Modalităţi de adaptare a

curriculumului
 În calitate de modalitate de adaptare
curriculară poate fi folosită repartizarea
materiei de studiu conform nivelurilor
didactice, care se întemeiază pe: *principiul
individualizării şi diferenţierii (sau respectării
particularităţilor individuale)
*principiul accesibilităţii cunoştinţelor (sau
respectării particularităţilor de vîrstă).
Distincţia fiecărui nivel constă în
modul, capacitatea de utilizare a
informaţiei iniţiale pentru realizarea
actelor de comunicare proprii.De
exemplu, capacitatea de exprimare și
comunicare:
*Unii elevi pot să răspundă la
întrebări, dar nu pot să povestească,
zicînd: Adresaţi-mi întrebări! Eu ştiu
materialul!
*Alţii pot să redea conţinutul unui
text, folosind enunţuri exact din text,
dacă însă li se închide manualul
nimeresc în mare dificultate.
*Terţii pot să redea conţinutul unui
text, modificîndu-i creativ şi cu
uşurinţă subiectul.
 SARCINI ADECVATE NIVELULUI DE
DEZVOLTARE

 Aplicarea nivelurilor didactice în

procesul de predare-învăţare-
evaluare oferă posibilitatea de a ţine
cont nu doar de caracteristicile
psihologice individuale şi
diferenţiate ale elevilor, dar şi de
varietatea conţinuturilor. Profesorul
va urmări ca în procesul educaţional
elevul să primească și să
îndeplinească sarcini adecvate
nivelului de dezvoltare și de
pregătire, precum și gradului de
complexitate a materiei. Elevul
trebuie să îndeplinească deci
exerciţii /sarcini în conformitate cu
potenţialul intelectual propriu.
 Este în grija profesorului însă să-i
încredinţeze periodic elevului şi
sarcini care ţin de următorul nivel
pentru a-l învăţa să rezolve sarcini de
nivel mai superior, avansînd în
dezvoltarea capacităţilor
intelectuale.
Profesorul se va ghida în activitatea
sa de specificul fiecărui nivel:

Nivelul 1, receptiv-
reproductiv literal

Nivelul 2, reproductiv-
transformativ

Nivelul 3, productiv-
creativ, de performanţă
Nivelul 1, receptiv-reproductiv literal

 presupune operaţii de
receptare (Am înţeles!) şi de
reproducere pe baza
informaţiilor receptate, citite
sau audiate (Am găsit!
Răspund!). Reproducerea se
realizează aproape de text,
folosind expresii, exemple din
text.
 Elevii nu disting destul de clar
legătura dintre materia nouă şi cea
învăţată anterior, deseori, din cauza
lacunelor, nu sînt în stare să aplice
cunoştinţele, capacităţile însuşite
anterior la soluţionarea celor noi, pe
care uneori le reproduc din
memorie, neînţelegînd operaţiile
parţiale de analiză şi sinteză
Nivelul 2, reproductiv-transformativ
 presupune operaţii de vorbire
din memorie, adică nu doar
se însuşesc /se găsesc /se reţin
modelele de-a gata, dar se mai
efectuează şi o anumită
modificare a materiei la
transmiterea /aplicarea
conţinutului.
Elevii sînt capabili să aplice
cunoştinţele, capacităţile
însuşite anterior explicîndu-le
pe cele noi, dar nu imediat – la
început ei le analizează de pe
poziţia noului, le repetă,
detaliat sau desfăşurat; au
nevoie de repere.
Nivelul 3, productiv-creativ, de
performanţă

 elevul creează o nouă informaţie, în

procesul de vorbire, adică elevul
produce un mesaj în mod
independent sau îl poate completa,
continua în mod creativ (Eu fac! Eu
creez!).
 Elevii stabilesc în mod operativ legătura dintre materia
nouă şi cea învăţată anterior, actualizează prompt şi corect
cunoştinţele şi abilităţile vechi şi le aplică la însuşirea celor
noi, le argumentează, trag concluziile necesare, realizează
analiza şi sinteza;
VĂ MULȚUMESC
PENTRU ATENȚIA
ACORDATĂ!