COMPLEXITATE

SI

CONTRADICTIE
INARHITECTURA
ROBERTVENTURI

Complexitatesi
contradicti
inarhitectura

DeRobertVenturi

CuintroduceredeVincentScully

Themuseumofmodernart,NewYork
In asociatie cu Fundatia Graham pentru studii
avansateinartefine,Chicago

Inmemoriatataluisimameimele.

Aseaducelacunostita

Marea parte a acestei carti a fost scris in

1962inurmauneidonatiidatedefundatiaGrant.
Urmatorii oameni mau ajutat: Vincent
scully, prin aprecierea si criticismul lui crucial
atuncia cand a fost nevoie. Marian Scully, prin
talentulrabdareasiintelegereaeicareafacuttextul
maiusor.PhilipFinkelpearlprindialogurilepecare
leam purtat cu el dealungul anilor. Denise Scott
Brown care sia impartasit cunostintele si parerile
despre arhitectura si urbanism. Robert Stern prin
inbogatirea concreta a continutului. Mrs. Henry
Ottmann si doamna Ellen Marsh din echipa
Muzeului de arte fine prin cooperarea lor in
strangereadeimagini.

R.V.

Tabeldecontinut:

Aseaducelacunostinta6
Cuvantinainte8
Introducere9
Prefata13
1Arhitecturaindirecta16
Unmanifestcalm
2 Complexitate si Contradictie vs Simplificare si
Pozificare16
3Ambiguitate20
4Nivelecontradictorii:
FenomenulBothAndinarhitectura23
5Nivelecontradictoriicontinuare:
Elementulcufunctiedubla34
6acomodareasilimitareaordinului:
Elementulconventional41
7Contradictiaadaptata45
8Contradictiajuxtapusa56
9Interiorulsiexteriorul70
10Obligatileprivindintreguldificil88
11Lucrari106
Note137
Crediteillustrate133

Cuvant inainte

Acest studiu remarcabil este primul din

seria scrierilor ocasionale avand ca tema
partea teoretica a arhitecturii moderne. Spre
deosebire de alte publicatii ale museelor
despre arhitectura si design, aceasta serie fiind
intependenta de expoziitile museelor. Va
explora idei care sunt prea complexe pentru a
fi expuse in muzee si autorii nu vor reprezenta
un singur grup profesional.
Cartea domnului Venturii a fost
publicata de muzeu in colaborare cu Fundatia
Graham pentru studii avansatea in arte fine.
Ca si in cladirile sale, cartea lui Venturi se
opune stabilirii sau nu stabileste opinii. El
vorbeste cu franchete neobisnuite, adresanduse conditilor actuale: adevarurile ambigue su
uneori inatractive in care arhitectii se regasesc
cuprinsi in fiecare moment, si a caror natura
confuza venturi incearca sa stabileasca niste
baze in design. Este un punct de vedere
alternativ sustinut de Vincent Scully de la
universitatea Yale, a carui introducere creeaza
un contrast intre preconceptile abstracte
arhitecturale ale ordinului si realitatea placuta
a lui Venturi- mai ales in acele aspecte
recalcitrante majoritatea arhitectilor vor cauta
sa suprime sau sa le mascheze. Recomandarile
lui Venturi pot fi testate imediat: nu au nevoie
de asteptare din partea tehnologica sau
legislativa. Problemele pe care el le cauta in
arhitectura sun departe de a fi rezolvate, drept
urmare fie ca suntem sa nu de acord cu
rezultatele sale trebuie sa I acordam atentie.

Introducere
Aceasta nu e o carte uoar. Necesit
responsabiliti profesionale i o atenie
vizual ndeaproape, i nu este pentru acei
arhiteci pe care, fr si ofensez, i nchid
ochii. ntradevr, argumentele se dezvluie
precum o perdea care se ridic ncet de pe
ochi. Bucat cu bucat, din aproape n
aproape,totulieselasuprafa.iaceltote
nou greu de vzut, greu de scris despre
acesta,lipsitdegraieigrai,aacumpoatefi
doarnoul.
Este o carte american pur, riguros
pluralistic i fenomenologic n metodele
sale; una este amintit de Dreiser, carei calc
laborios pe urme. nc este, probabil, cea mai
important scriere despre conceperea
arhitecturii de la Vers une Architecture a lui Le
Corbusier, din 1923. ns, la prima vedere,
poziia lui Venturi parea fi exact opus celei
lui Le Corbusier, primul i naturalul
complement dea lungul timpului 1 . Nu
AicinuuitTowardsanOrganicArchitecture

de Bruno Zevi, 1950, care a fost scris cu

contiinciozitate ca o replic de ctre Le
Corbusier. Unul nu a putut s in seama de
acestacauncomplementpentrucelalaltsauca
unavansnfaaacestuia,dinmomentceafost

spunemcVenturieegalulluiLeCorbusiern
realizri i concept sau c va fi vreodat.
Puini vor atinge nivelul acela din nou.
ExeprienaproprieacldirilorluiLeCorbusier
nu are nici o legatur cu formarea ideilor lui
Venturi. Chiar dac viziunile sale sunt n
balan cu cele ale lui Le Corbusier ca i cum
aufostexprimatenscrierilesaledenceputi
caicumarafectangeneraldougeneraiide
arhitecturdinperioadarespectiv.Carteamai
veche a revendicat un nobil purism n
arhitectur, n cldirile propriuzise i n ora
ca ntreg; cartea cea nou arat c sunt bine
venite
contradiciile
i
complexitile
experieneiurbanelatoatescrile.Marcheaz,
nfelulsu,uncompletschimbdefazeiiva
deranjapeceicareprofeseazslurmezepe
Le Corbusier n prezent, la fel cum i Le
Corbusier ia iritat pe muli susintori ai
BeauxArts. Deci crile sunt de fapt
complementare una alteia; i ntro manier
fundamental,
acestea
sunt
foarte
asemntoare. Ambele sunt scrise de arhiteci
care chiar au nvat ceva din arhitectura
trecutului. Puini arhiteci contemporani au
fostnmsursfacacestlucruiautinss
se refugieze n sisteme variate care pot fi
numitepropa

maimultcaoreaciempotrivasaunfavoarea
principiilor organice care au fost formulate
dearhiteci,aliidectZevi,icarentradevar
autrecutderealitatecumulttimpnurm.i

au gsit cea mai bun ntruchipare n munca

luiFrankLloydWright,naintede1914.

gandistoric.PentruLeCorbusieriVenturi,
experienaafostpersonalidirect.Fiecarea
fostnmasursseeliberezedetiparelefixei
demodacontemporanilor,aaclasnurm
pentru o clip epoca noastr cu toate furiile
adolescentine.
Fiecare a nvat mult din lucruri
foartediferite.MareleprofesoralluiLe
Corbusierafosttemplulgrecesc,cutrupulsu
alb izolat i liber n peisaj, i luminoasa sa
austeritate clar n soare. n polemicile
timpurii, ar fi avut cldirile i oraele exact n
acest fel, i arhitectura sa matur nsi a
devenit din ce n ce mai aproape de templul
grecesc sculptural, un caracter eroic activ.
Inspiraia primar a lui Venturi pare s
provin din istoricul templului grecesc i
arhetipul opus, faadele urbane din Italia, cu
infinitelelorajustrilasolicitriledenuntru
i afar, i cu inflexiunile cu toate afacerile
vieiidezicuzi:nuactorisculpturiprimarein
vastul peisaj ci elemente definitorii complexe
de strzi i piee. Astfel de acomodare
devine pentru Venturi un principiu urban
general. n aceasta, din nou seamn cu Le
Corbusier,ntrattnctambiisuntartiticare
se concentreaz pe cldiri individuale care s
aduc o nou atitudine i un nou vizual
urbanismului n general nu schematic sau
bidimensionala privire diagram, ci un set de

imaginisolide,arhitecturansiintreagasa
scar.
ncodat,imaginileluiLeCorbusier
i ale lui Venturi sunt diametral opuse. Le
Corbusier, exersnd pe una din multele laturi
ale naturii, pe care lea profesat cu rigoare
cartezian,ageneralizatonlucrareasaVers
une Architecture mult mai uor dect face
Venturi aici, prezentnd o clar i general
schemantregului.Venturiemaifragmentar,
micnduse pas cu pas prin relaii
compromitoare. Concluziile sale sunt
generaledoarprinimplicaie.
Dei mi se pare c n propunerile lor,
n recunoaterea lor de complexitate i
respectullorpentruceeaceexist,aucreatcel
mai necesar antidot pentru acel cataclism
purism al urbanismului contemporan
rennoit,carenprezenta
adusatteaoraepemargineacatastrofei,in
care ideile lui Le Corbusier au gsit acum o
terifiant vulgaritate. Acestea sunt visurile
unui erou aplicate n mas ca i cum un
Ahileardeveniregele.Deaceea,sepresupune
c Venturi este un astfel de antieroic,
calificnd recomandrile sale cu ironie de
fiecare dat. i Le Corbusier sa folosit de
ironie, dar a lui a fost la fel de ascuit ca a
unui zmbet cu dini de oel. Venturi ridic
din umeri jalnic i merge mai departe. Este
rspunsulacesteigeneraiideadagrandoare

pretentiilorcaresauartatafidistructivesau
exagerate.
Asemenea
tuturor
arhitecilor
originali, Venturi ne face s vedem trecutul
rennoit. Spre exemplu, dintro persoan care
cndva se concentra asupra continuitilor
protoWrightiene ale stilului Shingle, ma
determinat s reevaluez opusul lor evident:
complicatele
acomodri
ale
interior
exterioruluicucareaceiarhiteciniieraucu
siguran fermecai. i chiar a captat atenia
nc o dat principiilor de acomodare n
planurileiniialealeluiLeCorbusier.Lafelca
toi arhitecii inventivi au adus moartea lor la
viancodatcaicumarficursulnormal.
Este adevrat c Le Corbusier i Venturi ar
trebui sa se alieze la ntrebarea lui
Michelangelo,nacruimuncaciuneaeroic
i calificarea complex iau gsit unitatea
special. Venturi se axeaz mai mult dect Le
Corbusierpeinseriaunificataconcepieilui
Michelangelo n catedrala Sf.Petru, doar, c la
fel ca i Le Corbusier vede i, ca aranjare a
ferestrelor dup al su Friends Hausing din
showurile Aged, poate construi n acord cu
celelalte: tristele discordane ale sanctuarelor,
acea muzic deprimant i de civilizaii uitate
isoartaomenirii.
n acel sens, Venturi este, pentru toi
declamatorii si ironici, unul dintre puinii
arhiteci americani a crui munc pare s se

apropie tragic n tradiia Furness, Louis

Sullivan,WrightiKahn.Felulsudeafieste
acela de a sugera puterea generaiilor
succesivecaretriescntrunloc,sdezvolteo
intensitate de sensuri; deci multe dintre
acestea sau purtat n Philadelphia: de la
FrankFurnesslaSullivan,idelaWilsonEyre
i George Howe la Louis Kahn. Kahn este
mentorul cel mai apropiat al lui Venturi, aa
cumafostpentruaproapetoitineriiarhiteci
americanibuniiprofesoridinultimadecad,
precumGiurgola,Moore,Vreelan
iMillard.Dialogulaadezvoltat,ncareAldo
vanDyckdinOlandaajucatunrolimportant,
i cu siguran a contribuit mult la
dezvolatarea lui Venturi. Teoria lui Kahn a
instituiilor a fost una fundamental pentru
toi aceti arhiteci, dar Venturi nsui a evitat
preocuprile structurale ale lui Kahn n
favoarea unei metode mult mai flexibile
funcional care este apropiata cu cea a lui
Alvar Aalto. Spre deosebire de scrierea sa,
designul lui Venturi se desface fr efort. n
aceasta este la fel de facil ca un arhitect al
Barocului i, n acelai sens, ca scenograf.
(Proiectul su pentru Roosevelt Memorial,
probabil cel mai bun, cu siguran cel mai
originaldintreceleiniiale,aratctdesereni
grandiospoatefitalentulscenografic.)Nueste
nicio frm din Kahn n acest lucru, nicio
profundagonieaopuselorstructuralei

fucionale care sunt n cutare de expresie. El

estenntregimeacascuparticularuliastfel
ofer necesarul de opoziie tehnologiei
omogene care ncoroneaz viitorul nostru. Cu
siguran nu este aici nicio ceart cu Le
Corbusier, sau nici mcar cu Mies, n ciuda
regularitii universale a formei din urm.
Multe specii de calitate superioar pot s
triasc n aceeai lume. Asemenea
multiplicitate este ntradevr cea mai mare
promisiuneaereimodernectreomenire,mai
multintimcunaturasadectsuperficialitatea
sau egalitatea arbitrar a pachetelor care sunt
sugerate nc din primele stadii sau care sunt
mbriate cu atta pasiune de designeri
superficiali.
Punctul esenial este c filosofia lui
Venturi i designul su sunt umanistice, n
caracterulcruiacarteasaamintetedemunca
de baz a lui Geoffrey Scott, The Architecture
of Humanism, 1914. Mai mult, valorile sale
nainte de toate celelate aciuni ale oamenilor
iefectulformelorfizicemaipresuscaspiritele
lor.naceasta,Venturiesteunarhitectitaliana
unei mari tradiii a crui contact cu acea
tradiieavenitdelaistoriaarteilaPrincetoni
la Academia american din Roma. Dar, la fel
caFriendsHousing,careartabine,elesteunul
dintrefoartepuiniiarhitecialecruignduri
merg n paralel cu cele ale pictorilor Pop i
probabil primul arhitect care recunoate

caracterul util i nelesul formelor lor. El a

nvat foarte clar o bun parte a lor pe
parcursul ultimilor ani, totui cel mai
important argument al acestei cri a ieit la
suprafa n anii 50 trzii i a predat
cunotinamunciisale.Totuistradasa
principal e aproape n regul, e doar ca un
punctdevedereallor,caicumarfiinstinctul
su ctre schimbarea scrii n cldiri mici i
pentru viaa neateptat de a fi gsit n
artifactelecomunealeculturiinmas,cndei
se concentreaz pe individual. Pop n
Purism a lui Le Corbusier, la fel ca i n
tnarul Leger, nu ar trebui uitat aici, i
semnificaiasainedeistoriarennoitcalecii
la scri explodate i priviri i concentrri
ascuite care se nva nc o dat. Din nou,
unularesentimentulcLeCorbusier,pictori
teoretician, ar fi neles cel mai bine aliana
dintremetodavizualiinteniaintelectuala
luiVenturi.
Este semnificativ n acest privin c
ideile lui Venturi au strnit retransmiteri
puternice printre academicienii luminai din
generaiaBauhauscupachetulsudeironie,
dispreul fa de cultura popular dar cu un
suspin ubred asupra a orice altceva,
incapacitatea sa de a folosi scara
monumental, stransa legatur cu tehnologia,
i preocuparea sa cu puin purism inestetic.
MajoritateadesignuluiBauhausdinsecolul

XX, n cldiri i mobiliare, poate fi

distins de acele caracteristici ale formelor
variate i generoase ale lui Le Corbusier. Aici
pare s se separe dou tonuri ale arhitecturii
moderne, cu Le Corbusier i Venturi, acum
vzui lucrnd la aceeai larghee, mult mai
uman,maidegrabarhitecidectdesigneri.
Primria proiectat de Venturi pentru
North Canton, Ohio, arat cum arhitectura sa
are de asemenea o conexiune cu ultimele
lucrri ale lui Sullivan i astfel cu cea mai
adncforaexperieneiamericanecantreg.
Aceasta este cu siguran cea mai mare
realizare a lui Venturi n termeni americani,
prinfaptulcnedeschideochiidinnouasupra
naturii lucrurilor aa cum sunt ele n Statele
Unitenorelelemicinumaipuindectn
New York i prin faptul c din textura
noastr banal, produs n mas, el
construiete o arhitectur solid; el face art.
Astfel, el renvie tradiiile populare, i
metodologia particularizat a perioadei pre
Beaux Arts, preInternational Style. Astfel, el
completeaz acea conexiune nnoit cu
ntregul
trecutului nostru nceput de lucrrile din
perioadamaturaluiKahn.
Nu este de mirare c puin din seria
redezvoltatorilorpoatesifacfa.iei,de
asemenea, sunt implicai n produsul
american,bieandridelaarcunasurile

lipite de vitrina magazinului cu bomboane i

cu bani de cheltuit pentru prima dat. Aa c
decelemaimulteorieicumprprostii,gunoi
la mod gatafcut de o armat de
antreprenori arhitecturali, care ofer o
simplicitate i ordinul mormntului: pachetul
contemporan, par excelence. Venturi arat
deopotriv prea complicat i prea obinuit
pentru astfel de oameni, care, n formele lor
arhitecturalelafelcanprogramelelorsociale,
ar prefera s alunece pe faete mai solicitante
alerealitii.nconsecin,cusiguranpentru
celrecunoateifolosetefenomenelesociale
aa cum ele exist, Venturi este cel mai puin
stylish dintre arhiteci, mergnd direct la
miezulproblemei,lucrndrapid,frpretenii
sau laturi eterogene. Dei a nvat din
arhitectura mannerist, cldirile sale nu sunt
subnicioformmanneriste,cisurprinztorde
directe. Totui, o emisiune de televiziune la o
scal convenabil ncoroneaz Friends
Housing, exact cum se potrivete nici bun,
nici rea ci o realitate vieilor btrnilor.
Orict demnitate ar fi n asta, Venturi
ntruchipeaz,darnunemintemcarodatn
ce privete starea lucrurilor. n cel mai clar
sens, funcia este cea carel intereseaz, i
formele puternice care deriv din expresii ale
funcionalitii. Contrar prea multora dintre
arhitecii generaiei sale, el nu este niciodat
gentil.

Nu e nicio mirare c cldirile lui

Venturinuaugsitacceptareadirect;aufost
deopotriv prea noi i, din cauza adpostului
lor complex, prea brutal de simple i de
nepretenioasepentruaceastdecadafluent.
Ele au refuzat s fac mult din nimic, s se
complac n gesturi strlucitoare sau s
epateze cu moda. Ele au fost produsul unei
analize adnc sistematice n programare i
termeni vizuali, i n consecin au solicitat o
considerabil reorientare n gndirea noastr.
Astfel, imaginea simbolic ce ne pregtete
ochiicaslevedemnuafostncformat.Eu
cred c viitorul o va preui printre cele foarte
puinetextealetimpuluinostruunulcare,n
ciuda lipsei antieroice de pretenii i a
schimbrilor de perspectiv de pe Champs
Elysees ctre Main Street, provoac nc un
dialogfundamental,nceputnanii20,iastfel
neconecteazncodatcugeneraiaeroica
arhitecturiimoderne.

VincentScully
_________________________________________

NOTPENTRUEDIIAADOUA

Nu exist un mijloc simplu prin care forma

poate fi separat de neles; una nu poate
exista fr cealalt. Nu pot exista dect
afirmaii critice referitoare la direciile majore

princareformatransmitescopulctreprivitor;
prin empatie, a spus secolul al XIXlea, l
ntruchipeaz;
prin
recunoaterea
simbolurilor,
spune lingvistul, l convertete. Fiecare parte
va fi de acord c agentul relevant de
funcionare n acest proces al creierului uman
este memoria: empatia i recunoaterea
simbolurilor sunt ambele rspunsuri nvate,
rezultatul experienelor culturale specifice.
Cele dou modele de scop informal sau
derivatdinrealitateaexternsecompleteaz
unul pe altul i ambele funcioneaz n grade
variabile pentru formarea i perceperea
tuturorlucrrilordeart.
nacestsens,concepereaiexperiena
arhitecturii, la fel ca n orice art, sunt de
fiecare dat acte criticistorice, care implic
ceea ce arhitectul i privitorul au nvat s
distingisimaginezeprinproprialorrelaie
cu viaa i lucrurile nconjurtoare. Astfel, ele
urmeaz ceea fa de care tria i valoarea
contactelor noastre cu arta vor depinde de
calitatea cunotinei noastre istorice. i, este
evident c cunotina, n locul nvrii, este
cuvntulcaresepotriveteaici.
Cele dou cri importante ale lui
Venturiaufostcontruiteprecisnjurulacestor
linii.Elesuntattcriticectiistorice.Aceasta,
prima, n ciuda introducerii semnificative a
unorimportantemoduridecriticismliterarn

scriitura arhitectural, exploreaz n

mare reacia fizic la form i n consecin
este empatetic la baz, ca metod. A doua,
Learning from Las Vegas (scris cu autorii
DeniseScottBrowniStevenIzenour),esten
primul rnd implicat n funciunea
simbolisticii n arta uman i deci este
fundamental lingvistic n abordare. ntre ele,
cele dou volume, ntotdeauna impecabil
vizuale n argumentare contureaz o munc
estetic impresionant pentru arhitecii
contemporani.
La aceast distan, m simt de dou
ori onorat s fi fost invitat s scriu
introducereaoriginal, care acum mi pare nu
attdebinescrisfadecarteansi(editat
de Marian Scully), dar stnjenitor de corect
nconcluzie.Suntncntatnspecialsfiavut
privilegiul s afirm c Complexity and
Contradiction a fost cea mai important
scriere n realizarea arhitecturii de la Vers une
architecture a lui Le Corbusier, n 1923.
Timpul a artat c aceast afirmaie
revolttoare nu a fost nimic mai mult dect
adevrul, iar criticii care au gsito amuzant
sau jignitoare la acel moment acum par s
consume o remarcabil cantitate de energie
citndul pe Venturi fr s realizeze, sau
criticndul pentru c nu a ndrznit suficient
de mult, sau artnd c ei nii au afirmat
acele lucruri cu mult timp nainte. Nu prea

conteaz. Ce conteaz este c aceast carte

strlucit, eliberatoare, a fost publicat atunci
cndafostpublicat.Afurnizatarhitecilori
criticilor deopotriv multe arme realistice i
eficiente, astfel nct miezul i relevana
obinute de dialogul arhitectural au fost
considerabil lrgite de ea. De interes primar
suntconstruciileelocventeinspiratede
metodasa,princomparaiecucarecelealorlui
Venturi sau Rauch nu erau surprinztor de
concentrate intelectual, arhetipale sau
evideniate.
nc o dat, la fel ca atunci cnd a
sponsorizat expoziia din care a derivat The
InternationalStylealuiHitchcockiJohnson
n1032,MuzeulArtelorModerneapornitceva
importantatuncicndasprijinitaceastcarte.

V.S.

aprilie1977

PREFA

Aceast carte este att o ncercare de

critic arhitectural ct i o apologie o
explicaieindirectalucrrilormele.Pentruc
sunt un arhitect practicant, ideile mele de
arhitectursuntinevitabilunprodussecundar
al criticismului care acompaniaz lucrarea i
care este, dup cum a spus i T.S. Eliot, de
importan capital. n munca de creaie
nsi. Probabil, desigur, cea mai important
parte a lucrrilor de concepere, combinare,
construire, corectare, testare: acest ritual este
depotriv critic i creativ. Susin chiar c
criticismul angajat de un scriitor antrenat i
talentat al lucrrilor proprii este cel mai vital,
cel mai nalt tip de criticism. Astfel, scriu ca
un arhitect care implic criticismul, dect un
critic care alege arhitectura, i aceast carte
reprezint un set particular de sublinieri, o
modalitate de a vedea arhitectura pe care o
gsescvalid.
nacelaieseu,Eliottrateazanalizai
comparaia ca unelte ale criticului literar.
Aceste metode critice sunt valide pentru
arhitectur, de asemenea: arhitectura este
deschis analizei la fel ca orice alt aspect al
experienei,iestefcutmaiplindeviade
ctre comparaii. Analiza include destrmarea
arhitecturii n elemente, o tehic pe care o

folosescdesdeiestenopoziiecuintegrarea,
care este scopul final al artei. Orict de
paradoxal ar prea, i n ciuda suspiciunilor
multor arhiteci moderniti, o astfel de
dezintegrare este un proces prezent n multe
acte de creaie, i este important s fie
neleas. Contiina de sine este necesar ca
parte a creaiei i a criticii. Arhitecii de azi
suntpreaeducaicasfieoriprimitivioritotal
spontani, iar arhitectura este prea complex
pentru a fi abordat cu ignoran cultivat
atent.
Ca arhitect voi ncerca s m ghidez
nu de obiceiuri ci de un sens contient al
trecutului de precedent, analizat atent.
Comparaiile istorice alese sunt parte a unei
tradiiicontinuerelevantpreocuprilormele.
Cnd Eliot scrie despre tradiii, comentariile
sale sunt relevante pentru arhitecturi, fr s
neglijeze schimbrile mai vizibile n metode
arhitecturale,cauzatedeinovaiiletehnologice.
n scrierea englez, spune Eliot , vorbim
rar de tradiii rar probabil, apare lumea ,
exceptnd ntro fraz de cenzur. Altfel, este
vag aprobativ, cu implicaiile necesare,
referitor la o lucrare aprobat, de vreo
reconstrucie plcut arheologic.Dei dac
singuraformdetradiie,dacesospunem

pe nume, a fost de fapt urmarea

traseului generaiei dinaintea noastr, ntro
aderare timid i oarb la succesele ei,
tradiia ar trebui s fie descurajat n sens
pozitiv. ... Tradiia este un subiect de discuie
cuvastesemnificaii.Nupoatefimotenit,iar
dac vrei s o ai trebuie s o obii prin
elaborare. Implic, de la bun nceput, sensul
istoric, pe care lam putea numi aproape
indispensabiloricreipersoanecarearvreas
fie un poet dup o vrst de 25 de ani; iar
sensul istoric implic percepie, nu doar a
concepiei de trecut, dar i a prezenei sale;
sensul istoric mboldete o persoan s scrie
nu doar cu generaia sa n oase, dar cu un
sentimentcntreagaliteraturaEuropei..are
o existen simultan i compune o ordine
simultan.Acestsensistoric,careesteunsens
al eternitii la fel ca al temporalitii i a
acestora dou mpreun, este ceea ce face un
scriitori s fie tradiional, i este totodat ceea
cefaceunscriitorsfiecontientnmodacut
de locul su n timp, de propria sa
contemporaneitate. ... Nici un poet, niciun
artist de orice fel, nu are singur acest sens
complet. Sunt de acord cu Eliot i resping
obsesia arhitecilor Moderniti, care, ca sl
citez pe Aldo van Eyck, au cntat continuu
despre ceea ce este diferit n timpul nostru
ntro asemenea msur nct iau pierdut

contactul cuceea ce nu este diferit, cuceea ce

estenesenidentic.
Exemplele alese reflect parialitatea
mea n ce privete anumite ere: manierist,
barocirococo n special. Dup cum a spus
i HenryRussell Hitchcock, ntotdeauna
exist o nevoie real de reexaminare a
lucrrilor din trecut. Este posibil s existe
aproape ntotdeauna un interes generic n
istoria arhitectural printre arhiteci; dar
aspectele, sau perioadele istoriei care par n
oricemomentsmeriteatenianoastrceamai
atentcusiguranvariaz.Caartist,euscriu
franc despre ceea cemi place n arhitectur:
complexitatea i contradicia. De la ceea ce
descoperim c ne place de ceea ce suntem
atrai uor putem nva mult din ceea ce
suntem n realitate. Louis Kahn sa referit la
ceeaceunlucruvreasfie,darnafirmaia
sa, implicit, rezid o opoziie: ceea ce
arhitectul vrea ca lucrul s fie. n tensiunea i
echilibrul dintre acestea dou rezid multe
dintredeciziilearhitecilor.
Comparaia include unele dintre
cldirilecarenusuntniciurtenicideosebite,
i care au fost ridicate fr s se in cont de
contextul istoric, din cauz c m bazez mai
puin pe ideea de stil dect pentru
caracteristicileinerentealeunorcldirianume.
Scriindcaarhitect,maidegrabdectcaun

colar, punctul meu de vedere istoric

esteceldescrisdeHitchcock:mcarodat,cu
siguran, aproape toate investigaiile
arhitecturii
din
trecut
au
sprijinit
reconstruciile nominale un instrument de
revitalizare. Aceast afirmaie nu mai este
adevrat, i mic este argumentul care s ne
fac s ne temem c va deveni adevrat n
timpul nostru. Att arhitecii ct i istoricii
critici ai nceputului de secol XX, cnd nu
cutaunicimcarntrecutulproasptmuniie
pentru rzboiul polemic, ne nva s vedem
toat arhitectura aa cum era, abstract, fals
gnditprobabilntroviziuneattdelimitat
nct a produs mare parte din arhitectura
important a trecutului. Cnd reexaminm
sau descoperim uneleaspecte ale produciei
timpurii de cldiri din timpul nostru, nu o
facempentruarepetaformele,cimaidegrab
pentru ateptarea hrnirii unor sensibiliti
mai ample care sunt n totalitate produsul
prezentului. Pentru istoricul pur, aceasta ar
putea prea regretabil, pentru c introduce
elementepreasubiectivenceeaceelcredec
artrebuisfiestudiiobiective.Totui,istoricul
pur,maidegrab,sevaregsindireciacarea
fostdejatrasatdepersoanemaisubiective.
Nu fac nicio ncercare deosebit ca s
relaionez arhitectura cu alte lucruri. Nu am
ncercat s mbuntesc conexiunile dintre

tiin i tehnologie pe de o parte, i tiinele

umanistesausocialepedealtparte...pentru
a face din arhitectur o art mai social
uman. ncerc s vorbesc despre arhitectur
dect s construiesc un discurs n jurul ei. Sir
John Summerson sa referit la obsesia
arhitecilor pentru importana, nu a
arhitecturii, ci a relaiei dintre arhitectur i
alte lucruri. A subliniat c n acest secol
arhiteciiausubstituitanalogiapentruimitaia
eclectic a secolului XIX, i au creat o miz
pentru arhitectur n loc s produc
arhitectur. Rezultatul a fost planificarea
diagramatic. Puterea tot mai redus a
arhitectului i creterea ineficienei sale n
conceperea
mediului nconjurtor ca ntreg poate,
probabil, s fie reversibil, ironic, ngustnd
preocuprileiconcentrareasapentrupropria
slujb.Poateatuncirelaiaiputereavoravea
grij de ele nsele. Accept ceea cemi par
limitrile inerente arhitecturii, i ncerc s m
concentrez pe particularitile dificile din
interiorul lor dect abstraciile mai uoare
despreele...pentrucarteleaparin(aacum
spuneau anticii) inteligenei practice i nu
speculative, nu exist surogat pentru
preocupare.
Aceast carte se confrunt cu
prezentul,icutrecutulnraportcuprezentul.

Nu ncearc s fie vizionar,

exceptnd poate viitorul inerent n realitatea
prezentului.Estepolemicdoarindirect.Totul
estespusncontextularhitecturiicurente,in
consecin atac anumite inte n general,
limitrile arhitecturii ortodoxe moderne i
planificarea oraelor, n particular, limitarea
arhitecilorcareinvocintegritatea,tehnologia
sau programarea electronic, ca terminale n
arhitectur, popularii care picteaz basme
peste realitatea noastr haotic i suprim
complexitile i contradiciile inerente n art
iexperien.Cusiguran,aceastcarteesteo
analiz a ceea ce mi pare adevrat pentru
arhitectura de acum, mai degrab dect un
rechizitoriumpotrivaaceeacepareafifals.

NOTPENTRUEDIIAADOUA

Am scris aceast carte la nceputul

anilor 1960, ca un arhitect practicant, ca
rspuns la unele aspecte ale teoriei
arhitecturale i a dogmelor acelui timp.
Problemele sunt diferite acum, i cred c
aceast carte ar putea fi citit azi pentru
teoriile sale generale despre forma
arhitectural, dar de asemenea ca un
document specific timpului su, mai mult

istoric dect la subiect. Pentru acest motiv, a

douaparteaacesteicri,careacopermunca
firmei noastre pn n 1966, nu a fost extins
pentruaceastaadouaediie.
Acum mi doresc ca titlul s fi fost
Complexitate i Contradicii n Forma
Arhitectural, dup cum a sugerat Donald
Drew Egbert. La nceputul anilor 60, totui,
forma era rege n gndirea arhitecilor, i cele
maimultedintreteoriileprivindarhitecturase
concentraufrndoialpeaspectealeformei.
Deseori, arhitecii credeau n simbolism n
arhitectur, n acele vremuri, iar problemele
sociale au ajuns s domine abia n a doua
jumtate a acelei decade. Dar aceast carte
despre forma n arhitectur completeaz
concentrarea noastr asupra simbolismului n
arhitectur,civaanimaitrziu,nLearning
from Las Vegas. Pentru a rectifica o omitere
nexpunereaprimeiediii,vreausmiexprim
gratitudinea ctre Richard Krautheimer, care
nea mprtit nou, studenilor la Academia
American din Roma, prerile sale despre
arhitectura roman baroc. Sunt recunosctor
de asemenea prietenului meu Vincent Scully
pentrusprijinulsuamabilicontinuuacordat
acestei cri i muncii noastre. Sunt fericit c
Muzeul Artelor Moderne i extinde formatul
acesteiediii,astfelcilustraiilesuntmultmai
lizibile.

Poate c este soarta tuturor

teoreticienilor si vad munca prin
sentimente amestecate. Uneori mam simit
maiconfortabilcucriticiimeidectcuceicare
eraudeacordcumine.Ceidinurmdemulte
ori au aplicat greit sau au exagerat ideile i
metodeleacesteicri,pncndauajunsso
parodieze.
Unii au spus c ideile sunt n regul,
dar nu au fost duse pn la capt. Dar multe
dintre gndurile de aici aveau ca scop s fie
sugestive, nu dogmatice, iar metoda analogiei
istorice nu poate fi dus mai departe n
criticismul arhitectural. Ar trebui ca un artist
smeargpnlacaptcufilozofiilesale?

R.V.

Aprilie,1977

1.NonstraightforwardArchitecture
Agentlemanifecto

Mie mi place complexitatea i

contradicia n arhitectur. Nu imi place
incoerena arhitecturii incompetente. n
schimbeuvorbescdespreoarhitecturbogat
i contradictorie bazat pe bogia i
ambiguitatea experienei moderne inclusiv
acea experien n art. Peste tot n afar de
arhitectur complexitatea i contradicia au
fostrecunoscute.

Dar arhitectura este obligatoriu

complex i contradictorie n propria ei
incluzie a tradiionalului Vitruvian, elemente
de comoditate, fermitate i ncntare. n ziua
de azi dorina unor programe, structuri,
echipamentemecanice,exprimri,chiarintr
o singur cldire ntrun context simplu, sunt
diverse i intr n conflict mai devereme n
nitemodurinainteinimaginabile.

Creterea masiv a arhitecturii n

planificarea regional i urban se adaug la
aceastdificultate.Eiprimescacesteprobleme
i le exploateaz necunoscutele. Prin agreerea
complexitiilafeliacontradicieidevinatt
vitalectivalide.
mi plac elementele care sunt
combinate mai degrab dect pure,
compromitoare mai degrab dect curate,
distorsionate dect simple, ambigue dect
articulate, inconsistente i echivoce mai

degrab dect directe i clare. Pledez pentru

bogia de nelesuri, prefer albul i negrul, i
cteodat griul n faa albului sau negrului
separat.

Dar o arhitectur de tipul acesta,

complex i contradictorie are ligaie fa de
ntreaga sa implicaie. Mai mult nu nseamn
maipuin.

2.Complexitatesicantradictie

Arhitectii moderni orodocsi au avut

tendinta sa recunoasca complexitatea ,
insuficienta si inconsecventa. In incercarea lor
de a soca cu traditia si sa reincepa totul
dinnou , ei au idealizat primitivul si
elementarul prin expansiunea diversitatii si a
sofisticatului.Casiparticipantilarevolutie,ei
au sustinut noutatea functiunii moderne,
ignorandcomplicatiileacestora.Inacestrolde
reformatori, ei sustin separarea si excluderea
elmentelor, mai degraba decat includerea
variatelor cerinte si juxtapunrea lor. Ca si
predecesor al miscarii moderniste, Frank
Lloyd Wright, care a crescut cu mottoul
,,adevarul in contra lumii, scrierea ,,
Viziunea simplitatii asa de transparenta si
greu de atins se va deschide si de asemenea
armonia cladirii sugereaza ca.. va schimba si
va adanci gandirea si cultura lumii moderne.
Euasaamcrezut.(11)siLeCourbusier,co
predecesorul purismului, a vorbit despre ,,
frumoasele forme primare, pe care le
proclama , au fost, ,, distincta si fara
ambiguitate(12). Arhitectura moderna cu
putineexceptiiseferestedeambiguitate.


Dar acum pozitia noastra este
diferita:,, in acelasi timp cand problemele
crescincalitate,complexitatesaudificultate,
ele se schimba mai repede decat mai
inainte(13) si necesita o atitudine, mai mult
decatdescriaAugustHeckcher:,,miscareaca
parte a vietii a esentiala si simpla , si pe de
altaparteavietiicasicomplex,ironicesteca
fiecaregandindividualtrecatordevinematur.
Dar cu siguranta epoca incurajeaza aceasta
dezvoltare , in ele infatisarea paradoxala si
dramatica coloreaza intreaga scena a
intelectualilor... simplitatea si alt rationalism
sanascut,darrationalismulsedemonstreaza
afiinadecvatinoriceperiodarevolutionara.
Echilibrultrebuiecreatinafaraopozitiei.Asa
opiesatainicacasiprofitulomuluireprezitao
tensiuneintrecontradictiisiincertitudini..un
sentiment pentru paradox da voie
similitudinilor si deosebirilor sa existe una
langa celalta, incongruenta lor sugereaza un
feldeadevar.(14)
Rationalizarile pentru simplificare sunt
curente, oricum, gandite mai subtil decat
argumentelemainoi.Elesuntdezvoltatede
paradoxulmagnificaluiMiesvanderRohe,,,
mai putin e mai mult. Paul Rudolph a
declarat clar implicarea lui Mies din acest
punct de vedere:,, toate probleme pot fi
rezolvate ... Mai mult decat atat este o
caracteristica a secolului douazeci , arhitectii
sunt foarte selectivi in determinarea carei
problemevorsaorezolve.Mies,depilda,face
cladiri frumoase doar pentru ca ignora multe
aspecte ale cladirii. Daca lear rezolva ,
cladirilesalearfidepartedepotential.(15)

Johnson,CasaWiley,NewCanaan
1.

2.Johnson,CasaGlass,NewCanaan

Doctrina mai puin nseamn mai

mult justific exclusivitatea pentru scopuri
scumpe. Aceasta i permite ntradevr
arhitectului s fie foarte selectiv n
determinarea cror probleme vrea s le
rezolve. Dar dac arhitectul este restrns la
modalitatea sa de a vedea universul , atunci
asta nseamn c arhitectul determin i
modul n care problema ar trebui rezolvat.
Acestapoateexcludeconsideraiiinportantei
la propriul risc s separe arhitectura de
experiena vieii i nevoile societii.
Pavilioanele deliciose ale lui Mies au avut
implicaii importante pentru arhitectur, dar
selectivitatealorncontextesteattpunctullor
fortecticeldezavantajos.

mi
pun
problema
relevanei
analogiilor dintre case i pavilioane, mai ales
cea ntre pavilioanele japoneze i recentele
arhitecturidomestice.Eleignorcomplexitatea
real i contradicia inerent din programul
domestic posibilitile spaiotehnologice la
fel ca i nevoia de varietate n experiena
vizual.LacostruciacaseiWiley,deexemplu
(1), spre de deosebire de casa Glass, Philip
Jhonson a ncercat s depeasc atribuiile
simplului pavilion elegant, dar pn i aici
cldirea devine o diagram a unui program
suprasimplificat de locuire, i se ajunge la
concluzia c mai puin este mai plictisitor.
Recunoaterea complexitii n arhitectur nu
neag ce a numit Luis Kahn nevoia de

simplitate. Dar simplitatea estetic este cea

care creeaz o satisfacie mental, o
complexitate interioar. Un exemplu elocvent
este simplitatea templului Doric. Cnd
complexitateadisprea,caintemplelefcute
maitrziu,amabilitateanlocuiasimplitatea.
Complexitatea nu neag validarea
simplitii care este o parte a procesului de
analiz i chiar o metod de a obine
arhitectura complex ,, noi simplificam un
eveniment dat cand ii caracterizam forma din
punctul de vedere al interesului pe carel
avem.(16).daracesttipdesimplificareeste
ometodainprocesulanalitic,inobtinereaunei
arte complexe. Nu poate fi gresita pentru un
scop.

O arhitectur de complexitate i
contradicie nu nseamn neaprat pitoresc
sau expresionism sugestiv. O fals
complexitate a ntlnit de curnd falsa
simplitateauneiarhitecturimodernetimpurii;
aceastapromoveazoarhitectursimetricpe
careMinoruYamasakionumetesenindar
reprezint un nou formalism la fel de
neconectatdeexperienecaicultulformalal
simplitii. Formele ei nclcite nu reflect
programe complexe i ornamentale nclcite,
chiar dac necesit tehnici industriale pentru
execuie, sunt nite cpii fidele dup formele
originale create de mn. Ornamentele gotice
si cele rococo nu au fost doar valide expresiv
in relatie cu intregul, dar a venit dintro

expunerevalidaaindemanariisiexprimauo
vitaliate derivata din imediata si
individualitatea metodei. Acest timp de
complexitate perceputa ca exuberanta ,
probabil imposibila azi , este antiteza
arhitecturii ,, serene , in ciuda asemanarii
superficialadintreele.Dardacaexuberantanu
e caracteristica pentru arta noastra, acesta e o
tensiune mai degraba decat ,, sereniate asa
cumparesafie.

Cei mai buni arhiteci ai secolului

douzecideobiceirespingsimplificarea,adic
simplitatea prin reducere pentru a realiza
complexitate n ntreg. Operele celebrilor
Alvar Aalto i Le Corbusier sunt exact
exemplele
potrivite,
dar
de
obicei
complexitatea i contradicia din lucrrile lor
sunt n mare parte ignorate i adesea
nenelese. Criticii lui Aalto lau plcut pe
acesta n special pentru sensibilitatea de care
ddea dovad fa de materialele naturale i
pentru detalierea sa fin, i iau considerat
ntreaga compoziie demn de laud.
ComplexitatealuiAaltoesteconsideratcaun
program n ntreg, mai mult dect un
mecanism bazat doar pe ideea de extindere.
Dei acum nu ne mai certm asupra
primatului formei iafunciei nu putem sle
ignorm interdependena. Dorina pentru o
arhitectur complex nueste doar o reacie n
faa banalitii arhitecturilor curente. Este o
atitudine foarte comun n timpul perioadei

manieriste: secolul XVI n Italia sau perioada

helenisticnoperaclasic,iestedeasemenea
ocontinuinspiraie,unreperdemndeluatn
considerare pentru diveri arhiteci ca i
Michelangelo,
Palladio,
Borromini,
Vanbrough, Ledoux, Butterffield, Aalto, Kahn
ialii. Astzi, aceast atitudine este iari
relevant pentru mediul arhitecturii i
programularhitecturii.

n primul rnd, mediul arhitecturii

trebuiereexaminatdacvremcascopul
ascendent al arhitecturii la fel ca i
complexitatea scopurilor acesteia s fie
exprimate. Forme simplificate sau superficial
complexe pur i simplu nu vor funciona. Pe
dealtaparte,varietateainerentainambiguitea
perceptieivizualetrebuieodatasafieinsusite
siexploatate.
Iar creterea inevitabil a problemelor
funcionale trebuie luat la cunotin. M
refer desigur la acele programe unice n
vremea noastr, care sunt unice datorit
scopuluipecarelauca

3.Aalto,BisericaVuoksenniska,langaImatra

ilaboratoareledecercetare,spitaleiproiecte
la niveluri mari cum ar fi orae i planuri
regionale.Pnicasacareareunscopsimplu
este complex. Acest contrast ntre mijloacele
folositeiscopulpecaredoretislatingieste
unul semnificant. Dei mijloacele implicate n
scopul unei rachete de a ajunge pe lun sunt
aproape infinit de complexe, scopul este
simplu i conine foarte puine contradicii.
Dei scopurile i mijloacele utilizate n
construciauneicldirisuntmultmaisimplei
mult mai puin sofisticate dect aproape
oricare alt proiect ingineresc, scopul este
deseorimultmaicomplex.

4.Michelucci,BisericadepeAutostrada,langaFlorenta

Vanbrugh,Grimsthorpe,Lincolnshire
6.

7.Bernini,Fatada,PalazzodiPropagandaFide,Roma.Fatada

8.Ligorio,CasinodiPioIV,Roma

9.Lutyens,Nashdom,Taplow

10.Moretti.Cladiredeapartamente,ViaParoli,Roma

4.Niveluricontradictorii:
Fenomenul
AmbeleSi
in
Arhitectura

Nivelurile contradictorii de intelegere

si utilizare in arhitectura presupun contrastul
paradoxal implicit al conjuctivului inca. Ele
pot fi mai mult sau mai putin ambigue. Casa
Shodhan a lui Corbusier (11) este inchisa si
totusi deschisa un cub, inchis cu precizie in
colturile sale, totusi deschis la intamplare pe
suprafete; Villa Savoye (12) este simpla in
exterior si totusi complexa in interior. Planul
TudoralBarringtonCourt(13)estesimetricsi
totusi asimetric;Church of the Immaculate
Conception din Turina lui Guarini este duala
in ceea ce priveste planul si totusi unitara;
intrarea galeriei din Middleton Park a lui Sir
Edwin Lutyens (15,16) este spatiul de
directionare si totusi se incheie cu un perete
alb;fatadaluiVignolapentrupavilionuldela
Bomarzo (17) are in componenta un portal,
totusiesteunporticalb;cladirileluiKahnau
in componenta betonul crud dar si rafinatul
granit; o strada urbana are functiunea de a
directiona, dar este totusi statica asemenea
unuispatiu.Aceastaseriedeincadescrieo
arhitectura a contradictiei la diferite nivele de
program si structura. Niciuna dintre
contradictiile enumerate nu reprezinta o
cautareafrumusetii.
CleanthBrooks,referinduselaartalui
Donne,spunecaecasicumaiputeasaleai
pe amandoua dar, adauga el, cei mai multi
dintrenoi,inzilelenoastre,nuputem.Suntem
crescuti in traditia eitheror si in lipsa
agilitatii mentale, care near permite sa ne
aventuraminafacedistinctiirafinate,

11.LeCorbusier,CasaShodhan,Ahmedabad

12.LeCorbusier,VilaSavoye,Poissy

13.BarringtonCourt,Somerset,

Plan

14.Guarini,BisericaSfinteiZamisliri(Chiesa

dellImmacolata Concezione),Torino,Plan

15.Lutyens,ParculMiddleton,
Oxfordshire,Plan

16.Lutyens,ParculMiddleton,Oxfordshire

17.Vignola,Pavilion,Bomarzo,Fatada

permisedetraditiabothand.Traditia
eitherorcaracterizeazaarhitecturamoderna
ortodoxa: un ecran solar este probabil nimic
altceva deca un ecran solar; un sprijin este
rareorioimprejmuire;unzidnuestepenetrat
de fereste inserate dar este intrerupt de sticla;
functiunile program sunt articulate in mod
exagerat in aripi sau pavilioane separate si
segregate. Chiar si spatiul curgator implica
prezenta exterioara apoi interioara si
viceversa, mai degraba decat amandoua in
acelasi timp. Asemenea manifestarii de
articulare si claritate sunt necunoscute unei
arhitecturicomplexesidecontradictie,careare
tendinta de a include bothand decat a
excludeeitheror.
Daca sursa fenomenului bothand
este contradictia, baza ei este ierarhia, care
produce cateva nivele de intelesuri printre
elementele cu valori variabile. Poate include
elemente cu are sunt in acelasi timp bune si
ciudate, mici si mari, inchise si deschise,
continue si articulate, rotunde si patrate,
structurale si spatiale. O arhitectura care
include mai multe nivele de intelesuri da
nastereambiguitatiisitensiunii.
Majoritatea exemplelor vor fi greu de
citit, dar arhitecura obscuraesoterica este
valida
cand
reflecta
complexitatea
contradictiilor de intelesuri si continuturi.
Perceptia simultana a multiplelor niveluri de
intelesuriimplicaezitarisizbuciumdinpartea
observatoruluisiiifaceperceptiamaivie.
Exemplele care sunt in acelasi timp si
bune si rele poate pot explica remarca
enigmatica a lui Kahn: arhitectura trebuie sa
aiba spatzii nereusite cat si spatzii reusite.
Aparentirationaluluneipartzivafijustificat

18.Hawksmoor,St.GeorgeintheEast,

Londra

20.Furness,AcademiadeArteFrumoasePennsylvania,Philadelphia

21.Michelangelo,BibliotecaLaurentiana,Florenta.Plan

19. Michelangelo,FatadaposterioaraaCatedralei
Sf.Petru,Roma

prinrezultatulrationalalunuitotsau
caracteristicile unei partzi vor fi compromise
pentrubineleintregului.Deciziilepentruastfel
de compromisuri sunt unele dintre
principalelesarcinialearhitectului.
St.GeorgeinEstinHawksmoorcheile
de bolta exagerate de deasupra coridoarelor
ferestrelor sunt gresite din punct de vedere al
relatiei cu partea unitara: cand sunt vazut de
aproape sunt prea mari in relatie cu
deschiderea.Candsuntvazutedemaideparte,
incontextualcompozitiei,parafiperfectedin
punct de vedere al dimensiunii si al scarii.
Enormele deschideri rectangulare ale lui
Michelangelo de la podul fatadei posterioare
Sf.Petrusuntmailatedecatinalte,deaceeaele
trebuie deschise pe partea lunga. Acest lucru
este contrar in relatie cu limitarile zidariei
pentru distante, care sustin ca in arhitectura
clasicacadeschiderilemari,casiacestea,safie
proportionate vertical. Deoarece in mod
normalseasteaptaladeschideriproportionate
vertical, deschiderea longitudinala exprima
validsiclardimensiunealorrelativredusa.
Scara principala de la Pennsylvania
Academy of the Fine Arts din Philadelphia a
lui Frank Fruness este prea mare in relatie cu
imprejurimile. Aceasta porneste dintrun
spatiu mai ingust ca latimea ei si da cu fata
spreodeschideremaiingustadecatlatimeaei.
In plus, deschiderea este despartita de un
stalp. Aceasta scara este ceremoniala si
simbolicaprecumsifunctionalasirelationeaza
cu sala de dedesuptul scarii, cu intreaga
cladire si cu Broad Street de afara. Partea
inferioara a scarii lui Michelangelo din
vestibulul Librariei Laurentiene sunt taiate
abruptsivirtualnuducniciunde:lafeleste

22. Vanbrugh.PalatulBlenheim,Oxfordshire

23. HardouinMansart.Pavilion,Marly.Fatada

24. Bernini.SantAndreaalQuirinale,Roma.Plan

25. Borromini.BisericaRegilorMagi,PalazzodiPropagandaFide,Roma

26. Borromini.SanCarloaleQuattroFontane

27. Borromini.SanCarloaleQuattroFontane,Roma

gresit din punct de vedere al marimii

si al spatiului, dar in acelasi timp corect in
relatiacucontextul.
Arcadeledinpavilioncentralalfatadei
Palatului Blenheim al lui Vanbrugh(22) sunt
incorecte deoarece sunt taiate de un pilastru:
aceasta fragmentare produce o dualitate care
reduce armonia lor. Faptul ca par incomplete
consolideazacontrastularcadelorcentralecare
sporeste per total unitatea acestei compozitii
complexe. Pavilioanele care flankeaza palatul
din Marly afiseaza un paradox similar.
Dualitatea compozitionala a arcadelor
fatadelor duce lipsa de unitate, dar
consolideaza unitatea intregului complex.
Faptul ca acestea sunt incomplete implica
dominatiacastelului.
Basilica, care detine un spatiu mono
directionalsibisericadetipcentral,caredetine
un spatiu omnidirectional, reprezinta traditia
alternantaaplanelorbisericiiWestern.Oalta
traditiesaacomodatlabisericiledetipboth
and, ca raspuns a spatialitatii, structurii si
nevoii de simboluri. Planul Mannerist elipitic
dinsecolulal16leaesteinacelasitimpcentral
si directional. Punctul culminant este Sf.
Andreea al Quirinale a lui Bernini, a carui ax
principaldeschidecontradictoraxulsecundar.
Nikolaus Pevsner a aratat cum pilastrii decat
sa deschida capelele le taie la ambele capete
ale axului transversal al peretilor, astfel
consolideazaaxulsecundarcatrealtar.Capela
lui Boromini in Propaganda Fide este un
plan de hol directional, dar capetele sale care
interactioneaza au un contraefect: o sala mare
dominacapatulmic;osalamicainjumatateste
centrul peretelui mare. Peretii rotunjiti,
deasemenea,incepsaseimpliceintro

28. Capitel,HagiaSofia,Istanbul

29.Hawksmoor.St.George,Bloomsbury

30.Hawksmoor.St.George,
Bloomsbury.Plan

31.Neumann.BisericaPelerinajului,Vierzehnhellingen,langaBanz,

Plan

32.Vittone.BisericaSantaMariadiPiazza,Torino

33.Borromini.PalazzodiPropagandaFide,Roma

34.Wren.St.StephenWalbrook,Londra,
Perspectivainterioara

continuitatedeinchiderisiunplande
tip central. (Aceste caracteristici au loc si in
curtea San Carlo alle Quatro Fontane).
Coastele ca si niste retele in tavan, indica o
structura multidirectionala pe dom, ca si cum
ar fi un seif. Haga Sophia din Istanbul este
echivocainmodsimilar.Domuleicentraldin
salapatratacupandantiviimplicaobisericade
tip central dar cele doua apse cu semidomuri
incep sa creeze o axa longitudinala in traditia
bazilicii directionale. Planul in forma de
potcoavaaopereiapartinandbaroculuisineo
barocului se concentreaza asupra scenei si
centrului auditoriului. Focarul central al
planului eliptic este deobicei reflectata in
motiveletavanuluiornamentatsiaenormului
candelabru;focarul de langa scena in
distorsiuneadirectionalaaelipseisideasemeni
partitiile dintre cutiile care le inconjoara,
binenteles,siscauneledingroapa.Acestlucru
reflecta focarul dual din programul galei
teatrului:performantasiaudienta.
San Carlo alle Quattro Fontane a lui
Borromini abunda in manifeste ambigue de
dublesisiatat. Tratamentul aproape egal a
celorpatruaripiimplicateinplansugereazao
cruce greceasca, dar aripile sunt distorsionate
spre o axa de dreapta dominanta, astfel
sugerandocrucelatina,asacumcontinuitatea
fluida de pe pereti indica un plan circular
distorsionat. Rudolf Wittkower a analizat
contradictiisimilareinsectiune.Tiparuldepe
tavan, in articulatiile complexe ale mulajelor,
sugereaza un dom pe pandantivi, peste
traversarea unei cruci grecesti (27). Forma
tavanului este in si continuitatea totala
distorsioneaza aceste elemente in parodii ale
lormsisugereazamaidegrabaundomgenerat

35.Soane.CurteadeConturi,PalatulWestminster,

Londra.Perspectivainterioara

36.Soane.CasaSoanesiMuseul,Domeniul
SocietatiiLincolnsInn,Londra.Perspectiva
interioara

dintrun
pereteondulat.
Aceste
elemente distorsionate sunt continue si
articulate. La o alta scara, forma si joc, joaca
roluro similare ce se contrazic. De exemplu,
profilul capitalei bizantine (28) o face sa para
continua, dar textura si formele vestigiilor
volutelor si frunzelor de acat articuleaza
partiile.
AnticamerapedimentataaSt.George,
Bloomsbury a lui Nicholas Hawksmoors (29)
siintreagaformaaplanului(30)implicaoaxa
dominanta in nord si in sud. Intrarea in turn
dinspreest,configuratiainternaabalcoanelor,
si absida estica (care este continuta in altar)
toate sugereaza o contraaxa egal dominanta.
Prin mijloacele elementelor contrare si pozitii
distorsionate ale acestei biserici exprima si
contrastele dintre spate, fata, si capete ale
planimetriei crucii latine si ale axelor
directionale ale crucii grecesti. Aceste
contradictii, care au rezultat dintrun sit
particular si conditii orientate, suporta o
valoare, si lipsa tensiunii in multe compozitii
maipure.
Bazilica cu dom a Vierzehnheiligen
(31) are un altar central sub un dom major in
nava.NikolausPevsneracontrastatinseriide
domuri,caresuntdistorsionatesisupraimpuse
pe planul de cruce latina, cu plasarea
conventionaleaunuisingudomlaintersectie.
Aceasta este o biserica cu cruce latina si
deasemeniobisericapeplancentraldincauza
pozitiei bizarea altarului si a domului central.
Alte vechi biserici din barocul tarziu, se
juxtapun in piata si in cerc. Elementele lui
Bernardo Vittone ambiguously pendentives
or squinchesin nava cladirii S. Maria di
PiazzainTurin(32)sustinceeaceestesiun

37.CatedraladinMurcia(Spania)

dom si un lanternou patrat.

Hawksmoor juxtappun mouldings in motive
rectangulare si eliptice pe tavane si pe unele
din bisericile lor. Acestea creeaza expresii
contradictorii a ambelor tipuri directionale de
biserici. In unele camere a Palazzo di
Propaganda Fide (33) una dintre arcadele din
colt lasa spatiul sa fie rectangular dedesubt si
continuudeasupra.Acestlucruestesimilarcu
configuratia tavanului lui Wren din St.
StephenWalbrook(34).
Intavanelecamerelorseculare(35)Sir
John Soane se glorifica in spatii si structuri
brectangulare si curbilinii, casetate si domate.
Metodele includ combinatii complexe de
structuri vestigiale semanand cu pandantivi.
Soanes Museum (36) implica un element
vestigial intro alta dimensiune: partitia din
forma arcelor suspendate, fara motiv
structurale dar insemnat de spatiale, definesc
camerecesedeschidsiinchidspontan.
Fatada catedralei din Murcia (37)
implica un lucru numit inflexiune pentru a
promovagrandoarea,dartotusisispatiulmic.
Pedimentelespartededeasupraputurilorsunt
aratate una pe celalalta pentru a ajuta un
portal urias, apropiat spatial cu plaza de
dedesubt si simbolic cu regiunea de dupa.
Ordine suprapuse in puturi, acomodeaza
multe conditii ale cladirii si ale imprejurimii.
Grandoareasispatiulmicsuntaratatespontan
printro scara Shingle care este distorsionata
pe vertical si orizontal. Montantii si
balustradele raman constante bineinteles, dar
rampa larga de la baza prevesteste livingul
spatios, iar rampa superioara care este mai
ingusta se incadreaza in contextul salii de
deasupra.

Constructia din beton prefabricat

poatefiicontinuasiinacelasitimpfractionata,
urmarind profilul si in acelasi timp are
articulatiilasuprafata.Conturulacestorprofile
dintre coloane si grinzi poate indica
continuitatea sistemului structural, dar
modelul cu articulatii tencuite poate indica
modalitateafragmentataaconstruiriisale.
Turnul Bisericii Christ din Spitalfields
(38) este o manifestatie bothand la scara
orasului.TurnulluiHawksmooresteinacelasi
timp un turn si un perete fortificat. Spre
fundatieperspectiveesteterminatecuextensia
peretilor intrun fel de contravantuiri
perpendiculare pe starada din apropiere. Ele
sunt vazute doar dintro singura directie.
Inspre varf turnul evolueaza la o forma
spiralatacarepoatefivazutadinoricedirectie,
care spatial si simbolic domina orizontul
parohiei. In Bruges Cloth Hall scara cladirii
interactioneaza cu piata din apropiere, iar
scara
turnului
care
este
violent
disproportionate interactioneaza cu restul
orasului.Dinmotivesimilaresemnulmaresta
deasupra Cladirii Philadelphia Savings Fund
Society Buildind, dar totusi este invizibil de
dedesupt.ArculdeTriomphearedeasemenea
functiuni contrastante. Vazut din diagonala
apropierilor radiale inafara de Champs
Elysees, este o terminatie sculpturala. Vazut
perpendiculardinChampsElyseesestespatial
sisimbolicoterminatiesiunportal.Maitarziu
voi analiza niste contradictii organizate intre
fata si spate, dar momentan voi mentiona de
KarlskirchedinViena,alcaruiexteriorcontine
infatadeelementedebasilica,iarincorpulsau
elemente de tip central. O forma convexa in
spateeranecesarapentruprogramulinterior;

spatiul urban impunea o scara mai

mare si o fatada dreapta in fata. Dezbinarea
care exista din acest punct de vedere se
observa in relatia cu celalalte cladiri din
cartier.
Intelesurile
duble
atribuite
fenomenului bothand poate implica
metamorfoza si in acelasi timp contradictia.
Am descries cum spirala omnidirectionala a
turnuluibisericiiChrist,Spitalfields,evolueaza
intrun pavilion la baza, dar o perceptie
diferitaesteposibila,depindedeintelesuri.In
relatii echivoce un inteles contradictoriu il
domina pe un altul, dar in compozitii
complexeaceastarelationarenuesteconstanta.
Acest lucru este adevarat mai ales cand
observatorul se invarte in jurul cladirii sau in
jurul orasului: la un moment dat un inteles
poate fi definit ca cel dominant; intrun alt
moment un inteles diferit pare covarsitor. In
St. George, Bloomsbury, de exemplu, axele
contradictorii in interior devin alternativ
dominantesaurecesivdominantepeparcursul
observatorului in interiorul lor; acelasi spatiu
isischimbaintelesul.Astaesteodimensiunea
spatiului si timpului architectural care
implicafocalizareamultipla.

38.Hawksmoor.BisericaCristChurch,Spitalfields
(Londra)

39.Hawksmoor.BisericaCristChurch,

Spitalfields(Londra)

41.HowesiLescaze.CladireaSocietatii
PhiladelphiaSavingFund

42.FishervonErlach.BisericaSfantuluiCarol(Carlo
40.ClothHallsiClopotnita,Bruges(Belgia)

Borromeo),Viena.Plan

5.NiveleContradictorii
continuare:
Elementulcufunctiedubla

Elementul cu functie dubla si atat

cat si sunt inrudite, dar exista o distinctie
intre cele doua: elementul cu functie dubla
apartine mai mult de particularitatile folosirii
siastructurii,intimpceatatcatsiserefera
maimultlarelatiauneiparticuintregul.Atat
cat si accentueaza sens dublu in favoarea
functiuniiduble.Darinaintesavorbescdespre
elementul cu functie dubla as dori sa
mentionez cladirile multifunctionale. Prin
acest termen ma refer la cladirile care sunt
complexeatat prinformacat si prin program,
si totusi un intreg puternic unitatea
complexa a La Tourette a lui Le Corbusier
sauPalatulJustitieidinChandigarhincontrast
cu articulatiile si multiplicitatile Palatului
Sovieticilor sau Armee du Salut din Paris.
Cea din urma separa functiunile in aripi sau
pavilioanecareseintretaie.Separarileincisive
ale pavilioanelor lui Mies in proiectul
Institutului Tehnologic din Illinois poate fi
intelescaoevolutieaacesteia.

Cladirea Seagram, a lui Mies si

Johnson, exclude alte functiuni in afara de
birouri (in afara parterului), si prin folosirea
unui camuflaj parietal asemanator ascunde
faptulcainvarfexistaunspatiutehnicdiferit
de restul cladirii. Proiectul lui Yamasaki
pentru World Trade Center din New York
simplificaexageratdemultformadecomplex
enorm.Zgarienoriitipicianilor`20preferasa
diferentiezespatiultehnicdinvarfprinforme
ornamentale arhitecturale. In timp ce Casa
Lever include spatii de functiuni diferite la
baza, le desparte exagerat de mult printrun

ligament spatial umbrit. In contrast, o cladire

exceptional de moderna, P.S.F.S, ofera o
expresie pozitiva varietatii si complexitatii
programului sau. Ea contine un magazin la
primul etaj si o banca mare la etajul al doilea
cu birouri deasupra si spatii speciale in varf.
Aceasta varietate de functiuni si scari diferite
(inclusiv semnul publicitar imens de pe
cladire) lucreaza in cadrul unui intreg
compact. Fatada sa curbata care contrasteaza
cuortogonalitatearestuluicladiriinuestedoar
un cliseu al anilor `30, pentru ca are o functie
urbana.Lanivelpietonaldirectioneazaspatiul
injurulcoltului.

Cladire multifunctionala in formele

sale extreme devine Ponte Vecchio sau
Chenonceaux,sauproiectelefuturistealelui
Sant`Elia. Fiecare contine in cadrul intregului
scari contrastante de de miscare pe langa
functiunile complexe. Proiectul algerian al lui
Le Corbusier, care contine o cladire de
apartamentesioautostrada,siproiecteletarzii
ale lui Wright, pentru Pittsburgh Point si
Baghdad,corespundcuarhitecturadeviaduct
aluiKahn,siformacolectivaaluiFumihiko
Maki. Toate acestea au ierarhii de scari si
miscari complexe si contradictorii,de structuri
si un spatiu gol. Aceste cladiri sunt cladiri si
poduriinacelasitimp.Laoscaramaimare:un
baraj este deasemenea un pod, [loop] din
Chicago, este atat o limita cat si un sistem de
circulatie, si strada lui Khan doreste sa fie o
cladire.

Acestea sunt justificari atat pentru

camera multifunctionala cat si pentru cladirea
multifunctionala. O camera poate sa aiba mai
multe functii simultan,sau in momente ferite.
Kahn prefera prefera galeria pentru ca este
directionalasinedirectionalainacelasitimp,

43.Rauschenberg.Pilgrim,1960

44.ResedintaImperialaKatsura,Kyoto(Japonia)

un coridor si o camera in acelasi timp. Si

recunoaste complexitatile schimbatoare ale
diferitelor functiuni prin diferentierea
camerelor intrun mod general prin
ierarhizarea marimii si calitatii, numindule
spatii majore si spatii servitoare, si alte
denumirimaimultgenericedecatspecifice.In
proiectul sau pentru Centrul Comunitar
Trenton, aceste spatii se inchid printro
paralelacomplexatrasalacamereleensuite
specifice perioadei pre sec. 18. Ideea de
coridoare si camere fiecare cu o singura
functiune convenabila, este originara din sec.
18. Separarea si specializarea functiunilor
programelor in cadrul cladirii prin mobilier
integratnuesteoareoomanifestareextremaa
acestei idei? Implicit Kahn pune sub semnul
intrebarii
specializarea
rigida
si
functionalismullimitat.Inacestcontextforma
evocafunctiunea.

Camera multifunctionala este un

raspuns posibil mai adevarat la intrebarile
arhitectului modern cu privire la flexibilitate.
Cameracuunscopgenericmaidegrabadecat
unulspecificsicumobiliermobilmaidegraba
decat partitionare mobila, promoveaza o
flexibilitate perceptuala mai degraba decat o
flexibilitate fizica, si permite duritatea si
permanenta necesara inca in cladirile noastre.
Ambiguitatea valida promoveaza flexibilitate
utila.

Elementul cu functie dubla a fost

folosit mai putin frecvent in arhitectura
moderna. In locul sau, arhitectura moderna
propune separarea si specializarea la toate
scarile, atat in materiale si structura cat si in
programsispatiu.Naturamaterialelorafost
un precursor al materialelor multifunctionale.
DivergentaluiWrightainceput,conform

45.BisericaSantaMariainCosmedin,Roma(Italia)

autobiografiei sale, in momentul in care

Sullivan a inceput sa aplice ornamentul sau
caracteristic, pe teracota, otel, lemn sau
caramida. Pentru Wright, ornamente
potrivite pentru un material nu sunt potrivite
pentru alt material. Dar fatada caminului de
studenti al universitatii din Pennsylvania,
proiectata de Eero Saarinen, include in
materialele si structura sa grilaje acoperite cu
vie, perete de caramida, si grilaje de otel si
totusi profilul curbat al formei sale este
continuu. Saarinen a invins obsesia specifica
vremii dea folosii materiale diferite inacelasi
plan sau de a folosii acelasi material in doua
scopuri diferite. In pictura lui Robert
Rauschenberg Pelerin textura suprafetei
continua de pe panza pe scaunul din fata sa,
facand distinctia intre pictura si mobila
ambigua. Se poate recunoaste o contradictie
intreniveleledefunctiesisens,iarmediuleste
fortat.

Dar pentru puristul structural cat si

pentru organicist, elementul structural cu
functie dubla ar fii odios din cauza
corespondentei inexacte si ambigue intre
forma si functiune si forma si structura. In
contrast, in cazul vilei Katsura, tulpina de
bambus tensionata si stalpul de lemn
comprimat au forma asemanatoare. Cred ca
pentru arhitectul modern cele doua ar fii
sinistru de asemanatoare in marime si
sectiune, in ciuda inclinatiei actuale pentru
design
traditional
japonez.
Pilastrul
renascentist(lafelcualteelementestructurale
folosite in mod nestructural), poate implica
fenomenul de atat cat si pe mai multe
nivele. Poate sa fie in acelasi timp structural
fizic, sau sa fie structural simbolic prin
asociere,saucompozitionalornamentalaprin

46. Mansart.Capela,Fresnes(Franta).
Plan

47.Kahn.CladireaCentruluideCercetariMedicaleRichards,Universitateadin

Pennsylvania,Philadelphia(SUA)

promovarea ritmului si complexitatii scarii in

cazulordinuluigigantic.

Pe langa specializarea formelor in

relatie cu materialele si structura, arhitectura
modernaintroduceosepararesioarticularea
elementelor. Arhitectura moderna nu este
implicita. Prin promovarea cadrelor si a
peretelui cortina, a separat structura de
adapost.InclusivzidurilecladiriiJohnsonWax
sunt inconjuratoare dar nu structurale. Si in
cazulfinisajelor, arhitectura moderna glorifica
separarea. Elementul versatil care inteplineste
mai multe functii este la fel de rar in
arhitectura moderna. In nava catedralei Sf.
Maria din Cosmedin, forma coloanei rezulta
din functia sa dominanta si precisa de suport
punctual.Eapoatesadirectionezespatiuldoar
incidental in relatie cu alte coloane, dar pilele
alternante din cadrul aceleasi nave sunt
intrinsec bifunctionale. Ele inconjura si
directioneaza spatiul dar au si un rol
structural. Pilele baroce din capela de la
Fresnes, reziduale ca forma si redundante ca
structura, sunt exemple extreme de elemente
care sunt in acelasi timp si structurale si
spatiale.

Elementele cu functie dubla ale lui

Kahn si Corbusier sunt rare in arhitectura
noastra. Brisessoleil din Unide d`Habitation
sunt atat structura si terasa cat si parasolare.
(Sunt ele oare segmente de perete, pile sau
coloane?)GrupuriledecoloanealeluiKahn,si
pilele sale deschise, adapostesc spatiu pentru
echipament,sipotdeasemeneasamanipuleze
lumina naturala, asemenea coloanelor cu un
ritm complex din arhitectura baroca. Ca si
grinzile deschise din Centrul Medical
Richards, aceste elemente nu sunt nici pure
structuraldarnicinuauosectiuneminimalasi

eleganta.Inloc,elesuntfragmentestructurale
inseparabile de intregul spatial.Acestea
subliniaza formele care nu suntpure,si un
membrustructuralpoatefimaimultdecatun
spatiuintamplator.

Constructiile cu placi plane sunt

formate din placi de beton de adancime
constanta dar cu armatura variabila si cu cu
stalpiplasatiiregular fara grinzi. Pentru a
mentine o adancime constanta, cantitatea de
armatura se schimba pentru a acomoda
sarcinile mai concentrate specifice unei cladiri
faragrinzi.Aceastapermite,inspecialincazul
cladirilor rezidentiale, un profil al tavanului
constant pentru o mai facila partitionare a
spatiului de sub el. Placile plane sunt impure
structural, sectiunea lor nu este minimala.
Necesitateafortelorstructuraleestesubminata
de catre nevoile spatiului arhitectural. Forma
urmeaza functiunea in acest caz intrun mod
contradictoriu, substanta urmeaza functia
structurala; profilul urmeaza functiunea
spatiala.

In unele lucrari de zidarie baroce sau

manieriste, pila, coloana si arcul sunt
aproximativproportionalegaleintrofatadasi
in structura rezultanta. Arcadele Panteonului,
in acest caz nu faceau parte din expresia
vizuala genereaza in mod similar un zid cu
dubla functiune. In contrast cu [segregated
flying buttress], contrafortul roman are o
deschidere la fel de mare ca [buttress], si
inventia subtila a lui Gaudi a [tilted pier
buttress] suporta greutatea arcelor [as well as
buttressesthethrustinonecontinuousform].

Elementul cu functie dubla poate fii

un detaliu. Cladirile baroce si manieriste
abundaingeamuricaredevinnise,ornamente
decornisacareacomodeazaferestre,pietrede

48.Palladio.PalatulValmarana,Vicenza(Italia).Elevatie

49.PanteonuldinRoma(Italia).Perspectiva

50.Gaudi.BisericaSagradaFamilia,Barcelona

(Spania).Sectiune

52.CatedralaSaintUrbain,Troyes
(Franta)

51.Palladio.BisericaIlredentore(Salvatorul),Venetia

boltacaredevinpilastriisiarhitravecaredevin
arcade. Pilastrii de la intrarea Bibliotecii
Laurentiene, a lui Michelangelo, se pot
asemana cu niste console. Formele pe rarele
fatade ale Propaganda Fide (55) sunt ambele
cadresifrontoane.HornurileLutyestelaGray
Walls (Zidurile Gri) (56) sunt literalmente
intrari sculpturale marcand de asemenea
imbinarile la Gledstone Hall (57) este o
extensie a treptelor intermediare in aceeasi
camera,iarscarileareajunglaNashdomsunt
deasemeneaincamera.

Baloon frame care a fost dezvoltat

de Siegfried Giedion, se desavarseste pe toate
nivelurile. Structural si vizual ea evolueaza
dintrun cadru separat intro piele atat
structurala cat si ocrotitoare: grinzisoarele din
care este formata sunt foarte mici si foarte
apropiate.Acestecaracteristicicomplicatesunt
evidentein locurilein care sefac penetratiiin
aceasta epiderma si in modul care ea se
termina. Baloon frameul este un alt element
din arhitectura care indeplineste mai multe
functii in acelasi timp. Elreprezinta o metoda
intre doua extreme care a evoluat pana a
preluatcaracteristicileamandorora.

Elementele
conventionale
in
arhitectura reprezintaun stadiu in evolutie, si
contin in folosirea lor schimbata urme ale
sensuluivechicatsisensulnou.Ceeacepoate
fi numit element vestigial trage o paralela cu
elementulcufunctiedubla.Estedistinctdeun
element de prisos deoarece contine un sens
dublu. Aceasta este rezultatul unei combinatii
mai mult sau mai putin ambigue intre sensul
vechi,evocatprinasocierecusensulnoucreat
defunctianouasaumodificatasidecontextul
nou. Elementul vestigial descurajeaza
claritateasensuluidarincurajeazainschimb

53.Borromini.BisericaSantaMariadeiSetteDolori,

Roma

54.Michelangelo.Biblioteca

Laurentiana(BibliotecaMedicea

Laurenziana),Florenta

55.Borromini.PalatulCongregatieiPropagandaFide(Raspandireacredintei),Roma(Italia)

56.Lutyens.ConaculGreyWalls,Scotia

57.Lutyens.ConaculGledstoneHall,Yorkshire

58.Ledoux.Proiectuluneiporti,Bourneville

bogatiasensului.Estebazapentruschimbarea
sievolutiaorasuluimanifestatainremodelarea
care implica cladiri vechi cu noi utilizari atat
programaticecatsisimbolice(vechipalatecare
astazi functioneaza ca muzee sau ambasade),
sau strazi vechi cu noi utilizari si scari ale
miscarii.
Cararile
vechilor
fortificatii
medievale devin bulevardele sec.19. Fantoma
strazii Dock din cartierul Society Hill din
Philadelphia, mai degraba este un vestigiu
lipsit de sens decat un element functional
rezultat dintro tranzitie valida intre vechi si
nou. Mai tarziu ma voi referi la elementul
vestigial cum apare el in arhitectura lui
Michelangelosiincesepoatenumiarhitectura
Pop.

Elementul retoric, ca elementul cu

functie dubla, este infrecvent in arhitectura
recenta. Daca cel din urma insulta prin
ambiguitateasaimplicita,retoricainsulta

cultul minimalist al arhitecturii moderne. Dar

elementul retoric este considerat ca o metoda
validadeexprimarechiardacaestedemodata.
Un element poate sa para retoric dintrun
punct de vedere, dar daca el este valid, pe alt
nivel el imbogateste sensul prin subliniere. In
proiectul pentru o poarta la Bourneville de
Ledoux,coloanelesuntstructuralretoricedaca
nu chiar redundante. Totusi, din punct de
vedere expresiv, ele subliniaza abstractul
deschiderii ca semicerc mai mult decat o
arcada,sidefinescmaiputernicdeschidereaca
o poarta. Dupa cum am spus, treptele de la
Academia de Arte Fine de la Pennsylvaniade
Furness sunt prea mari in contextul imediat,
dar potrivite ca gest cu intrarea si cu scara
exterioara a cladirii. Porticul clasic este o
intrareretorica.Scarile,coloanelesisoclulsunt
juxtapuse peste intrarea reala de o alta scara
dimensionaladinspate.

59.
Vanbrugh.PalatulBleinheim,Oxfordshire

O mare parte din functia ornamentului este

retorica precum utilizarea pilastrilor baroci
pentru ritmare, si pilastrii degajati ai lui
VanbrughdelaintrareainBlenheim(59),care
suntofanfaraarhitecturala.Elementulretoric
care indeplineste si o functie structurala este
foarte rar in arhitectura moderna, desi Mies a
folosit retorica grinda de otel in I cu o
sigurantacarelarfacepeBerniniinvidios.

6. Adaptarea si limitarea altora: Elemntele

conventionale

Pescurt,contradictiiletrebuiesafieacceptate.*

O ordine valida adapteaza contradictiile

amanuntite ale unei realitatii complexe.
Detaliaza si impune in acelasi timp se
adapteaza la fel cum se impune. Astfel
admite control si spontaneitate ,
corectitudinesicomoditateimprovizatie
in interior. Tolereaza calificarile si
compromisurile. Nu exista legi fixe in
arhitectura,inacelastitimpnutotulvamerge
in cladiri sau in oras. Arhitectul trebuie sa
decida , si aceste subtile evaluari care sunt
printre principalele functii. El trebuie sa
determine ce trebuie sa fie facut ca sa
functionezesiceesteposibilaficompromiscu
,ceeacevamergeinauntru,cumsiunde.Elnu
ignora
sau
exclude
incosecventele
programuluisauordiniistructurii.
Am accentuat aspectul complexitatii si
contradictiei care creste mediul mai multe
decatprogramulcladirii.Acumosaaccentuez
complexitateasicontradictiacaredezvoltadin
program si reflecta complexitatile si
contradictiile mostenite ale locuirii. Este
evidentcainpracticaactualaceledouatrebuie
sa fie corelate. Contradictiile pot reprezenta
exceptionala incosecventa care modifica altfel
spus ordinea consecventa , sau ca ele
reprezintaincosecventeleordiniicaunintreg.
In primul caz , relatia intre incosecventa si
oridine accentueaza exceptiile circumstantiale
ale ordinii, sau particularitati alaturate cu
elementegeneralealeordinii.Aicitucladestio

*DavidJones,EpochandArtist,ChilmarkPress,
NewYowk,1959.

ordine dupa care o distrugi , dar o distrugi

primputereaeimaidegrabadecatprin
slabiciune.Am descris relatia ca contradictia
acomodarii. Relatia incosecventei inauntru in
intregime o consider o manifestatie a
dificultatii intregului , care l`am discutatat in
ultimulcapitol.
Mies se refera la o nevoia de a creea o
ordineinconfuziadisperataatimpuluinostru
. Dar Kahn a spus << prin ordine eu nu
inteleg dezordine>>. Ar trebui noi sa nu
rezistam confuziei deplangatoare?. Ar trebui
noi sa nu cautam sensul in complexitatea
contradictiei timpului nostru si sa intelegem
limitarile sistemului? Acestea, cred eu , sunt
doua justificari pentru a incalca ordinea:
recunoasterea varietatilor si confuziilor
inauntru si afara , in program si in mediul
inconjurator,intr`adevar,latoatenivelelede
experienta ; si limitarea ultima a tuturor
ordinilor concepute de om . Cand
circumstantele sfideaza ordinea, ordinea ar
trebuiaseindoisauasesparge:anomaliilesi
incertitudiniledauvaliditatearhitecturii.
Sensul poate fi intensificat intrerupand
ordinea, exceptia care confirma regula. O
cladire cu nici o,,imperfectiune nu poate
avea o parte perfecta, pentru ca contrastul
suportasensul.Unabildezacorddavitalitate
arhitecturii. Poti permite evenimente
neprevazutepestetot,darelenupotpersista
peste tot. Ordinea fara utilitate reprezinta
formalism , ordinea fara utilitate reprezinta ,
bineinteles haos. Ordinea trebuie sa existe
inainte de a fi intrerupta. Nici un artist nu
poate deprecia rolul ordinii ca un fel de a
vedea intregul relevant la propriile
caracteristici in context. Nu exista nici o arta
faraunsistemestemottoulluiLeCorbusier.
Intr`adevar o tendinta de a intrerupe
ordineapoatejustificaexagerareaei.Un

60.Sangallo.PalatulTarugi,Montepulciano(Italia)

1.
61.CaresiGianelli,ViaducteleProggettonesiPecoraVecchia,AutostradaSoarelui,BolognaFlorenta(Italia).Sectiune

Ininginerieestepodul(61)caredescrieviusi
formalism valid , sau un fel de arhitectura de
expres joaca exagerata pusa in ordine
hartie in contextul ei , compenseaza
deformarile , oportunitatile si exceptiile in
impotriva
imprejurarilor
incosecvente.
partile intamplatoare ale compozitiei , sau
Ordinea directa si geometrica a structurii de
pentruimpunerileviolenteincontradictii
sus deriva din sol , functii simple ale
juxtapuse. In arhitectura recenta Le Corbusier
vehiculelorconvertiteauneipalmeegaleintr
in the Villa Savoye , de ex., adapteaza
un anumit interval , este intrun contrast cu
exceptionalele incosecvente intamplatoare
exceptionalele adaptari ale structurii de jos
intr`un alt fel de ordine rigida si dominanta.
care prin deformare sistemul oportun al
DarAalto,incontrastcuLeCorbusier,separe
pilonilor alungiti adaptarea podului la
a creea ordinea chiar din inconsecvente , cum
terenulinegalalprapastieiravene.
O joaca a ordinii si a compromisurilor
poate fi vazut in The Cultural Center at
deasemeneasustineideearenovariicladirii,si
Wolfsburg. Un exemplu istoric ar putea
aevolutieiinplanificariiorasului.Intr`adevar,
probabil ilustra relatia ordinei cu exceptia.
schimbarea in programul cladirilor existente
Aplicarea arcelor si a pilonilor la Palazzo
este un fenomen valid si o sursa majora de
Tarugi (60) sustine impotriva impunerilor
contradictie pe care o suportam . Multe
subite si capricioase a geamurilor asimetrice.
compozitii
care
acumuleaza
exceptii
Ordinea exagerata , si de acolo unitatea
circumstantiale, ca si Palatul Tarugi , rezulta
exagerata,impreunacucatevacaracteristicide
dinrenovareacareintretineomentineexpresie
scara, sunt ceea ce fac monumentalitatea in
a intregului. Mare parte din bogatia scenei
palatul italian plus o parte din munca lui Le
urbane italiene la nivel ochiometric nivelul
Corbusier. Opozitiile intamplatoare in
ochiuluirezultadintraditiadeamodificasau
compozitia lor, sunt secretul tipului lor de
moderniza fiecare generatie de interioare
monumentalitateceeacenuestenicisimplu
comerciale , de exemplu, barurile evident
nici pompos. Totusi ordinea lui Aalto nu este
contemporary de fapt barurile elegante
chiar usor de inteles la prima vedere, implica
conteporane,localizateincadrelepalatelor
relatiisimilarecuordineasiimprejurarea.

vechi.Darordineaorginalaacladirilortrebuie
safieputernica.Omarepartedinconfuzienu
a reusit sa distruga spatial Marii Gari
Centrale,darintroducereaunuielementstrain
nuanteaza un suspect effect al cladirilor
moderne. Cladirile noastre trebuie sa
supravietuiascamasinidetigari.

Ma refer la unu din nivelel de ordine din

arhitectura acea ordine individuala care
estelegatadespecificulcladirilordincareface
parte. Dar exista conventie in arhitectura ,si
conventia poate fi o alta manifestatie a unei
exagerat de puternice ordini mai generala in
scop . Un architect ar trebui sa foloseasca
conventiasisaofacavie.Adicaelartrebuisa
foloseasca neconvetional convetia . Prin
conventie euma referatat la elementele cat si
lametodelecladirii.Elementeleconventionale
suntaceleacaresuntcomuneinmanufactura,
forma si utilitate . Nu ma refer sa produsele
sofisticate ale industriei de design , care sunt
de obicei frumoase dar la vasta acumulare de
standard , produse de design anonim
conectate cu arhitectura si constructia , si in
acelasi timp cu elementele comerciale care
sunt pozitiv banale sau vulgare in sinea lor si
suntdesasociatecuarhitectura.
Justificareaprincipalapentruelementele
honkytonk in ordinea arhiteturala este chiar
proprialorexistenta.Elesuntceeacenoiavem
.Arhitectiipotsaledeplangasausaincercesa
le ignore sau chiar sa incerce sa le desfinteze
dar ere nu vor disparea. Sau ele nu vor
disparea pentru mult timp deoarece arhitectii
nuauputereadealeinlocui(saunustiucum
saleinlocuiasca),sipentrucaacesteelemente
provenite din locuri comune adapteaza
nevoile existente pentru varietate si
comunicare. Cliseele vechi care implica atat
banalitatea cat si dezordinea vor fi in
continuarecontextualnoinoastrearhitecturii,
si arhitectura noastra noua va fi semnificativ
contextual pentru ele . Iau perspectiva
limitata , recunosc , dar perspectiva limitata,
pe care arhitectii au tendinta sa o deprecieze
este atat de importanta ca si perspectiva
visionara , pe care ei au avut tendinta de a o
glorifica dar nu au reusit. Planul pe termen

scurt , care combina intamplator noul cu

vechiul , trebuie sa insoteasca planul pe
termenlung.Arhitecturaesteevolutionarape
cat este si de revolutionara. Ca si o arta o sa
acumuleze ce este si ceea ce trebuie sa fie ,
imediatulsispeculativul.
Istoriciiauaratatcumarhitectiiinmijlocul
anilor 90 au avut tendinta sa ignore sau sa
respingadezvoltarileintehnologiecandaveau
legatura cu structura si metode ca si neavand
legaturacuarhitecturasinusuntdemnedeea.
Au substituit in favoarea Revilalismului
Gothic, Academic revivalism sau Handicraft
Movement . Proclamama noi azi tehnologia
avansata?Intimpceexcludemimediatul,vital
daca elementele vulgare care sunt comune
arhitecturii si imprejurimilor noastre?
Arhitectii ar trebui sa acepte metodele si
elementelepecareleau.Demulteoridaugres
cand incerca sa caute cu speranta noul; sa
caute tehnologiile, cu speranta ca sunt
avansate. Inovatiile tehnologice necesita
investitii in timp , indemanare si bani in
spatele talentului pe care il au arhitectii, cel
putin in acest tip de societate. Problema cu
arhitectiisecoluluialXIXleanueraaceeaca
ei au lasat inovatiile pe seama inginerilor, ci
faptul ca au ignorat revolutia tehnologica
dezvoltatadealtii.Arhitectiizilelornoastre,in
viziunea constrangatoare de a inventa noi
tehnologiiauneglijatobligativitatealordeafi
exeperti in controverse existentiale.
Arhitectul, desigur, este responsabil pentru
,,cumsideasemnea,,ceesteincladireasa,
dar rolul sau inovator este primar in ,, ce ;
experimentarea lui este limitata mai mult la
organizareaintregului,decatlatehnologiein
parti. Arhitectul selecteaza lafel de mult cat
sicreeza.

Acesteasunt motivele pragmatice pentru

folosirea controverselor in arhitectura, dar
sunt si justificari expresive de asemenea.
Indatorirea principala a arhitectilor este
organizareaunorparticonventionalegandite
in mod unic si introducerea judicioasa a
partilornoicandvechiulnuvafi.Psihologia
globala mentine acel context care cotribuie la
intelegera unei parti si schimbari de context
cauzeaza schimbari in inteles. Arhitectul, in
acest fel, gandeste organizarea partilor,
creeaza contexte cu inteles fara intreg. Daca
foloseste
conventionalul
in
mod
neconventional, daca organizeaza lucrurile
familiare in mod nefamiliar, el schimba
contextulsipoatesafoloseascafieclisee,casa
atinga efectul de proaspat. Lucrurile familiare
vazute intrun context nefamiliar a devenit
perceptibilcanoulafelcasivechi.
Arhitectura moderna a exploatat
elementele conventionale doar in moduri
limitate. Daca ei nu au respins in totalitate
aceasta ca absolut sau banal, ei au imbratisat
acestea ca ordine progresista industriala
simbolica.Dareiadeseaaufolositelemenele
comune cu un unic context intrun fel
necomun. Wright, de exemplu, aproape
intotdeaunaaangajatelementeunicesiforme
unice , care au reprezentat scopul personal si
inovator in arhitectura. Elemnte minore, ca si
echipamentele de Schlage, sau obiectele
sanitaredeKohler,pecaresiWrightaezitatsa
le foloseasca, percepute ca si compromisuri
nefericitefaraordineaparticularaacladirilor
lui,careesteconsistentintrunaltmod.
Gropius in lucrarile sale timpurii
angajeaza forme si elemente bazate pe un
vocabularindustrialconsistent.Elinacestfel
recunostea standardizarea si promova

estetica masina. Inspiratia pentru geamuri si

scariavenitdinfabricacurentadearhitectura
si aceste cladiri arata ca fabrici. Mai tarziu
Mies angajeaza elementele structurale in
arhitecturavernacularaindustrialaamericana
si de asemenea a lui Albert Kahn cu o ironie
inconstienta:membriieleganteistructurisunt
derivati din catalogul de manufacturiere ale
otelului standard; ei sunt exprimati ca
structura expusa , dar sunt ormanamente in
structura rezistenta la foc; si creeaza un
complex,spatiiinchisemaimultdecatsimple
spatii industriale pentru care au fost
proiectate.

incidente si situatii ale vietii comune ( la fel

cum)lucrurileobisnuitearputeafiprezentate
mintii in aspecte neobisnuite.( 30) Si Kenneth
Burke sa referit la ,,perspective prin
incongruente(31).Acestetehnici,careparde
baza pentru poeziile medii,au fost folosite azi
in alte medii . Pictorul Pop a dat intelesuri
necomune elementelor comune prin
schimbarea contextului sau prin cresterea
scarii.Ganditacasi,,implicareinrelativitatea
perceptiei si relativitatea intelesului.(32)
cliseele vechi in noua directie a primit noi
intelesuri care au abiguitate , ambele noi sau
vechi,banalsauintens.

Cel care a juxtapus obiectele gasite si

elemntele banale a fost Le Courbusier , ca si
scaunul Thonet, scaunul de ofiter,
radioatoareledefier,alteobiecteindustrialesi
formelesofisticatealearhitecturiisalefaranici
un sens ironic. Statuia secolului al XIXlea a
Sf. Maria fara geamuri pe peretele de est al
capelei din Ronchamp este o ramasita de la
bisericadealtadatacarearamascasemn.In
spatelevaloriisimbolice,reprezintaunobiect
banaldesculpturareaduslaviatadatoritanoii
situari. Bernard Maybeck este unicul arhitect
in timpurile noastre care angajeaza
combinatii contradictorii ale elementelor
industriale vernaculare si elemente stilistic
eclectice ( de exemplu, cadrul industrial cu
ornamentele gotice) in aceeasi caldire.
Folosind conventionalul intrun mod
neconventional este pe de alta parte aproape
necunoscutinarhitecturanoastrarecenta.

Valoarea acestor atat de contradictorii

intelesuri au fost recunoscute in ambele:
arhitectura evolutionara si revolutionara de
la colajul de fragmente ale arhitecturii post
romanice, asa numita arhitectura Spolium in
care coloanele si capitelurile sunt utilizate la
baza, bunaoara, la stilul Renasterii insusim
undevechiulvocabularRomanicClasicafost
implicatinnoicombinatii.SiJamesAckerman
a descris Michelangelo ca si ,, rara adoptand
un motiv( in arhitectura sa) fara saI dea o
nouaformasauunnouinteles.Incaelaretinut
invariabil particularitatile din modele antice
cu scopul sa forteze observarea lor sau sa
recolecteze sursa in timp ce foloseau
inovatiile(33).

Poetii, in conformitate cu Eliot, implica ,,

acesta alternatia perpetua dispretuita a
limbajului, cuvinte permanet juxtapuse in si
prin combinatii. (29 )Wordsworth a scris in
prefata sa la ,, Baladele lirice ale alegerii ,,

Conventiile ironice sunt irelevante atat

pentru cladirile individule cat si pentru oras.
Sunt recunoscute conditiile reale ale
arhitecturii noastre si statutul in cultura
noastra. Industria promoveaza descoperirile
electronice si cele industrial expresive, dar nu
si experimentele arhitecturale si guvernul
Federalasupusscaderii:transportulaerian,
comunicatiile si vasta interprindere de razboi,

asa cum o numesc ei , securitatea nationala,

maidegarba,supunereafortelor,infunctiede
intensificarea vietii. Arhitectii practicanti
trebuie sa admita asta. In termeni simplii ,
bugetul, tehnicile si programele pentru aceste
cladiri sunt relatioante cu anii 1866 decat cu
1966. Arhitectii trebuie sa accepte rolul lor
modestmaidegarbadecatsadistingaacestea
sisaristeceeacepoatefinumitexpresionism
electronic, care poate fi in paralel expresia
industriala a arhitecturii moderne. Arhitectul
carevaacceptarolulsaudedecombinatorale
cliseelorvechisemnificativebanaliativalide
innoicontextecasicontradictiaintresocietate
spre care isi directioneaza cele mai bune
eforuri, banii si modalitatea indirecta , o
adevarataconcernapentrurasturnareascarii
devalorialesocietatii.
Am facut referire la motivul pentru care
elementele honkytonk in arhitectura si
planimetriaoraselornoastresuntaicipentrua
stagna, in special in importanta viziune pe
termen scurt si de ce o asemenea soarta
trebuie acceptata. Pop Atr a demonstrat ca
aceste elemnte comune sunt foarte des sursa
principala a varietatii ocazioanale si
viataliatea oarselor noastre, si acesta nu e
banalitatea lor sau vulgariatea oraselor
noastre, a elemente care provoaca banalitatea
sau vulgariatea pe toata scena, dar mai
degarbarelationareacontextualaaspatiuluisi
ascarii.
Alta implicatie semnificativa din Pop Art
implica metoda de planificare a orasului.
Arhietectii si urbanistii care au acuzat
planificarea orasului ca fiind vulgara sau
banala promoveaza metode elaborate pentru
abolire sau pentru distingerea elementelor
honkytonky in peisajul existent, sau prin

excluderea acestora din vocabularul noului

oras. Dar ei au gresit la scara larga pentru a
mari sau pentru a asigura substitutiapentru
scena existenta, pentru ca ei vroiau sa atinga
imposibilul. Incercand prea mult ei au etalat
impotenta si au riscat influenta continua ca si
presupusi experti. Nau putut arhitectii si
urbanistii , prin neglijente ajustari ale
elemntelor conventionale ale planului
suprafetei orasului, existente sau posedate,sa
produca efecte semnificative? Prin modificare
sauadugaredeelementeconventionalelastil
sau prin alte elemente conventionale, ei pot
contorsiona contextul , avantajul maxim are
efectprinintelegereaminima.Eipotsanefaca
savedemacelasilucruindiferitemodalitati.
In final standardizarea ca si conventia
poate fi o alta manifestare a unei ordini
puternice . Dar spre deosebire de conventie a
fost acceptata in arhitectura moderna ca un
product binefecator al tehnologiei , totusi
inspaimantatoare din cauza dominatiei
potentiale si a brutalitatii. Dar nu este
standardizarea cea care fara adaptarile
inconjuratoare si fara un folosire creative a
contextului care a fost temuta mai mult decat
standardizareainsine?Acesteideideordinesi
circumstanta , conventie si context al
angajarii
standardizarii
intr`un
fel
nestadardizat aplica la problema noastra
continuadestandardizareinmaimultefeluri.
GiedionascrisluiAalto,,unicacombinatiede
standardizare cu irationalitate asa incat
standardizareanumaiestestapanciservitor
.EuprefersamagandesclaartaluiAaltomai
degraba contradictorie decat irationala o
arta
plina
de
recunoastere
pentru
circumstantial si contextual si pentru
inevitabilelelimitealeordiniiinstandardizare.

7.ContradictiiAdaptate

Fatadele vilelor napolitane din a doua

jumatate a secolului al 18 lea exprima doua
lucruri ,sau doua manifestatii de contradictii.
In vila Pignatelli mulajele devin cursuri de
ferestre.Invillaplombaferestrelecaresuntin
dezacord cu sistemul si punctele panourilor
exterioare sunt positionate in functie de
nevoile interiorului. Mulajele in prima vila se
dapteaza usor la functiile lor contradictorii.
Ferestrele celei de`a doua vile se ciocnesc
violent cu configuratia panourilor si ritmul
pilonilor: ordinea interioara si exterioara sunt
intro
relatie
contradictorie
necompromitatoare.
In prima fatada contradictia este adaptata de
acomodareasicompromitereaelementelor,in
a doua fatada contradictia este juxtapusa
folosind contraste impozante la elementele
adiacente.Contradictiaadaptataestetoleranta
si pliabila . Admite improvizatii . Implica
dezintegrareaprototipuluisiseterminain
aproximatie si calificare. Pe de alta parte ,
contradictia juxtapune neindoirea ei. Contine
contraste
violente
si
opozitii
necompromitatoare . Contradictia a adaptat
finalulintr`unintregcareesteprobabilimpur.
Contradictia juxtapune finalul intr`un intreg
careesteprobabilnerezolvat.
Acestetipuridecontradictieaparinmunca
lui Le Corbusier . Contrastele in planurile la
villa Savoye(5) si Asamblarea Cladirii in
Chandigarh (64) corespunde cu acele elevatii
in Villa Pignatelii si Villa Palomba. In Villa
Savoye positia unor columne in sistemul
rectangularajusteazausorlaacomodareaunor
nevoispatialeparticulare.ocolumnaeste

62.ResedintaPignatelli,SanGiorgiodin
Cremano(Italia).Elevatie

63.ResedintaPalombadinTorredelGreco
(Italia).Elevatie

64.LeCorbusier.Grupdeconstructii,
Chandigarh(India).Plan

65.LeCorbusier.Grupdeconstructii,
Chandigarh(India).Sectiune

66.Peruzzi.PalatulMassimi,Roma

Casa,Domegge(Italia)
67.

mutate si una este extrasa. In asamblarea

cladirii deasemenea axele columnelor
deasemenea ajusteaza la exceptionalele forme
plastice ale asamblarii spatiului , in
juxtapositia spatiului in sine si a dispunerii ,
ele nu se adapteaza juxtapositia este
violenta si necompromitatoare nu numai in
plan dar si in sectione , unde apare violent in
dispunereaaxelor(65).
Kahn a spus : este rolul designului sa se
ajusteze imprejurarilor. Planurile interiorul
rectangular al Palatului Palladi sunt frecvent
deformateinconfiguratiinonrectangularepta
ajusta la paternal strazii Vicenza. Tensiunile
rezultante dau o vitalitate cladirii neaparente
in partile lor ideale illustrate in Quattro Libri.
InpalatulMassimiacurbamaidegrabadecat
odeformareaunghiuluiacomodeazainfatada
decatrestrada,careestedeasemeneacurbata
inaintedeafischimbatainsecolulal19lea.

In acoperisul tipic nevoia de adaptare la

spatiallocuitintreunghiulesentialal

68.BasilicaSteMadeleine,Vzelay(Franta)

69.Kahn.Centrucomunitar(evreiesc),Trenton(SUA).Plan

70.Lutyens.CasadeoaspetiTheSalutation,Sandwich(MareaBritanie)

71.MountVernon,districtulFairfax,Virginia(SUA)

acoperisului determina functiile structuri

rezultate in o elocventa deformare a
conceptului original. Aceste exemple sunt
distinctibile fata de deformarile expresioniste
ale Rococoului sau ale expresionismului
germanundedezordineanuesteincontrastcu
ordinea.
Inafaradedezordineacirscumstantiala,sunt
alea tehnici de adaptare. Sistemul oportun
este un element in toata arhitectura anonima
care este dependenta de puternica ordine
conventionala. Este folosita sa sa ajusteze
ordinea cirumstantelor are sunt contradictorii
cu ea : asemenea circumstante sunt foarte des
topografice. Consola casei Domegge (67) este
un instrument care transmite de la fatada
simetrica la frontonul simetric si in acelasi
timp ajusteaza proeminenta asimetrica din
partea dreapta. O joaca a ordinii si a
imprejurarii este, de fapt , o caracteristica a
arhitecturiiitalienecareesteindrazneata

contradictoriu
tuturor
monumentelor
oportune. Ornamental pus in centrul unui
portal la Vezely , intrerupe axele altarului.
Acesta este un truc inventiv facut la
intamplare. Grinzile unice ale lui Kahn peste
imensa travee a gimnaziului in proiectul
pentru the Trenton Community Center sunt
exceptionale moduri de a sustine constistenta
domurilorlaacoperis.Elesuntmanifestatein
plan de plinul in columnele care le suporta.
Munca lui Lutyen abuzeaza in moduri de
construire:impartirealaoparteacaseinumite
The Salutation in Sandwich este un mod
opportunistcareestespatial.Prinintroducerea
iluminarii naturale la scarile centrale , se
spargeordinea,ceeacesurprindeinpurismul
classic al caselor.(In cateva din picturile lui
Jasper John procedeul e similar facut explicit
prinsagetisinotatii).

72.

McKim,MeadsiWhite.CasaLowHouse,Bristol,RhodeIsland(SUA)

73.Richardson.CasaAdams,WashingtonD.C.(SUA)

Le Corbusier este astazi maestrul unei

eventualeexceptii,altatehnicadeadaptare.El
intrerupeordineadeschiderilorinpodeauade
la Vila Savoye (5) mutand o columna si
extragand o alta, cum am aratat , ca sa
adapteze circumstantele exceptionale care
implica spatiu si circulatie . In acest elocvent
compromis Le Corbusier, face dominanta
regularitatea unei compozitii mai vioaie
.Locatia exceptionala ale ferestrelor , ca si
exceptia la columne , de obicei produce o
simetriealterata.Deexemplu,ferestreledela
Mount Vernon (71) nu urmareste un exact
simetric.Dimpotriva,modelulferestreloreste
rezultatul unei renovatii anterioare , si
intrerupedominantaordinealepedimentului
central si ale aripilor simetrice. In McKim ,
Mead and White`s Low House (72) pozitia
exceptionala si indrazneata a ferestrelor in
fatadadenordcontraziceconsistentasimetrica
a ordinii in forma exterioara care admite
complexitati circumstantiale ale programului
domestic.Relatiaferestrelorestefoatesubtila
in H.H. Richardson house pentru Henry
Adams in Washington (73)
reflecta
circumstanteleparticularealefunctiilorprivate
dinauntru, totusi mentin regularitatea si
simetria ceruta de functia publica a unui
edificiumonunemtalinLafayetteSquare.Aici
compromisulsubtildintreordinesi

74.MiesvanderRohesiJohnson.CladireaSeagram,New
York(SUA)

75. Kahn.Proiectulpentruocladiredebirouri,Philadelphia(SUA)

76.Aalto.Blocdelocuinte,Bremen(Germania).Plan

LeCorbusier.Blocdelocuinte,Marsilia(Franta).Plan
77.

78.Aalto.Centrucultural,Wolfsburg(Germania).Plan

79.Kahn.ProiectulCaseiGoldenberg

(Rydal,Pennsylvania).Plan

80.MiesvanderRohe.Proiectulunuitribunal.Plan

circumstanae, afara si inauntru, si functiunile

private si publice,au produs ritmuri ambigue
sitensiunivibrantepefatada.

Deschiderile variate din Palazzo

Tarugi (60), exceptionale in forma si pozitie,
rup ordinea dominanta a pilastrilor din
exterior n maniera tipic italieneasca. Lewis
Mumford,intrunseminarlaUniversitateadin
Pennsylvania in 1963, compara pozitia
exceptionalaaferestrelordelafatadasudicala
Palatul Dogilor cu fatada cu ferestre a
ambasadei americane din London, de Eero
Saarinen.Ritmurileconsistente,dominante,de
la cladirea ambasadei tind sa nege
complexitatilecircumstantialealeprogramului
saumodernsisaexprimepuritateaseacaunei
birocratiicivice.Aripacapelei,delaVersailles,
este o exceptie bogata in evenimente dincolo
de scara coloanelor sau a ferestrelor. Prin
pozitia, forma si inaltimea sa, completeaza cu
o anumita vitalitate ordinea simetrica
dominanta a intregului, o vitalitate ce lipseste
de la Caserta, de exemplu, unde ordinea
exterioara a enormului si complexului palat
esteintrutotulconsistenta.
In arhitectura moderna am operat prea mult
timp sub restrictiile unei forme rectangulare
rigidecareartrebuisacreascadinnecesitatile
tehnice ale cadrului si ale peretilor cortina
produsi in masa . In contrast Mies and
Johnson`s Seagram Building (74) impreuna cu
proiectuluiluiKahnpentruunturndebirouri
in Philadelphia (75) poate fi vazut ca Mies si
Johnson resping toate contradictiile diagonale
in favoarea unei expresii de cadru rectilinear.
Kahn a spus la un moment dat ca Seagram
Buildingeracaofemeiefrumoasacucorseturi

Wright.CasaKaufmann(Fallingwater),BearRun,Pennsylvania(SUA)
81.

82.Wright.CasaKaufmann(Fallingwater),BearRun,Pennsylvania(SUA).
Plan

LeCorbusier.ResedintaSavoyedelaPoissy(Franta)
83.

84.LeCorbusier.ResedintaSavoyedelaPoissy(Franta)

85.Wright.CasaKaufmann(Fallingwater),BearRun,Pennsylvania(SUA)

ascunse . Kahn , in contrast, exprima

pritaorele contra vantului dar expresia unor
asemnea elemnte verticale ca si ascensoare si
mai mult decat atat spatii pentru oameni. n
multe lucrri ale lui Le Corbusier sau Aalto,
totui, un echilibru, sau o tensiune poate este
obinutntrerectilinitateatehnicilorstandard,
i a diagonalei ce exprim circumstane
excepionale.napartamentulsudinBremen
(76), Aalto a luat ordinea rectangular a
unitii de locuit a lui Le Corbusier, care
constituie planeele apartamentelor sale
zgrienori (77), i lea distorsionat n
diagonale pentru a orienta unitatea de locuit
nspresudpentruluminipanoram.Scrile
izonele decirculaienspre nord rmn stric
rectilinii n plan. Chiar i n cele mai extreme
uniti o rectiliniaritate esenial i o
regularitate a spaiului sunt meninute. Iar n
Centrul Cultural al lui Aalto de la Wolfsburg
(78), configuraia rectangular a ntregii
compoziii este cu greu meninut pe msur
ceorganizeazformelediagonalenecesareaale
auditoriilor.

Acesta este diferit de proiectul casei

Goldenberg al lui Kahn, unde diagonala
excepional este n parte un element al
tiparuluistructuralinpartespaial,pentrua
face o serie de spaii ce nconjoar colurile
cldiriicontinuu,maidegrabdectolaturce
onfoarpecealalta.

Mies nu permite nimic s interfereze

cu consistena/consecvena ordinii sale, a
punctului, dreptei i a planului pavilioanelor
sale ntotdeauna complete. Dac Wright
camufleazexcepiilesalecircumstaiale,Mies
le exclude: mai puin e mai mult. Din 1940
Mies nu a folosit nici o diagonal

circumstanial, i n seria sa de proiecte de

case din anii 1930 (80), diagonala este o
funciune a planului liber mai degbrab ca o
condiie a circumstaialului. Deoarece
diagonala este dominant mai degrab dect
excepie i foarte lejer coninut n rama sa
rectangular, exist puin tensiune ntre
diagonale i dreptunghiuri. Corzile diagonale
alegrinzilorncldirilecudeschiderimariale
lui Mies, nu sunt, bineneles, excepii
circumstaniale.

In vila Savoye , din nou , diagonala

exceptionala a rampei este clar oportuna in
sectiune si elevatie (12) si ii permite lui Le
Corbusier sa creeze o puternica opozitie la
ordinea stalpilor si a anvelopei. Atitudinea
este in contrast mare cu ceea a lui Wright , a
carui insistenta pe continuitate orizontala la
costul a tot altceva este bine cunoscuta. Chiar
si in neobisnuita scara expusa la Fallingwater
Wright(81)inlaturatoatadiagonalele:nuexista
nici o sustinere, doar planurile orizontale si
linileverticalealecapetelordeundescaraeste
atarnata. Similar , in interior (82)Wright
ascundescarileintrepereti(cumfacevirtualin
toatecaselesale),intimpceLeCorbusieriese
inevidentacudiagonaleleexprimateinrampa
sidiagonalelecontinuealescariispirala(5.83).
Am vazut deja cum Le Corbusier adapteaza
arhitectura intima la exceptionalele nevoi ale
automobilelorinVilaSavoye(84).Darordinea
lui Wright nu permite inconstitente : podul
este perpendicular si analog ordinei casei iar
linia curba a automobilelor nu este
recunoscuta. Soseaua este ca o cararea in
padure punctata in plan. Intoarcerea masinii
esteneprevazuta.

Diagonala , cand este sugerata de

circumstantele interioare sau exterioare este
rardiscordanta.Seascundeinordinesaualtfel
dominacompozitiacamotiv.InVigoSchmidt
House project diagonala devine parte al
intregului modul triangular. In David Wright
House toata cladirea devine o rampa
diagonala. In Guggenheim Museum , unde
diagonala spirala este ordinea dominant
motivala intrun program mai complex,
forma perpendicular rectangulara exprima
imprejurari exceptionale. Inauntru ordinea
verticalaastructuriisiparticularitatialecladiri
contin toalete este dispusa in asa fel incat sa
ofereomasurastabilapentrurampaspiralata.
Aalto atunci , adapteaza ordinea la
exceptia circumstantiala simbolizata de
diagonala.AsafacesiKahninexempleledate,
totusi in schemele anterioare pentru capitol la
Daccaoextremarigiditatepredomina,inciuda
marimi imense si a complexitatii proiectului.
Le
Corbusier
juxtapune
diagonala
exceptionala.Miesoexclude.Wrightascunde
sau preda intreaga lui ordine ei : exceptia
devineregula.
Aceste idei sunt aplicabile designului si
perceptiei oraselor, care au programe mai
complexe si mai extinse, bineinteles decat
cladirile individuale Ordinea consistenta si
spatialaapieteiS.Marco,deexemplunueste
fara violentele sale contradicitii in scara , ritm
si texturi , fara sa mentionam varietatea
inaltimilor
si
stilurilor
cladirilor
inconjuratoare. Nu este acolo o validitate
similaracuvitalitateadinTimesSquare(87)in
care neajunsurile cladirilor sunt continute in
consistenta ordine a spatiului in sine? Se pare
casoartanoastraacumtrebuieintampinataori

cunesfarsiteneajunsurialeluiroadtowncare
este haotic ,( daca in Gods Own Junkyard
Peter Blake a ales exemple de la marginea
drumului pentru catrea sa unde ce,,raul;;cel
mai extreme e punctat, cel putin a invocat
banalitateaarhitecturiimarginale,vrand,ironi,
safieputernica).Separeca,credintanoastraa
avutdeafacecuinconstienta,,roadtown(88),
care este haos sau cu infinita consistenta a lui
Levittowncareesteplictisitoare.Inroadtownl
avemofalsacomplexitate;inLevittownofalsa
simplitate. Un lucru e clar dintr`o asemenea
consistenta falsa orasele reale nu o sa creasca
niciodata. Orasele , ca arhitectura sunt
complexesicontradictorii.

86.PiataSanMarco,Venetia(Italia)

87.PiataTimesSquare,NewYork(SUA)

88.Autostrada,S.UA.

89.Caseinsiruite,S.U.A.

8.Contradictii

Grupul merge mai departe, dar a

deviatputindincaleadreapta,pentruaarunca
oprivirescurtaramasitelortempluluiluiMarte
Ultor, in care sau stabilit niste maicute. La
mica distanta, au trecut pe langa porticul
templului Minervei, cu o arhitectura bogata si
frumoasa, dar distrusa de trecerea timpului si
farmitatadeviolenta,pelangafaptulcaestepe
jumatate ingropata in pamant, pamant care se
ridica peste Roma moarta ca si un val de
inundatie. In interiorul acestui edificiu, exista
acum o brutarie, cu o intrare pe lateral; dar
pretutindeni,ramsitelegradoriisidivinitatiiau
fosttransformatedatoritanecesitatiloractuale.
Daca
,,contradictii
adaptate
corespund la un fel de manusa
tratamentului , ..contradictii juxtapuse invoca
socul tratarii. Vila Pignatelli(62_ adopta
variatii,VilaPalomba(63)juxtapunecontraste:
interrelatiile contradictorii au devenit in
ritmuri disconcordante,directiisiin specialin
ceea ce pot numi imprejurimi impozanta
anumitorelemnte.

LeCorbusieraduceunrarexemplude
contradictii juxtapuse odata cu Cladirea
Millowner din Ahmedabad. Privind dinspre
sud textura repetitiva a brinsesoleil invoca
ritmuri care sunt intrerupte violent de golul
intrarii, de rampa si scari. Aceste din urma
elemente, consistand din diagonale care
variaza,creazaadiacenteviolentedinlateralsi
superadiacente violente din fata, in relatie cu
formele statice si rectangulare ale diviziunilor
formei de cutie. Juxtapunerea diagonalelor cu
perpendicularele creaza totodata directii
contradictorii;intalnirearampeisiscariloreste
putinatenuatadecatregolulimensside

90.LeCorbusier,CladireaMillowners,Ahmedabad

91. Furness, CasaClearing,Philadelphia

modificarea ritmului elementelor fatadei.

Aceste impresii contradictorii sunt intarite
odata ce te apropii si intrii in cladire.
Adiacentele si superadiacentele marimilor,
directiilor si functiilor contrastante fac ca
aceastacladiresafieunexempluinminiatura
a arhitecturii viaductale a lui Kahn. Palatul
celor doua Asimilari din Chandigarh(65)
incaperea conica este blocata in gridul
rectangularesteoreprezentaretridimensionala
asuperadiacenteidemanierafoarteviolenta.

Fatadastraziiunuioraspoateprezenta
o contradictie juxtapusa care este in esenta pe
doar 2 dimensiuni. Casa Clearing (91) a lui
FrankFurness,acumdemolatacasimultedin
lucrarile lui cele mai bune din Philadelphia,
continea o multime de presiuni violente pe o
structura rigida. Segmentul de arc, blocat de
turnul scufundat care, la randul lui, imparte
fatada in doua parti contradictorii, si
adiacenteleviolentededraptunghiuri,patrate,
lunete si diagonale de marimi contrastante,
compunocladirecareparesafiesustinutade
cladirea vecina: pare o poveste nebuna despre
un castel in oras. Toate aceste relatii de
structura si textura contrazic limitatiile severe
asociate cu fatada, linia stradala si casele
altaturate.

Fatada rectangulara a Paadel Popolo

din Ascoli Picenzo(92) ilustreza contradictia
juxtapusa care provine de la renovari repetate
decat de la un singur arhitect. Aceasta fatada
este plina de adicentele si superadiacentele a
arcadelorinchise,geamurimicisimari,ceasuri,
balcoanesiintrarileinmagazine.Toateacestea
producritmuriintreruptesireflectadualitatile
contradictorii ale publicului si privatului,
marimi ordonate si circumstantiale. Aripile
neclintitesitexturileliniarealeButterfieldsAll

92. PalatuldelPopolo,AscoliPiceno

93. Butterfield,Bisericatuturoesf.,str.Margaretelor,Londra

94. Michelangelo,Fadadaposterioada,PalatulFernese,Roma

Saints Church, Margaret Street, Londra(93),

provoaca o dualitate cand se intalnesc.
Independentarelativaformelorcomponentelor,
inciudafaptuluicasuntatatdeapropiate,este
cel mai relevant exemplu de contradictii
juxtapuse ca o forma distincta de contradictie
adaptata.

Estetexturamanneristcareseciocneste
in aceasi maniera ca si cand detaliul vecin
precis a ordinelor clasice intro fatada
renascentista. Dar logia lui Michelangelo in
centruletajuluisuperioralfatadeiposterioarea
PalazzoFarneseinrelatiecuperetiadiacentiei
reflecta un mod mai ambiguu de
contradictie(94).
Elementele
centrale
exceptionale
de
la
etajul
de
dedesubtpilastri,arcesiarhitravealeGiacomo
della Portas variaza doar putin in ritmul si
delocinmarime,sitranzitiadelageamultipic
de pe fiecare parte la cele mijlocii este
consistent in detalii si marime. Deschiderile
logiei lui Michelnagelo desupra contrasteaza
violent in marime si ritm cu elementele tipice
depelaterallafelsiinelevatiileetajelorpecare
le implica. Pilastri, si datorita elevatiei lor si
inaltimii, intrerup friza dedesubtul cornisei; si
cornisa in sine se retrage in loc sa avanseze
pentru a potrivi proiectiilor si indraznelii
elementelor de sub ea. Marimea cornisei este
mairedusadatoritaritmuluigrabitacapurilor
delei,daracestesculpturisuntidenticecucele
de pe cealalta cornisa. Combinatii similar de
ambiguue a unor contradictii juxtapuse si
adaptate,aparinlocuriledintrenise.

LaCapelaMedicidinSanLorenzoalui
Michelangelo(95), marimea ornamentelor de
marmuraaproape cu cea a unor piese de
mobilierdintre pilastri uriasi, creaza un
contrast.Ordineleclasiceproducunalttipde

95. Michelangelo,CapelaMedici,SanLorenzo,Florenta

96. Jefferson,UniversitateadinVirginia,Charlottesville

97.CatedralaGranada

98.CatedralaFoligno

99. Vanbrugh,Eastbury,Dorset,elevatie

100. Johns,TreiSteaguri,1958

101. BisericaSfinteiScripturi,Ierusalim,plan

102.PeabodysiStreams,CasaNeagra(Kragsyde),

ManchesterbySea,Mass.

adiacenta contrastanta cand ordinele gigantice

sunt juxtapuse pe ordinele minuscule si
proportiaeconstantanetinandcontdemarime.
Combinatiile de coloane a lui Fefferson la
UniversitateaVirginia(96)contrazicmaximaca
fiecare dimensiune necestia propria structura.
Dar juxtapunerae de elemente care
contrasteaza in marime si totodata
proportionale ca forma, ca si piramidele din
Ghiza , caracterizeaza o tehnica de
monumentalizare. In fatada catedralei de la
Granada(97) si Foligno (98) adiacentele de
cercuri, semicercuri triunghiuri ce variaza in
marime, in deschideri si frontoane, si la
Eastbury (99) deschiderile gigantice ale lui
Vanbrugh, proportionate similar cu ferestrele
arcuite peste care sunt suprapuse, creaza o
tensiune ciudata nu ca si ceea exploatata la
picturile lui Jasper John ale steagurilor
suprapuse(100).Casadeoaspeticareaexistat
inspatelecasowaluiMcKim,eadandWhitea
fost o imitatie in miniatura a casei in forma
generaladistinctiva.

Lasand deoparte aceste adiacente

violenteexistacontrastededirectiiaintregului.
Biserica Holy Sepulchre din Ierusalim, mult
renovata, si centrul cultural Aalto din
Wolfsburg(78),prerenovat,casazicasa,contin
pereti si serii de coloane cu directii
contradictorii de intensitati egale. Aripile si
proiectiile casei Shingle Style denumita
Kragsyde in Manchesterbythesea(102) sunt
putin continute in interiorul preimetrului
dominant,darincludomultiplitatededirectii,
inspecialelevatii.

Directii juxtapuse creaza complexitati

sicontradictiiritmice.Figura103ilustreazaun
scaun in Caserta care contine ritmuri liniare
curbesirectangularecontrastandviolent.Lao

alta scara, interiorul Auditoriului (104) lui

AdlersiSullivanarecurbejuxtapusesidiverse
repetatii. In ceva arhitectura anonima italiana
contraste adiacente a unor arcade contin
ritmuricontrapunctice.

Superadiacentele sunt inclusive decat

exclusive. Poate lega elemente contrastante;
poate contine elemente contradictorii intrun
intreg; si poate lasa loc interpretarii deoarece
implica schimbari de contextvazand lucruri
familiare intrun fel nefamiliar dintrun punct
de vedere neasteptat. Superadiacentele pot fi
considerate o variatie de ideei exprimate in
cubism si in arhitectura moderna ortodoxa,
careimplicautransparenta.Daresteincontrast
fatadeinterpretareaperpendicularaaspatiului
si formelor caracteristice lucrarilor lui Wright.
Superadiacentele pot rezulta intro bogatie
realainopozitiecubogatiadefatadacareeste
deobicei
arhitectura,,
serena(linistita).
Manifestarile ei, dupa cum vom vedea, sunt
atat de diverse cat sunt pereti suprapusi a lui
Bramante in Curtea Belvedere a palatului
Vatican (106) si ruinele lui Kahn
ruine...impachetate in jurul cladirilor.
InstitutuldeStudiiBiologicealuiSalk(107).

Superadiacenta poate exista intre

elemente distante, cum ar fi propilonul
dinaintea unui templu grec care incadreaza
compozitia si leaga antetul de fundal.
Asemenea superimpozitii se schimba cand
cineva se misca prin spatiul respectiv.
Superantele pot sa apara unde elementele
superimpozane ating inloc sa corelezevizual.
Aceasta e metoda in arhitectura Gotica si
Renastere.Peretiinavei aicatedralelorgotice
contin arcade de ordine si marimi diferite.
Manere si nervuri, directia dungilor, si arcele
carecompunacestearcadepenetreazasisunt

103.
Scaunstilimperial,PalatulReale,Caserta

104. AdlersiSullivan,CladireaAuditoriului,Chicago

105. Arhitecturaitalianaanonima

superimpozateunapestecealalta.LaCatedrala
Glouceste (108) supraadiacenta este o in
marime si directie: contrafort diagonal enorm
traverseaza planul delicat ar ordinelor
arcadelor in peretele transept. Toate fatadele
manieriste si boroce implica superadiacente si
interpretaripeacealsnivel.Ordinegiganticein
relatiecuordineminoreexprimacontradictiiin
marime in aceasi cladire, si seriile de pilastrii
superimpozanti in arhitectura baroca implica
adancimespatialaintrunpereteplat.

Superimpozitiilesculpturaleleportiisi
porticului lui Vignola la pavilionul din
Bomarzo (17)si pilastri amputati ai fatadei
frontaleaibisericiiBelendinCuzcosuntpoate
solecisme intrigante, dar superadiacentele
complexeinfatadadelaTomar(109)compun
un perete care contine spatii in interiorul
lui.Multiplele starturi de coloaneangajate si
retrase, mici si mari, direct si indirect
superimpozantesiprofunzimeadeschiderilor,
arhitravelor si balustradelor orizontaleze si
diagonale superimpozante creaza contraste si
contradictii in marime,directie si forma. Ele
creaza un perete care sa contina spatii in
interiorul lui. voi intoarce la asemenea la
acestea in capitolul urmator care dezbate
diferenteledintreinteriorsiexterior.

Diversele elemente structurale care

inconjoaramareapoartadinPortaPia(110,111)
sunt superimpozante de la ornamente pana la
structura.Adunaintrunlocsuperadiacenteun
fel de ornament care este despre structura.
Marginile vulnerabile a deschiderii sunt
protejate de or Pilastri superimpozanti ai
taieturii care definesc mai departe marginile
usii si suportului, impreuna cu grinzile rulate
de deasupra, greoiul complex de pediment.
Aceastaimportantadeschidereesteasade

106. Bramante,CurteaBelvedere,Vatican,Roma

107.Kahn,proiectpt.Casadesedinte,InstitutulSalk,
pentrustudiibiologice,LaJolia,plan

108. CatedralaGloucester

evidenta de catre juxtapunerile peretelui de

rezistenta. Pedimentul diagonal protejeaza
blocul rectangular de inscriptii si segmentul
inversalsculpturiighirlandacare,larandulei,
joaca impotriva curbei arcului semicircular.
Arcul este capul unei serii de elemente
structurale asezate una peste alta, care includ
buiandruglulorizontal,carelarandullui,pune
inevidentaarculplat,careesteocontinuarea
ordinii rustice. Cheia de bolta exagerata este
superimpozatapearculplat,buiandrugul.

Inrelatialorcomplexaacesteelemente
sunt si structurale si ornamentale. In egala
combinatiedeorizontale,verticale,diagonalesi
curbe;elecorespundrameidinjurulgeamului
ochi de taur violent superimpozant a cladiri
cutie Merchants National Bank in Grinnell
(112),Iowa.

In proiectul lui Lutyens pentru

catedrala din Liverpool (113) geamurile mici
imprastiate ca niste puncte negre se impun
printro textura independenta fata de formele
monumentale ale cladirii intregi. Textura
pliantaamicilorferestreacomodeazaariilede
serviciunecesarepentruintretinereacladiriisi
creaza cara umana care contrasteaza cu
monumentaliteatea rigida a cladirii. In
Philadelphia textura stradala grilata este
superimpozatainurmabulevardelordiagonale
care rezulta si care corespund cu caile de
circulatie principale care duc din centru catre
orasele invecinate. Aceste jusxtapuneri creaza
zoneunice,reziduale,triunghiularecarecontin
deobicei cladiri in forme diferite decat cele
normale,caredauorasuluivarietatesicalitate.
Pietele din Manhattan formate de catre
intersectiileunicedintreBroadwaydeexemplu
Madison, Union, SquaresTime au devenit
evenimentefiecarecucaracteruleilui

109. Arruda,ConvertofChrist,Tomar,Portugalia

110.Michelangelo,PortaPia,Roma

111.Michelangelo,PortaPia,Roma

112.Sullivan,BancaNationaladinMerchant,Grinnell,Iowa

113.Lutyens,prioectpentruCatedraladinLiverpool,macheta

individual, care a adaugat vitalitate tensiune

tramei stradale generale a orasului.
Contradictia inevitabila a sinelor de tren
diagonaleintramatipicaamericanaaoraselor
implica scara contrastanta a intregii regiuni.
Secolul al XIXlea in America ,,elevata a fost
juxtapusainlegaturacustrazileanticipandun
orasmultietajatcasiplanurilepentruBerlina
luiSigmonddin1958(114)careapropusorasul
multietajat pe o larga scara , circulatii
suspendatedesupratraficuluilocal.Inacestfel
de superimpunere gradul de separare se
intinde deasupra schimbarii, aproape
accidentalsuperimpuneriledeforme,caresunt
foarteseparateinspatiusiinterpretarealorin
caelasi plan. Superadiacentele la acest grad
intermediar sunt in stransa legatura dar nu se
ating,casiconfiguratiauneigarnitureseparate.
Sisuntrareinarhitecturamoderna.

Arcadele romane l a catedrala lui

Lucca(115), interiorul corului de la Notre
Dame, Paris(117), galeriile renascentiste de la
Chambord(118), sau colonatele exterioare de
laetajuldoiacaseiBattlo(119)aluiGaudi,sau
coloanele galeriei din casa Guell(120), sunt
toate desemnate si superimpozante cu texturi
degeamuricontrastante.Scaramare,publica,si
ordinulrigiddelaexteriorcontrasteazavioicu
scara privata care este necesara interiorul ei.
Acest joc de straturi de deschideri este
cateodata disconcordant in ritm si scara:
giganticul arc a lui Vanbrugh de la Eastbury
(99)siForestryBuildinglaE.U.RdinRoma(112)
a lui Armado Brazini ilustreaza acelas tip de
superadiacentalaperetiinteriorisiexteriori.La
intrarea la Vanbrough, fatada pentru curtea
bucatariei la Blenheim(1959), a eliberat stalpii
care fragmentau marea deschidere si sunt
superimpozantidisconcordantfatademodelul

114. Sigmond,planulorasuluiBerlin,1958

115.CatedralaLucca

116.Caseinsiruite,S.U.A.

117. NotreDame,Paris

118. Nepveu,Chateau,Chambord

119.Gaudi,CasaBattlo,Barcelona

120.Gaudi,CasaGuell,Barcelona

din spate .Acelasi lucru se intampla la eaton

Delaval(112), unde coloanele neangajate
blocheazauneledintreferestre.FatadadelaSt.
Maclou, Rouen, (123) este compusa din
elemente diagonale puse in straturi diferite in
functie desi analoage in forma. Juxtapozitiile
suntrelativeseparateincomparatiecufatadele
de la Il Redentore,(51) a carui diagonale
ambigue superimpozante sunt pedimente
intrerupte si contrafortuite expuse in acelasi
timp.

Alte cladiri contin superadiacente

similare la interior luand forma unor
captuseala articulate sau separate. In corul
Wieskirche colonadele, care sunt paralele
peretilor, fac schimbari ritmice juxtapuse
asuprapilastrilorsideschiderilorferestrelorin
pereti. Arcul interior Soane de la Insolvent
Debtors Court, Londra (125) ,creaza o
superadiacenta
contradictorie
asupra
ferestrelor peretelui imediat duap el. In
arhitectura
moderna
juxtapunerile
contradictorii a scarii care implica elemente
adiacente sunt si mai rare decat
superadiacentele. O asemenea manipulare a
scariiestevazutaincolajulaccidentalalcapuli
lui Constantine si jaluzelele din curtea
Muzeului Capitolone(126). Deobicei aceste
contraste in scara nu apar in arhitectura in
zilele de azi. In alt context eu mam referit la
acenteleordinelorgiganticesiminoreinmrism
si Baroc. In fatada din spatele St. Peter
Michelangelo face in contrast si mai
contradictoriu in scara: un geam gol este
juxtapus cu capitol mai mare decat geamul in
sine.InfatadacatedraleidelaCremona(130)
este o adiacenta violenta de arcade micute si
geamuri inalte. Aceasta reflecta in cladire in
acelasitimpsiscaracladiriiinsinesiscara

Brazini,Cladirea
121.
Forestiera,E.U.R.,Roma

122. Vanbrugh,SeatonDelaval,Northumberland
123. St.Maclou,Rouen

125. Soane,Insolvent,DebtorsCourt,Londra

124. Zimmerman,Wieskirche,Steingaden,Bavaria

126.Curte,MuzeulCapitoline,Roma

127.Cosdefum,CunardLine

129.Michelangelo,fatadaposterioara,St.
Petru,Roma,ornament

128.Michelangelo,fatada
posterioara,St..Petru,Roma

130. CatedralaCremona

CatedralaCefalu,Sicilia
131.

orasului pe care il domina, si cladirea se

acomodeaza de aproape dar comanda de la
distanta. Figura simbolica a lui Iisus din
catedrala de la Cefalu (132) este mare in
comparatiecucelelalteornamente.Usaenorma
centrala, care este egala cu scara gigantica a
coloaneloraporticuluidelatemplulluiApollo
Didyna,contrasteazacuusiledeserviciudepe
aceasi fatada. Le Corbusier in VIla Stein (134)
contrasteazascaraintrariiprincipalesicelorde
serviciu. Gaudi, in Casa Guell(135)
superimpozeazausaimensapentruvehiculesi
micile usi pentru pietoni. O tensiune vivida
evdeaza de la toate contradictiile juxtapuse.
Cateodata schimbarile in scara a elementelor
apropiate apar din accidente de proiectare
decatintentionat,casilaTrinityChurchdepe
Wall Street sau niste juxstapuneri de strazi
aglomerate si cladiri existente (136), care sunt
exemple de hyperproximitati a unor casute
mici si catedrale impunatoare sau zidurile
cetatiiintimpurimedievale.Cativaproiectanti
de orase, oricum, sunt acum aplecati spre
superficialiatatea zonificarii ortodoxe si sa
permita proximitatile violente in planificarile
lor,celputinteoretic,atuncisuntarhitectifara
cladirilelor.

TemplulluiApollo,didyma,elevatie
132.

133.
Lutyens,MiddletonPark,Oxfordshire,elevatie

134. LeCorbusier,VillaStein,Garches

135.Gaudi,CasaGuell,Barcelona

136.Autostrada,California

9.InteriorulsiExteriorul

Configuratia exterioara este de obicei

mai simpla, dar este umplut interiorul unui
organism cu o uimitoare complexitate de
structuri care au fost timp indelungat
incantareaanatomistilor.
Forma specifica a unei plante sau a
unui animal este determinata nu numai de
genele organismului si de activitatile
citoplasmice dar si de interactiunea dintre
constitutiageneticasimediulspecific.
Contrastul dintre interior si exterior
poate fi o manifestatie majora a unei
contradictii in arhitectura. Totusi,unul dintre
celmaiacceptatconformismafostnecesitatea
decontinuitatedintreele:interiorultrebuiasa
fieexprimatsiinexterior.Daraceastanueste
chiaronoutatedoarmijloacelenoastreaufost
noi. Interiorul bisericii renascentiste, de
exemplu, prezinta o continuitate in exterior;
vocabularulinterioralpilastrilor,corniselor,si
picuratorilor este aproape identic ca scara si
cateodata ca material cu vocabularul exterior.
Rezultatil este modificarea subtila dar cu
contrastmic,sinusurprinde.
Poate ca cea mai indrazneata
contributie a arhitecturii ortodoxe moderne a
fost asa numitul spatiu curgator, care a fost
folosit pentru a realiza continuitate intre
interior si exterior. Ideea a fost subliniata de
istorici intelegand de la descoperirea lui
Vincent Scully a evolutiei ei precoce in
interioareleinStilulShinglelainfloriturileeiin
Casa din Prerie si apogeul ei in De Stijl si
Pavilionul Barcelona. Spatiul curgator a
produs o arhitectura de planuri orizontale si
verticalelegateintreele.Independentavizuala
a acestor plane neintrerupte a fost marcata

legandsuprafetedesticladeoglinzi:ferestrele
cagoluriinperetiaudisparutsiaudevenit,in
schimb, intreruperi ale zidului pentru a fi
diminuate de ochi ca un element pozitiv al
constructiei. O arhitectura atat de fluida a
implicat o ultima continuitate a spatiului.
Emfaza ei in unicitatea spatiului interior si
exterior a fost permisa de noul echipament
mecanic care pentru prima data a facut ca
interiorul sa fie independent din punct de
vederetermicfatadeexterior.
Darvecheatraditieaspatiuluiinterior
inchis si contrastant, pe care doresc sal
analizez aici, a fost recunoscuta de cativa
maestrii modernisti, chiar daca nu a fost mult
amintita de istorici. Desi Wright de fapt a
distrus cutia in Casa de Prerie, colturile
rotunjite si peretii solizi ai Cladirii
Adminsitrative a lui Johnson Wax sunt o
analogiepentrucolturilediagonalesirotunjite
aleinterioarelorluiBorrominisipentruacelea
ale urmasilor secolului 18 si pentru acelasi
scop:saseexagerezesentimentuldeingradire
orizontalasisaseincurajezelipsadeseparare
siunitateaspatiuluiinteriorprincontinuitatea
celor patru pereti. Dar Wright, spre deosebire
deBorromininuastrapunsperetiisaicontinui
cu ferestre. Acesta ar fi slabit contrastul
indraznet al ingradirii orizontale si al
deschiderii verticale. Si de asemenea ar fi fost
prea traditional si ambiguu structural pentru
el.
Scopul esential al interioarelor
cladirilorestesainchidamaidegrabadecatsa
directioneze spatiul, si sa separe interiorul de
exterior.Kahnazis:Ocladireesteunobiect
pentru adapostire. Functia casei de a proteja
si a oferi intimitate, din punct de vedere
psihologiccatsifizic,esteunaveche.Pelanga
inchiderea interiorului cu ajutorul peretilor,
Wright a diferentiat lumina interioara, o idee

cu o bogata evolutie de la arhitectura

bizantina, gotica si baroca la cea a lui Le
CorbusiersiKahninzilelenoastre
Dar exsta alte cai justificate de a
diferentiasilegaspatiulinterordecelexterior
care sunt straine de arhitectura noastra
recenta.ElielSaarinenaziscanudoarcladirea
este organizarea spatiului in spatiu. La fel
estesicomunitatea.Lafelestesiorasul.Cred
ca aceasta serie ar putea incepe cu ideea unei
camere ca spatiu in spatiu. Si miar placea sa
aplic definitia relatiilor lui Saarinen nu doar
pentrurelatiilespatialedintrecladiresisitcisi
pentru acelea ale spatiilor interioare in cadrul
spatiilorinterioare.Ceeacevreausaspuneste
baldacchinoulmaisusdealtarsiininteriorul
sanctuarului. O alta cladire clasica a
arhitecturii moderne, din nou recunoscand ca
nu tipica, ilustreaza scopul meu. Villa Savoye
cu toate deschiderile sale care sunt,
semnificativ, mai degraba goluri decat
intreruperi, restrange orice spatiu curgator
rigid spre directia verticala. Dar exsita o
implicatie sptiala dincolo de inchiderea care
contrasteazacucladireaJohnsonWax.Severul,
aproape patraticul sau exterior inconjoara o
configuratie inerioara complexa intrezarita
prin deschideri si prin iesiturile de deasupra.
In acest context imaginea tensionata a Vilei
Savoye din interior si din afara afiseaza o
hotarare a unui aspru invelis partial rupt si a
unui interior complex partial dezvaluit.
Ordinea sa inerioara acomodeaza multiple
functii alea casei, scara domestica si partial
misterul inerent in sensul unei intimitati.
Ordineasaexterioaraexprimaunitateaideiide
casa la o scara placuta apropiata domeniului
verde care domina si probabil orasului din
carevafaceparteinviitor.
O cladire poate include obiecte in
interiorul obiectelor precum si spatii in

interiorulspatiilor.Siconfiguratiaeiinterioara
poate contrasta cu cutia ei in alte moduri pe
langa acelea de la Vila Savoye. Contururile
circulare ale peretilor portanti si colonada
Teatrului Maritim a lui Hadrian din Tivoli
prezinta o alta varianta a aceleasi idei
spatiale.ChiarsiWright,desidoarcasugestie,
cuprinde complexitatea interioara a Casei
Evans cu un invelis rectangular sugerat de
stalpiidecoltstructurali.Laextremacealalta,
complexitatiledincadrulplanuluitipiceimosii
Tudor, Barrington Court de exemplu, sunt
ascunse, poate in mod excesiv si exprimate
doar intamplator pe fatadele ei rigide si
simetrice.InaltplansimetricTudorbucataria
echilibreaza capela. Complexitatile prezentate
in sectiunea prin castelul de la Marly sunt o
concesie pentru lumina si confort in interior.
Pentru ca ele nu sunt exprimate in exterior,
luminileinterioaresurprind.PeretiidelaFuga
invaluie Biseroca Santa Maria Maggiore, iar
peretii de la Soanes inchid complexitatea
distorsionata a curtilor si aripilor Bancii
Angliei in acelasi mod si pentru aceleasi
motive:ei unifica exteriorul, in relatie cu scara
orasului, complexitatea spatiala contradictorie
a capelelor sai a camerelor bancare, care sau
transformat
in
timp.
Complexitatile
aglomerate pot fi excluse la fel cu pot fi
cuprinse.ColonadeledelaSt.PetersidinPiata
Plebiscito din Naples, respectiv exclud
complexitatea Palatului Vatican si pe cea a
orasului, cu scopul sa obtina unuitatea
pietelor.
Cateodatacontradictianuesteintre
interiorsiexteriorsiintreparteadesussicea
de jos a cladirii. Domul curb si cilindrul pe
pandative din bisericile baroce ies in fata
parapetilor bazei lor rectangulare. Am
mentionatdejainP.S.F.S.zgarienorulpebaza
curba, coloana rectangulara si acoperisuj in

unghi ca manifestatii a unor multiple functii

continute in cadrul cladirii. In Castelul Sant
Angelo elementele rectangulare evolueaza de
laobazacirculara.Romanticeleacoperisuriale
casei lui Richardson Watts Sherman si
cupolele multiple din Pugalia contrasteaza cu
perimetrele exterioare severe ale zidurilor
inferioare. Din exterior, spatiul din interiorul
spatiului poate deveni obiectul din spatele
obiectului. Enorma lucarna din Wollaton Hall
secitestecaunobiectlascaramareinspatele
unui obiesct la scara mica. In S. Maria della
Pace impunerea elementelor de inhidere,care
suntinmodsuccesivconvexe,perpenducilare
siapoiconcave,devineobiectecontarstantein
spatele obiectelor ca sa faca tranzitia intre
exteriorsiinteror.
In esenta, planul lui Le Corbusier al
Vilei
Savoye
exemplifica
subilitatile
aglomerate in interiorul unei rame rigide.
Unele planuri ale celorlalte case din anii 20
sugereaza inceputul cu rama, iar apoi
mergandspreinterior.Lucruriasemantoarese
intampla in elevatia Cladirii Curtii Inate din
Chandigarh.CasispateleluiMcKim,Meadsi
Whites Low House, dar la o alta scara, ea
contine complexitati in cadrul unei fatade
rigide. Acoperisul sever si zidul invelis ale
caseicontinspatiicomplexesinivelecaresunt
exprimate prin varierea pozitiilor ferestrelor.
Similar, singurul, frontonul ocrotitor al casei
de tip Emmental din Elvetia, si adapostul
constantalCaseiPatratealuiAalto,contrazic
spatiile interioare de dedesubt. Tensiuni
similare in fatada din spate a Mt.Vernon
rezulta din contrastul intre frontonul invelis
sever si pozitia nergulata a ferestrelor. Pe
fatadalateralaaHawksmoorsEastonNeston,
ferestrele sunt pozitionate dupa cererile
interioare proprii, in ciuda ordinii sale
orizontale.Complexitateadezolrdonatain

137.Martini,BisericaMaddonadelCalcinaio,Cortona

138.TeatrulMaritime,VillaHadrian,Tivoli,plan

139.Wright,CasaEvan,Chicago,plan

cadrul unei rame rigide a fost o idee

penetranta.Eaexistainatateaexemplediferite
cafantezialuiPiranesisicompozitianiseilui
Michelangelo.Exemplemaipurexpresivesunt
fatadele parohiei din Lampa, Peru, si intrarea
de la capela din Fontainbleau, care contine
presiuni enorme in interiorul chenarului ca o
picturamanierista.
Retinerea si subtilitatea au fost
caracteristice orasului deasemenea. Ziduri
fortificate pentru protectie militara si centura
verde pentru protectie civila sunt exemple ale
acestui fenomen. Complexitatea limitata ar
putea fu una dintre metodele viabile de a te
comporta cu haosul urban si cu nesfrasitele
drumuri de oras; prin utilizrea creativa a
zonariisicaracteristicilearhitecturalepozitive
este posibil sa concentram complexitatea
drumurilor si gropilor de gunoi, actual si
figurativ. Si ca si sculptura care consta in
automobile comprimate de John Chamberlain
sifotogarfiileprinlentiletelescopiceinBlakes
Gods Own Junkyard, ei obtin un ironic si
irezistibiltipdeunitate.
Contradictia dintre interior si exterior
se poate manifeste ea insasi intro captuseala
independentacareproduceunspatiuaditional
intre blindaj si peretele exterior. Diagramele
planului ilustreaza ca astfel de invelis intre
spatiul interior si exterior pot fi mai mult sau
mai putin contrastante in forma, pozitie,
structurasiforma.Diagrama159ilustreazacel
mai simplu fel care este analog si legat.Un
materialdiferitlainterior,unlambriuinacest
caz, da contrastul. Mozaicurile bizantine din
interiorul capelei Galla Placidia reprezinta o
captusealaadaugatadarcontrastandintextura
bogata,structurasiculoarecucafeniullucrarii
decaramidadelaexterior.Pilastrii,arhitarvele
si arcele peretilor renascentisti, cum ar fi
fatadaluiBramantedinBelvedereCourtin

140.
HardouinMansart,Chateau,Marly,elevatie

142.S.MariaMaggiore,Roma

141.
HardouinMansart,Chateau,Marly,sectiune

143.Soane,BancaAngliei,Londra,plan

144.Bernini,piataSf.Petru,Roma,plan

145.
PiatadelPlebiscito,Napoli

Vatican, pot implica straturi in timp ce

colonada logiei de pe fatada de sud a
Louvreluifacestraturispatiale.Colonadeledin
interiorul catedralei Rouen sau pilastrii
degajati din antecamera din Syon House
reprezintamaimultetipuridestraturidetasate
de asemenea, dar contrastul lor subtil fata de
exterior depinde mai mult de scara decat de
forma si textura. Captuseala devine semi
detasata in Percier si in dormitorul cortina al
lui Fontaines de la Malmaison, care este
derivat dintrun cort militar roman. Seriile
gradate de usi simbolice din Karnak sunt
multiple captuseli in relief similar in doua
dimensiuni cu ideea generica de cuiburi cu
ouadejucariesupapusidelemn.Acesteusiin

146.Piranesi,CastelulSantAngelo,Roma,VedutediRoma

interiorulaltorusi,camultiinramateleusiin

portalurilegotice,diferademultideschiderile

in fatada baroca, care suprapune forme

triungiularesisegmentate.
Seriilegradatedeobiecteinobiecte

sau inchideri in cadrul inchiderilor care

caracterizeaza templul egiptean duce la bun

sfarsit in spatiu motivul usilor multi cadrate

la Karnak. Seriile de ziduri la Edfu sunt

captuseli detasate. Captuselile exterioare

sporescspatiileinterioareinchisefacandulesa

para protejate si misterioase. Ele seamana cu

cu
captuselile
fortificatiilor
castelelor

medievale,saucucuibulspatialincareBernini

a cuprins mivul sau Pantheon, S. Maria dell

AssunzioneatArricia.Aceleasitensiuniapar

147.Richardson,CasaWattsSherman,Newport

148.Trulli,Puglia,Italia

149.Smithson.Wollaton,Nottinghamshire

150.Cortona,S.MariadellaPace,Roma

151.LeCorbusier,CladireaInateiCurti

Chandigarh

152.CasatipEmmental,Elvetia

153.Aalto,MaisonCarre,Bazoches,sectiune

154.Hawksmoor,EastonNeston,Northamshire

155.Piranesi,Baileantice,OpereVarie

intre captuseslile invaluitoare ale ecranelorce

inchid sanctuarul si zidurile exterioare ale
catredaleidinAlbisicelalaltedinCataloniasi
Languedoc. Multiplele cupole ale Barocului
reprezinta, in sectiune, captuseli care sunt
analoahe dar detasate. Prin centrul lor de
priviresepotvedespatiiinspatelespatiilor.In
proiectul Fratilor Asam, de exemplu, cupola
interioara cu oculusul ei mascheaza inaltele
ferestre, astfel producand efecte de lumina
srprinzatoare si un spatiu mult mai complex.
Inexteriordomulsuperiormaresteefectulde
scara si inaltime. In curtea Abatiei din
Weltenburg norii de pe fresca domului
superior, care se vsd prin oculusul domului
inferior, creste senzatia de spatiu. In S.Maria
dinCanepanova,Paviaefectuldomuluiinvelit
este vazut mai degraba din exterior decat din
interior.
Multimplele domuri ale Capelei
S.Cecilia din S.Carlo ai Ctainari, Roma sunt
detasate si contrasteaza prin forma. Dincolo
deoculusulovalaldomuluiinferiorestevazut
un spatiu rectangular inundat de lumina,
continand un cvartet sculptural al ingerilor
muzicali. Dincolo de aceasta zona, in turn
pluteste un lateronu chiar mai stralucitor.
Soane foloseste domurile interioare in spatii
rectangulare chiar in spatii mici sum ar fii
camerapentrumiculdejundelaLincolnsInn
Fields.Juxtapunerileluifantasticedecupolesi
lanternouri, arcuri si pandative, si o varietate
de alte ornamente si forme structurale doresc
sa imbogateasca sentimentul de inchidere si
lumina. Aceste ornamente structurale invelite
suntcateodatacucaracterdevestigiu(aproape
intro structura bidimensionala), dar ele dau
efectul complex de invelisuri spatiale actual
detasate. Biserica baroca Armando Brazini a
Cuore Immaculata di Maria Santisima din
Romaareunplancvasicircularcontinandun

156.Michelangelo,desendenisa

157.Bisericadeparihie,Lampa,Peru

158.RossosiPrimaticcio,Intrareincapela,

Fontainebeau

159.Diagrameplane

160.CatedraladinRouen

161.Adam,CasaSyon,Isleworth,Middiesex

162.Usi,Karnak.Egipt

163.TemplulluiHorus,Edfu,Egipt,plan

164.TemplulluiHorus,Edfu,Egipt

166.CatedraladinAlbi

169.S.MariainCanepanova,Pavia,sectiune

167.FratiiAsam,proiect,elevetiesisectiune

170.RosatisiSoria,S.CarioaiCatinari,Roma

168.FratiiAsam,BisericaAbbey,Weltenburg

171.Soane,CasasiMuzeulSoane,
LincolnInnFielsd,Londra

172.173.Brazini,BisericaluCuareImmaculatadiMariaSantissima,Roma

expresia spatiala a inchiderii ca motiv pentru

plan in cruce greaca. Planul in cruce greaca
contrastarea straturilor. Motivul Lutyens al
este reflectat in exterior de patru portaluri de
cerculuiinpatrataparepescarileluicufantani
frontoncaremarcheazacapetelecrucii.Aceste
portaluri, in turn, sunt construite convex
rotundeincamerepatrate.
In vestibulul de la S.Croce din
pentru a se acomoda planului circular. IN
Ierusalim si in interioarele de la SS. Sergius si
arhitectura moderna Johnson a fost aproape
BacchussidelaStephenWalbrookexistaserii
unic in accentuarea inchiderilor multiple in
de coloane care definesc interiorul,detasatesi
plan si sectiune. Bolta din casa de oaspeti din
in contrast cu straturile de inchidere. Acesti
New Canaan si bolta Soaniana din sinagoga
suporti,dearandulcupolelordedeasupralor,
din Port Chester sunt amandoua captuseli
fac relatiile interspatiale ale interiorului. St.
interioare: el aduna ruinele in jurul
Stephen Walbrook e un spatiu patratic
cladirilor.InproiectulpentruMeetingHouse
continand un spatiu octogonal la un nivel
pentruSalkInstituteforBiologicalStudiesela
inferior. Arcele sale, la nivelul intermediar
suprapusinplancercuriinpatratesipatratein
intre coloane si cupola, fac tranzitia spre
cercuri.CinformluiKahn,inauntruluminava
domul superior. Similar, in Vierzehnheiligen
fi

contracarata
de
juxtapunerea
stalpii dea randul cupolelor definesc spatii
deschizaturilor, ce difera prin marime si
curbe in cadrul perimetrelor rectangulare si
forma,inperetiicustratdublu.Kahnavorbit
hexagonaledepereti.Darstraturileinterioare
despremodificarealuminiimaimultdecat

174.Jhonson,Casadeoaspeti,NewCanaan,sectiune

175.Jhonson,SinagonaKnesesTifereth,PortChester,N.Y.

suntmaiputinindependentedecataceleadela
St. Stephen. In plan ca si in sectiune, curba
atinge cateodata zidul exterior si devine
comun cu el. Si planul si sectiunea de la
Neresheim din Germania de Sud arata ca
curbele complexe ale cercului interior se
indoaie sinuos foarte aproape de ovalul
exterior. Aceste relatii interspatiale sunt in
acelasi timp mai complexe si mai ambigue
decatceledelaSt.StephenWalbrooks.
Straturi
sunt
implicate
in
Michelangelos Sforza Chapel in S.Maria
Maggiore in penetrari violente ale spatiului
rectangular si al celui curb in plan si bolte,
cupole si nise bolta in sectiune. Juxtapunerea
ambigua a acestor doua tipuri de forme
precum si compresiunea intensa sugerata si
scara enorma a spatiilor curbe banale( care
prinimplicatieseextinddincolodeinchiderile
actuale) dau acestui interior puterea si
tensiuneacarancteristica.
Captuselile detasate lasa spatiu intre
ele. Dar recunoasterea arhitecturala dintre ele
variaza. Edfu are aproape toate straturile.
Spatiile reziduale sunt inchise si dominate de
spatiul mic din centru. St. Basels este
asemenea unei serii de biserici in Biserici.
Labirintul complex al spatiilor reziduale
rezulta din apropierea capelelor una de
cealalta aproape de centru, si din lipsa de
inchidereaziduluicoajaaproapedeexterior.
In palatul lui Charles V din Granada, Villa
Farnese dinCaparolasiVilla Giulia,gradinile
domina pentru ca sunt intinse si formele lor
contrasteaza cu forma perimetrelor. Ele fac
spatiul primar; camerele palatelor sunt spatiu
ramas. Ca in schema preliminara Bisericii
Unitariene a lui Kahn din Rochester, spatiile
reziduale sunt inchise. In contrast, captuseala
coloanelor si stalpilor din SS. Sergius si
Bacchus,St.StephenWalbrook,

176.GregorinisiPassalacqua,S.CoureinGerusalemme,Roma

177.SSSergiussiBacchus,Istambul,plan

178.Wren,St.StephenWalbrook,Londra,plan

179.Neumann,Bisericapelerinagului,Vierzehnheiligen,langaBanz

181. Michelangelo,capelaSforza

182.CapelaSforza,sectiune

183.CapelaSforza

180.Neumann,BisericaAbbey,Neresheim,V.Germaniei

184.St.Basel,Moscova,plan

Vierzehnheiligen si Neresheim defineste

spatiul rezidual care deschide spatiile
dominante, desi sunt separate de ele in trepte
variabile. In palatul Stupinigi, din cauza ca
spatiul dominant e asa deschis incat ramane
doarourmaaspatiuluicentralinterior,indicat
de patru stalpi si de structura boltita a
tavanului foarte complexa. Oculusul complex
si alte deschideri ale cupolei interioare din S
Chiara,Bra,definescspatiulrezidual,careeste
deschis in scopul de a elabora spatiul si de a
manipula lumina. Detasarea ferestrelor
interioare de cele exterioare din Biserica
AaltosImatramoficainmodsimilarluminasi
spatiul. Folosirea acestei metode este unica si
recentainarhitectura.
Bolta de lemn a sinagogilor
poloneze din sec 17, care imita zidaria fac
captuseli inchise in sectiunea superiara. In
contrast cu exemplele precedente spatiile lor
reziduale sunt inchise. Buzunarele inchise
determinate in primul rand de fortele spatiale
exterioaredecatdestructurainerentaaformei
este aproape necunoscut in arhitectura
modernaexceptanduniculConcertPodiumal
lui Aalto compus din structura acoperita cu
lemn, care redirectioaneaza sunetul ca si
spatiul. Spatiul rezidual dintre spatiile
dominante cu deschideri variabile poate
surveni la scara orasului si este caracteristic
forumului si altor planuri a urbanismului
romanic tarziu.Spatiile reziduale nu sunt
necunoscute in orasele noastre.Ma refer la
spatiile deschise dedesubtul autostrazilorsi la
spatiile tampon din jurul lor.In loc de a
recunoaste si a exploata aceste tiputi
caracteristice ale spatiului facem in parcari
grupuri sau plapande petece de iarba
pamanturilenimanuiintrescararegiuniisicea
alocalitatii.

185.

Machuca,PalatulluiCharlesGranada 186.Peruzzi,VillaFernese,Caprarola,plan

187.

Vignola,VillaGiulia,Roma,plan

188.Kahn,primaBisericaUnitariana,Rochester,plan

189.Juvarra,PalatulStupinigi,langaTorino

190.Vittone,S.Chiara,Bra,elevatiesiplan

192.Aalto,Biserica,Vucksenniska,langaImatra

193.Sinagogapoloneza,sec.XVII,elevatie

191.Vittone,S.Chiara,Bra

194.Aalto,PodiumdeConcert,Turku

Spatiulrezidualcareestedechispoatefinumit
buzunar deschis. Spatiul angajat a lui
Kahn,
care
cateodata
adaposteste
echipamentul mecanic, si buzunarele in
zidurile arhitecturii romane si baroce sunt
mijloace de acomodare a interiorului de
exterior. Aldo van Eyck a spus: Arhitectura
ar trebui sa fie exprimata ca o configurare a
spatiilorintermediareclardefinite.Aceastanu
implica tranzitia continua sau decalajul
nesfrasit cu respect pentru loc si ocazie.Pe de
alta parte, implica o detasare de coceptul
contemporar( numit boala)al continuitatii
spatiale si al tendintei de a sterge fiecare
articulatie dintre spatii, dintre exterior si
interior, dintre un spatiu si altul( dintre o
realitatesaualta).Inlocdetranzitietrebuiesa
fiearticulatedespatiiintermediarecareinduc
simultan constientizarea semnificatiei fiecarei
parti. Spatiile intermediare in acest sens
prevad spatiul comun unde polaritatile
conflictualepotdeveniiarasifenomenpereche.
Spatiulrezidualestecateodatadificil.Ca
buzunar structural el este rareori economic.El
esteintotdeaunarest,curbataproapedeceva
mult mai important dincolo de el. Calificarile,
contrastele si tensiunile inerente in aceste
spatiisuntprobabilconvingereaafirmatieilui
Kahncaocladiretrebuiesaaibaspatiirelela
felcumaresispatiibune.
Inchiderea
de
prisos,
ca
si
complexitatileincurcate,esterarinarhitectura
noastra. Cu cateva exceptii semnificative in
munca lui Le Corbusier si Kahn, arhitectura
moderna a tins sa ignore asemenea idei
spatiale. Miezul utilitatii a lui Mies sau
inceputurilor lui Johnson nu este relevant
pentru ca devine un accent pasiv intrun
spatiu deschis dominant,mai degrabadecat o
paralela activa la un alt perimetru. Sptiul
interior contradictoriu nu admite cererea

unitatii si continuitatii a tutror spatiilor a

arhitecturii moderne. Si nici straturi in
adancime, in special cu suprapuneri
contrapuntale, nu satisfac cererile lui
economice si unechivocen relatii de forme si
materiale. Si complexitatea incurcata intro
ranitarigida(carenuesteoramatransparenta)
contrazice dogma moderna care zice ca o
cladirecrestesininteriorspreexterior.
Care sunt justificarile pentru multiplele
inchiderisipentrudiferenteledintreexteriorsi
interior?CandWrightaexprimatmaximalui:
O forma organica isi creste structura fara
conditii asa cum planta creste din pamant,
amandouacrescinmodasemantor,elaavut
un lung precedent in spatele sau. Alti
americaniausprijinitceafostpemomentun
lucrusanatosunstrigatdebatalie:
Greenought: In loc de a forta functiile
fiecrui fel de cladire intro forma generala,
adoptandoformaexterioaradedragulochilor
sau asocierii, fara referinte pentru distributia
interioara, lasatine sa incepem din inima ca
unnucleusisalucramspreexterior.
Thoreau:Cevadacumdinfrumusetea
arhitecturii,stiucaacrescutgradatdinauntru
spreafara,inafaradenecesitatilesicaracterul
locatarului.
Sullivan: {Arhitectul} trebuie sa lase o
cladiresacreascanatural,logic,sipoeticfara
deconditiasa...aparenteleexterioaresareflecte
scopulinterior.
ChiarsiLeCorbusierascris:Planulde
dezvolta din interior spre exterior; exteriorul
esterezultatulunuiinterior.
Dar analogia biologica a lui Wright este
limitata de ea insasi, pentru ca dezvoltarea
unei plante este influentata de fortele
particularealemediuluiprecumsideordinea
genetica de crestere. DArcy Wentworth
Thompsonavazutformacaoinregistrarea

195.Aalto,Cladiredeapartamente,Bremen

dezvoltarii in mediu. Ordinea rectangulara

inerenta a structurii si spatiul Casei lui Aalto
din Bremen renunta la nevoile pentru lumina
interioara si spatiu orientat spre sud, ca si
cresterea unei flori spre soare. Dar in general,
pentru Wright spatiul interior si exterior al
cladirilorsalemereuizolateafostcontinuu,si
ca si cum el ar fi fost un urbanofob, mediul
suburban al cladirilor sale, atucni cand este
regional specific, na fost chiar asa de limitat
spatialinmodparticularcauncontexturban.
(Planul fluent al Casei Robie, totusi, se
adapteaza la constrictia zonelor de colt din
spatelelotului).CredtotusicaWrightarefuzat
sa recunoasca pozitia care nu a fost
simpatetica expresiei directe a interiorului.
Muzeul Guggenheim este o anomalie a Fifth
Avenue. Dar Johnson Wax Building probabil
ca face un gest negativ spre mediul urban
indiferenteidominandulsiexcludandul.
Contrastul si chiar conflictul dintre
fortele exteriorului si interiorului exista si
inafara arhitecturii deasemenea. Kepes a spus
: Fiecare fenomen un obiect fizic, o forma
organica,unsentiment,ungand,viatanoastra
sociala isi datoreaza forma si caracterul
duelului dintre tendintele opuse; o
confuguratie fizica este produsul unui duel
intre constitutia nativa si mediul exterior.
Aceastainteractiuneafostintotdeaunaintensa
inconcentratiamediuluiurban.MorrisStoreal
luiWrightestealtaexceptiepecareelafacuto
fiind destul de confident. Contradictiile lui
puternice intre interior si exterior intre
particular, privat si general, functiile public, o
fac o cladire urbana traditionala rara in
arhitecturamoderna.AsacumAldovanEyck
zice: Proiectand la orice scara ar trebui sa
prevezi o rama sa fixezi scena chipurile
pentrufenomenulperechealindividualuluisi

196.Wright,MagazinulMorris,SanFrancisco,plan

197.Wright,MagazinulMorris,SanFrancisco,sectiune

colecticului fara a recurge la accentuarea

arbitraraaunuiapecheltuialaceluilalt.
Contradictia,
sau
cel
ptin
contrastul, intre interior si exterior este o
caracteristica esentiala a arhitecturii urbane,
dar nu este doar un fenomen urban. In afara
deVillaSavoyesiexempleleevidentecumarfi
domesticeletemplegrecestialerenasteriicare
aufost inghesuiteavantajos cu serii de celule,
vila Renaissance cum ar fi Hawksmoors
Easton Neston sau Westover din Virginia au
suprapus fatade simetrice pe planuri
asimetrice.
Intersactiuni contradictorii intre
interiorsiexterior,nevoispatialepotfivazute
in exemplele urmatoare in care frontul si
spatele contrasteaza. Diagrama ilustreaza sase
cazuri generale. Fatada concava din biserica
Baroca acomodeaza nevoile spatiale care sunt
diferente in mod specific in interior si in
exterior. Exteriorul concav,in dezacord cu
functia spatialui concav interior esential al
bisericii, confirma o nevoie exterioara
contrastanta pentru o pauza spatiala spre
strada. La fatada cladirii spatiul exterior este
maiimportant.Inafardefatadabisericaafost
proiectata din interior spre exterior, dar in
parteadinfataafostproiectatadinafaraspre
interior. Spatiul ramas rest din aceasta
contradictie sa rezolvat cu ajutorul unui
buzunar.Planurile celor doua pavilioane de
Ficher von Erlach sunt ilustrate prin curbele
concave il din spatiul interior dominant si
prin curbe convexe in spatiul exterior
dominant. Fatada concava a Lutyens Grey
Walls adaposteste o curte de intrare a carei
curba este determinata de raza de cotire a
masinii,si care incheie panorama accesului.
Grey Walls este o piata rurala S. Iganzio.
Exteriorul concav al Stioului lui Aalto de la
Munkkiniemi formeaza un amfiteatru in aer

liber. Aceste exemple produc spatii reziduale

ininterior.
Ficher von Erlachs Karlskirche,
mentionat mai devreme, combina o biserica
micaovalacuofatadarectangularamarecare
se adapteaza sitului urban particular mai
degraba prin intermediul unei false fatade
decat prin buzunar. Fatada concava a
pavilionuluidegradinaalArcadianAcademy
dinRomaestechiarintrunmaicontradictoriu
contrastfatadeviladinspateleei.Fatadeiisa
datmarimeasiformasaparticlarainscopulde
a limita gradina terasata. In Sanctuary of
Sarannoesteocontradtictieinstilprecumsiin
scaraintrefatadasirestulcladirii.
In biserica Baroca interiorul este
diferitdeexterior,darsispateleestediferitde
partea din fata. Arhitectura americana,in
special arhitectura moderna cu antipatia sa
pentru frontul fals, a accentuat libertatea,
independenta cladirilor in oras cladirea care
estemaidegrabaunpavilionizolatdecatunul
carerigidizeazaliniastraziiadevenituntipar.
Johnson a numit aceasta traditia Americana a
arhitecturii populare. Dormitorul lui Aalto
din MIT este exceptional. Frontul curb in
lungul raului si fenestrarea si contrastul
materialelor cu rectangularitate si alte
caracteristicialespatelui:forteleexterioareca
si cele interioare de utilizare, spatiu si
structura variaza in spate si in fata. Cladirea
PSFS,careesteunturn.arepatrupartidiferite
pentru ca isi recunoaste asezarea urbana
specifica: pereti grupati, fatade de strada
spate,fatasicolturi.Aicicladirealiberadevine
un fragment dintrun gol spatial exterior mai
mai maret, dar cladirea libera tipica
arhitecturii moderne, exceptand cateva
tratamente de suprafata si ecrane, doreste sa
micsoreze interesul pentru inchiderea spatiala
sausarecunoascadeferenteledeorientare,

198.Westover,CharlesCityCounty,Va.plan

199.Diagramedefatada

201.Raguzzini,PiataS.Ignazio,Roma

200.FishersiEriach,DouaPavilioane,planuri

202.Aalto,Studio,Munkkiniemi,plan

rareschimbarideexteriorinfatasauinspate
dinmotivespatiale.Insecolul18,deasemenea,
aceasta era o idee conventionala. Ingeniosul
hotelindouaaxedinParis,chiarsiinoriginala
asezare mai deschisa, adapteaza spatiile
exterioare diferit in fata si in spate. Cu
argumente similare, Hawksmoors Easton
Neston produce o discordanata densioanata
intre front si laterale. Elevatia discontinua in
gradina intima din lateralul axei lungi,
adapteazavariatespatiisiniveleinterioaresi
necesitatidescarainexterior.Elevatialaterala
a Palatului Strozzi isi anticipeaza pozitia
ascunsapealeealaterala.
Proiectand din afra spre interior, ca si
din interior spre exterior, creaza tensiuni
necesare,careajutalacreareaarhitecturii.Din
moment ce interiorul este diferit de exterior,
zidul punctul de schimbare devine un
eveniment arhitectural. Arhitectura survine la
intalnirea fortelor interiorului cu cele ale
exteriorului in utilizare si aptiu. Aceste forte
interioare si de mediu sunt amandoua
generale si particulare, generice si
circumstantiale. Arhitectura, ca si zidul dinte
exterior si interior devine evidenta spatiala a
acestei rezolutii si daram ei.Si recunoscand
diferenta intre interior si exterior, arhitectura
deschide inca o data poarta spre un punct de
vedereurban.

203.
AcademiaArcarian,Roma,plan

SanctuarulS.MariadeiMiracoli,Saronno
204.

207.Maiano,PalatulStrozzi,Florenta,perspectiva

206.Courtonne,HoteldeMatignon,RuedeVarenne,Paris,plan

205.Aalto,CaminulstudentescBaker,M.I.T.,
Cambridge,plan

10.Obligatiafatadedificultatileintregului

...Toledo[Ohio]afostfoartefrumos.*

Oarhitecturadecomplexitatesideserviciinu
renunta la intreg. De fapt, mam referit la o
obligatie speciala tinzand catre intreg,
deoarecentregulestedificilderealizat.Siam
subliniat scopul unitatii, mai degraba dect
simplificarea ntro arta , al carei... adevar
[este] n totalitatea sa. Psihologia Gestalt
considera un ntreg perceptual rezultatul, si
mai mult de atat, suma prtilor sale. Intregul
depinde de pozitie, de numar si
caracteristicile inerente ale partilor Un sistem
complex in definitia lui Herbert A. Simon
include un mare numar de parti, care
interactioneaza ntrun mod deloc simplu
Dificultatea de ansamblu ntro arhitectura de
complexitate si de contradictie include
multiplicitateasidiversitateadeelementecare
suntnrelatiiinconsistentesauprintretipurile
slabperceptuale.
n ceea ce priveste pozitiile partilor , de
exemplu, o astfel de arhitectura incurajeaza
ritmuri complexe si in contrapunct in
defavoarea celor simple si singure .
Ansambluldificilpoateincludeodiversitate
de directii, de asemenea. n ceea ce priveste
numarul de parti ntrun ntreg, cele doua

extremeo singura parte si a unei multitudini

de parti intreguri citit cel mai usor: partea
singura este n sine o unitate; si multiplicitate
extrema citita ca o unitate printro tendinta a
partilordeaschimbascara,sideafiperceput
ca un ansamblu de modele sau textura.
Urmatorul intreg simplu este Sfnta Treime:
trei este cel mai comun numar de parti
compozitionale ce face o unitate n
monumentalaarhitectura.
Dar o arhitectura de complexitate si
contradictiedeasemenea,abordeazadificilul
numar de piese dualitatea, gradele medii ale
multitudinii. Daca programul sau structura
dicteaza o o combinatie de doua elemente n
oricare dintre diferitele scari ale unei cladiri,
aceasta este o arhitectura care exploateaza
dualitatea, si mai mult sau mai putin rezolva
dualitatile ntrun ntreg. Arhitectura noastra
recenta a suprimat dualitatea. Proasta
compozitie de ansamblu folosita in planul
binucleardecatreuniiarhitectidupaAlDoilea
RazboiMondial,afostoexceptiedelaaceasta
regula. Dar tendinta de a distordiona
programulsiarasturnacompozitiapentrua
se ascunde dualitatea este refuzata de o
traditie care accepta dualitatile, mai mult sau
maiputinrezolvata,delatoatebaremurilede
construire si de planificare de la portaluri
goticesiferestrerenascentistepanalafatade

208.PierodellaFrancesca,FlagellatinoofChrist.145560

209.Kelly.Green,Blue,Red.1964

210. Louis,Theta.1960

211.Sullivan,FarmersiMerchantUnionBank,Columbus,Wis.

manieriste din secolul al saisprezecealea si

pavilioanele complexe ale lui Wren de la
Spitalul Greenwich . n pictura, dualitatea a
avut o continua traditie de exemplu, n
compozitii ca Madonna si Copilul si
Bunavestire; n manierismul enigmatic
compozitii precum Piero della Francescas
Flagellation (208); si n recenta lucrare a lui
Ellsworth Kelly (209) , Morris Louis (210), si
altele.
SullivansFarmersandMerchantsUnionBank
inColumbus,Wisconsin(211),esteexceptional
in arhitectura noastra actuala. Dificultatea
dualitatii este proeminenta. Planul reflecta
spatiul interior bisectat care ii gazduieste pe
public si pe perot pe diferite parti ale fatadei.
nafarausasifereastragradatreflectaaceasta
dualitate: acestea sunt ele nsele impartite de
axele de mai sus. Dar axele , la rndul lor,
impartlintelntrounitatedetreicuunpanou
central dominant. Arcul de mai sus tinde sa
consolidezedualitatea,pentrucaizvorastedin
centrul panoului de mai jos, nca prin
unicitatea si prin marimea dominante de
asemenea, rezolva dualitatea realizate de
fereastra siusa. Fatadaeste compusadintrun
joc cu un numar diferit de parti elemente
unice,precumsiceleimpartitendouasautrei
suntaproapelafeldeproeminente,darfatada
caunntregreprezintaounitate.

212. Martini,BisericaMadonnadelCalcinaio,Cortona

213. MormantsiBiserica,Birnau,LaculConstance,Bavaria

214.MormantsiBiserica,Birnau,LaculConstance,Bavaria

Psihologia Gestalt arata de asemenea ca

natura partilor, precum si numarul si pozitia
lor, influenteaza un ntreg perceptual facand,
deasemenea,urmatoareadistinctie:gradulde
intreg poate varia. Partile pot fi mai mult sau
maiputinntregi,nsine,sau,spusntrunalt
mod,nmaimaresaumaimicamasuraelepot
fi fragmente dintrun ntreg mai mare.
Proprietati ale partii pot fi mai mult sau mai
putinarticulate;proprietatialeintreguluipotfi
mai mult sau mai putin accentuate. n
complexe compozitii, o obligatie speciala fata
de intreg ncurajeaza partea fragmentara sau,
dupa cum il numeste Trystan Edwards ,
termenuldeRefractie
Inflectie in arhitectura este modul n care este
implicat ntregul prin exploatarea naturii
individuale a partilor, mai degraba dect de
pozitia lor sau numarul. Prin refractie spre
ceva din afara ei nsisi, piesele contin legaturi
propriile lor: inflected piese sunt mult mai
integtal cu ntreaga dect awinflected sunt
parti. Refractia este un mijloc de a
distingediverse parti n timp ce implica
continuitate. Ea implica arta fragmentarii
Fragmentul valabil este economic, deoarece
implica bogatia si dincolo de sensul propriu
zis. Elementul inflect poate fi numit un
elementpseudofunctional,unelementposibil
n mare secventiale complexe. Inflected de

element poate fi numit un element de

functionare partiala, n contrast cu dublu
functionalul element. In termeni de perceptie,
este dependent de ceva din afara sa, si n a
carui directie refracteaza. Este o forma
directionala ce corespunde cu spatiul
directional.
Interiorul bisericii Madonna del Calcinaio n
Cortona (137) este compus dintrun numar
limitat de elemente care sunt nerefrectate. In
ferestre si nise,pilastre si fatade si in
elementele articulate ale altarului sunt gauri
independente ,simple n sine si simetrice n
formasidepozitie.Eiadaugapentruaforma
un ntreg mai mare. Interiorul bisericii de
pelerinaje din Birnau Bavaria (213), cu toate
acestea, contine o diversitate de refractii
ndreptate spre altar. Curbele complexe ale
boltilor si arcadelor, chiar si distorsionarile
pilastrelor capitale, refrecteaza inspre acest
centru. Statuile si multitudinea de elemente
fragmentare (214) sunt parti refrectate,
asimetrice, n forma simetrice in pozitie, care
se integreaza intrun ansamblu simetric.
Aceastasubordonareapartilorcorespundelui
Wolfflinunitateunificatadebaroc,pecarel
a pus in contrast cu unitati multiple a
Renasterii.
InteriorulbisericiiMadonadelCalcinaio
dinCortona(137)estecompusdintrunnumar

Vanbrugh.PalatulBienheim,Oxfordshire,elevatie
215.

Kent,HolkhamHall,Norfolk,elevatie
216.

limitat de elemente care nu sunt supuse

flexiunii. Ferestrele si nisele (212), pilastrii si
frontoanele, precum si elementele articulate
ale altarului, sunt intreguri independente,
simple prin ele insele si simetrice in forma si
pozitie. Ele se adauga unui intreg mai mare.
Totusi, interiorul bisericii de pelerinaj din
Birnau in Bavaria (213), contine o diversitate
de inflexiuni indreptate toate inspre altar.
Curbele complexe ale boltilor si arcadelor,
chiar si distorsiunea pilastrilor de la
coronament, sunt indreptate inspre centru.
Statuile
si
multitudinea
elementelor
fragmentate ale altarelor laterale (214) sunt
parti curbate, asimetrice in forma, dar totusi
simetriceinpozitialor,careleintegreazaintr
un intreg simetric. Aceasta subordonare a
partilor corespunde ideii lui Wolfflin de
intreg unificat a Barocului pe care el in
opuneintreguluimultiplicatalRenasterii.
O comparatie a frontoanelor de la intrarea in
Blenheim Palace (215) si Holkham Hall (216)
ilustreaza folosirea curbelor in partea
exterioara. Holkham Hall atinge o totalitate
extinsaprinadaugareaunorintregurisimilare
care
sunt
intotdeauna
independente:
majoritatea arcadelor sunt pavilioane
pedimentate care pot fi considerate si
constructii independente Halkham Hall ar
puteasafieconsiderataproape,cafiind3

HatfieldsiBlickling,AstonHall,Birmingham
217.

218.Brazini,OrfelinatuldinIlBuonPastore,langaRoma

219.Brazini,OrfelinatuldinIlBuonPastore,langaRoma

220.Brazini,OrfelinatuldinIlBuonPastore,langaRoma

221.PiatadelPopolo,Roma,schita

222.Palladio,Villazano,Cessalto,elevatie

223.Candelabrudeperete,Rococo

constructii una dupa alta. Blenheim atinge o

totalitate complexa prin curbele frante,
separate dar legate. Ultimele doua arcade ale
blocului central, atunci cand sunt luate
separat, sunt dualitati incomplete prin ele
insele. Dar in relatia cu intregul ele devin
terminatii curbate ale pavilionului central si o
confirmare a centrului pedimentat a intregii
compozitii. Pilonii din colturile tamburului
precumsipedimentelespartededeasupralor
sunt de asemenea terminatii curbate, care, in
mod asemanator, scot in evidenta centrul.
Arcadele aflate la extremitatile acestei fatade
enorme formeaza pavilioane care nu sunt
curbate.Probabilelesuntexpresiialerelativei
independente pe care o au bucataria si aripile
cu grajduri. Metoda lui Vanbrigh de a crea
intreguri puternice in fatade atat de mari si
diverse dar si simetrice urmeaza metoda
traditionala Jacobeana din secolul anterior: la
Aston Hall (217) aripile fatadei din curtea din
fata, precum si turnurile, frontoanele cu
parapet si ferestrele sunt curbate si/sau sunt
indreptateinsprecentrulcladirii.
Configuratiile diferite ale aripilor si ale
ferestrelor, ale acoperisurilor si ornamentelor
ale orfelinatului Buon Pastore de langa Roma
(218,219,220) sunt o orgie de curbe avand o
intindere similara ca dimensiune cu cea a lui
Blenheim.AcestcomplexneoBarocalui

224.PoartasiDomeniul,VillaAldobrandini,Frascati,perspectiva

225.
Jefferson,Monticello,Chalottesville,plan

226.PalazzoPunbloco,Siena,schita

ArmandoBrazini(ciudatin1940sicuserioase
semnedeintrebarepusecuprivirelautilizarea
acestuia ca orfelinat pentru fetite) compune
intrun mod surprinzator o multime de parti
diferite intrun tot dificil. La toate nivelurile
este un exemplu de inflexiuni in interiorul
unor inflexiuni succesive indreptate inspre
centrediferiteinsprefatadascurtadinpartea
frontala, sau inspre domul mult prea mic de
langa centrul complexului, care are cupola
neobisnuitdemare.atuncicandstaidestulde
aproapepentruavedeaunelementmaimicde
inflexiune, cateodata trebuie sa te intorci
aproape 180 de grade pentru ai vedea partea
contrapusaaflatalamaredistanta.Unelement
desuspansesteintrodusatuncicandteplimbi
in jurul cladirii enorme. Devii constient de
elementeleaflatelegateprincurbedeelemente
pecareleaivazutdejasaupecareincanule
aivazut,precumdescifrareauneisimfonii.Ca
si fragment in plan sau in spatiu, compozitia
asimetrica a fiecarei aripi este impachetata in
tensiune si implicatii care vizeaza simetria
intregului.
Lanivelulorasului,inflexiunilepotapareadin
pozitia elementelor care sunt prin ele insele
necurbate. In Piazza del Popolo (221)
domurile bisericilor gemene confirma fiecare
cladire ca un intreg independent, dar turnul
fiecareia, simetric si el, devine curbat datorita

pozitiei lor asimetrice la fiecare biserica. In

contextul pietei fiecare cladire este un
fragment al unui intreg mai mare si un drum
de iesire inspre Corso. La o scara mai mica
Palladio Villa Zeno (222) pozitiile asimetrice
ale deschiderilor arcuite simetrice face ca
pavilioanele terminale sa se curbeze inspre
centru, si prin aceasta sa intareasca simetria
intregii compozitii. Acest tip de curbare ale
ornamentelor asimetrice aflate intrun intreg
simetricesteunmotivdominantinarhitectura
Rococo. De exemplu, pe altarele laterale la
Birnau (214), si pe perechile de sfesnice
caracteristice (223), sau pe suporturile de
lemne pentru foc, usi, sau alte element,
curbarea ornamentatiilor reprezentand roci
sau stanci este parte a unei asimetrii aflata in
interiorul unei simetrii mai mari care
exagereaza unitatea dar cu toate acestea
creeazaotensiuneininteriorulintregului.
Directia este un mijloc de inflexiune in Villa
Aldobrandini (224). Fatada este articulata in
parti care sunt adaugate sau in arcade, dar
diagonaleleunicealefrontoanelorfragmentare
aflate la capatul arcadelor au tendinta de a
directiona capetele inspre centru, aceasta
ducand la unificarea fatadei dominante. In
planul Monticello (225) peretii diagonali care
seinchidindreaptaextremeleinsprecentru.In
SienadistorsiuneafatadeiindreaptaPalazzo

227.
WrensiJones,Spitalulroial,Greenwich,perspectiva

228.BisericaIacobinilor,
Toulouse,plan

Pubblico (226) inspre piata dominanta din

oras. Aici distorsiunea este o metoda de
confirmare a intregului, mai degraba decat
ruperea/spargereaacestuia,cumesteincazul
contradictiei ajustate. Detaliile Baroce, cum ar
fi pilastrele legate la capatul arcadelo, devin
elemente ale curburii pentru ca ele creeaza
variatii ale ritmului pentru a termina o
secventa. Asemenea metode de curbare sunt
folosita pe scara larga pentru a asigura
totalitatea si de vreme ce monumentalitatea
implica o expresie puternica a intregului,
precum si o anumit tip de spatiu, curbarea
devinesieaunmijlocalmonumentalitatii.

Curbarea ajuta la crearea unui intreg

dificil al dualitatii precum si la un intreg
complexmaiusor.Esteunmoddeasolutiona
o dualitate. Turnurile curbate ale bisericilor
gemene din Piazza del Popolo solutioneaza
dualitatea prin sugerarea faptului ca centrul
intregii compozitii este localizat in spatiul
Corsouluicareilintersecteaza.InGreenwich
la Wrens Royal Hospital (227) curbarea
domurilor prin pozitionarea acestora
asimetric, rezolva intrun mod similar
dualitatea maselor enorme care flancheaza
QueensHouse.Inflexiunealoraccentueazain
plus locul central si importanta acestei cladiri
micute.Pedealtaparte,dualitatilenerezolvate
alepavilioanelorfinalecaresuntindreptate

229.
Bisericadeparohie,Dingolfing,V.Germaniei

230.Bisericadeparohie,Rimelia,plan

inspre rau, intaresc calitatea unificatoare a

axuluicentralprintotalalipsadeunitatealor.

Chivotul francez se opune terminatiei

bruste a stranei/ locului pentru cor in biserica
din Goticul englez, pentru ca acesta se
curbeaza pentru a termina si a sublinia
intregul. In biserica Iacobinilor din Toulouse
(228) curbarea chivotului tinde sa rezolve
dualitatea navei, care este taiata in doua de
catre sirul de coloane. Apsida din biblioteca
Furness a Universitatii din Pennsylvania
solutioneaza intrun mod asemanator
dualitatea formata arcul interior si peretele
opus. O coloana taie in doua nava la biserica
parohiala din Dingolfing (229), in stilul
goticului tarziu, o biserica cu o singura sala,
darjuxtapunereaarcadeicentralesiaferestrei
din spate, care a evoluat din complexa bolta
aflata deasupra, rezolva dualitatea originala.
Curbarea directionala a peretilor laterali a
navei din biserica parohiala din Rimella (230)
contrapune efectul lipsei de unitate ale celor
doua arcade ale navei. Curbarea acestora
insprecentrusubliniazainchidereasiintareste
intregul. De asemenea, o arcada minora
intermediaraleagacele2arcademajore.

OperaluiLutyensabundaindualitati.
Dualitatea fatadei de la intrare a castelului
Lambay (231), de exemplu, este rezolvata de
catre forma curbata a intrarii in peretele

juxtapus al gradinii. In arhitectura

contemporana sunt rare exemplele de curbare
pot fi gasite in frontoanele sparte ale
apartamentului lui Moretti de pe Via Parioli
(10). Ele rezolva partial dualitatea perechii de
aripi care separa apartamentele. Dualitatea
subtilaaflatainbalantaincazulcladiriiUnity
Temple (232) a lui Wright este lipsita de
flexiune in afara cazului in care intrarea
directionalanuesteuna.
Arhitectura moderna tinde sa respinga
curbarea la toate nivelurile in Tugendhat
House nici un capital de inflexiune nu
compromite forma pura a coloanelor, desi
fortele contrapuse in planul acoperisului
sustinut trebuie, prin urmare, sa fie ignorat.
Peretiinusuntcurbatinicedecatrebazasinici
de catre cornise si nici de catre intaririle
structurii, cum ar fi cheile de bolta, la colturi.
Pavilioanele lui Mies sunt la fel de
independentecasitemplelegrecesti;aripilelui
Wright sunt interdependente dar se
intrepatrund mai degraba decat sa fie intrun
modindependentsicurbat.Totusi,Wright,in
incercarea de a adapta cladirile lui rurale la
locurile lor, a recunoscut inflexiunea la scara
intregiicladiri.Deexemplu,Fallingwater,este
incompletafaracontextuleiesteunfragment
alspatiuluinaturalcareformeazaunintreg

231.Lutyens,CastelulLambay,Irlanda

232.Wright,TemplulUnity,OakPark,
plansielevatie

maimare.scosdincontext,nuaraveaniciun
inteles.

Dacainflexiuneapoatesaaparalamai
multeniveledelaundetaliualcladiriipana
la toata cladirea aceasta poate sa contina de
asemenea,grade diferite de intensitate grade
moderate de inflexiune au un fel de
continuitate implicata care afirma totalitatea.
Inflexiunile extreme devin literal continuitati
ale structurilor si materialelor cum ar fi
imbinarile sudate, structurile brute si fier
betonul. Cu exceptia imbinarilor bogate ale
arhitecturii moderne, continuitatea implicata
este rara. Imbinarile in umbra ale
vocabularului lui Mies au tendinta de a
exagera separarea. In mod special, Wright,
articuleaza o imbinare printro schimbare in
profil atunci cand exista o schimbare la
materiale o manifestare expresiva a naturii
materialelor in arhitectura Organica. Dar o
diferenta intre continuitatea expresiva si
discontinuitatea reala a structurii si a
materialelor este o caracteristica a fatadei
dormitorului Saarinen a Universitatii din
Pennsylvania. Pe sectiuni, curbele continue
sfideaza schimbarea materialelor, a structurii
si a folosirii. In peretii de la Machu Picchu
(233) acelasi profil continua intre zidaria
ridicata si pietrele din sit. Forma arcuita a
deschiderii intrarii Ledoux la Bourneville (58)

deschid2tipuridestructura(cunisasiarcuita)
si 2 tipuri de materiale (zidarie rustica
deasupra si zidarie fina in partea de jos).
Contradictii asemanatoare apar si in mobila
Rococo. Picioarele Cabriole (234) ascund
imbinareasiexprimacontinuitateaprinforma
si ornamentul acestora. Santul comun
continuu dintre picior si cadrul scaunului
implicaocontinuitatedincolodecurburacare
este cumva contradictorie materialului si
relatiei structurale ale acestor elemente de
cadruseparate.Ornamentulubicuoesteunalt
element ornamental pentru continuitatea
expresivacomunaarhitecturiisimobileidetip
Rococo.

Unele dintre interioarele timpurii ale

luiWright(235)puninparalelmotivulsipcilor
de lemn cu cel al ornamentului de piatra ale
Rococoului(236).InUnityTemplesiinEvans
House (235) aceste sipci sunt folosite pe
mobila, pereti, tavane, aparate de iluminat si
ferestreiarmotivulesterepetatpecovor.Lafel
ca si in Rococo, un motiv central este folosit
pentru a realiza un intreg puternic, expresiv
pentruceeaceWrightnumeaplasticitate.Ela
folosit o metoda de continuitate implicata
pentru motive expresive valide, si in
contradictie ironica cu credinta lui privind
naturamaterialelorsiauriiluiexpresefatade
Rococo.

Pedelataparte,oarhitecturaacomplexitatiisi
a contradictiei poate realiza o discontinuitate
expresiva, care contine oanumita continuitate
structurala. In strana din catedrala din
Modena(237),undeunelementnecurbatabia
ilsustinepecelalaltinexprimarealuivizuala,
sau in contrafortul abrupt ale aripilor
necurbate ale bisericii All Sainta, Margaret
Street (93), o discontinuitate formala este
implicata acolo unde exista o continuitate
structurala. Soanes Gate din Langley Park
(238) este creata din 3 elemente arhitecturale
total necurbate si independente; pe langa
dominatia elementului din mijloc, elementele
structurale sunt cele care sunt curbate si care
dauunitatecelor3parti.

OrdineaDorica(239)creeazaobalanta
complexa intre extreme atat ale continuitatii
expresive si structurale cat si ale
discontinuitatii.Arhitrava,capitelul,precumsi
stalpul sunt discontinue structural insa doar
partial discontinue expresiv. Faptul ca
arhitrava sta deasupra capitelului este
exprimatdecatreabaculnecurbat.Darcapatul
in relatie cu stalpul exprima o continuitate
structurala echivalenta cu continuitatea
expresiva. Elementele orizontale si verticale
ale Terminalului T.W.A. a lui Saarinen si
EndlessHousealuiFrederickKieslersuntfara
contradictiistructurale:elesuntcontinuepeste

233.Pereti,MachuPicchu,Peru

234.Studiudepicioaredecabriole

235.Wright,CasaEvan,Chicago

236.Curvillies,pavilionulAmalienburg,palatalNymphenburg,langaMunchen

237.CatedralaModena

238.Soane,Poarta,ParculLangley,Norfolk

tot. Totusi, betonul prefabricat care este

asamblat ofera o combinatie ambigua de
continuitate si discontinuitate atat structurala
cat si expresiva. Suprafata cladirii
administrative a Politiei din Philadelphia
includemotivedeimbinariinumbraseparand
elementeleprefabricatealecarorinflexiuniale
curburii de dezvolta in profile discontinue
totusi un joc paradoxal al continuitatii si
discontinuitatii mostenit in expresia si
structuraarhitecturii.
Un fel de continuitate implicata a inflexiunii
estemostenitainformadegrupaluiMaki.
Aceasta a treia categorie in desemnarea
arhitecturii complexe el le numeste forme
colectivesiinncludepartigenerativeavand
propria lor legatura, si intreguri in care
sistemul si unitatea sunt integrale. El sa
referit si la alte caracteristici ale formelor de
grupcareindicauneleimplicatiialeinflexiunii
inarhitectura.Oconsistentaapartilordepaza
si relatia lor secventiala permite o crestere in
timp, o consistenta a scarii uman, si o
senzitivitate a topografiei specifice a
complexului.

forma de grup se opuse altei

categoriidebazaaluiMaki,sianumemega
forma. Intregul, care este dominat mai
degraba de relatii ierarhice ale partilor decat
de natura ondulata implicata ale partilor,

poate de asemenea sa fie o caracteristica a

arhitecturiicomplexe.Ierarhiaesteimplicitain
arhitecturalamaimultenivelurideintelegere.
Ea implica configurarea configuratiilor
interconectarea mai multor ordini ale
diferitelor forte pentru a reusi sa creezi un
intreg. In planul bisericii Christ Church,
Spitalfields(240),secventaordinelorpunctelor
de sprijin mai inalt, mai jos, mijloc; mare,
mic, si mediu este cea care intregul ierarhic.
Sau pe fatada unui palat Palladio (48),
juxtapunerea si vecinitatea partilor (pilastre,
ferestre si materialul) precum si contrastul
dintremare,micsirelativimportantsuntcele
careghideazaochiulspreintreg.

Elementuldelegaturadominantesteo
altaforma de manifestarea relatiilor ierarhice
dintre parti. El se manifesta in motivul
consistent (tipul tematic al ordinii) precum si
prinfaptulcaesteelementuldominant.Acesta
nu este un intreg dificil de atins. In contextul
uneiarhitecturiacontradictiiloracestapoatefi
un panaceu dubios, precum zapada cazuta
care uneste peisajul haotic. La nivelul unui
oras in perioada medievala zidul inconjurator
sau castelul este elementul dominant. In
perioada baroca este axa strazii in contrast cu
care diversitati minore se afiseaza. (in Paris,
axarigidaesteconfirmataprininaltimiconice,
intimpceinRomaaxatindesadevinazigzag

si este punctata prin legarea pietelor cu

obeliscuri.) Elementul de legatura axial in
planificarea Baroca reflecta cateodata un
program facut de catre autocratie, care poate
usorsaexcludaelementecareastazitrebuiesa
fie luate in considerare. Circulatia rutiera
poate sa fie un element dominant in
planificareaurbanacontemporana.Defapt,in
programelementuldelegaturaimportanteste
cel mai des reprezentat de catre circulatie, iar
inconstructiielementuldelegaturaimportant
este de obicei ordinea majora a constructiei.
Acesta este un element important al
arhitecturii viaduct a lui Kahn si a formelor
colectivealuiTangepentruTokyo.Elementul
de legatura important este util in renovatii.
James Ackerman sa referit la predilectia lui
Michelangelo pentru juxtapuneri simetrice
aleaccentuluidiagonalinplansiinspatiuin
creareacatedraleiSt.Peter,careafostinesenta
o renovare a unei constructii mai vechi. Prin
folosirea peretilor diagonali pentru a crea
inpreunabratelecrucii,Michelangeloareusit
sa ofere catedralei St. Peter o unitate pe care
proiecteleinitialenuoaveau.

Elementuldelegaturadominant,caun
al treilea element care uneste o dualitate, este
un mod mai usor de a o rezolva. Mai usor
decat inflexiunea. De exemplu, marele arc
rezolva fara echivoc dualitatea ferestrei duble

a palatului Florentin Renascentist. Fatada

bisericiidubleS.AntoniosiS.BrigidadeFuga
(241) este rezolvata prin frontoane avand
curbefrantedarsicuajutorulunuialtreilea
element ornamental, care domina mijlocul. In
modasemanator,fatadabisericiiS.Mariadella
Spina din Pisa (242) este dominata de un al
treilea fronton. La nivelul planului, arcadele
domuluibisericiiImmaculateConceptiondin
Turin (14) de Guarini sunt curbate in forma,
dar sunt de asemenea rezolvate de catre o
arcada minora intermediara. Frontonul
ornamental din centrul spatiului Charleval
(243)estedeasemeneaunaltreileaelementde
legatura dominant, la fel precum sunt
frontonulsiscaradinfatacaseifermieruluide
langa Chieti (244) similar, in acest context,
functiei scarii de la intrarea la Stradford Hall,
Virginia (245). Nu exista nici o inflexiune in
compozitia Villa Lante (246), dar un ax intre
cele 2 pavilioane egale, care se centreaza
asupra sculpturii plasata la punctul de
intalnire al axelor, domina pavilioanele
gemenecaunaltreileaelement,siprinaceasta
accentuandintregul.

Darorelatieierarhicamaiambiguaale
partilornelegatecreeazaunintregmaigreude
perceput. Un asemenea intreg este compus
dintrunnumaregaldecombinatiialepartilor.
Intimpceideadecombinatiiegaleestein

239.OrdinulDoric,schita

240.Hawksmoor,ChristChurch,
Spitalfields,plan

legatura cu fenomenul ambele si, iar multe

exemplesepotajustaambeloridei,ambelesi
se refera in mod specific la contradictie in
arhitectura, in timp ce combinatiile egale se
refera mai mult la unitate. In cazul
combinatiilor egale intregul nu depinde de
inflexiune, sau de relatiile mai usoare ale
elementului de legatura dominant sau de
consistenta motivationala. De exemplu, in
cazul Porta Pia (110,111) numarul fiecarui tip
deelementdincompozitiaportiisiaperetelui
este aproape egal nici unul dintre elemente
nu domina. Varietatea formelor (rectangular,
patrat, triunghiular si rotund) fiind aproape
egal,predominantauneiadintreformeestede
asemenea exclusa iar egala varietate a
directiilor (verticala, orizontala, diagonala si
curba) au acelasi efect. Este de asemenea o
diversitate egala in ceea ce priveste marimea
elementelor. Combinatiile egale ale partilor
ating un intreg mai degraba prin
supraimpunere si simetrie decat prin
dominantasiierarhie.
Fereastraaflatadeasupraintrariiprincipalede
laMerchantsNationalBankdinGrinnel,Iowa
(112) a lui Sullivan, este aproape identic cu
PortaPiainceeaceprivestejuxtapunereaunui
numar egal de cadre rotunde, patrate si
dreptunghiularedemarimiegale.Numarulde
combinatii diverse analizate in fatada cladirii

Columbia Bank (grupuri de elemente

implicand 1,2 si 3 parti) au aproape aceeasi
valoare in compozitie. Totusi, aici unitatea se
bazeaza pe relatiile dintre partile orizontale si
nu pe supraimpunere. Auditoriumul (104)
exploateaza complexitatea directiilor si a
ritmurilorpecareunasemeneaprogrampoate
sal ceara. Semicercurile simple ale
ornamentelor si structurii peretilor si
segmentele boltilor din tavan care
interconecteaza, atat in plan cat si in sectiuni,
curbele complexe ale arcelor, randurilor de
scaune,balcoanelor,boxelor,sialecoloanelor.

Acestsensalechivocului,inmultedin
operele lui Sullivan (cel putin acolo unde
programulestemaicomplexdecatacelalunui
zgarienori) scoate in evidenta un o alta
diferenta dintre el si Wright. Wright rareori
exprima o contradictie inerenta prin
combinatiiegale.Maidegrabaelincludetoate
marimile
si
formele
intro
ordine
motivationala

o
singura
ordine
predominanta de cercuri sau dreptunghiuri
saudiagonale.ProiectulVigoSchmidtHouse
este un motiv consistent de triunghiul, Ralph
JesterHousedecercuriiarPaulHannaHouse
dehexagoane.

Combinatiileegalesuntfolositepentru
a atinge un intreg in cazul complexului
CulturalCenterdinWolfsburg(78)aluiAalto.

241.Fuga,BisericadinS.AntoniosiS.Brigida,studiodeelevatie

El nu imprastie partile si nici nu le face

asemanatoare cum le face Mies la I.I.T. dupa
cumammaiscosinevidentasimaiinainte,el
atinge unitatea prin combinarea unui numar
aproape egal de elemente diagonale si
dreptunghiulare. S. Maria delle Grazie din
Milano(247)folosestecombinatiileegaleintro
forma extrema prin punerea in opozitie a
formelor in compozitia ei exterioara.
Compozitia dominanta triunghidreptunghi
din fata se combina cu compozitia dominanta
cercpatrat din fundal. Biserica lui Michelucci
Autostrada(4),lafelcasiChurchoftheHoly
SepulchredinIerusalim(planulesteilustratla

242.S.MariadellaSpina,Pisa

243.DuCerceau,Chateau,Charieval,elevatie

245.StratfordHall,WestmorelandCounty,Va.

244.Casadefermier,langaChierti

246.Vignola,VillaLante,Bagnaia,plan

101), contine un numar aproape egal de

combinatii de directii si ritmuri opuse in
coloane, piloni, pereti si acoperis. O
compozitie asemanatoare este cea a
filarmonicii din Berlin (248). Formele plastice
ale arhitecturii indigene Mediteraneene (249)
sunt simple dar dreptunghiuri, diagonale si
segmente sunt folosite. Masa de machiaj a lui
Gaudi din Casa Guell (250) reprezinta o
multitudine de forme duale contrastante :
inflexiuni extreme si continuitati sunt
combinatecuvecinatativiolentesidiscontinue
, curbe simple si complexe , dreptunghiuri si
diagonale, materiale contrastante, simetrie si
asimetrie, pentru a adapta o multitudine de
functii intrun intreg. La nivelul mobilei,
sentimentul dominant de echivoc este
exprimat prin scaunul ilustrat la (103).
Configuratia acestuia in partea din spate este
curbata in timp ce partea frontala este
dreptunghiulara.Nuestediferitincompozitia
lui dificila de scaunul curbat a lui Aalto
ilustratla(251).

Implicit in arhitectura lui de opozitii

este intregul inclus. Unitatea interiorului din
biserica Imarra sau al complexului din
Wolfsburgesterealizatanuprinsuprimaresau
excludere ci prin includerea dramatica a
partilor contradictorii sau circustantiale.
Arhitectura lui Aalto realizeaza conditiile

dificile si subtile ale programului, in timp ce

arhitecturaserena,pedealtaparte,lucreaza
cusimplificari.
Totusi, obligatia fata de intreg intro
arhitecturaacomplexitatiisiacontradictieinu
excludecladireacarenuesterezolvata.Poetisi
dramaturgi realizeaza dilema fara sa ofere
solutii. Validitatea intrebarii si intensitatea
intelesului sunt ceea ce face operele lor arta
mai mult decat filozofie. Unul dintre telurile
poeziei poate fi unitatea expresiei fata de
rezolvarea
continutului.
Sculptura
contemporana este deseori fragmentata si
astazi apreciem Pieta a lui Michelangelo mai
mult decat operele sale anterioare, pentru ca
continutul acesteia este sugerat, expresia lor
mult mai imediata, si forma lor este completa
dincolo de ei. O cladire poate de asemenea sa
fie mai mult sau mai putin completa in
expresiaprogramuluieisiinforma.

Catedrale gotica, ca Beauvais, de

exemplu,dincaredoarloculimenspentrucor
a fost construit, este deseori neterminata in
relatie cu programul sau, cu toate acestea ea
estecompletainceeaceprivesteefectulformei
ei datorita consistentei motivationale ale
numeroaselor sale parti. Programul complex
care este un proces, care se continua si se
schimba odata cu timpul si totusi, la fiecare
etapa,launanumitnivelserelationeazacu

247.BramantesiSolari,S.MariadelleGrazie,Milano

intregul, trebuie sa fie recunoscut ca fiind

esential la nivelul planificarii urbane.
Programul incomplet este de asemenea valid
pentruosinguracladirecomplexa.

Fiecare din bisericile gemene

fragmentate din Piazza del Popolo este
completa la nivelul programului dar
incompletainexpresiaformei.Turnurileunice
plasate asimetric, dupa cum am vazut,
indreapta fiecare cladire inspre un intreg mai
mare din afara lor. Cladirea foarte complexa,
care in forma ei deschisa este incompleta, se
relationeaza formei de grup a lui Maki; ea
este antiteza cladirii perfecte sau al
pavilionuluiinchis.Fiindunfragmentalunui
intreg mai mare intrun context mai mare,
acest tip de cladire se relationeaza din nou
spatiului din oras, planificarea ca forma de
crestere a unitatii unui intreg complex. O
arhitectura care poate simultan recunoaste
niveluri contradictorii trebuie sa poata sa
admita paradoxul fragmentului totalitar:
cladireacareesteunintreglaunanumitnivel
siunfragmentlaunintregmaimarelaunalt
nivel.

Peter Blake in Gods Own Junkyard a

comparathaosuldepestradacomercialaMain
Street cu ordinea din University of Virginia
(252.253). pe langa irelevanta comparatiei, nu
arata Main Streetul bine? Chiar asa, nu este

legatura comerciala a Route 66 aproape ok?

Dupacumamspus,intrebareanoastraeste:ce
feldeschimbaredecontextpoatesalefacasa
fie bine? Probabil mai multe semne mai bine
plasate?ImaginiledinGodsOwnJunkyardde
peTimeSquaresialeunuidrumnationalsunt
comparate cu imagini din satele din New
England inagini de la tara. Dar imaginile din
aceasta carte care ar trebui sa aiba un impact
negativ au deseori unul pozitiv. Aceeasi
juxtapunere haotica ale unor elemente luate
aleatoriu exprima un fel ciudat de vitalitate si
ele produc si o apropiere neasteptata de
unitate.
Este adevarat ca o interpretare ironica ca si
aceastarezultainmarepartedelaschimbarea
spatiului subiectului in forma fotografica
precum si de schimbarea contextului in
interiorulcadruluifotografiei.Darinuneledin
aceste compozitii exista un sens al unitatii
implicataflatnudepartedesuprafata.Nueste
o unitate evidenta sau usor de reperat care sa
derive dintrun element dominator de
legatura sau de ordinea motivationala a celui
mai simplu, compozitie mai putin
contradictorie,ciaceeaderivatadintroordine
complexa si amagitoare al unui intreg dificil.
Este acea compozitie incordata care contine
relatii contrapunctuale, combinatii egale,
fragmenteimplicatesidualitatiacceptate.

Scharoun,PhilharmonicHall,Berlin,plan
248.

Unitatea este cea care mentine, insa doar

mentine,uncontrolasupraelementelorcarese
ciocnescsicareocompun.Haosulestefoarte
aproape; apropierea lui, dar evitarea lui este
ceea ce da ..forta . In cladirile complexe
validesauinspatiulcitadin,ochiulnuvreasa
fie prea usor sau prea repede satisfacut in
cautarea acestuia a unitatii in interiorul unui
intreg.
Unele dintre cele mai pline de viata lectii ale
Artei Pop , care implica contradictii ale
spatiului si ale contextului, ar fi trebuit sa
trezeasca arhitectii din visul lor de ordine
pura,caredinpacate,suntimpuseinunitatile

249.Case,Napoli

250.Aalto,scaunsinlemnsimetal,192933

251.Gaudi,masadetoaleta,casaGuell,Barcelona

252.
Jefferson,UniversitateadinVirginia,Charlottesville

Gestalt ale noilor proiectelor de asezamant

urban de arhitectura moderna si totusi, din
fericire sunt imposibil de atins. Si poate de
aceeaputemsaseextragemordineacomplexa
si contradictorie din spatiul murdar, vulgar si
dispretuit care este valabila si vitala pentru
arhitecturanoastracaunintregurbanistic.

253.Stradaprimcipalatipica,S.U.A.

1.PearsonHouse,ChestnutHill,Pa.,Robert
Venturi,1957

Acestproiectafostconceputin1957.
Este o manifestatie rara a ideeii multiplica
imprejurimile I munca pentru ca intinderi
imprejmuite necesita programe la o scara la
care nu am avut oportunitatea sa o explorez.
Aceastaimplicalucruripestelucrurisilucruri
in spatele altor lucruri. Exploateaza ideea
contrastului spatial in afara si in exteriorul
peretilor in serie de pereti paraleli in plan si
cu domuri interioare sustinute de grinzi
diagonale
in
sectiune;
ideea
de
contrapunctare, juxtapunere ritmica din
relatiacontrafortilorcatreveranda(portic),si
ferestrele superioare si inferioare si cupolele
de deasupra domurilor interioare; si ideea
unei serii de spatii insiruite care sunt in
general in forma si nu au o functie specifica,
separate
despatiile
anexe(functionale)
specificeinformasifunctiune.

254

255

256

257

258

259


2. Renovations of the James B. Duke
House. The institute of Fine Arts, NY
University, Robert Venturi, Cope and
Lippincott,AsociatedArchitects,1959

Aceastaviladepeparteasuperioaraa
Fifth Avenue a fost donata Institutului de
Artapentruafolosidreptscoliisuperioarede
Istorie a Artei. A fost proiectata de Horace
Trumbauer in 1912; interiorul de catre
Alavoine. Este o copie a Hotelului Labottiere
din Bordeaux la exterior, dar este marita si
largita scara pentru Luis al XIVlea intro
cladire Luis al XVIlea . Aceste detalii
Edwardiene Luis al XVIlea sunt
exceptionalebuneinauntrusiinafara.

Intentia noastra a fost sa ne atingem

cat mai putin de interior dar totusi sa
producem o armonie intre vechi si
nou,gandind contrastarea prin juxtapunere:
saseparamarticulatiileintreinvelisurilenoisi
vechiacreeaschimabareaprinaadauga

261

262

260

263

264

decat a modifica elementele existente

in interior, chiar a considera elementele
adugate mobilier mai mult decat arhitectura
si a folosi mobilierul si echipamentele care
sunt comune locului si satandardizate dar
sporite de scaunele neobisnuite. Aceste
elemente sunt scaune din lemn curbat, si
biblioteci cu rafturi din otel de catre
Remington Rand a caror geometrie
rectangulara a fost superimpozanta fata de
cea a panourilor de pe pereti, dar separate
prin niste elemente de design prin care sa se
evite inzidirea pentru podea cu designuri
specialealepicioarelorpentrupozitie.

3.Proiect pentru o casa pe plaja, Robert

Venturi,1959
108pg
Aceasta casa de vacanta este
amplasata dea lungul dunelor de nisip
pentru a oferi panorama oceanului. Contine
cele mai simple elemente de acomodare,
deoareceseasteaptacalocatariisaisipetreaca
ceamaimarepartedinzipeplaja.Areomica
terasa pe frontul cu oceanul si o deschidere
pentru belvedere amplasata pe acoperis si
accesibila printro scara ascunsa de o trapa
langahorn.

Peretii sunt cadre inaltate. Acoperisul

este placat cu lemn, invelita in asa fel incat
intreaga structura sa fie o menbrana si un
cvasicadruinacelasitimp.Oexceptieaavut
loc la inversarea luminatorului si a
deschiderii fatadei, unde deschiderea este
exceptionaldelungasiarecatevaelementede
cadre expeditive : un stalp si mai multe
grinzi. Aceasta exceptie din centru face
membranacareimbracastructuraaparenta.(

265

266

267

268

270

271

Podeaua este ridicata pe stalpi de lemn si

grinzi.)
Expresivcasaaredoardouafatade,frontul
orientat dupa mare si fatada din spate
orientata pentru acces. Nu are laterale, ca sa
zicem asa; si fata e diferita de spate pentru
exprima articulatiile directionate spre
privelisteaoceanului.Semineuldincoltuldin
spateesteoconcentrareaperetilordiagonali,
care radiant, la inceput simetric, formeaza
spatiile din interior. Din cauza acestei
configuratii complexe din fatada si din plan,
acoperisul este obsedat de frontonul
triunghiular in acelasi timp si formele
originale simetrice sunt distruse de
extremiatile caldirii in functie de nevoile
interioare si de orientarea fortata si de
priveliste. La coltul ascutit, expresia spatiala
expresivaarenevoiedeocasa,,faralaterale
, directioneaza catre spre panorama
,dominata de nevoiele secundare a dus,ului
dininterior.
Toata suprafata exterioara este placata cu
cedru natural. Scandurile, asemanatoare cu
celepentrubarci,delaarticulatiaacoperisului
si peretii sunt minimalizati ca sa dea
continuitate acoperisului si peretilor.. Coaja
suprapusa a peretilor se termina ca si fustele
peste stalpi. Ferestrele si deschiderile
porticelor puncteaza variate gauri intrun
invelis continuu. Suprafetele interioare , pe
carepotisalevezifaraporticsuntsuprafete
din scanduri vopsite, ca si captruseala
interioara a unei pelerine. Intradosul
interioarelor,acoloUndepieleaetaiatasunt
vopsite in culori contrastante. Sindrilele nu
ating niciodata esafodul hornului si
contrafortul sau, care se divide aproape la

baza, si formeaza un vestibul deschis de

asemenea.

4. Headquarters Building,North Penn

Vsisting Nurse Associatiuon, Venturi and
Short,1960.(272274)

Bugetul a dictat o casa mica cu

constructii conventionale. locul sugera o
scara indrazneata si forma simpla ca sa
compensezemarilecladiridinjur.programul
a dictat un complex in interior , oricum, cu
spatii variate si pentru depozitare.. nivel de
parcare pentru 5 masini ale personalului in
situl inclinat cu rape a necesitat ziduri de
sprijinsiocurtepentrumasiniinsusinfata..
Siointrarepentrupietonicuminimulnecesar
de scari similare exterioare a dictat o cladire
foarteaproapedestrada.

Rezultatul a fost o cutie distorsionata

inacelasitimpsimplasicomplexa.Pentruca
erau similare ca arie curtea si cladirea intrau
intro dualitate. Prova casei avea rolul unei
infelxiuni catre teren pentru a rezolva
dualitatea , inca aceasta distorsiunea caldirii
ca o cutie simultan intarea dualitatea
complementand prin forma curba a zidului
dinparteaopusaazoneideparcaresifacand
curteamaisimetricasitotodataindependenta
fatadecladire.Cladireadinpunctulacestade
vedere acesta e mai mult sculpturala decat
arhitecturala. spatiile extrerioare domina pe
cele interioare si este proiectat dinspre
exterior catre interior. Interiorul impropriu
creataiciesteunspatiusubordonat.

272

273

Distorsionarea actioneaza totodata in partea

deschisa a acestei dualitati, subtila curba a
pereteluiretrasalcurtiirectangulareesentiale
resimte si resista presiunii pamantului din
spate.Cladireacutieestedistorsionataulerior
de zidul estic fiind paralel cu linia de
proprietate pe pe acest sit semiurban.
Suprafata originala a acestei cutii este si ea
distorsionata. Ferestrele de pe front musca
din ea pentru a permite consola integrala
catre sud . Ele totodata lucreaza integral cu
rafturilededepozitaredininteriorcareseafla
dealungul peretelui paralel cu rama tavanul
(acoperisului).

Spatierea (zimtuirea) ferestrelor devin largi si

putine cateodata cuplatela fel casi in spatsi
ele cresc scara micii cladiri. Pe dinafara, scara
ferestrei mici este crescuta cu ajutorul unei
ramemariteinacestcazunmulajdelemnce
acomodeaza contradictiile dintre interior si
exterior.Pozitionareacomplexaadeschiderilor
si ferestrelor pe aceasta fatada de asemenea
contracareaza simplitatea cutiei. Pozitionarea
complexaaferestrelorseaflaincontradictiecu
simplitatea cutiei. Nu sunt la ntmplare, mai
degrabaoserieoriginala,ritmica,distorsionata
decomplexitatilesicircumstanteleinterioare.

Accesul dinspre curte intro zona

intermediara este similar complexa in
compozitie si accentuata ca marime. Este
compus in aproape egala masura din
elementerectangulare,diagonaleisegmente,
juxtapuse intro maniera similara usilor
renascentiste. Rectangularitatea generala a
cladirii rezulta din structuri din blocuri si
scanduri a cladirii. In contrast arcele deriva

nu din natura materialelor si structurii dar

din simbolismul acesteia de a fi o cale de
acces mai departe, si mai important, ca o
exceptie circumstantiala de la ordinea
generala a compozitiei, ea devine un centru
focal.Stalpiidiagonalisuntlafeldebogatiin
evenimente; ele sustin grinda centrala ce
suporta
deschiderea
exceptionala
a
scandurilordetavan,sicontrastezacustalpul
verticaldindeschidereamaredefereastrade
la front, si care este analog in pozitia sa cu
compozitiarectangularaacladirii.Marelearc,
avand o marime potrivita pentru o cladire
civila este juxtapus peste usile care sunt la
scara unui om, care sunt adapostite. Este o
juxtapunere a scarii la fel de mult ca si a
marimii.

Cat despre programul complexitatii

interiorului, o organizare a rafturilor de
depozitare este sugerata de spatiul dintre
ferestre. Alta manifestare este zidul diagonal
in planul holului o alta distorsiune pentru a
acomoda complexitatile programului, care
suntpresateininchiderearigida.

Structura inconsistenta a planseelor si

a acoperisului este similar acomodatoare
pentru peretii portanti ai perimetrului rigid.
Primul etaj este un planseu in 2 directii
acomodand pertii iregulari de sustinere din
interior.Otelsilemnsuntmaterialeledincare
sunt facute grinzile pentru podea si tavan
altfel sunt directionate paralel cu pereti care
contin combinatiile de ferestre. Aici, ca i n
deschidereaintrrii,deschiderilesuntrealizate
din scnduri de lemn, ceea ce permite
deschiderilor i ferestrelor s ating linia
subire a corniei i fac cutia s par mai

abstract. Am menionat deja stlpul

expedient, vertical sau diagonal, folosit cnd
deschiderea suprafeei devine excepional de
mare.
Pentru a intarii ideea de subtire a
suprafetelor si contrazicand plasticitatea
formeidecutie,stucaturaestedetaliatacuun
minim de de intoarceri de colt prin
posibilitatile pe care ferestrele de lemn le
permite.Amdistruscutianuprincontinuitati
spatialeciprindistorsionaricircumstantiale.

5. F.D.R. Memorial Competition, Robert

Venturi, John Rauch, George Patton, and
NicholasGianopoulos,1960.(278283)

Acesta este un sit directional de unde

contrastezasiimplicitpotenteazaformelealbe
sculpturalealecelortreimarimonumentedin
Washington ce deja exista in vecinatate. Nu
este o a patra forma sculpturala in apropierea
unuiparcaj.Estemaimultelucrurideodata:o
promenada deschisa, alba, de marmura, dea
lungul raului Potomac, ce recunoaste si
foloseste malul raului pentru pietoni; o strada
integrala, ce acomodeaza parcajul vizitatorilor
si este delimitata de ziduri asemenea unui
canioncecontrasteazacubulevardeledeschise
dimprejur; si pe de alta parte, este o movila
verdecuiarbaceesteunfundalpentruciresii
din vale. Curbura complexa a sectiunii
verticale dea lungul malului acomodeaza o
multitudinederampe,scariipasarele,siun

274

275

276

277

basrelief interesant de aproape

totusi de la continuitatea sa extrema, sugerata
i propriuzisa, aceasta curbura contribuie o
scara corespunzator monumentala si vizibila
de la distanta. Pe cealalta parte curbura
continua in sectiune acomodeaza diverse
materialeiarba,pietris,vitadevie,inordine
sirelatiecuaccentuareapantei.Omultitudine
de spatii sunt permise de secvena de parc
deschis: canion vehicular stramt, pasaj
pedestrian, si promenada directionala
deschisa, accentuate de detalii ca banci si
copaci, si la mijloc, pe axa obeliscului
Washington, de o taietura pentru vizibilitate,
intreruptadeunpodvehicular.

6. Renovarea unui restaurant n West

Philadelphia,VenturiiShort,1962.(284288)

Proiectul acestui restaurant implica

renovarea a doua case insiruite delapidate ale
caror faade la parter fusese transfomate in
magazine. Restaurantul trebuia sa fie un local
modest care servea studenti. Proprieatrii au
precizatcatrebuieretinutaatmosferasimplaa
fostuluilocaldelaunblocdistanta,carefusese
cunoscut ca Moms, unde studentii se puteau
simtibinesiintricou.Sibugetulerapreconizat
(si in final a si fost) pe masura caracterului
modestallocului.

278

279

280

281

282

283

Ininteriorcatsipefatada,amrecunoscutmai
degrabadecatamdeghizatdualitateaaranjarii
existente, cu zidul portant de partiu chiar in
mijloc.Altdeterminantalproiectuluiafostun
al doilea zid portant, paralel, care va separa
zona de luat masa de bucatarie. Zona vestica
acomodeaza incinta restaurantului, cu boxe si
mese; zona estica bucataria, zona de servit,
toalete, tejghea si intrare. Dincolo de vestibul
la intrare, sunt scari interioare ce fac tranzitia
inspre nivelul superior al primului etaj al
fostelor case. In extermitatea estica este
foaierulviitoarelorapartamentededeasupra.

Amhotaratsaexploatammaidegraba
decat sa deghizam bugetul modest, si in a ne
tinelacaracterulmodestalloculuiundesticle
de ketchup decoreaza fiecare masa, am tins
spre a folosi materiale si elemente obisnuite
dealungulintregiilucrari,darinasafelincat
lucrurilebanalesaaibanoisensuriincontextul
lor nou. A fost si o reactie la instalatiile si
bateriile tipice supracomplicate in design ale
zilelor.PentruiluminatamfolositmariR.L.M.
uri din portelan alb o instalatie de moda
veche,industriala,careestesoliddarieftin,iar
incontextuldat,elegant.Scauneleaufostlemn
laminatThonet,caresuntdeasemeneaobiecte
desenate aproape anonim, desi acum poate
devin chichi. Boxele nu au fost proiectate ca
cele joase, ultraluxurioase, tapitate, care

expun ocupantul, ci mai degraba ca cele

traditionale, inalte, cu tapiterie modesta dar
confortabila cu un sens corespunzator de
intimitate. tevile aerului condiionat au ramas
nemascate, pentru motive de economie si
pentru a crea acelasi tip de ornament
incidental functional care sa dezvoltat de la
ventilatoarele de tavan expuse ale trecutului.
Tavanulestedindaleacustice,iarpodeauadin
betoncoloratsidalerezistente.

Ornamentarea peretilor consta din

modele pictate surprinzator de ieftine pe
zugravealadeasupraboxelor.Modelulliterelor
ce compun numele proprietarului, care se
extind pe aproape toata lungimea camerei, au
caracterul literelor conventionale. Pe zidul
opus, o reflectie directa este juxtapusa
ferestrei de la bucataria deschisa. Aceste
ilogicalitati accentueza functia ornamentala a
literelor. Enormele litere creeaza o scara si
unitate corespunzatoare unor spatii publice si
fac un contrast inevitabil cu scara individuala
a multor masute si boxe. In afara de litere,
dungi fac bordaje de moda veche, care
camufleaza si deosebesc intersectia tavanului
cu peretii. Schema coloristica aplica o nuanta
deschisa pe tavan si una deschisa pe podea.
Peretii continua aceasta dualitate fiind mai
inchisi la partea inferioara si mai deschisi la
parteasuperioara.Culorilesuntculori

284

285

286

complementare i vioaie, dar masculine n

caracter. Culorile de pe semnul pe faad nu
auniciolegturcuceledininteriorpentruc
exteriorul difer de interior. Ele sunt culori
primareimaistridente.

Cum restaurantul este compus din

dou case, faada ei este compus din una i
dou elemente, iari un joc al dualitilor.
Vechile case niruite, care sunt aproape
aliniatelacorni,auetajulidentic.Dualitatea
esteminimizatprinvopsirealorntronuan
de gri nchis, neutral. Dualitatea este
accentuat la parter prin stlpul poziionat
central, ntre deschiderile largi. Faa peretelui
este lsat nealterat, cu excepia culorii gri
nchise. n rama celor dou deschideri, un
tratament contrastant de nou al pereilor
concav la partea intrrii, convex pe cealalt
parte. Aceste diferene mai departe
accentueazdualitatealaparter.

Dar este semnul de porelan emailat

de la nivelul etajului care concluzioneaz
ndrzne jocul simultan al dualitii i al
unicitii, derivat din compziia existent a
cldirii. n extinderea sa peste tot frontul
cldirii, semnul ncurajeaz unitate; totui n
diviziunea sa de culori albastru pe dreapta,
galben pe stnga semnaleaz dualitatea
cldirii originale. n continuitatea literelor

presate n plastic alb, continuitatea general

esteobinut.

Ceaca n mod similar atrage atenia

unificnd i fragmentnd n acelai timp. Cu
ea,semnulevolueazdeladoudimensiunila
trei, ca s poat fi vzut de pietoni dac
acetiaseapropieparalelcufaada,ncontrast
cu partea plat a semnului ce se vede de la
distan. Prile cetii, pentru a face tranziia
delaparteagalbenasemnuluilaceaalbastra,
sunt alternat albastrugalben i se schimb
vizual pe msur ce treci de ele. Pe timpul
nopiilitereledevinlumintranslucidalb,i
ceaca era gndit a fi nconjurat de neoane,
nainte ca propietarii s modifice semnul.
Scara
ndrznea
a
literelor
este
corespunztoare funciei lor de reclam.
Divizia cuvntului poteneaz dualitatea i
prinde ochii i celor reticeni n a citi texte
promoionale.

287

nfinalamfostdepiideproprietari,acror
modificri au fcut o parodie din parodia
noastr.

288

7.

Meiss house project, princenton,

VenturiandShort1962(289295)
Situl acestei case a fost un lot foarte
mare plasat in coltul strazii, situl este plan si
esteindreptatcatresudcufatzalalaungrajd
vechi si un camp al Institutului de stinte
avansate.Continecativapeticidecopacitineri
sicatevaranduridemeri.Programuafostun
studiuelaboratpentruprofesor,cuaccesusor
din partea frontala si dormitorul lui mai mic.
Detinedeasemeneamultespatiidedepozitare
particulareimpreunacuopiscinainterioarape
langacamerelenormaleauneicasedemarime
medie. Clientii au iubit lumina si intimitatea
casei.
Tema primei scheme a casei este
dualitatea. Din partea frontala superimpune
un element de invelitoare lung care il
intersecteazapeceldeinvelitoarepropiuzisa.
In esenta zona frontala contine accese,
circulatii, depozitare, servicii, piscina, si
protejeaza elementul din spate care contine
livingul si camerele. La etaj in partea frontala
sunt doua camere pentru oaspeti, unape care
nevastaovafolosiipepostdebirou.Intalnirea
vilenta a celor doua ape ale acoperisului in
parteafrontalapermitediferitegeamurietajate
inparteadinspateacasei.

Geamurile neregulat plasate ale fatadei

frontale balanseaza suprasimetricalitatea
fatadei frontale. Zidul frontal, un element
superimpus si garaju care taie lanul pentru a
sugeraocurteautosugereazaintimitate.
Clientii nu au apreciat prima schema
deoarece considerau ca un plan liniar elimina
intimitatea in spatiul din spatele casei. De
aceeaunplanuldebazainformadeLintrun
corpcomplexsiluminatinziduldinspatecare
contrasta puternic cu partea frontala.
Deasemeneainvelitoarelecomplexedinpartea
frontale sau topit una in cealalta in loc sa se
incruciseze violent. Dormitoarele de la etaj,
geamurile, si alcoanele sunt modelate dupa
invelitori ca sa nu le rupa continuitatea.
Acoperisul de tip magazie din partea frontala
nu se inecineaza cu nici un acoperis, gemul
rezultat sugerand complexitatea spatiului din
spate. Curtea imprejmuita de gard,
empatizeaza functie de umblat protejat in
perimtetruldinjurulL.clientilornuleaplacut
niciaceastasugestie.

289

290

291

292

294

295

8.

GuildHouse,Friendshousingforthe
elderly,Philadelphia,Venturiand
Rauch,CopeandLippicott.
Programulaveainvedere91de
apartamentedetipurivariatecarevreasa
gazduiascapersoanemaiinvarstacarevorsa
ramanainvechiullorcartier.Planulde
urbanismlimiteazainaltimeacladiriipanala6
etaje.
Situl urban de marime mica este
orientat catre sud pe strada Spring Garden.
Programa interiorului sustinea un numar
maxim de apartamente orientate catre sud,
sudest, si sudwest pentru lumina si pentru
activitatile interesante de pe strada. totusi
caracterulurbanalstraziisugeraocladirecare
nu ar fi un pavilion independent, dar in
schimb va recunoaste necesitatea spatiala a
strazii din fata. de aicia rezulta o cladire cu o
forma incovoiata a carei fatza este diferita de
spate. Fatadele laterale contrastant incalcite,
mai sensibile la nevoile spatiale interioare
decat cele exterioare in configuratia lor
originala, acomodate astfel incat sa aduca cat
mai multa lumina din sudest si sudvest,
vederi,sispatiidegradini.
Spatiile interioare sun definite de
labirinturiincalcitedepereti,careacomodeaza
sistemulfoartecomplexdeapartamente(spre
deosebire de cladirea de birouri, spre
exemplu),iarconceptulneregulatalplanuluia
fostpermisoconstructiepeplandrept.Exista
unmaximundespatiuinteriorsiunminimum
de spatiu al coridoarelor. Coridorul este mai
mult un spatiu rezidual neregulat decat un
tunel.
Economiaadictatlipsaunorelemente
tehnologice neavansate in favoarea unora
traditionale. Caramida maro inchisa din care
zidurile sun t facute si geamurile dublu
atarnate care aduc aminte de casele dliniare

din Philadephia. Efectul lor este nemaintalnit

datoritaproportilorsubtilsisuntfoartemari.
Coloana mare, rotunda in centrul
fatadei de la strada este din granit negru
slefuit. Acomodeaza deschiderea exceptionala
a intrarii la nivelul solului, si se contrasteaza
cu albul, caramid, care se intinde pana la
mijlocul celui de al doilea etaj al fatadei de la
strada.Balustradabalcoanelordelaaceastetaj,
ca si la celelalte etaje, este fabricata din otel
perforat, dar aicia sunt vopsite in alb ca sa
creeze o continuitate in culoare chiar daca
materialulu este schimbat. Geamul central de
la ultimul etaj reflecta compartimentarea
spatiala speciala a camerelor din interior si se
relationeaza direct cu intrarea de la parter,
marind scara cladirii atata la strada cat si la
intrare.formaarcuitapermitedeschiderifoarte
maricaresapenetrezezidulsitotusisaramana
o gaura in perete si nu un vid in fatada. linia
ornamentala creata de un rand de caramizi
albe intersecteaza contradictoriu randul de
geamuri de sus si se termina in fatada plana
laterala. Cu zona de caramizi albe din fatada
frontala, creeaza o noua scapara de trei etaje,
juxtapuse la scara mica de 6 etaje marcata de
randuridegeamuri.

301

303

302

304

9.
Reedin n Chestnut Hill, Pa.,
VenturiiRauch,1962.(305316)
Aceast
cldire
recunoate
complexiti i contradicii: este complex i
simpl, deschis i nchis, mic i mare;
ctevadinelementesalesuntbunepeanumite
niveleirelepealtele;ordineaeiacomodeaz
elementele generice ale casei n general, i
elementele circumstaniale ale unei case
specifice. Realizeaz mai degrab dificila
unitate a unui numr mediu de pri diverse
dect unitatea uoar a unor puine sau mai
multeprimotivaionale.

Spaiile
interioare,
precum
reprezentatenplaniseciune,suntcomplexe
i distorsionate n formele i relaiile lor
reciproce. Ele corespund complexitilor
inerente programului domestic ct i unor
capricii deloc nepotrivite unei case
individuale. Pe de cealalt parte, forma
exterioar precum reprezentat de zidul cu
parapet i acoperiul cu fronton care
adpostesc aceste complexiti i distorsiuni
este simpl i consistent: reprezint scara
publicaacesteicase.Faada,ncombinaiaei
convenionaldeui,ferestre,hornifronton,
creaz o imagine aproape simbolic a unei
case.

Contradiciadintreinterioriexterior,
pe de alt parte, nu este total: nauntru,
planul ca ntreg reflect consistena
exteriorului; afar, perforaiile din elevaii
reflect distorsiunile circumstaniale din

interior.Ctdespreinterior,planuliniialeste
simetric cu un miez central vertical din care
radiaz dou ziduri diagonale aproape
simetricecaresepardouspaiidesfritn
fa de un major spaiu central n spate.
Aceast rigiditate i simetrie aproape
palladian este distorsionat, totui, pentru a
sepotrivicerinelorparticularefiecruispaiu:
buctria din dreapta, de exemplu, difer de
dormitoruldinstnga.

Un mai violent fel de potrivire se

ntmpl nuntrul miezului central. Dou
elementeverticalecoulemineuluiiscara
sentrec,cumarveni,pentrupoziiacentral.
i fiecare din aceste elemente, unul esenial
solid, cellalt esenial gol, compromite n
form i poziie se inflexeaz spre cellalt
pentruacreaounitatedindualitateamiezului
central pe care l constituie. Pe o parte
emineulsedistorsioneaznformisedla
opartepuin,caicoulsu;pecealaltparte
scara i constrnge limea brusc i i
schimbtraseuldincauzacoului.

Acest miez domin ca centru de

compoziie la acest nivel; dar la nivelul bazei
sale, este un element rezidual dominat la
rndul su de spaiile din jurul lui. Pe partea
sufrageriei forma ei este rectangular i
paralel la ordinea rectangular a spaiului
important de acolo. Spre partea din fa este
sculptat de un perete diagonal care se
conform nevoilor direcionale de asemenea
importanteiuniceaspaiuluideintraren

305

306

307

tranziiasadeladeschidereexterioarmarela
ui de intrare interioare. Spaiul de intrare de
asemenea se ntrece pentru poziie central.
Scara, considerat ca un element singular n
spaiulsurezidualnepotrivit,esteproast;n
relaie cu poziia sa n ierahia de funciuni i
spaii, pe de alt parte, este un fragment care
acomodeaz convenient un ntreg complex i
contradictoriu i ca atare este bun. Dintrun
altpunctdevedereformaeinuestestngaci:
la baz scara este un loc de ezut, ct i de
urcat, i de pus obiecte care trebuie duse sus.
i aceast scar, ca cele din casele din stilul
Shingle Style, de asemenea vrea s fie mai
marelabazpentruaacomodascaraprimului
nivel. Mica scar de nicieridela nivelulal
doilean mod similarseacomodeazstngaci
la spaiul ei miez, rezidual: la un nivel, nu
ducenicieriiesteiestestranie;laaltnivel,
este ca o scar rezemat de un perete de pe
care se spal geamurile nalte. Schimbul n
scara scrii pe acest nivel de asemenea
contrasteaz cu cealalt schimbare de scar n
cealaltdirecie,labaz.

Complexitile
i
distorsiunile
arhitecturale din interior sunt reflectate pe
exterior.Poziiile,mrimileiformelevariiale
ferestreloriperforaiilorpepereteluiexterior,
ct i poziia descentrat a coului, contrazic
simetriageneralaformeiexterioare:ferestrele
sunt echilibrate pe fiecare parte a deschiderii
intrrii dominante i a elementului co
clerestorynparteafrontal,ifereastralunet

din spate, dar ele sunt asimetrice.

Protuberanele peste i dincolo de zidurile
exterioare rigide de asemenea reflect
complexitatea interioar. Zidurile din fa i
spateauparapetpentruasubliniarolullorde
ecrane n spatele crora aceste intricaiuni pot
protubera.Indentaiaferestreloriaprispeipe
laturipetoatecolurilecuexcepiauneia,cresc
calitatea scenografic a zidurilor din fa i
spatelafelcumofaciparapeturilelapartea
superioar.

Cnd am numit aceast cas att

deschis i nchis ct i simpl i complex,
m refeream la aceste caracteristici
contradictorii a zidurilor exterioare. Mai nti,
parapetele mpreun cu peretele terasei
superioare n spate accentueaz o nchidere
orizontal i totui permit exprimarea unei
deschiderinspatelelorlaterasasuperioar,i
peste ele la protuberana coului. Apoi, forma
consistent a zidurilor n plan accentueaz o
nchidere rigid, totui deschiderile mari,
adesea precar de aproape de coluri contrazic
expresianchiderii.Aceastmetoddeperei
trasate pentru nchidere, strpunse pentru
deschidere apare viu n centru fa, unde
zidul exterior este supraimpus peste celelalte
douziduricareadpostescscara.Fiecaredin
aceste trei straturi juxtapune deschideri de
diferitemrimiipoziii.Iatspaiusuprapus
nstraturimaidegrabdectntreptruns.

Casa este att mare i mic,

nsemnnd c este o cas mic la scar mare.

nuntru elementele sunt mari: emineul este

prea mare i mantelul prea nalt pentru
dimensiunea camerei; uile sunt late, chair
railul prea nalt. O alt manifestare a scrii
mari n interior este subdiviziunea minim a
spaiilor i de dragul economiei, planul
minimizeaz spaiul pur circulaional. Afar
manifestarea scrii mari sunt elementele
principale,caresuntmariipuinelanumri
centrale sau simetrice n poziionare, ct i
simplitatea i consistena formei i siluetei
ntregului,pecareamdescrisodeja.nspate,
fereastra lunet este mare i dominant n
form i poziie. n fa, logia de intrare este
lat, nalt, i central. Scara sa mare este
subliniat de contrastul cu celelalte ui, mai
mici n mrime totui similare n form; de
adncimeapreamicpentrumrimeasa;ide
poziiaintrriiinterioarenspateleei.Mulajul
de lemn aplicat uii i crete scara. Dadoul
crete scara cldirii n general pentru c este
mai nalt dect teai atepta s fie. Aceste
mulaje afecteaz scara i sub alt aspect: fac
pereiidestucaturimaiabstraci,iscara,n
mod uzual sugerat de natura materialelor,
maiambigu.

Principalul motiv pentru scara mare

este pentru a contrabalansa complexitatea.
Complexitatea n combinaie cu scar mic la
cldiri mici rezult n aglomerare. Ca alte
complexiti organizate aici, scara mare la
cldirea mic obine tensiune mai degrab

dectnervozitateotensiunepotrivitacestui
gendearhitectur.

mprejurimea casei este un sit plat,

deschis, interior, nchis la limitele sale de
copaci i garduri. Casa ocup un loc aproape
de mijloc, ca un pavilion, cu lipsa total de
plante lng ea. Axul drumului de acces
perpendicular pe mijlocul casei este
distorsionatnpoziiasadepoziiauneicanal
lacurburastrzii.

Compoziia abstract a acestei cldiri

aproape n egal msur combin elemente
rectangulare,
diagonale
i
curbe.
Dreptunghiurile se relaioneaz la ordinea
dominant a spaiilor n plan i seciune.
Diagonalele se relaioneaz la spaiul
direcionallaintrare,larelaiileparticulareale
spaiilor direcionale i nondirecionale
nuntruldelimitriirigidepeprimulnivel,i
la funciunea delimitatoare i de protecie
mpotrivaapeilanivelulacoperiului.Curbele
se relaioneaz la nevoile direcionalespaiale
la intrare i la scara exterioar; la nevoile
spaialeexpresive n seciune n tavanul
camereideluatmasa,careestencontradicie
cu panta exterioar a acoperiului; i la
simbolismul intrrii i scarei sale mare, care
este datorat mulajului de pe elevaia frontal.
Punctul excepional n plan se refer la
suportul de coloan expedient, care
contrasteaz structura de altfel cu zidrie
portant. Aceste combinaii complexe nu
reuescsobinarmoniauoaractorva

308
pri motivale bazate pe excludere bazat,
cumarveni,pelessismore(maipuinemai
mult). n schimb ele obin dificila unitate a
unui numr mediu de pri diverse bazat pe
incluziune i pe recunoaterea diversitii
experienei.

309

310

311

312

313

314

315

316


10.
Fountain Competition (Competiia
Fntna),
Asociaia
Fairmount
Park,
Philadelphia, Venturi i Rauch, Denise Scott
Brown,1964.(317322)

Aceastfntnaveasfiedispusn
cvartalul deschis ce delimiteaz Aleea
BenjaminFranklinnfaaCityHall(primriei).
Cvartalul este tipic planului grilaj al
centrului oraului i este nconjurat de strzi
cu trafic local abundent. Dincolo de el,
exceptnd dea lungul axei ctre alee, se
desfoarojungldecldiridebirourinalte.
Interiorul cvartalului aproape ptrat conine
un pavilionexistent rotund, numit Centrul de
informaii.Peisagisticaidispunereadalajului,
inclusiv bazinul de ca. 28 metri diametru (90
picioare) pentru fntn, erau elemente
stabilite de programul competiiei. Aleea
Benjamin Franklin este un bulevard al crei
ax este aproximativ o mil n lungime (1,6
km),idiagonalisecantdispusfadeplanul
grilaloraului.Leagprimria(CityHall)cu
muzeul de art i Fairmount Park dincolo de
acesta.

n cealalt direcie poate fi de

asemenea considerat o extensie a parcului n
centrul oraului deoarece copacii si verzi
obinocontinuitatecuparculnsi,iestesub
jurisdicia legal a Comisiei Fairmount Park.
Aleeajoacrolulunuiimportantaccesarterial
ctre centrul oraului i se concentreaz pe

forma dominant a primriei planul ctre

care trebuie privit fntna. Primria este
deschisnculoare,marenmrimeiscar,i
ornat n siluet i desen. Aceste caracteristici
ale spaiului, formei, scrii i circulaiei, care
constituiecontextulfntnii,nmareproporie
ideterminforma.

Forma este mare i ndrznea c s

se disting de fondul de cldiri mari i spaii
amorfe,ideasemeneasseciteascuordela
distanarelativmaredealungulaleeii.Forma
sa plastic, silueta sinuoas, i suprafaa
limpede/clar/plan/simpl
contrasteaz
ndrzne cu modelul rectangular nclcit al
cldirilor adiacente, dei sunt analoage la
unele forme de acoperi mansardat ale
primriei. Aceasta nu a fost menit s fie o
complex fntn baroc citibil numai de
aproape,saudintromainblocatntrafic.

Dar aciunea apei nsi, precum i

contextul
mprejurimilor,
determin
particularitile formei sculpturii. Scara
aciuniiapeicorespundescriisculpturii:jetul
centarlareca.18mnlime(60picioare)ise
relaioneazlascaraiaxaaleeii.Jetulconstant
este protejat de vntul predominant de
suprafaaconcavaformeisculpturale. Este
expusdoarctrealee,iestescosneviden
de ctre fundalul negru al nchiderii. Din cele
mai multe pri ale plazei doar reverberaiile
jetului coninut n grota artificial ceoas i
acoperit de muchi sunt sesizabile. Marele
scutdealuminiucorespundemicilorscuturi

317

318

319


de sticl care protejeaz flcrile de curenturi
deaerntruncandelabrudemodveche.

Dacsuprafaainterioaresteconcav
s poat adposti spectacolul de ap la scar
mare,suprafaaexterioaresteconvexpentru
a se putea acomoda la spectacolul de ap la
scar mic n exterior. Aceasta const ntrun
strat de ap constant ce izvorte dintrun
zgaz lng marginea superioar, i picur
continuu dea lungul marginii inferioare n
bazin. Textul legendei, AICI NCEPE
FAIRMOUNT PARK (Here begins Fairmount
Park) poate fi ntrezrit printrun ecran de
picturi. Acest cascad, cu literele lustruite,
alungitepesuprafaanclinatabazinuluidin
spate,serelaioneazlascaraindividuluicare
se plimb n imediata vecintate a plazei i a
fostproiectatsistrneascluiinteresul.

Inscripii sunt tradiionale pe

monumente. Legenda desemneaz dramatic
ptrundere a celui mai mare parc urban din
lume n inima oraului. Cnd legenda este
citit de pe elevaia frontal pare s scrie
PARCHEAZ AICI/PARC AICI (Park Here),
deloc nepotrivit pentru un monument
deasupraunuiparcajsubteran.

Jetul central este iluminat de lmpi

quartz retrase n suprafaa bazei. Iarna, cnd
jetulesteoprit,lmpiincandescentedeculoare
chihlimbarie inund labirintul unghiular al
structurii miezului culumin galben.Spaiul
central rmne atunci ntunecat. Baza
unghiular este inundat de lumin
chihlimbarie. Aceast band continu
contrasteaz corpul ntunecat de deasupra, i
delaapropiere,ilumineazlegenda.

Materialul folosit este aluminiul, pentru a

uura ncrctura traveilor garajului de
dedesubt. Suprafaa estelustruit prinsablare
pentru a avea oaparenntunecat, mat, de
ungricldu.Foilesuntsudate,darmbinrile
nu sunt netezite. Structura este o structur de
piele, cu elemente metalice laminate cu
seciuneZistivuiteunelepestealtele,careau
att rolul de distanieri ntre siluetele
contradictorii din exterior i interior, ct i de
sprijin i armtur, ca la cutiile din mucava.
Geometria foilor interioare este unghiular i
intr n contact cu suprafaa curbilinie a
exteriorului la puncte sudate. Acest buzunar
aerat este expus la deschiderile anvelopei, n
fa i n spate. O serie de accese de
mentenan sunt dispuse n foile inferioare.
Acestea contribuie cu o scar ce contrasteaz
scaramonumentalantregului.

320

Aceast fntn este mic i mare n scar,

sculptural i arhitectural n structur,
analoag i contrastant n contextul su,
direcional i nondirecional, curbilinie i
unghiularnform,afostproiectatdin

interior nspre exterior i din exterior nspre

interior.

321

322

11.Trei cldiri pentru un ora din Ohio,

VenturiiRauch1965.

Cele trei cldiri pentru oraul din

statul Ohio sunt o primrie, un sediu pentru
ntlnirea tinerilor cretini i o bibliotec
public, sau mai degrab o extindere a unei
biblioteci.
Aceste
cldiri
relaioneaz
urbanistic i fa de oraul din care fac parte.
Ele fac parte i din stadiul incipient al unui
plan mai mare de rennoire a centrului
oraului,careeresponsabilitateaconsultanilor
proiectanipentrucarenoilucrm.
Primria: primria seamn cu un
templu roman n proporiile lui generale i
pentru faptul c e singuratic, dar, n contrast
cu un templu grecesc, pare o cldire
direcionalacreifaemaiimportantdect
spatele. Ceea ce corespunde bazei coloanele
gigantice i piedestalul porticului templului
este, n aceast primrie, peretele parial
neocupatdinfacudeschiderileluigigantice
arcuite suprapuse pe peretele nalt de trei
etaje. mi place cum a folosit Louis Sullivan
arculgiganticpentruadaimagine,unitateio
scarmonumentalunorvechibnci,caresunt
importante, dar sunt cldiri mici pe strzile
principale ale oraelor din Vest. Schimbarea
dimensiuniloriascrilorlafaadaprimrieie
analogcuceaafaadelorfalsealeoraelordin
Vest din acelai motiv: pentru a contientiza
necesitile urbane ale spaiului stradal. Dar
aceastcldireare,nacelaitimp,doucadre.
Pe lng poziia important, pe strada
principal, ea se afl la captul pieei centrale
de peste drum de strada principal, unde se
termin axele longitudinale ale pieei. De
asemenea, pentru observatorul strzii

principale, cldirea se afl pe pmnt cu

primul etaj mereu vizibil ca o fundaie
integral;dinpiaacaresesitueazmaijosde
strada principal, totui, primul etaj este
obturat n perspectiv de ctre elevaia i
adncimeastrziidinfaidectretreptelen
ramp care urc i care formeaz o altfel de
fundaie a cldirii. n acest context, arcada
faadeiaparedirectdintrobazdiferitilao
scar mult mai mare. Aceeai cldire, n
contextediferite,einterpretatdiferit.
Contradicia de scar i caracter
dintre faad i spate a acestei cldiri deriv
dinprogramulparticularcaresedesfoarn
interiorul ei, ca i decorul urban din exterior.
Dihotomia programului primriei n spaiile
monumentaledestinateprimarului,consiliului
i a birourilor pentru departamentele
administrativesuntdeseoriexplicitatearticulat
printrun pavilion legat cu dale, o compoziie
bazat pe Pavilionul Elveian sau poate pe
Armee du Salut. (O alt abordare probabil e
aezareaprimrieipeoaltcompoziiealuiLe
Corbusier,LaTourette,undecompoziiaprea
incomplet,darnesennchis.)Daraceast
schem pentru o primrie mic nlesnete
aceste dou tipuri de spaii ntro nchidere
relativ mic de dragul scrii i al economiei.
(Primarul spunea c vrea o cldire zidit
sensibil
i
ptroas.)
Camerele
monumentaleimaiceremonialedinfasunt
unice i statice odat cu mrirea oraului,
doar civa membri ai consiliului vor fi mai
adugai,iarniciodatnuvafimaimultdeun
primar n timp ce o scar mic, dar relativ
extensibilibirourileflexibiledinspatepotfi
mrite: pot fi adugate n spate. Aceasta e o
cldirecuspateledeschis,pentrucbirocraia

323

324

325

326

327

328

329

330

331

va spori mereu. ntre fa i spate

exist o zon comun pentru circulaia
verticalipentruservicii.Primuletajconine
facilitile poliieneti n spate i are intrarea
principalnfa.Sepresupunecpubliculva
frecventa mai puin o primrie, aa c zonele
pentru plata facturilor i pentru informaii nu
se afl la parter. Ferestrele mici identice
ndreptate ctre spate i nlimea mai mare a
faadei sprijinite de margine reflect aceste
variaiuni interioare ale funciilor. Structura
dinbetonformeazpereiizoneparalelesau
perpendiculare,deschisecuarticulaii.nzona
din spate exist o coloan interioar n centru
pentru a facilita flexibilitatea ntre pereii de
rezisten. Coridorul de aerisire sau galeria
careeanticipataiciepotrivitpentruozon
de birouri cu relaii cu publicul. Din moment
ce pereii de rezisten sunt din beton,
deschiderile pot fi foarte mari. Materialul de
suprafa l reprezint crmizile negre
similaredarnusecomparcucelealefabricii
mari din centrul oraului. Peretele din fa,
totui, are bucele mici de marmur alb
pentruasubliniadinnoucontrastuldintrefa
i spate. Pe margine, juxtapunerea deschiderii
arcuitemaricuferestrelemicialepereteluidin
spate se schimb n acelai plan la camera
Consiliuluidelaetajultrei.Fereastradeaicise
potrivete scrii mari a faadei: const ntro
bucatdesticlde8,5x9,1m.Steagulimense
perpendicularpestrad,aacpoateficititde
pestradcaoreclampublicitar.
Cldirea tinerilor cretini: aceasta
urmrete
ndeaproape
recomandrile
complexe convenionale, mai degrab
explicite, pentru interiorul unei asociaii de
mrimeaacesteia.Variaiilenoastrepot

332

333

337

334

335

336

includezonareaspaiilorsportivedin
spate, spaiile de ntlnire din fa, ridicarea
deasupra nivelului de baz al vestiarelor i
unele caracteristici care deriv din panta din
exteriorul cldirii i nevoia pentru intrrile
prinspatedinparcareidinviitoareazonde
cumprturi,cadealtfelipentruceadinfa,
dinspre pia. Dar poziia cldirii de lng
pia i n opoziie cu prezena dominant a
fabricii au avut cel mai mare efect la
arhitecturacldirii.
Aceast cldire a trebuit s fie mare
n comparaie cu complementul i s nu fie
dominatdefabricadevisavis.Acestlucrua
fostrealizatprindimensiuni,numrirelaiile
dintre elementele faadei. Deschiderile din
perei au fost puine i mari pentru a mri
scara. Relaia dintre deschideri, care sunt
elemente dominante ale faadei, creeaz un
ritm relativ constant fr a se concentra n
centru sau a sublinia terminaiile. Aceast
caracteristic d, de asemenea, o mai mare
unitate i mreie cldirii. n general cldirea
nu conine un nceput, coninut i sfrit, care
ar forma trei lucruri; e ceva continuu rezultat
dinritmulconstant,deadreptulplictisitor.n
acestfel,poateconcuracufabricaopus,caree
mai mare per ansamblu, dar mai mic luat
individualpebuci.nmodadecvat,eadoua
dupprimriamaimicudincealaltpartea
pieei. Faada din fa, ca i cea a primriei, e
fals un perete singular contradictoriu n
relaia cu spaiul interior. Ritmul aproape
constant al deschiderilor e evideniat n
comparaie cu ritmul mai neregulat al cldirii
cu dou etaje din spate. O juxtapunere
contrapunct contrasteaz plictiseala faadei
falsecuhaosulfaadeidinspate,carereflect

complexitile circumstaniale ale interiorului.

Peretele din fa conine o zon tampon ntre
cldire i pia n partea stng, iar o ni
exterioar cu emineu, n partea dreapt,
devine un perete de reinere i o ramp
minunat centrat cu biserica de pe strada
principal. Pereii sunt din beton, aceasta
permind deschideri mari apropiate e, ntr
adevr, o construcie cvasincadrat. Faa cu
crmizi ntunecate relaioneaz cu fabrica
existent i sporete unitatea pieei i centrul
oraului.
Extinderea bibliotecii: programul
interior
este
aproape
n
ntregime
convenional. Abordarea noastr a fost s
mpachetm n jurul ei mai degrab dect s
adugm, cldirea de crmizi deja existent
cuspaiiinterioarenspateisprenord,icu
un nou perete desprins n fa, care conine o
curte n spaiul ei rezidual. Cldirea veche e
acoperit,darmodificatctmaipuinposibil
din motive economice. Zidul nconjurtor, de
dimensiunimariicrmidnchislaculoare
sporete unitatea strzii principale. Prin
deschiderile mari n form de grtar din faa
zidului exterior, se vede cldirea veche mai
micimailejernaafelnctarhitecturaei
s fie respectat. De aproape, noul e juxtapus
pestevechi.

12. Competiia pieei Copley,

Venturi i Rauch, Gerod Clark i Arthur
Jones,1966.
Pentruunspaiuvastdeschisintrun
oras american Piaa Copley din Boston este
destul de mprejmuit la sud de un hotel, la
vest de biblioteca public, la nordvest de
vecheabisericsudic,iarlanorddecldirile

338

339

340

341

342

343

comerciale. Colul deschis spre sud

vest,undesevafinalizastradaHuntingtonn
diagonal, i colul dinspre sudest, ntre
bisericaSfnta Treimei piaa Copley, tind s
domoleascsentimentuldespaiunchis.Spre
est,spaiulenchisambiguudebisericaSfnta
Treime, care tinde s se afle n pia mai
degrab dect n afara ei. nlimile variabile,
ritmurileiscrileacestorcldiri,cadealtfeli
a strzilor care le separ de centrul spaiului,
diminueaz n continuare unitatea spaial e
pieeiexistente.

Regulile competiiei au desemnat

zona ca fiind proiectat n bloc de ctre
trotuarele interioare ale celor trei strzi i de
trotuarul diagonal dea lungul prii nord
vesticeabisericiiSfntaTreime;desigur,nam
putea schimba sau anticipa modificrile n
oricare dintre cldirile mprtiate n jurul
spaiului.
Astfel, am creat o nonpia; am
umpluspaiulpentrualdefini.
Lam umplut cu materie lipsita de
densitate, cu un rnd de copaci bogai. Aceti
copaci sunt prea deprtai pentru a forma o
pdurice, dar prea deni pentru a fi citii ca
nite elemente discrete. Cnd te plimbi pe
lngei,pardestuldedeprtaipentruafiltra
lumina i a proiecta un joc de lumin pe
biseric (trebuie s te strduieti pentru a
vedea marea faad), dar din afar, de pe
strzi, sunt nite forme rigide care definesc
spaiuliindentificlocul.Formalorcantreg,
totui(spredeosebiredeproiectulfntniidin
Philadephia ntrun context diferit), nu e o
form sculptural aezat ntrun spaiu,
pentru c aceasta ar intra n competiie cu
biserica Sfnta Treime. n mare, e un ablon
tridimensional repetitiv fr punct culminant,
separat de mprejurimi de ctre strzi, iar n
contrast cu biserica Sfnta Treime, care la un
anumitniveledestuldeaccentuatnntreaga
compoziie. n contextul plictisitor din
interiorul pieei, cldirile haotice din nord
devin elemente interesante i vitale ale
compoziiei.
Pe lng mozaicul copacilor i al
lmpilor stradale nalte, exist la un nivel
inferior, un caroiaj format din movilie nalte
de aproximativ 1,20 m ntre alei.Acest caroiaj

reflectnminiaturablonulzoneidinBoston
care nconjoar piaa Copley. Acesta imit
ierarhia strzilor mari, mici i medii aflate n
oraul real. Ca i caroiajul real al oraului,
conine strzi diagonale care uureaz
circulaiaiacrorjuxtapunerecreeazblocuri
rezidualeexcepionale.
ntre aceste blocuri ale caroiajului
inferiorseaflunaltablondebnci,couride
gunoiianurinacordcuablonulcopacilor
i al lmpilor stradale. Aceste obiecte, ca i
lmpile, sunt compuse din elemente
convenionale care primesc o nou valoare n
noulcontext.Acesteelementevulgarenusunt
proiectate special; ele sunt doar atent alese.
Materialele sunt similare cu excepia zonelor
cucrmizidesubbnci,caredauviaaleilor
ibetonulprefabricatalseciunilordeblocuri,
anuri i rigole. Iarb exist doar n vrful
blocurilor. Rndurile de flori din vrful
blocurilormprejmuiescaleilepentruaextinde
limea vizual a acestora. Unde sunt tiate
blocurile,pereiidinfaaufostinscripionai
cu rime de grdini etc., spate n beton
pentru interesul copiilor care nu pot vedea
pesteblocuri.
Grila copacilor, a lmpilor, a
mobilieruluistradaliaierarhieistrzilorsunt
defazate unele fa de altele dea lungul axei
nordsud. Aceste neregulariti uoare al
contrastului de ritm cu neregularitile
violente care provin din juxtapunerea acestor
strzi diagonale pe ablonul strzilor se
manifest, dup cum am spus, n forma
rezidual, de blocuri fragmentate, de forme
triunghiulare i poligonale. ntradevr,
datorit acestor juxtapuneri contrapunct ale
diagonalelorialetieturilordelamargini

aproapecnurmnblocuriintacte.
Dintre acestea, dou sunt create excepional.
Un bloc e inversat n seciune: e cobort n
manierancareceletipicesuntridicatepentru
acreaomicpiancaresepoatestacares
contrasteze cu aleile tipice; cellalt poate s
conin o copie n miniatur a bisericii Sfnta
Treime. Blocurile fragmentare din partea de
nord, au scobite nite nie, acestea fiind tot
excepii.
Aceste excepii de la regul, uoare
sau violente, creeaz tensiuni n ablon care
contrazic plictiseala acestuia. Exist o scalare
care creeaz n ablon un fel de
monumentalism, o ambiguitate i o tensiune.
Aceasta implic o relaie particular de forme
i proporii. Juxtapunerile strzilor de diferite
mrimi pe caroiaj formeaz proporii diferite
camrime,darasemntoare,iarocombinaie
a copacilor, unul mare i doi mici, din caroiaj
creeaz o relaie asemntoare cu elementele
diferite ca mrime, dar avnd aceleai
proporii. Speciile copacilor au fost selectate
avnd n vedere urmtorul aspect: forma
platanilor maturi, de aproximativ 18 m
nlime,areoproporiesimilarcuceaaunui
arbore al pagodelor, de aproximativ 8 m
nlime. Elementul care exemplific cel mai
viuaceastideeecopianprofiluridinbetona
bisericii Sfnta Treime din faa bisericii Sfnta
Treime.
Exist un motiv al acestor copii n
miniatur i al strzilor caroiate alt motiv
dect cele menionate deja: copian miniatur
e o form de a explica unei persoane
ansamblul n care se afl, dar pe care nu l
poate vedea. Pentru a asigura individualul
prin nelegerea ntregului ansamblu n acest

fel, se contribuie la sensul de unitate al

ntregului complex urban. Acest gen de
copiere n miniatur implic i copierea unui
aspect al vieii. A condensa experiena i a o
face mai vie, a te preface, reprezint o
caracteristic a jocului: casa de ppui a
copiilor. Adulii joac Monopoly. n aceast
piaexistosimulareacirculaieiurbaneia
spaiului.Micua biserice i ea o figurin de
joacpentrucopii.
O alt caracteristic a jocului o
reprezint spaiile proiectate n vederea
alegerilor i a improvizaiilor: pentru ca
oamenii s foloseasc aceleai spaii n mai
multe moduri, inclusiv n scopuri pentru care
nuaufostproiectate.Caroiajulpermitepentru
improvizaie o ntreag varietate de utilizri.
ntrocasvictorianexistmaimultemoduri
ncaresfolosetioscarexterioardectntr
opiamoderntipic.Cndformaurmrete
explicit funcia, opiunile funciilor implicite
scad. Exist probabil mai multe moduri de a
utiliza aceast pia care e doar un caroiaj
mai degrab dect altele care sunt doar ceva
interesant, sensibil i uman. i mai important,
existmaimultecideaovedea.Seaseamn
cu acel caroiaj interesant al materialului
ecosez.Deladistan,eunablonrepetitiv,de
la o distan foarte mare e ceva foarte neclar,
dar de aproape e interesant, variat i bogat n
textur, scar i culoare. E o chestiune de
concentrare: pe msur ce un observator se
mic n jurul compoziiei, el poate s se
concentreze pe diferite lucruri i relaii n
moduri diferite. Exist posibiliti de a vedea
acelailucrunmoduridiferite,lucrurilevechi
printro perspectiv nou. Exist posibilitatea
unorconcentrrivariatemaidegrabdect

348

349

schimbarea acestora. Principalul

paradox al acestui design e c acest caroiaj
plictisitoreinteresant.
Juxtapunerile violente ale lucrurilor
clare sau neclare provin din relaii care se
leagmaimultsaumaipuindentregsaude
compoziia
complex.
Aceste
relaii
schimbtoare din complex creeaz un fel de
unitate complex, unele dintre aceste relaii
interioare implicnd o discontinuitate
distinct. Nu toate relaiile sunt mereu n
regul. Cldirile precum biserica Sfnta
Treime i biblioteca public din Boston nu
trebuiesrelaionezesimplusauevident.Nar
trebui s fac asta pentru c relaia lor nu
poatefiimediatreferitorlainteriorulpieei,ci
la gurile mai mari din exterior i localizarea
lor imediat. Caroiajul nostru mic, de la
distan,ecevaneclardatoritconsisteneisale
laacestnivel:nurelaioneazmereuplanurile
apropiate i detaliile cldirilor din jur.
Richardson i McKim, Mead i White nu au
nevoiedeacelgendeomagiuexplicit.
O alt meteahn a arhitecturii
moderne o reprezint piaa derivat din
afeciunea noastr justificat pentru oraele
italieneti. Piaa deschis e rareori potrivit
unui ora american din zilele noastre cu
excepia scurtturilor convenabile pentru
pietoni. Piaa, de fapt, e neamerican.
Americaniisesimtincomozistndntropia:
artrebuislucrezelabirousausfieacascu
familia uitnduse la televizor. Treburile
casnicesaudrumuriledinweekendaunlocuit
plimbrile. Piaa tradiional e la fel de bine
destinatuzuluicomuncticeluiindividual,
iar ceremoniile publice care implic mulimi
sunt i mai greu de imaginat n piaa Copley

dect plimbrile. De aceea, piaa noastr nu e

un spaiu deschis pentru a gzdui mulimi
inexistente,cipentruagzduiindiviziicarese
plimb confortabil prin labirint i stau pe
strzi mai degrab dect ntro pia. Ne
am obinuit s gndim c spaiile deschise
sunt valoroase ntrun ora. Nu e aa. Cu
excepia Manhattanului probabil, oraele
noastre au prea mult spaiu deschis n
omniprezentele spaii de parcare, n nuchiar
temporarele deerte create de ctre rennoirea
urban i n suburbiile nconjurtoare fr
nicioform.

350

Complexitateicontradicienarhitectur
RobertVenturi
CuointroduceredeVincentSully

Sunt foarte ncntat c am avut spiritul de a

afirma n introducerea mea original c
Complexitate i contradicie era cea mai
important scriere despre actul de a crea
arhitectur, de la Vers une Architecture al lui
LeCorbusierdin1923ncoace.Timpulaartat
c aceast afirmaie scandaloas nu a fost
dect adevrul nelustruit, iar criticii care au
gsito cea mai amuzant sau iritant la
vremea respectiv acum i folosesc mult
energie n al cita pe Venturi fr si
recunoasc meritele, sau l dojenesc pentru a
nufimersdestuldedeparte,sauartndcei
nii au spus toate cele cu mult nainte. Nu
preaconteaz.Ceeaceconteazestecaceast
carteminunat,eliberatoare,afostpublicatla
vremea cnd a fost. Lea oferit arhitecilor i
criticilor arme mai efective i realistice,
ntruct amploarea i relevana ce a cptato
dialogul arhitectural de atunci au fost n
majoritateiniiatedeacesta.VincentScully,
aprilie1977

Robert Venturi este partener la firma

Venturi,ScottBrowniAsociaii,Philadelphia.
El a predat la Universitatea Yale i
Universitatea din Pennsylvania i a fost
membru, apoi arhitect n reedin la
Academia American din Roma. Scrierile lui
precum i munca lui arhitectural i
educaional au avut o influen decisiv
asupra generaiei mai tinere de arhiteci n
jurul lumii. De cnd a aprut Complexitate i
contradicienarhitecturpentruprimaoar,n
1966, a fost publicat n aisprezece limbi i a
devenit un document esenial n literatura de
arhitectur.DomnulVenturiestedeasemenea
autorul al Iconografie i electronic asupra unei
arhitecturi generice, cu Denise Scott Brown i
Steven Izenour, al nvnd de la Las Vegas,
ambelepublicatedeMITPress.