REFERAT ACTIVITĂȚI MOTRICE ÎN TIMPUL LIBER

Cursant:Moise(Lungu) Aurelia

Anul I, Conversie EFS

Îndrumător: Prof.univ.lector dr.Cătălin Savu

„Să călătorești, să experimentezi și să înveți: asta înseamnă să trăiești.”

- Tenzing Norgay

Sportul recreativ cuprinde, spre deosebire de sportul de performanţă, totalitatea

activităţilor sportive care servesc în principal la menţinerea condiţiei fizice şi psihice optime,
care suplinesc lipsa de mişcare, asigură o formă de divertisment şi care se practică
preponderent în afara sferei de obligativităţi. În acest context trebuie menţionate şi funcţia
terapeutică a practicării loisirului sportiv precum şi cea de prevenire a unor afecţiuni, în
special a celor asociate cu sedentarismul.
Caracterul recreativ, regenerator şi deconectant al activităţilor sportive de loisir
reprezintă un câştig în sine şi aduce totodată un beneficiu pentru alte domenii, cum ar fi cel
educaţional, profesional, cultural, artistic, intelectual şi comportamental.
Pe lângă efectele psihologice, practicarea activităţilor motrice de timp liber contribuie la
dezvoltarea relaţiilor sociale, la o mai bună integrare socială a subiecţilor.

Conceptul de loisir

Majoritatea accepţiunilor definesc totuşi loisirul ca fiind o stare de spirit, o atitudine

mentală, un ansamblu de valori pe care individul le asimilează în timpul liber într-un context
propice pentru reconfortare, regenerare şi exprimarea libertăţii de opţiune, prin desfăşurarea
unui complex de activităţi ce depăşesc sfera obligaţiilor de natură profesională, familială şi
socială. Primele referiri la noţiunea de timp liber se întâlnesc la filosofii greci (“schole”), în
reflecţiile asupra corelaţiei muncă / timp liber, dintre care unele idei, lansate de Aristotel, îşi
păstrează şi astăzi caracterul actual.
În epoca modernă, loisirul a devenit un concept complex, cu tendinţe evidente de
diversificare şi care presupune forme de manifestare din ce în ce mai variate, în funcţie de
noile condiţii de cerere, de strategiile ofertei şi în general de transformările societăţii şi
implicit ale indivizilor acesteia. Din lipsa unei delimitări clare între timpul de lucru şi non-
lucru, standardele tradiţionale, noţiunile consacrate de timp liber, vacanţă, turism, relaxare
capătă faţete noi, originale, menite să satisfacă exigenţele tot mai sporite ale individului pe
linia dezvoltării sale. Astfel loisirul capătă o pondere tot mai mare în raport cu munca, prin
promovarea unor valori umane cum sunt socializarea, împlinirea de sine, ridicarea nivelului
cultural, ameliorarea calităţii vieţii etc.
Loisirul are un caracter personal întrucât răspunde nevoilor individuale, reprezintă o
“evadare” din rutina activităţii de zi cu zi, o eliberare de oboseala fizică si psihică şi totodată
o posibilitate de a pune în valoare potenţialul creator al individului. În acest caz finalitatea
loisirului coincide cu obţinerea unei stări de satisfacţie.
Obţinerea plăcerii, descoperirea bucuriei de a trăi precum şi consolidarea încrederii de
sine sunt obiective esenţiale ale loisirului în societatea modernă.
Loisirurile creative, cum ar fi activităţile de expresie corporală şi artistică (dansul,
pictura, muzica) aduc cea mai mare satisfacţie în planul dezvoltării personale, permiţând
exprimarea unei polivalenţe proprii fiecărui individ.
 Recreerea implică o atitudine activă şi constituie unul din aspectele pozitive ale
loisirului. Într-o societate în care activitatea profesională, îndeosebi în mediul urban, oferă
din ce în ce mai puţine posibilităţi de mişcare, formele de recreere pentru care indivizii
optează cel mai frecvent sunt cele de loisir fizic, plecând de la cea mai simplă formă
recreativă, plimbarea, şi continuând cu cele mai variate forme de loisir sportiv.
Dezvoltarea potenţialului educativ sportiv dar şi fortificarea coeziunii sociale
(considerată ca fiind esenţială în procesul de reconstrucţie şi de reconciliere din Europa de
Sud-Est) se numără printre obiectivele de prim rang ale instituţiilor europene responsabile.
Programele sportive ale Consiliului Europei încurajează valori etice ca: spiritul sportiv,
toleranţa şi respectul faţă de ceilalţi, se adresează în egală măsură şi unor grupuri minoritare
(emigranţi, refugiaţi, şomeri, deţinuţi şi tineri delicvenţi precum şi persoane cu dizabilităţi) şi
sunt aplicate în cooperare strânsă cu administraţiile centrale, regionale sau locale al statelor
membre, care au obligaţia de a le implementa la nivel naţional.
De altfel şi la noi în ţară, documentele de politică şi strategie ale guvernului se referă la
organizarea sportului recreativ (pentru toţi) ca un domeniu complex de activităţi, susţinut de
stat, de organizaţiile neguvernamentale şi de structurile administraţiei locale, care vor acţiona
pentru stimularea şi sprijinirea practicării exerciţiilor fizice şi sportului de către toate
categoriile de cetăţeni, fără nici o discriminare, în mod liber şi voluntar, independent sau în
cadrul unor structuri sportive, în vederea menţinerii sănătăţii, a recreării şi socializării
cetăţenilor.
Pentru ca mişcarea, sportul recreativ, jocul să poată constitui baza unei culturi a
tineretului orientate spre prevenirea actelor de violenţă, promotorilor activităţilor de timp
liber le revine dificila sarcină de a identifica şi de a le pune la dispoziţie tinerilor oferte de
educaţie corporală acceptabile şi atractive.
Înţelegerea activităţilor de petrecere a timpului liber şi sportive sunt aşadar deosebit
de importante pentru tineri. Folosirea înţeleaptă a timpului liber e un produs al culturii şi
educaţiei. Atragerea tinerilor spre practicarea sportului recreativ are beneficii deosebite pe
termen lung şi contribuie la creşterea şi dezvoltarea unor generaţii sănătoase din punct de
vedere fizic şi psihic, capabile sa facă faţă exigenţelor sporite ale societății. Deschiderea, prin
educaţie fizică, spre cultură duce la şlefuirea personalităţii, la potenţarea în plan superior
a valenţelor umane, contribuind efectiv la cizelarea unor calităţi intelectuale, cum ar fi
intuiţia, promptitudinea gândirii, fantezia, imaginaţia.
Sportul recreativ este constructiv şi distractiv; produce „sănătate” şi amuzament sau
plăcere, dar nu numai; este benefic pentru relaţiile sociale, este, în fine, un tonifiant
psiho-social. Mai mult decât atât, el se poate adresa şi spiritului uman ancestral, tendinţelor
instinctive de joacă, de întrecere, de simulare a unor situaţii extreme etc. Sportul recreativ
facilitează relaţiile sociale, dezvoltă abilităţi sau chiar aptitudini sportive, reglează stări
afective şi emoţionale, în general, are o multitudine de virtuţi educaţionale şi extra-
educaţionale care depăşesc rolul său de „recreaţie”, în sensul regenerativ.

Cele mai obișnuite forme de petrecere organizată a timpului liber în vacanțele școlare
sunt: excursiile și taberele.
Deplasările turistice școlare sunt activități didactice extrașcolare, organizate de
profesori în perioada vacanțelor sau în perioada ,,Școala Altfel’’. Acestea aduc contribuții
importante la cunoașterea și formarea personalității elevilor.
Acestea oferă posibilitatea elevilor de a-și dezvolta spiritul de prietenie și disciplină în
situații neprevăzute. Elevii adoră excursiile și taberele din dorința de a cunoaște natura, de a
trăi aventuri noi.
 Cei mai mulți elevi se gândesc la distracție atunci sunt anunțați că se va organiza o
excursie sau o tabără, dar ei trebuie să realizeze că orice activitate extrașcolară are un caracter
educațional.Cu alte cuvinte, într-o tabără sunt îmbinate armonios utilul cu plăcutul.
Excursiile,călătoriile drumețiile sau alte activități extrașcolare , au rolul de a trezi
interesul elevilor pentru, sport, studierea geografiei, istoriei, religiei, formarea de abilități,
cultivarea unei atitudini active și responsabile față de mediul înconjurător.
În cadrul acestor activități elevii sunt puși în situații diferite decât cele obișnuite, le sunt
solicitate eforturi de voință, răbdare, manifestarea acțiunilor de întrajutorare, li se dezvoltă
spiritul de echipă și sentimentul de respect pentru natură.

Aceasta acțiune didactică trebuie bine pregătită după un plan,ce cuprinde trei etape:

1.PREGĂTIREA TEORETICĂ A TABEREI

a) se stabilește:
 tematica si obiectivele pedagogice concretizate cu cele din teren;
 itinerariul, care să cuprindă cele mai reprezentative obiective parcurse în
această perioadă;
 în această etapă pregătitoare trebuie atrași (incluși) să participe și elevii, fapt
care duce la propunerea itinerarului de către fiecare ,,parte” implicată.
 la sfârșit,în urma unor dezbateri și argumentări, se va stabili itinerariul
final,care va fi adus la cunoștință Conducerii școlii și a părinților.
 se propun și se întocmesc activitățile pe care le vor desfășura elevii în
perioada taberei;
 se stabilesc punctele de aplicație practică;
 se realizează o bună documentație bibliografică asupra obiectivelor de cult
care vor fi vizitate, deoarece principalul coordonator-ghid rămâne cadrul
didactic;
 se analizează costul taberei în funcție de distanța parcursă, mijlocul de
transport ales, condițile de cazare și masă oferite și eventualele plăți la intrarea
în muzee, cetăți etc.;

b) după întocmirea dosarului cu itinerarul taberei și programul activităților pe

fiecare zi, se face adresa necesară catre agenția turistică, se iau aprobarile (școală,
ISJ ).Se informează apoi părinții elevilor,cărora li se prezintă și planul activităților
pe perioada taberei, costurile posibile însă este important ca și cadrele didactice să
cunoască problemele elevilor(sănătate,disciplină).Fiecare elev va avea avizul
medicului prin eliberarea unei adeverințe ce va fi atașată la dosarul taberei. În
tabără pot participa și doi- trei părinți dacă aceștia își exprimă dorința.

c) urmează pregătirea elevilor în vederea efectuării taberei.Li se prezintă după o

hartă itinerariul în detaliu cu toate obiectivele, locurile de popas, echipamentul
necesar, o mică trusă medicală, carnetul de notițe, alte dispozitive :telefon,aparat-
foto.De asemenea se prelucrează regulamentul taberei, sarcinile fiecărui elev (în
grup sau singur), toate activitățile; se comunică ziua,ora,locul plecării-sosirii din
tabără (acest lucru este necesar pentru liniștea sufletească a părinților).
 Prelucrarea, stabilirea și mai ales respectarea regulamentului taberei,este foarte
importantă.La fel și sarcinile elevilor,etapa ce se realizează împreună cu aceștia ,sarcini ce
vor fi aduse și la cunoștință părinților.Astfel,elevii vor fi prelucrați referitor la
comportamentul pe care trebuie să-l adopte la vizitarea lăcașurilor de cult, muzeelor,
parcurilor și a altor obiective stabilite în traseu spre a fi vizitate.

Fiecare elev trebuie să-și știe ,,vecinul” de scaun și să anunțe profesorul-însoțitor

atunci când lipsește.În unitatea de cazare elevii vor fi instruiți de personalul hotelului cu
privire la regulamentul intern.Îl vor asculta cu atenție și-l vor respecta în totalitate.

2.DESFĂȘURAREA TABEREI ȘCOLARE:

Elevii incluși pe tabelul de participare la excursie(alături de cadre didactice sau

părinți)se întâlnesc la școală potrivit datei și orei fixate, se efectuează prezența înainte de
plecare.Se verifică apoi echipamentul și cele necesare, se insistă asupra disciplinei ce trebuie
respectată de fiecare participant, pentru evitarea unor accidente.

Urmează deplasarea pe itinerariul stabilit, cadrul didactic reamintind traseul pe care-l

vor parcurge precum și popasurile stabilite(se prelucreaza din nou normele de comportament
civilizat atât în autocar cât și în spațiul de cazare și alte locuri publice).Ghidul va explica la
microfon toate noutățile legate de locurile prin care trec:forme de
relief,ape,vegetatie,așezări,etc.Tot ghidul va fi înștiințat imediat ce se manifestă o stare de rău
la un elev, pentru a se preveni o stare de disconfort în tot autocarul.Ghidul va răspunde și la
eventualele întrebări ale elevilor legate de traseul parcurs.În spațiul de cazare se vor desfășura
jocuri didactice și programul repetițiilor de dans popular tradițional Italian și la final
prezentarea unui program artistic cu participarea părinților pentru destindere și bună
dispoziție.

3.EVALUAREA TABEREI

În sala de clasă se reconstituie traseul parcurs prin informațiile culese de elevi

(ziua,obiectivul,popasul,etc) pe baza întrebarilor puse de cadrul didactic și a răspunsurilor
date de elevi se reface întregul itinerariu și programul thematic al taberei.Elevii vor primi un
chestionar pentru exprimarea opiniei acestei experiențe.Se va realiza un panou informativ
care să ilustreze tematica taberei cu scopul de a populariza acțiunea și de a trezi interesul
altor elevi din școală pentru astfel de activități .

4.DOSARUL TABEREI CUPRINDE:

1. Adresa către ISJ pentru aprobarea zilelor de desfășurare a taberei;

2. Adresa către Agenția de Transport;
3. Adresa către Unitatea de Cazare cu oferta și prețul;
4. Documente Legislație cu referință în organizarea taberelor școlare;
5. Declarația elevului;
 6. Declarațiile operatorului economic- Cazare;
7. Declarația Agentului- Transport;
8. Adrese către Muzeu, Lăcașuri de Cult,etc;
9. Stabilirea itinerariului pe ruta respectivă cu harta desenata color și sinteza
informatiilor despre traseul propus;
10. Tema Taberei și a scopului urmărit;
11. Conținutul general al obiectivelor propuse;
12. Stabilirea duratei taberei și a datelor de deplasare;
13. Planul detailat al taberei pe zile și ore;
14. Tabel nominal cu elevii participanți (parinți dacă e cazul);
15. Adeverințele medicale cu avizul medicului;
16. Grupa de elevi și sarcinile acestora;
17. Chitanțele cu costul taberei achitat;
18. Un regulament scris de coordonatorul taberei în ceea ce privește manifestarea
disciplinară a elevilor participanți cu un process verbal semnat de elevi și
părinți.

Exemple de bună practică

GRUPUL ALLEGRIA AL ȘCOLII GIMNAZIALE GRECI-TULCEA

ÎN TABĂRA DE VARĂ ,,EUROPOLIS''-TULCEA
14.07.2014-19.07.2014

ORGANIZATORI
PRIMĂRIA COMUNEI GRECI-TULCEA
SC.,,EUROPOLIS''S.A.TULCEA