalhistorian/5735148870/in/photostream/light
box/
Detaliu cu textura fatadei. Sursa: Robert Proctor /
Flickr, https://www.flickr.com/photos/architecturalhistorian/5735148870/in/photostream/light
box/

Detaliu cu textura fatadei. Sursa: Robert Proctor /

Flickr, https://www.flickr.com/photos/architecturalhistorian/5735148870/in/photostream/light
box/
Intrucat executia lucrarilor de turnare monolit este mult mai predispusa la erori si probleme
comparativ cu executarea elementelor prefabricate, de cele mai multe ori, in designul cladirilor
brutaliste din anii 60 si 70 s-au folosit intens elemente prefabricate, de la elemente pur
structurale, pana la elemente pur decorative sau decorativ-functionale.

Cladirile Televiziunii Romane din Bucuresti, proiectate si executate in perioada 1962-1970 sunt
poate cele mai pregnante exemple de proiectare brutalista bazata pe module prefabricate din
Romania. Proiectantii au optat pentru utilizarea unor cruci modulare, cu rol nu doar estetic ci si
structural. In acea perioada nu se cunosteau prea multe despre calculul plastic al structurilor si
proiectantii au incercat prin forma sa emuleze diagrama de momente incovoietoare la nivelul
cadrului fatadei, in ipoteza calculului elastic la seism. Se pare ca ideea provine din Japonia anilor
60.

Cladirea TVR – Arh. Tiberiu Ricci & Proiect Bucuresti, 1970.

Foto: http://media.rtv.net/image/201210/full/tvr098765435r_04793600.jpg
Perspectiva de ansamblu cu cladirile TVR. Sursa: http://3.bp.blogspot.com/-
bV8fgRbpFgU/TWV4RKq7QqI/AAAAAAAAHr0/-ZAxWGXc0Q0/s1600/tvr.JPG
Brutalismul a dat nastere unui nou mod de a gandi arhitectura, nu doar bazat pe ideile moderne
sau functionale, ci si bazat pe economie, eficienta, viteza de executie, complexitate aparenta,
tehnologia prefabricarii cat si calcul structural avansat.

Adevarul este insa ca majoritatea cladirilor din era brutalista adopta aceeasi estetica insa
beneficiaza de finisaj, deci nu sunt de fapt brutaliste in sensul initial al cuvantului.

Optiunea pentru finisaj s-a facut din motive de fezabilitate, dorinta de a realiza o textura imposibil
de obtinut prin decofrare sau pur si simplu pentru ca elementele de baza din beton armat nu se
puteau realiza la calitate acceptabila a suprafetei decofrate datorita pretului materialelor,
utilajelor, cofrajelor si fortei de munca necalificate suficient.

Pe de alta parte, acolo unde finantarea si talentul proiectantilor au permis, arhitectura betonului
armat in general si arhitectura betonului aparent in special au generat constructii si imagini
memorabile, incepand din anii ’60 pana la sfarsitul sec XX.
Institutul Salk de Studii Biologice
Sursa: http://www.newswise.com/images/uploads/2013/01/22/salk1.13.jpg

Institutul Salk de Studii Biologice,

Foto: http://www.beetlesandhuxley.com/sites/default/files/stock-images/DR-JONAS-SALK-
SALK-INSTITUTE-FOR-BIOLOGICAL-STUDIES-LA-JOLLA-CA-25-FEBRUARY-1975-1-c31466.jpg

Biblioteca Universitatii din San Diego, William L. Pereira & Associates, 1970
Sursa: http://markshimazuphotography.files.wordpress.com/2013/09/geisel_library_university
_california_san_diego_la_jolla_ucsd_color.jpg
 Futurismul
Curentul futurist isi are radacinile in Italia, unde a si servit ca inspiratie arhitecturii Fasciste. Il
futuro inseamna viitorul in traducere din limba italiana iar Futurismul se dorea creator al artei si
arhitecturii viitorului.

Tehnologia, mecanizarea, razboiul si armele, tancurile, formele arhitecturii militare, cazematele

din beton masiv au fost prima inspiratie a Futurismului.

Curentul de gandire futurist sufera o renastere dupa al 2-lea razboi mondial, in SUA, Europa dar
si in spatiul Sovietic.

Razboiul rece, submarinele nucleare, avioanele Mach 3, rachetele, statiile orbitale, buncarele
antiatomice, OZN-urile, toate au constituit noi mijloace de inspiratie pentru noua generatie de
arhitectura Futurista. Futuristii anilor ’60 rezonau cu genul SF (Stiinta si Fictiune) pe care incercau
il si materializeze in arhitectura, arta, cinematografie.

Arhitectul american John Lautner, probabil cel mai inzestrat elev al lui Frank Lloyd Wright a fost
poate cel mai prolific arhitect futurist al anilor 60. El a creat multe resedinte pentru clienti cu
mijloace financiare care erau la fel de pasionati ca si el de SF si fenomenul OZN.

Lautner era printre teribilistii care mergeau noaptea in desertul Nevada, in celebra Area 51 unde
armata se pare ca facea experimente secrete pentru dezvoltarea unui vehicul zburator circular,
in forma de disc, inzestrat cu un reactor central, asa cum fusese descris pentru prima oara de
inventatorul roman Henri Coanda. (vezi info: http://discaircraft.greyfalcon.us/Coanda.htm )

Istoria futuristilor americani incepe cu constructia unei cafenele in Nevada, numita Googies Cafe,
frecventata de cei care veneau in zona spre a asista pe furis la experimentele secrete. Deoarece
numarul acestora crestea, secretizarea experimentelor putand sa fie compromisa, ulterior, statul
american a conceput o politica de dezinformare, prin care cei care observasera cu
adevarat zborurile aerodynelor americane au fost discreditati si ridiculizati, printre ei fiind si John
Lautner, care a ajuns sa fie dezagreat de colegii de breasla si comunitatea academica.

Indiferent de acestea, casele lui Lautner sunt printre cele mai interesante creatii arhitecturale ale
vremii si pastreaza in mod pregnant amprenta futurismului si a formelor discurilor zburatoare.

La casa Elrod, Lautner preia imaginea rotorului turboreactorului central al aerodynelor (farfuriilor
zburatoare) ca si dominanta a acoperirii intregii constructii. Spatiul este amplu, central, foarte
dramatic. Datorita luminii calde radiante intre palele acoperisului se creaza senzatia ca reactorul
este pornit, gata de decolare. Mobilierul este de asemenea futurist, foarte creativ, strain oricarui
stil cunoscut, inclusiv cel modern si potenteaza arhitectura spatiului. Senzatia de plutire se
realizeaza printr-o grinda de coronament sprijinita pe reazeme foarte rare.
Elrod House. Arh John Lautner

Elrod House. Arh John Lautner

La casa Marbrisa, Lautner foloseste betonul brut, insa o face intr-un mod foarte creativ, bazat pe
linii curbe, asemeni curentului expresionist de arhitectura.

Formele sunt incarcate de dramatism, intr-o aparenta miscare, capabile sa potenteze belvederea,
la fel ca si la casa Elrod.
Marbrisa House. Arh John Lautner

Marbrisa House. Arh John Lautner

Marbrisa House. Arh John Lautner
Un experiment mult mai modest dar care ilustreaza cel mai bine pasiunea lui Lautner pentru
farfurii zburatoare este Chemosphere.

John Lautner. Chemosphere House.

O alta reusita arhitecturala a lui Lautner este Goldstein Residence, care beneficiaza de o structura
de acoperire foarte indrazneata si plina de dramatism. Este una dintre primele constructii civile
care beneficiaza de inchideri cu foi de sticla fara tocarie, fara montanti sau orice alt element
structural intermediar.
John Lautner. Goldstein Residence.
Ingeniozitatea lui John Lautner se remarca si in modul in care realizeaza ieftin, eficient si foarte
spectaculos o iluminare in puncte foarte interesanta a tavanului.

John Lautner. Goldstein Residence.

Obsesia pentru genul SF si tehnologie aerospatiala se remarca si in designul belvederii de la casa
Sheats, care este conceput asemeni unui cockpit de nava spatiala, asa cum o imaginau artistii din
anii ’60-’70.
John Lautner. Sheats House.
John Lautner a mai creat multe alte case, la fel de celebre si spectaculoase, insa in care ideile
futuriste sunt mai putin pregnante, lasand loc expresionismului si experimentelor bazate pe
suprafete curbe.

John Lautner. Casa Dolores. Imagine aeriana.

John Lautner. Casa Dolores. Sursa: http://www.bbcicecream.com/blog/wp-

content/uploads/2013/03/item2.rendition.slideshowWideHorizontal.bob-hope-palm-springs-
estate-ss03.jpg
John Lautner. Casa Dolores. Sursa: http://www.bbcicecream.com/blog/wp-
content/uploads/2013/03/item2.rendition.slideshowWideHorizontal.bob-hope-palm-springs-
estate-ss03.jpg
Expresionism
Curentul arhitectural urmeaza expresionismul inceputului de sec XX din arta Europei.

In perioada respectiva insa, datorita dificultatilor tehnologice expresionismul s-a materializat mai
rar in arhitectura. Un prim exemplu este Einstein Tower, conceptul inainte de 1920 dar finalizat
in 1929.

Einstein Tower – Potsdam Berlin

foto: http://www.artlimited.net/user/0/0/1/3/1/5/7/artlimited_img306161.jpg
Expresionismul in arhitectura reapare ca denumire in anii 70, desemnand perioada marcata
de interesul crescut pentru arhitectura suprafetelor curbe.

Panzele curbe erau interesante din punct de vedere al faptului ca ofereau o acoperire
spectaculoasa a unor spatii extrem de mari, cu consum redus de material si cu sprijiniri rare, in
cateva puncte, pe perimetru.
Saarinen’s TWA Terminal, 1962.

Opera din Sydney. Foto: http://de.wikipedia.org/wiki/Sydney_Opera_House

Museum of Civilisation, Canada. Arh. Douglas Cardinal, 1989.

Foto: http://en.wikipedia.org/wiki/Douglas_Cardinal#mediaviewer/File:Gatineau_-_QC_-
_Museum_of_Civilisation3.jpg
Postmodernism
Arhitectura postmoderna propunea o conciliere intre trecut si prezent, recicland anumite forme,
idei, elemente din arhitectura clasica, fara a promova insa in nici un caz reintoarcerea la aceasta
sau emularea ei.
Piazza D’Italia, Arh Charles Moore, New Orleans, SUA.
Foto: http://static.panoramio.com/photos/large/51998890.jpg

Casa Vanna Venturi , Arh Robert Venturi ~1960

Ricardo Bofill, cladire la Paris

Sursa: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/c/c0/Ricardo_Bofill_Taller_de_Arquite
ctura_Les_Echelles_du_Baroque_Paris07.jpg
Zgarie-norul postmodern al lui Philip Johnson, NY, 1984

Metabolism
Metabolismul este un curent arhitectural utopic, inspirat de alcatuirea formelor de viata, in
special a celulelor care sunt grupate in structuri celulare, din care uneori se pot desprinde, isi pot
schimba destinatia sau pot fi inlocuite.

Metabolistii au incercat creerea unor locuinte modulare, modulele fiind cuplate fie ordonat la un
schelet purtator, fie fiind dispuse cvasi-aleator, generand diversitate formala.

Nakagin Capsule Tower, Tokyo, Arh. Kisho Kurosawa, 1972

Habitat 67, Montreal. Foto: http://portalarquitetonico.com.br/wp-
content/uploads/2012/03/Habitat-672.jpg

Habitat 67, Montreal.

Habitat 67, Montreal.

High Tech (sau Hi-Tech)
High Tech inseamna inalta tehnologie in lb. engleza.

Prima cladire Hi-Tech este considerata a fi Muzeul de Arta Moderna din Paris, cunoscuta si sub
numele de Centre Pompidou. Constructia acesteia in Paris, in anii 80 a socat opinia publica, chiar
daca atribuirea concursului fusese facuta deja.

Parizienii au denumit-o “Rafinaria” intrucat beneficia de structura metalica aparenta care in

momentul respectiv nu se gasea decat la arhitectura industriala. Toate instalatiile sunt vizibile,
expuse, fapt intalnit deasemeni la rafinarii si fabrici de ciment.

Muzeul de Arta Moderna din Paris – Centre Pompidou. Arh: Renzo Piano, Richard Rogers, 1977,
Foto: http://col89-marcelayme.ac-dijon.fr/?attachment_id=686
Totusi, exista o estetica a structurilor metalice, straina arhitecturii betonului armat, mult mai
apropiata de stiinta inginereasca a proiectarii metalului bazata pe elemente lineare, stalpi, grinzi,
contravantuiri.
Muzeul de Arta Moderna din Paris – Centre Pompidou. Arh: Renzo Piano, Richard Rogers, 1977
Arhitectii Richard Rogers si Renzo Piano au devenit astfel pionieri ai unui nou curent arhitectural,
care promova expunerea structurii metalice si a instalatiilor, in modul cel mai sincer si
transparent, facandu-l pe beneficiar constient de adevarata natura a constructiei, alcatuirea
anatomica si efortul de proiectare si integrare al tuturor tehnologiilor intr-un produs final,
cladirea.

Cladirea Lloyd’s din Londra. Arh Richard Rogers.

Exista o anumita teatralitate in arhitectura High Tech, mai ales ca uneori tehnologia in sine este
inventata, reinventata, supradimensionata, modificata, pentru a corespunde exigentelor estetice
sau compozitionale ale arhitectului.

Arhitecti ca Normann Foster au ales insa sa puna un mai mare accent pe prezentarea structurii
decat pe cea a tevilor si a instalatiei, deoarece exista o mai puternica legatura intre structura si
imaginea arhitecturala decat intre instalatii si arhitectura.

Macro-structura, explicitarea schemei statice, sistemele de contravantuiri, toate devin mijloace

compozitionale, fiind in mod special puse in evidenta pentru a asigura privitorul asupra gradului
de siguranta structurala.
Banca Chinei din Hong Kong. Arh Norman Foster.
Stilul Hi-Tech trece prin mai multe perioade, insa la finalul sec XX, arhitecti ca Rafael Vinoly
reusesc sa creeze spatii remarcabile, extrem de dramatice, bazandu-se pe mijloacele structurale
specifice metalului pentru a face spectacol.

Tokyo International Forum – Arh. Rafael Vinoly. Foto: http://matsu.teraren.com/portfolio/tokyo-

international-forum-2.html
Sisteme structurale de fatada la Tokyo International Forum. Sursa: Greatbuildings.com

Tokyo International Forum.

Foto: https://c1.staticflickr.com/9/8291/7715426372_a7f8e8b7af_b.jpg

Referinte:

http://www.archdaily.com/117442/ad-classics-boston-city-hall-kallmann-mckinnell-knowles/
http://www.agerpres.ro/flux-documentare/2014/05/18/la-pas-prin-bucuresti-televiziunea-
romana-12-10-32
https://www.flickr.com/photos/architecturalhistorian/5735148870/in/photostream/lightbox/
http://www.quazoo.com/q/Brutalist_architecture
http://www.speicher.com/lautnerb.htm
http://www.joshualieberman.com/select/international-forum/