Sunteți pe pagina 1din 2

VUNERABILITATEA COPIILOR CU PARINTI PLECATI IN

STRAINATATE

Copiii cu prinii plecai n strintate reprezint un grup vulnerabil aflat n situaie de


risc, principalele efecte negative ale migraiei prinilor fiind scderea interesului pentru
coal sau ntarzieri n dezvoltarea psihic, arat o cercetare a Fundaiei Soros, potrivit
NewsIn.
Potrivit anchetelor i interviurilor realizate de Fundaia Soros, in cadrul programului
"Migraie i dezvoltare", absena prinilor nu acioneaz intotdeauna direct asupra
copiilor, ci indirect, prin producerea unor efecte care conduc la desprirea familiei. O
categorie de copii care sunt cei mai expui riscurilor de diverse forme sunt cei care provin
din familii destrmate i, in special, atunci cand mama este cea care pleac la munc in
strintate. In aceste situaii, este cel mai probabil s se produc abandonul copiilor sau
expunerea acestora la abuzuri din partea adulilor in grija crora rman.
Consecinele negative ale plecrii prinilor sunt resimite de copii, in primul rand, in
plan psihologic - dorul de printele plecat poate avea drept consecin un sentiment de
insingurare a copilului pentru o anumit perioad de timp. Sentimentul de deprimare
poate fi atenuat dac copilul a fost obinuit s triasc intr-o famile extins. De asemenea,
lipsa interesului pentru coal i pentru preocuprile extracolare poate fi o consecin
direct a absenei prinilor, ins interesul sczut pentru performan colar nu poate fi
explicat doar printr-un singur factor cauzal.
O consecin direct a migraiei prinilor este cea a privrii copilului de afectivitatea
parental i de supravegherea necesar dezvoltrii normale a acestuia. In condiiile plecrii
prinilor pe perioade mai lungi i a rmanerii copiilor in grija unor persoane care nu pot
oferi sprijin emoional i educativ, aceste dou consecine pot produce la randul lor efecte
negative in ceea ce privete sntatea i dezvoltarea psihic a copilului, implicarea in
activiti colare i rezultatele acestora, angrenarea lor in comportamente deviante sau
neconcordante cu varsta copiilor i supunerea la exploatare sau abuzuri de alt natur.
Efectele negative identificate prin cercetare sunt asemntoare cu cele intalnite, in
general, in cazul copiilor care provin din familii dizolvate fie prin divor, fie prin decesul
unuia dintre prini, astfel incat copiii cu prini plecai in strintate sunt o categorie
suplimentar expus unor riscuri. In consecin, atenia comunitilor, in special a colii,
dar i a instituiilor de protecie a drepturilor copilului, trebuie s se concentreze asupra
acestor categorii de copii, in aceeai msur ca i asupra copiilor provenii din familii
foarte srace, destrmate sau in care prinii nu-i exercit rolurile pe care le presupune
statutul de printe.
Analizele prezentate de Fundaia Soros au artat c plecarea a cel puin unuia dintre
prini in strintate este, intr-adevr, asociat cu rezultate colare mai slabe in randul
copiilor rmai acas, decat in cel al copiilor fr prini emigrani. Dar aceast
performan colar mai slab este cauzat, aproape in totalitate, de statutul socio-
profesional in medie mai sczut al acestor familii (prini cu un nivel mediu de educaie) i
de structura lor (prinii sunt separai, divorai sau vduvi).
Cercetarea mai arat c, in cazul in care doar un printe este plecat, printele rmas
acas preia cu destul de mult succes o mare parte dintre funciile importante pentru
performana colar. Ins in cazul copiilor cu ambii prini plecai, rolul acestora nu este
preluat cu succes de alte persoane sau instituii. Recomandarea societii civile este
elaborarea de politici sociale care s se axeze pe construirea unei reele de sprijin cu
persoane din afara familiei (profesori, asisteni sociali, consilieri colari) care s preia o
parte din atribuiile prinilor in domeniul performanei colare (cum ar fi motivarea i
incurajarea copilului de a inva, discutarea strategiilor de a inva sau de a-i face temele).
Acest tip de sprijin este necesar pentru copiii cu ambii prini plecai in strintate, dar
este recomandat i pentru copiii cu un singur printe plecat, pentru a diminua din
responsabilitile i presiunea crescut la care este supus printele care rmane acas.
Copiii cu ambii prini plecai in strintate sunt cei mai dezavantajai, din punctul de
vedere al rezultatelor colare. Astfel, cercetrile au relevat faptul c lipsa ambilor prini
produce un efect negativ asupra rezultatelor colare in plus fa de orice alte efecte
negative ale statutului social sczut sau ale structurii destrmate a familiei. Rezultatele
anchetei indic faptul c din doi copii care provin din medii socio-economice identice, cel
care are ambii prini plecai in strintate va avea rezultate colare mai slabe. Totodat, s-
a constatat c efectul dotrii materiale mai bune a copiilor cu prinii plecai nu este la fel
de mare ca cel din grupul de copii fr prini emigrani.
Soluiile in scopul rezolvrii problemelor cu care se confrunt copiii ai cror prinii
sunt plecai la munc in strintate se plaseaz la nivelul identificrii actorului care ar
trebui s rezolve problema sau s reduc impactul fenomenului, respectiv instituiile
statului. Primul pas identificat este crearea unui cadru legislativ in conformitate cu
realitatea existent.
Cercetarea calitativ s-a desfurat pe baz de interviuri cu rudele care au grij de
copii, cu asistentul social, directorul colii, poliistul de proximitate i cu preotul in
localitile Lugoj i Biled (Timi), Negreti Oa i Micula (Satu-Mare), Fieni i Gura
Vulcanei (Dambovia), Piatra-Neam i Horia (Neam). Culegerea i introducerea datelor
pentru sondaj au fost asigurate de The Gallup Organization Romania.
Potrivit studiului "Efectele migraiei: copiii rmai acas", dat publicitii de Fundaia
S oros, aproximativ 170.000 de elevi de gimnaziu aveau cel puin un printe plecat la
munc in strintate, la sfaritul lunii iunie. Din acetia, 80.000 aveau doar tatl plecat,
55.000 aveau doar mama plecat, iar in cazul a 35.000 dintre ei atat mama cat i tatl erau
plecai la munc in strintate, copiii rmanand in ingrijirea familiei restranse sau a altor
persoane. Studiul mai arat, totodat, c aproximativ trei sferturi din elevii participani la
studiu au cel puin un frate sau o sor, ceea ce face ca cifra copiilor rmai acas s se
dubleze.
Fundaia Soros a iniiat in 2007 un program de cercetare cu privire la efectele
migraiei externe pentru munc asupra copiilor rmai in ar. Programul "Migraie i
dezvoltare" cuprinde cinci aciviti, primele dou (un sondaj naional pe un eantion de
elevi din clasele V-VIII, reprezentativ la nivel naional, i o cercetare calitativ in opt
localiti cu inciden mare de migraie) fiind realizate in 2007. Anul acesta organizaia i-a
propus s efectueze o analiz a politicilor i legislaiei adresate copilului din Romania, s
deruleze un program pilot de servicii adresate copilului cu prini plecai la munc in
strintate i s elaboreze un set de politici publice adresate copilului.