Referat Protejarea Mediului

ŞCOALA GENERALĂ NR.
9, BRAŞOV PROFESOR: COMANICI ELENA

AN ŞCOLAR 2015/2016
“PROTEJAREA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR - MĂSURI”
MOTTO:
“Natura este singura carte în care
fiecare filă păstrează un adevăr.” (Goethe)
ARGUMENT
Pornind de la principiul cunoscut: “Fiecare om are dreptul la
un mediu înconjurător neprimejdios din punct de vedere ecologic
pentru viată si sănătate” elevii colectivului clasei a VII-a B din Şcoala
Generală Nr. 9, Braşov, s-au gândit cum acest principiu ar putea fi
aplicat în lumea cotidiană şi care ar putea fi aportul lor concret în acest
sens.
Astfel, primul pas a fost să se informeze despre ce reprezintă
“Ecologia”, în ce constă aceasta, care sunt consecinţele poluării mediului
înconjurător sau cum ar arăta planeta Pământ în viitor?
A urmat înscrierea în acest parteneriat cu Şcoala Generală Nr. 25,
Braşov, participare benefică pentru ei, astfel având posibilitatea prin
ceea ce vor prezenta să aducă un mic aport la marea problemă a lumii
contemporane: “CÂT DE MULT NE IMPLICĂM ÎN PROTEJAREA
MEDIULUI, DECI ÎN OCROTIREA PLANETEI NOASTRE?”.
O prima concluzie a lor a fost că ocrotirea planetei este o problemă
mondială şi tocmai de aceea, fiecare om, indiferent de vârstă, ocupaţie,
pregătire profesională trebuie să-şi asume această responsabilitate, dar
nu numai prin vorbe ci şi prin fapte.
Au constatat că în scoală este cel mai indicat să se înceapă educaţia
ecologică prin acumularea unor cunoştinţe elementare, înţelegerea lor şi
ca finalitate, aplicarea celor dobândite în practică.
1
ŞCOALA GENERALĂ NR. 9, BRAŞOV PROFESOR: COMANICI ELENA
Prin aceste idei concepute într-o joacă, ei vor de fapt să transmită

un semnal de alarmă dar şi câteva sfaturi simple care pot fi aplicate atât
la şcoală cât şi acasă de către ceilalţi membrii ai familiei.
În acest sens au gândit:
 un pliant cu sfaturi “eco”, ce va fi
distribuit şi în afara şcolii, unor persoane
străine.
 un chestionar care va fi completat de către părinţii lor la sedinţa
cu părinţii şi discutat cu elevii la ora de dirigenţie.
 poezie pe tema: “Protejarea mediului înconjurător”.
 un pliant: “Calendarul ecologistului” la nivel internaţional.
 referatul cu tema: ”Protejarea mediului înconjurător - Măsuri”.
 un mic dictionar cu termeni referitori la ecologie.
 un aritmograf despre poluare.
 planşe realizate de elevii clasei.
 interpretarea răspunsurilor date în chestionar (diagrame).
SCOPUL LUCRĂRII
Trecerea ecologiei de la stadiul de simplă disciplină ştiinţifică la
o problemă a conştiinţei comune, naţională şi internaţională, reprezintă o
realitate tristă în zilele noastre, când distrugerea echilibrului natural al
întregii planete este iminentă. Lupta împotriva poluării întregii planete
solicită colaborare si cooperare internaţională şi de aceea depinde de noi
dacă vom trăi într-un mediu curat, sănătos şi nepoluat. Stă în puterea
omului să ia măsuri eficiente si să găsească soluţii pentru a opri
continuarea şi agravarea acestui proces dăunăt
2
OBIECTIVE SPECIFICE ELEVULUI:

 Să-şi dezvolte o conştiinţă ecologică teoretică
necesară transpunerii ei în practici ecologice;
 Să-şi asume responsabilităţile fixate potrivit particularităţilor de
vârstă;
 Să aplice cunoştinţele şi deprinderile dobândite dezvoltate în
activităţi cu specific gospodăresc;
 Să participe şi să coopereze active alături de părinţi şi alţi parteneri
în acţiuni practice de îngrijire şi protejare a mediului;
 Să-şi formeze deprinderi de plantare şi ocrotire a unui puiet şi a
spaţiilor verzi din curtea şcolii şi vecinătatea acesteia;
 Să conştientizeze importanţa unui aer curat pentru o viaţă
sănătoasă;
 Să-şi exprime atitudinea pozitivă faţă de natură, prin activităţi
diverse: excursii, concursuri, expoziţii, prezentări power point etc.
 Să acţioneze în sensul colectării selective şi depozitării controlate a
materialelor refolosibile prin infiinţarea unui punct de colectare a
materialelor refolosibile;
 Să ia atitudine atunci când sesizează comportament neconform cu
regulile de protecţie a mediului cunoscute de ei;
 Să utilizeze internetul şi mass-media pentru a obţine informaţii
despre mediu;
 Să consţientizeze realitatea înconjurătoare ca pe un mediu necesar
vieţii, odihnei, studiului;
 Să identifice impactul activităţii omului asupra mediului
înconjurător, analizând situaţii concrete din natură;
 Să participe activ la acţiuni ce promovează sănătatea mediului,
desfăsurarea unor activităţi practice de ecologizare a mediului
local;
3
 Să influenţeze comunitatea locală prin păstrarea curăţeniei – prin

afişe, pliante.
În Legea protecţiei mediului, mediul

înconjurător este ansamblul de condiţii şi elemente
naturale ale Terrei: aerul, apa, solul şi subsolul,
toate straturile atmosferei, toate materiile organice şi
anorganice, precum şi fiinţele vii, sistemele naturale în interacţiune,
cuprinzând elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale şi
spirituale.
Starea mediului înconjurător depinde de fiecare dintre noi, ne

afectează în mod direct viaţa şi sănătatea. Este nevoie de mai multă
atenţie şi de mai multă responsabilitate din partea fiecărui cetăţean
pentru a trăi într-un mediu curat, pentru a respira aer curat, pentru a bea
apă curată şi pentru a putea folosi condiţiile de viaţă pe care ni le oferă
natura. Însă, se pare că oamenii tratează cu neglijenţă acest aspect
important al vieţii lor, ceea ce duce la agravarea procesului de poluare şi
distrugere a mediului şi implicit la distrugerea sănătăţii fiecăruia dintre
noi şi a celor din jur.
Cea mai mare responsabilitate pentru poluarea mediului o poartă

omul, poluarea fiind consecinţa activităţii mai ales social – economice a
acestuia. Privită istoric, poluarea mediului a apărut odată cu omul, dar s-
a dezvoltat şi s-a diversificat pe măsura evoluţiei societăţii umane,
ajungând astăzi una dintre importantele preocupări ale specialiştilor din
diferite domenii ale ştiinţei şi tehnicii, ale statelor şi guvernelor, ale
întregii populaţii a pământului. Aceasta, pentru că primejdia reprezentată
de poluare a crescut şi creşte neîncetat, impunând măsuri urgente pe plan
naţional şi internaţional, în spiritul ideilor pentru combaterea poluării.
Poluarea mediului privită îndeosebi prin prisma efectelor nocive

asupra sănătăţii a îmbrăcat de-a lungul timpului mai multe aspecte
concretizate în diferite tipuri de poluare şi anume:
4
- Poluarea biologică, cea mai veche şi mai bine cunoscută dintre

formele de poluare, este produsă prin eliminarea şi răspândirea în
mediul înconjurător a germenilor microbieni producători de boli.
Pericolul principal reprezentat de poluarea
biologică constă în declanşarea de epidemii, care
fac numeroase victime. Totuşi, putem afirma că,
datorită măsurilor luate în prezent, poluarea
biologică – bacteriologică, virusologică şi
parazitologică, are o frecvenţă foarte redusă.
- Poluarea chimică constă în eliminarea şi răspândirea în mediul

înconjurător a diverselor substanţe chimice. Poluarea chimică
devine din ce în ce mai evidentă, atât prin creşterea nivelului de
poluare, cât mai ales prin diversificarea ei. Pericolul principal al
poluării chimice îl reprezintă potenţialul toxic ridicat al acestor
substanţe.
- Poluarea fizică este cea mai recentă şi cuprinde, în primul rând,

poluarea radioactivă ca urmare a extinderii folosiri izotopilor
radioactivi în ştiinţă, industrie, agricultură, zootehnie, medicină
etc. Pericolul deosebit al substanţelor radioactive în mediu şi în
potenţialul lor nociv chiar la concentraţii foarte reduse. Poluării
radioactive i se adaugă poluarea sonoră, tot ca o componentă a
poluării fizice. Zgomotul, ca şi vibraţiile şi ultrasunetele sunt
frecvent prezente în mediul de muncă şi de viaţă al omului modern,
iar intensităţile poluării sonore sunt în continuă creştere.
Supraaglomerarea şi traficul, doi mari poluanţi fonici, au
consecinţe serioase asupra echilibrului psihomatic al individului.
Nu putem trece cu vederea poluarea termică, poate cea mai
recentă formă de poluare fizică cu influenţe puternice asupra
mediului înconjurător, în special asupra apei şi aerului, şi indirect,
asupra sănătăţii populaţiei. Marea varietate a poluării fizice, ca şi
timpul relativ scurt de la punerea ei în evidenţă, o face mai puţin
bine cunoscută decât pe cea biologică şi chimică, necesitând
5
eforturi deosebite de investigare şi cercetare pentru a putea fi

stăpânită în viitorul nu prea îndepărtat.
Însă cele mai des întâlnite forme de poluare sunt: poluarea apei,
poluarea solului, poluarea aerului
(atmosferică). Aceste elemente de bază vieţii
omeneşti se pare că sunt şi cele mai afectate de
acţiunile iresponsabile ale fiinţei omeneşti.
Solul, ca şi aerul şi apa, este un factor de mediu cu
influenţă deosebită asupra sănătăţii. De calitatea solului depinde
formarea şi protecţia surselor de apă, atât a celei de suprafaţă cât mai
ales a celei subterane.
- Poluarea solului este considerată o consecinţă a unor obiceiuri

neigienice sau practici necorespunzătoare, datorată îndepărtării şi
depozitării la întâmplare a reziduurilor rezultate din activitatea
omului, a deşeurilor industriale sau utilizării necorespunzătoare a
unor substanţe chimice în practica agricolă. Ţinând seama de
provenienţa lor, reziduurile pot fi clasificate în:
 reziduuri menajere, rezultate din activitatea zilnică a

oamenilor în locuinţe şi localuri publice;
 reziduuri industriale, provenite din diversele procese

tehnologice care pot fi formate din materii brute, finite sau
intermediare şi au o compoziţie foarte variată în funcţie de
ramura industrială şi de tehnologia utilizată (în industria
alimentară – predominant componente organice, pe când în
industria chimică, metalurgică, siderurgică, minieră –
predominant substanţe chimice organice sau anorganice);
 reziduuri agro – zootehnice, legate îndeosebi de creşterea şi

îngrijirea animalelor.
Măsuri de prevenire şi combatere a poluării solului:
6
- colectarea igienică a reziduurilor menajere în recipiente

speciale
- îndepărtarea organizată şi la perioade cât mai scurte a
reziduurilor colectate în afara
localităţilor
- depozitarea controlată sau tratarea
corespunzătoare a reziduurilor
îndepărtate prin neutralizarea lor
- utilizarea în agricultură, ca îngrăşământ natural, a
reziduurilor
- incinerarea reziduurilor uscate
- recuperarea şi reutilizarea (reciclarea) reziduurilor
- refacerea ecologică a solurilor prin diferite metode
- plantarea de noi copaci tineri
- aducerea unor specii de plante şi animale pentru stabilirea
ecosistemului
- supravegherea păsunatului si a activităţilor agricole
- împăduriri
- gospodărirea pădurilor (acţiuni împotriva incendiilor)
Apa este un factor de mediu indispensabil vieţii. Ea îndeplineşte în

organism multiple funcţii, fără apă toate reacţiile biologice devenind
imposibile. Lipsa de apă sau consumul de apă poluată are multiple
consecinţe negative asupra omului şi sănătăţii sale. Între apele uzate şi
mediul înconjurător în care acestea sunt deversate se stabileşte o relaţie
bilaterală, de influenţă reciprocă.
Astfel, prin impurităţile pe care le conţin, apele uzate acţionează

asupra mediului înconjurător în sens negativ; mediul, la rândul său,
contribuie la înlăturarea poluanţilor din apă prin procesul de
autoepurare. Consecinţele poluării apelor se resimt nu numai la nivelul
apelor curgătoare în care are loc scurgerea, deversarea, aruncarea sau
depozitarea agenţilor poluanţi, ci şi la sute de kilometri de locul
producerii. De asemenea, apele poluate se infiltrează în pământ până la
pânzele freatice şi contaminează sursele subterane de apă potabilă.
7
La poluarea apei contribuie un număr mare de surse, care sunt

clasificate în:
- Surse organizate:
o apele reziduale comunale, care rezultă din

utilizarea apei în locuinţe şi instituţii
publice, bogate în microrganisme,
dintre care multe patogene
o apele reziduale industriale, provenite din diverse procese de

fabricaţie sau sunt utilizate la transport, ca solvent sau
separator, la purificarea şi spălarea materiilor prime,
semifinite şi finite, sau a ustensilelelor şi instalaţiilor, şi au o
compoziţie heterogenă.
o apele reziduale agro – zootehnice, provenite mai ales ca

urmare a utilizării apei în scopuri agricole (irigaţii), cât şi
pentru alimentarea animalelor şi salubritatea crescătoriilor de
animale.
- Sursele neorganizate, sunt reprezentate de
o apele meteorice (ploaie, zăpadă)
o reziduurile solide de tot felul
o diversele utilizări necorespunzătoare (topirea inului sau

cânepii)
Măsuri de prevenire a poluării apei:
- interzicerea îndepărtării la întâmplare a reziduurilor de orice fel

care ar putea polua apa
- organizarea corectă a sistemelor de canalizare şi a instalaţiilor

locale
8
- construirea de staţii de epurare
- construirea de staţii sau sisteme de epurare specifice pentru

apele reziduale ale întreprinderilor industrial
- înzestrarea cu sisteme de reţinere şi

colectare a substanţelor radioactive din
apele reziduale ale unităţilor unde se
produc sau se utilizează radionuclizi
- controlul depozitării reziduurilor solide
9
Aerul formează învelişul gazos al Pământului, reprezentând şi el

un element indispensabil vieţii.
Poluarea aerului constă din modificarea compoziţiei sale normale

(78% N, 21% O2, 0.03 CO2, 0.01% ozonul şi alte
gaze, vapori de apă, pulberi) în mod deosebit prin
pătrunderea în atmosferă a unor elemente străine şi cu
efecte nocive.
Sursele de poluare ale aerului sunt:
- Surse naturale, reprezentate de diversele procese care se petrec în

natură sunt:
o solul, care suferă fenomene de eroziune şi măcinare cu

eliberare de particule foarte fine;
o plantele şi animalele, care pot elimina în aer diverse

elemente(fulgi,polen,păr)
o erupţiile vulcanice, care aruncă în aer mari cantităţi de gaze,

particule solide;
- Sursele artificiale, reprezentate de activităţile omului:
o procesele de combustie, de la încălzirea locuinţelor şi până la

combustibilul utilizat pentru producerea de energie în scopuri
industriale;
o procesele industriale, constituite din răspândirea în aer a

diverşilor poluanţi eliminaţi de întreprinderile industriale;
o transporturile, constând în transporturi de tip feroviar, naval

şi aerian şi în special rutier;
Ca elemente poluante principale sunt:
10
- suspensiile, reprezentate de particulele solide sau lichide dispersate

în atmosferă
- gazele sub formă de poluanţi în stare gazoasă, răspândiţi în

atmosferă
Măsurile cele mai importante pentru împiedicarea poluării

masive a atmosferei sunt:
- construirea de întreprinderi în afara zonelor de locuit
- tratarea prealabilă a combustibilului folosit sau a unor materii

prime pentru reducerea concentraţiei de poluanţi
- asigurarea unor arderi complete a combustibililor utilizaţi în

industrie
- înzestrarea întreprinderilor industriale cu instalaţii de reţinere a

poluanţilor
- reglarea corespunzătoare a arderilor la autovehicule pentru

reducerea eliminării poluanţilor
- înlocuirea combustibilului inferior cu cel superior, mai puţin

poluant
11
- amenajarea cât mai multor spaţii verzi
Următoarele acţiuni daunează mediului înconjurător:

- creşterea demografică excesivă
- despăduririle şi păşunatul excesiv care provoacă deşertificări
importante
- distrugerea pădurilor tropicale care ameninţă speciile
vegetale şi animale
- exploatarea combustibililor fosili şi despăduririle care
provoacă efectul de seră şi perturbă climatul întregii planete
- ploile acide care ameninţă ansamblul ecosistemelor acvatice
şi forestiere
12
- eroziunea stratului de ozon al atmosferei

- defrişarea padurilor
- aruncarea deşeurilor în natură
- poluarea
- degradarea accelerată a terenurilor
(mediile naturale au fost antropizate)
- eroziunea solului
- activităţi industriale şi agricole;
- transporturi rutiere şi feroviare (construirea de sosele şi căi
ferate în locuri naturale)
- deocamdată poluarea marină cu petrol este un accident
împotriva căruia omul nu are încă o metodă foarte eficientă
de luptă.
Si ele pot fi contracarate prin acţiuni si măsuri de protecţie precum:
- resursele naturale trebuiesc utilizate în mod raţional

13
- combaterea şi prevenirea degradării mediului, provocată de

om
- reciclarea deşeurilor - Reciclajul si colectarea selectiva a
unor deseuri menajere se realizează cu
precadere în cazul textilelor, hârtiilor vechi,
sticlei, plasticului şi metalelor. Reciclajul se
realizează din considerente financiare, de
economisire de materii prime sau energie, de
protecţie a mediului sau pentru ameliorarea calitativă şi cantitivă a
gunoaielor
- educarea populaţiei pentru a trăi în ambianţă cu mediul
înconjurător
- depoluarea gazelor de eşapament, măsură ce urmăreşte
reducerea sau chiar eliminarea unor gaze toxice produse la arderea
combustibililor petrolieri. Folosirea carburanţilor fără plumb a
condus la reducerea drastică a concentraţiei de plumb din zonele cu
trafic intens, de la combustibilii Diesel (motorine) rezultă emisii
poluante: hidrocarburi nearse, microparticule, substanţe organice
solubile şi insolubile, pentru care se caută soluţii de limitare sau de
reducere totală.
- pentru deşeurile cu radioactivitate mică şi medie tehnologia
folosită în prezent prevede îngroparea la adâncimi relativ mici în
formaţiuni argiloase, argila având capacitate mare de absorbţie a
substanţelor radioactive şi viteză mică de penetraţie a apelor
subterane.
- pentru menţinerea marilor si oceanelor în stare “cât mai
curată” este necesară: cooperarea internaţională pentru conservarea
florei şi faunei acvatice, controlul deşeurilor (mai ales în mările
închise şi semiînchise), îmbunătăţirea legislaţiei privitoare la
pescuit.
14
15
ANEXE
Întrucât mediul ne oferă condiţiile de viaţă de care avem nevoie, la

nivel internaţional au fost stabilite unele zile pentru a fi
dedicate mediului înconjurător:
- 22 martie – Ziua mondială a protecţiei apelor
- 27 martie – Ziua internaţională a apei
- 1 aprilie – Ziua internaţională a păsărilor
- 15 aprilie – Ziua pădurii
- 22 aprilie – Ziua Pământului
- 5 iunie – Ziua mondială a mediului
- 8 iunie – Ziua mondială a oceanelor
- 16 septembrie – Ziua internaţională a ozonului
- 4 octombrie – Ziua internaţională a proţectiei animalelor
- 6 octombrie – Ziua mondială a habitatului
Aceste zile oficiale recunoscute la nivel internaţional formează
“Calendarul ecologistului” si fiecare pământean ar trebui să-şi
amintească, în aceste momente, cât de important este să trăiască într-un
mediu nepoluat.
16
SFATURI BUNE DE URMAT
Iubiţi natura
Uniţi puterile pentru a o proteja
Bucuraţi-vă de ceea ce vă oferă
În sânul ei e sănătatea noastră
Toţi avem datoria de a o păstra curată
Inamicii naturii sunt duşmanii
sănătăţii.
Nu lăsaţi resturi şi gunoaie în păduri

Admiraţi, dar nu distrugeţi.
Totul depinde de noi – oamenii.
Urmări grave poate avea poluarea.
Răul făcut, greu se mai repară.
Acestea sunt câteva sfaturi demne urmat !
17
ARITMOGRAF
Completează aritmograful după ce citeşti cu atenţie definiţiile.

Foloseşte verticala dată: POLUARE.
1. Reprezintă baza existenţei umane şi a existenţei ecologice terestre.
2. Ştiinţa care se ocupă cu studiul interacţiunii dintre organisme si

mediul lor de viaţă.
3. Arbore conifer din pădure ce produce 30 tone de oxigen la hectar

pe an.
4. Disciplină al cărei obiect de studiu îl constituie sistematizarea

asezărilor omeneşti existente şi proiectarea de aşezări noi.
5. Are rol esential în purificarea aerului.
6. Proces de roadere şi de spălare a scoarţei terestre prin acţiunea unor

agenţi externi.
7. Ramură a economiei, care contribuie la poluarea mediului ambiant.
18
SFATURI ECOLOGICE
1. Cumpără becuri economice, sunt mai durabile si mai sănătoase.
2. Stinge lumina atunci când esti ultimul care iese

dintr-o încăpere.
3. Trebuie să folosim becuri economice, au un

consum până la de 5 ori mai mic decât cele
convenţionale şi un timp de funcţionare mult mai lung.
4. Culoarea albă a pereţilor reflectă bine lumina şi putem să avem un

bec de consum mic dar acelaşi confort.
5. Închide bine robinetele, nu lăsa apa să se irosească.
6. Apa de la robinet este pompată cu energie, un duş mediu consumă

160 litri, iar o baie completă consumă 350 litrii, aici se adaugă şi
consumul pentru încălzirea apei. Astfel, este de preferat duşul pentru
un consum mai mic de energie.
7. Robinetele de la baie si bucatarie pot avea instalat un dispozitiv

asemanator unei site care are functia sa introduca în jetul de apa bule
de aer, consumatorul nu simte diferenta, dar consumul de apa scade
cu 20%. Cele mai economice robinete sunt cele cu senzor, ele scad
consumul la 70% dar sunt scumpe de moment.
8. Ar fi de preferat ca bărbatii, când se bărbieresc, să nu lase robinetul

deschis.
9. Orice robinet stricat care picură consumă în medie 17 litrii în 24 ore.
10. Mergi pe jos, cu bicicleta sau cu transportul în comun.
19
11. O parte dintre soferi au un mic defect de condus, tot timpul miscă
usor volanul forţând servodirectia să lucreze, servodirecţia îţi ia forţa
mecanică necesară de la motor, mărind consumul.
12. Un alt defect care măreşte consumul de

carburant este condusul prea aproape de
masina din faţă, situaţie care ne obligă să
frânăm de foarte multe ori.
13. Filtrul de aer al motorului poate mări consumul cu până la 20%

dacă este murdar.
14. Suspensiile maşinii măresc consumul de carburant dacă sunt uzate.
15. Motorul nu trebuie turat mult, trebuie să adaptam treapta cutiei la

viteza pe care o are maşina.
16. Trebuie să folosim transportul public, consumul în medie este de 8

ori mai mic pe călător transportat, reducându-se semnificativ si
poluarea.
17. Fotocopiază fata-verso şi foloseşte hârtia până la ultimul colţisor.
18. Foloseşte hârtie reciclată fără clor şi reciclează hârtie utilizată la

birou.
19. La bucătărie folosiţi oala sub presiune, se poate economisi până la

50% din energie.
20. Când se găteşte, orice oala trebuie acoperită cu capac, astfel se

reduce consumul de energie cu până la 20%.
21. Când se găteşte la cuptor este de dorit să se gătească cât mai multe
bucate odată. Dacă lăsăm cuptorul să se răcească va trebui să
consumăm o energie iniţială pentru a-l încinge.
20
22. Nu deschideţi cuptorul dacă nu este necesar, pentru fiecare

deschidere de uşa, temperatura din cuptor scade cu 25 grade.
23. Cu 5 minute înainte de a se fi terminat de gătit mâncarea, închideţi

sursa de căldură a cuptorului, asa profităm de
căldura acumulată.
24. Multe persoane obişnuiesc să aprindă aragazul cu

câteva minute înainte să aşeze mâncarea pe el. Nu
este necesar.
25. Nu asezaţi frigiderul sau congelatorul în apropierea surselor de

căldură.
26. Încercaţi să ţineţi uşa congelatorului şi frigiderului cât mai puţin

timp posibil deschisă.
27. Un congelator plin de gheaţă consumă mai mult, gheaţa are un efect
izolant pe elementele de răcire.
28. În perioada iernii este posibil să conservaţi mâncarea pe balcon şi

opriti frigiderul. Micşorarea cu un grad a temperaturii din frigider
măreste consumul cu 5%.
29. Iarna pentru fiecare grad în plus din casa consumul creşte cu 10%.
30. Programaţi PC-ul la consum redus.
31. Mâncarea vegetariană este produsă cu puţin consum energetic faţă

de cea animală. Producerea alimentelor de origine animală este
foarte costisitoare energetic, orice animal are nevoie de 10 ori mai
multe calorii pentru a produce un kg de carne.
32. Roţile umflate bine la maşină determină un consum mai mic.
33. Aerul condiţionat consumă mult.
21
34. La peste 90 km/oră consumul nu creşte proporţional cu viteza, ci

mult mai mult.
35. Maşina nu trebuie să care bagaje fără rost, deoarece acestea măresc
consumul
36. Nu conduceţi agresiv (sportiv), acest stil

creste consumul de carburant!
37. Roţile pot fi umplute cu un gaz mai uşor decât
38. În apartamente folosiţi termostatul la centrală, fără el, centrala

consumă mult.
39. Nu lasaţi congelatorul expus la soare. Nu astupaţi partea din spate a

congelatorului, trebuie să elimine căldura.
40. Mâncarea gătită şi căldă nu o băgaţi în frigider, lasaţi-o să se

răcească afară.
41. Dacă vreţi să descongelaţi ceva pentru a doua zi, puteti să bagati
acel obiect în frigider, aportează frig şi micşorează consumul.
42. Dacă plecaţi în vacanţă întrerupeţi frigiderul.
43. Dacă plecaţi în vacanţă şi lăsaţi totuşi frigiderul aprins, nu-l lăsaţi
gol, termostatul va porni şi se va opri într-una. Introduceţi o sticlă cu
apa pentru a menţine perioade lungi frigiderul oprit.
44. Caloriferul dacă este aşezat sub fereastră, lipit de un perete exterior,
pierderile termice sunt foarte mari.
45. Izolarea solului şi tavanului nu trebuiesc uitate la o casă, prin

fiecare se pot pierde 13-15 % din energia termică.
46. Electrocasnicele din categoria economică A, datorită consumului

mic, îşi pot scoate investiţia 100% pe durata de funcţionare.
22
47. Toate aparatele electronice cand sunt stinse de fapt functionează în

regim stand-by, deci consumă 3-8w, în funcţie de aparat.
48. Nu aruncaţi ulei şi vopseluri pe canalizare, staţia de epurare

consumă multă energie pentru a elimina aceste
reziduuri.
49. Reciclaţi materiale, micşoreaza problema

gropilor de gunoi şi reduc importurile de
materie primă. Diminuează presiunea industriei asupra surselor de
materie primă.
50. Nu aruncaţi bateriile la gunoi! Conţin metale grele foarte nocive şi

trebuie colectate şi reciclate separat.
51. Nu aruncaţi aparate electronice, sunt nocive.
52. Medicamentele expirate sunt nocive pentru mediu (dar pe moment

în Romania nu se reciclează)
53. Nu aruncaţi în natură uleiul vechi de la masină.
54. Nu spălaţi masina în râu sau lac.
55. Nu aruncaţi peturi în natură, au nevoie de 400 ani ca să dispară.
56. O sticlă aruncată în natură are nevoie de 4000 ani ca să dispară,

deci murdărim lumea celor care vor veni.
57. Folosiţi bateriile reincarcabile, după perioada lor de funcţionare ar

fi bine să le reciclăm dacă avem în localitate un loc de colectare.
Bateriile sunt foarte nocive, oricare ar fi ele, de telefon sau alte
aparate electronice (conţin metale grele)
58. Când mergeţi în natură schimbaţi-vă obiceiul de a rupe florile,

admiraţi-le aşezate pe codiţa lor fără să le rupeţi, au nevoie să ajungă
la maturitate si să facă seminţe (în special florile rare)
23
59. Când iesiţi în natură ar trebui să aduceţi gunoiul generat într-o

pungă acasă. Nimeni nu doreşte să viziteze locuri naturale pline de
reziduuri.
24
MINI DICŢIONAR
ECOLOGIA: este ştiinţa care studiază condiţiile existenţei

fiinţelor vii şi interacţtiunile de orice natură care au loc
între aceste fiinţe, pe de o parte şi între aceste fiinţe şi
mediul lor, pe de altă parte.
POLUAREA: reprezintă modificarea
componentelor naturale prin prezenţa unor
componente străine, numite poluanţi, ca urmare a activităţii omului, şi
care provoacă prin natura lor, prin concentraţia în care se găsesc şi prin
timpul cât acţionează, efecte nocive asupra sănătăţii, creează disconfort
sau împiedică folosirea unor componente ale mediului esenţiale vieţii.
SOLUL: este un ecosistem foarte complex format din numeroase
microorganisme, plante şi animale care acţionează asupra unui substrat
fizic constituit cu miliarde de ani în urmă.
La suprafaţa sa s-a format pe parcursul timpului un strat fertil
numit humus. Degradarea solului se defineşte ca procesul de pierdere
prin eroziune a stratului de humus.
Poluarea solului constă în schimbarea compoziţiei sale calitative şi
cantitative, schimbare de natură să afecteze evoluţia normală a
proceselor ce se desfăşoară în sol.
ANTECOLOGIE: ramură a ecologiei care se ocupă de studiul
relaţiilor individului sau ale organismului singular cu mediul. Abordarea
ecologică care constă în studierea reacţiilor unei singure specii cu
mediul său, independent de speciile asociate.
AUTECOLOGIE: ramură a ecologiei care se ocupă de influenţa
factorilor abiotici şi a celor biotici interspecifici care acţionează asupra
unei specii.
AUTOECOLOGIE: disciplină a ecologiei, care se ocupă cu

studiul relaţiilor dintre un individ sau o specie cu mediul înconjurător.
25
ECODEZVOLTARE: Concept operaţional care implică

amenajarea teritoriului în concordanţă cu utilizarea lui raţională,
menţinerea unor proporţii judicioase între terenurile agricole, păduri şi
pajişti, drumuri, localităţi, precum şi asigurarea
celor mai bune habitate pentru om şi celelalte
vieţuitoare.
RADIAŢIA MEDIULUI: radiaţie care
provine dintr-o sursă naturală, existentă în mediu, cum
ar fi rocile, solul sau învelişul atmosferic, care exclud surse umane.
Radiaţiile naturale sunt în funcţie de structura geologică a zonei.
Suprafeţele de sol, situate deasupra zăcămintelor de granit, au un grad de
radiaţie mai mare decât cel normal. Surse externe de radiaţie de mediu
sunt considerate: razele provenite din spaţiul cosmic, deşeurile produse
de centralele nucleare, care au contaminat mediul înconjurător, precum
şi radiaţiile emise de ecranele televizoarelor sau cele ale motoarelor care
intră în componenţa calculatoarelor.
EPURAREA: presupune un ansamblu de măsuri şi procedee prin
care impurităţile de natură chimică sau bacteriologică conţinute în apele
uzate sun reduse sub limita periculoasă, astfel încât aceste ape să nu mai
dăuneze apei în care se evacuează (numită receptor).
Procesele de epurare sunt, în mare măsură, asemănătoare cu cele
care au loc în timpul autoepurării, numai că sunt dirijate de om şi se
desfăşoară cu viteză mult mai mare. Instalaţiile de epurare sunt realizate
tocmai în scopul intensificării şi favorizării proceselor care desfăşoară în
timpul autoepurării.
26
Chestionar “ ECO “ si interpretarea grafica a raspunsurilor

1. Clasa energetica de consum a produselor electrice si electronice este pentru tine un criteriu
important in decizia de cumparare?
0
2. Daca ti-ai construi o casa, ai alege tehnologii de constructie si

materiale care sa asigure un grad cat mai ridicat de izolare termica?
0
3. Ferestrele locuintei tale asigura o izolare termica buna?

0
4. Conduci sau detii un autoturism cu consum eficient de carburant si un nivel scazut al emisiilor
de CO?
0
5. Ai utiliza forme de energie alternativa la tine acasa? De exemplu: panouri de energie solara,
generatoare eoliene, instalatii bio-diesel etc)
6. Opresti asa cum trebuie aparatele electrice atunci cand nu le mai folosesti (de exemplu
televizorul il loc sa-l lasi pornit chiar daca nu te uiti sau in standby) ?
0
7. Inchizi monitorul calculatorului sau laptopul atunci cand nu il folosesti pentru o perioada mai
mare de 20 de minute sau computerul atunci cand pleci de la birou pentru mai mult de 2 ore?
0
8. Inchizi sistemul de incalzire atunci cand ferestrele sunt deschise?

0
9. Folosesti becuri care economisesc energia?

0
10. Iti sfatuiesti prietenii/familia/colegii sa economiseasca energia?

0
11. Alegi sa opresti incalzirea in camerele pe care nu le folosesti?

0
12. Preferi lucrurile care dureaza mai mult atunci cand cumperi haine/mobila/electronice?
0
13. Te gandesti de doua ori inainte sa tiparesti un document si folosesti ambele parti ale foii de
hartie, daca ai posibilitatea?
0
14. Pui hartia, cartonul, telefoanele, bateriile, plasticul, reziduurile in cutiile corespunzatoare
pentru reciclare de cate ori ai ocazia?
0
15. Reciclezi echipamentele electronice pe care nu le mai folosesti?

0
27
16. Refolosesti pungile de plastic primite la supermarket (sau si mai bine, folosesti propriile
pungi la cumparaturi) si refuzi ambalarea in exces?
0
17. Alegi sa cumperi alimentele care sunt ambalate cel mai putin, fara a se face risipa de
ambalaje?
18. Imparti masina cu cineva in drum spre munca sau scoala?

2
19. Folosesti transportul in comun?

2
20. Mergi pe jos din cand in cand?

1
21. Te gandesti de doua ori inainte de a alege avionul pentru transport si iei in considerare si
alternative de calatorie (ex. trenul) sau folosesti video/teleconferinte pentru comunicarea la locul
de munca, in loc sa te deplasezi la locul intalniri?
1
22. Mergi in vacanta cu trenul sau cu o masina pe care o imparti cu prietenii?

1
23. Mergi la serviciu sau la scoala cu bicicleta?
24. Folosesti cuptorul cu microunde pentru a gati?

0
25. Alegi alimentele produse / cultivate local, de sezon, si nu cele din import?
0
26. Te gandesti la distanta de la care au fost transportate alimentele, atunci cand it faci
cumparaturile?
0
27. Fierbi doar atata apa cata ai nevoie?

0
28. Speli hainele cu masina incarcata la maximum, la viteza mica de centrifugare si la

temperatura joasa?
0
29. Alegi sa faci mai degraba dus decat baie?

0
30. Repari tevile si robinetele imediat ce observi ca au scurgeri?

0
31. Incalzesti incaperile la maximum si tii geamurile deschise?

0
32. Arunci gunoiul selectiv?

0
33. Cumperi haine si obiecte ieftine de care stii ca nu vei avea niciodata nevoie?
28
34. Alegi avionul pentru orice fel de calatorie, cu orice ocazie, indiferent de alternative?
0
35. Ai un televizor mare cu plasma sau LCD?

0
36. Alegi sa cumperi alimente ecologice?

0
37. Crezi ca schimbarile climatice ar trebui sa preocupe alte

persoane si institutii decat pe tine ?
29
Chestionarul şi interpretarea grafică a răspunsurilor
Chestionarul a fost testat pe 18 subiecţi (părinţii elevilor clasei a VII-aB)
Întrebările au fost grupate astfel:

 Răspunsurile pentru întrebările de 1 la 5
exprimă decizii importante în viaţă legate de
protejarea mediului.
Nr. întrebare 1 2 3 4 5
Răspuns
DA 16 17 18 14 15
NU 2 1 0 4 3
100%
90%
80%
70%
60%
50% NU
DA
40%
30%
20%
10%
0%
Intrebarea 1 Intrebarea 2 Intrebarea 3 Intrebarea 4 Intrebarea 5
Răspunsurile DA pentru aceste întrebări arată faptul că subiectii se

gândesc la efectele pe care le pot avea deciziile lor asupra mediului,
referindu-se la aparatura electro-casnică, construirea si izolarea termică,
precum şi consumul de carburant.
30
 Răspunsurile pentru întrebările de la 6 la 11 se referă la reducerea

consumului de energie electrică în diverse situaţii (încălzire,
becuri, calculator)
Nr.
întrebare
6 7 8 9 10 11
Răspuns
DA 17 15 14 14 12 5
NU 1 3 4 4 6 13
100%
90%  R
80% ă
70%
s
p
60%
u
50% NU n
DA
40% s
30% u
20%
r
i
10%
l
0% e
Intrebarea 6 Intrebarea 7 Intrebarea 8 Intrebarea 9 Intrebarea 10 Intrebarea 11
pentru întrebările de la 12 la 17 arată gradul de implicare al

subiecţilor în reciclarea diverselor materiale (haine, electronice,
mobilă, hârtie, baterii, telefoane, pungi de plastic)
Nr.
întrebare
Răspuns 12 13 14 15 16 17
DA 15 17 14 12 16 10
NU 3 1 4 6 2 8
31
100%
90%
80%
70%
60%
50% NU
DA
40%
30%
20%
10%
0%
Intrebarea 12 Intrebarea 13 Intrebarea 14 Intrebarea 15 Intrebarea 16 Intrebarea 17
 Răspunsurile pentru întrebările de la 18 la 23 reflectă utilizarea

diferitelor mijloace de transport, mai mult sau mai puţin poluante
(bicicletă, tren, maşină personală, transport în comun)
Nr.
întrebare
Răspuns 18 19 20 21 22 23
DA 11 10 17 12 14 2
NU 7 8 1 6 4 16
 Răspunsurile pentru întrebările de la 23 la 37 au rolul de a dezvălui

cât de economi si ecologisti sunt subiecţii în ceea ce priveşte
obiceiurile zilnice din casa lor.
Răspuns DA NU
Nr. intrebare
Intrebarea 24 5 13
Intrebarea 25 18 0
Intrebarea 26 10 8
Intrebarea 27 17 1
Intrebarea 28 13 5
32
Intrebarea 29 13 5
Intrebarea 30 18 3
Intrebarea 31 2 16
Intrebarea 32 14 4
Intrebarea 33 2 16
Intrebarea 34 2 16
Intrebarea 35 7 11
Intrebarea 36 16 2
Intrebarea 37 10 8
Aşadar, putem spune că familiile elevilor au o educaţie ecologică,

sunt constienţi de impactul acţiunilor lor şi de rolul pe care îl pot avea în
păstrarea unui mediu curat atât pentru ei, cât şi pentru copii lor. De
aceea, educaţia ecologică de la şcoală şi cea de acasă se completează
reciproc.
33
CONCLUZII
- Poluarea afectează calitatea vieţii locuitorilor!

- Ca un bun cetăţean, trebuie să respecţi legile,
normele şi valorile mediului înconjurător!
- Protecţia naturii depinde doar de noi!
- Este foarte important să se conştientizeze în
rândul elevilor fenomenul de poluare şi impactul pe care aceasta îl
are asupra vieţii, asupra mediului în general. Astfel, elevii îşi vor
putea asuma unele responsabilităţi cu privire la protecţia mediului
înconjurător.
- Noi ne gândim doar la faptul că numai noi existăm şi restul ce
compune laolaltă viaţa nu mai contează. Nu suntem conştienţi de
faptul că această generaţie se va moşteni, iar dacă noi lăsăm
"urme", celorlalţi le va fi greu, aproape imposibil să le şteargă. De
aceea este nevoie să ne alaturăm forţele şi să ocrotim pe cât posibil
acest mediu în care trăim. E atât de simplu!
MOTTO :
“A înţelege natura înseamnă
a înţelege viitorul,
dar a face ceva pentru
salvarea naturii ameninţate astăzi
înseamnă a contribui
la fericirea omenirii.”
34
35

Referat Protejarea Mediului

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Referat Protejarea Mediului

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ŞCOALA GENERALĂ NR.

9, BRAŞOV PROFESOR: COMANICI ELENA

“PROTEJAREA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR - MĂSURI”

Prin aceste idei concepute într-o joacă, ei vor de fapt să transmită

OBIECTIVE SPECIFICE ELEVULUI:

 Să influenţeze comunitatea locală prin păstrarea curăţeniei – prin

În Legea protecţiei mediului, mediul

Starea mediului înconjurător depinde de fiecare dintre noi, ne

Cea mai mare responsabilitate pentru poluarea mediului o poartă

Poluarea mediului privită îndeosebi prin prisma efectelor nocive

- Poluarea biologică, cea mai veche şi mai bine cunoscută dintre

- Poluarea chimică constă în eliminarea şi răspândirea în mediul

- Poluarea fizică este cea mai recentă şi cuprinde, în primul rând,

eforturi deosebite de investigare şi cercetare pentru a putea fi

- Poluarea solului este considerată o consecinţă a unor obiceiuri

 reziduuri menajere, rezultate din activitatea zilnică a

 reziduuri industriale, provenite din diversele procese

 reziduuri agro – zootehnice, legate îndeosebi de creşterea şi

- colectarea igienică a reziduurilor menajere în recipiente

Apa este un factor de mediu indispensabil vieţii. Ea îndeplineşte în

Astfel, prin impurităţile pe care le conţin, apele uzate acţionează

La poluarea apei contribuie un număr mare de surse, care sunt

o apele reziduale comunale, care rezultă din

o apele reziduale industriale, provenite din diverse procese de

o apele reziduale agro – zootehnice, provenite mai ales ca

- Sursele neorganizate, sunt reprezentate de

o apele meteorice (ploaie, zăpadă)

o reziduurile solide de tot felul

o diversele utilizări necorespunzătoare (topirea inului sau

Măsuri de prevenire a poluării apei:

- interzicerea îndepărtării la întâmplare a reziduurilor de orice fel

- organizarea corectă a sistemelor de canalizare şi a instalaţiilor

- construirea de staţii de epurare

- construirea de staţii sau sisteme de epurare specifice pentru

- înzestrarea cu sisteme de reţinere şi

- controlul depozitării reziduurilor solide

Aerul formează învelişul gazos al Pământului, reprezentând şi el

Poluarea aerului constă din modificarea compoziţiei sale normale

Sursele de poluare ale aerului sunt:

- Surse naturale, reprezentate de diversele procese care se petrec în

o solul, care suferă fenomene de eroziune şi măcinare cu

o plantele şi animalele, care pot elimina în aer diverse

o erupţiile vulcanice, care aruncă în aer mari cantităţi de gaze,

- Sursele artificiale, reprezentate de activităţile omului:

o procesele de combustie, de la încălzirea locuinţelor şi până la

o procesele industriale, constituite din răspândirea în aer a

o transporturile, constând în transporturi de tip feroviar, naval

Ca elemente poluante principale sunt:

- suspensiile, reprezentate de particulele solide sau lichide dispersate

- gazele sub formă de poluanţi în stare gazoasă, răspândiţi în

Măsurile cele mai importante pentru împiedicarea poluării

- construirea de întreprinderi în afara zonelor de locuit

- tratarea prealabilă a combustibilului folosit sau a unor materii

- asigurarea unor arderi complete a combustibililor utilizaţi în

- înzestrarea întreprinderilor industriale cu instalaţii de reţinere a

- reglarea corespunzătoare a arderilor la autovehicule pentru

- înlocuirea combustibilului inferior cu cel superior, mai puţin

- amenajarea cât mai multor spaţii verzi

Următoarele acţiuni daunează mediului înconjurător:

- eroziunea stratului de ozon al atmosferei

Si ele pot fi contracarate prin acţiuni si măsuri de protecţie precum:

- resursele naturale trebuiesc utilizate în mod raţional

- combaterea şi prevenirea degradării mediului, provocată de