Opţional la nivelul disciplinei de Geografie

Denumirea opţionalului:

„Superlative geografice”

Propunător:Profesor de geografie – Lungu Aurelia,

Școala Gimnazială Greci-Tulcea

 ARGUMENT

Opționalul ,,Superlative geografice ” s-a născut din dorința elevilor de a

dobândi mai multe informații geografice cât mai interesante și mai diverse.

Cunoașterea implică accesul la informație.Ori, frecvent, informația este

fragmentată și chiar destul de dificil de a fi găsită într-un timp scurt. Am
considerat că acest curs va fi util pentru elevi astfel încât le pot dirija
preocupările elevilor, de a le ocupa timpul liber într-un mod plăcut, de a le dirija
vizionările TV spre emisiuni utile și interesante, de a le cultiva interesul pentru
cunoaștere.

Acest opțional îi trimite pe elevi în biblioteci, îi determină să folosească

internetul pentru informație.

Orele cursului opțional le dă posibilitatea elevilor să caute,să investigheze,

să descopere informații geografice la superlativ.

Pământul are numeroase secrete ce sunt descoperite în fiecare zi de

cercetători din înaltul munților până pe fundul oceanelor, dar și multe alte
secrete ce așteaptă să fie descoperite.Explorarea, cunoșterea Pământului, a
Universului în general, nu se va putea termina vreodată.

Opționalul, ,,Superlative Geografice”se adresează elevilor de clasa a VII-

a, în vederea descoperiri a mai multor recorduri geografice ale Terrei, naturale
și antropice dar fără a le studia pe toate.Resursa de timp, o oră pe saptămână nu
ne permite descoperirea și studiul recordurilor feneomenelor spectaculoase
oferite de planeta noastră.

Cursul este o miniecciclopedie care oferă informații celor care nu au

posibilitatea de a-și procura materiale auxiliare dar trmite în același timp elevi
să caute, să descopere tainele geografiei la superlativ.

Programa este construită în perspectiva asigurării unităţii cunoaşterii, având

în vedere cunoaşterea ca scop în sine, propunând activităţi care să dezvolte
competenţe de învăţare ,de autoevaluare si practice. În acest sens, accentul este
pus pe cum se învaţă şi cum se evaluează, implicând elemente de conţinut
atractive, pe teme de interes pentru elevi.
 Conţinuturile disciplinei sunt selectate în conformitate cu temele propuse,
respectând particularităţile de vârstă ale elevilor, specificul clasei (nivel de
performanţă, stiluri de învăţare), resursele unităţii de învăţământ şi aşteptările
elevilor. Abordarea flexibilă a conţinuturilor va spori motivaţia pentru învăţare.
Funcţia formativă a evaluării va fi realizată constant prin participarea activă a
elevilor la proiecte, articole pentru revista școlii ,,Allegria”, realizări de
portofolii şi prin familiarizarea elevilor cu structura şi cerinţele acestor metode
şi a instrumentelor de evaluare specifice.

În dozarea şi progresia elementelor programei am ţinut seama de existenţa

ciclurilor curriculare, prefigurând o aprofundare a achiziţiilor dobândite la orele
de geografie, științe, din clasa a V-a, dar și o corelare cu achizitiile acelorași
discipline din clasa a VI-a, prin creşterea dificultăţii conceptelor.

Structura programei

Opţionalul este structurat după modelul curricular utilizat pentru învăţământul gimnazial,
astfel:

 VALORI ŞI ATITUDINI
 COMPETENŢE GENERALE
 COMPETENŢE SPECIFICE ŞI UNITĂŢI DE CONŢINUT
 SUGESTII METODOLOGICE
 VALORI ŞI ATITUDINI

 Atitudinea pozitivă faţă de educaţie, cunoaştere, societate, cultură,

civilizaţie
 Interes pentru cunoaşterea Terrei
 Relaţionarea pozitivă cu ceilalţi
 Dezvoltarea unor atitudini de a analiza unele informații
 Utilizarea constructivă a argumentelor

COMPETENȚE GENERALE

1. Prezentarea realităţii geografice, utilizând mijloace şi limbaje

specifice
2. Ultilizarea terminologiei în prezentarea și explicarea realității
geografice
3. Studierea spaţiului geografic, realizând conexiuni cu informaţii
dobândite la alte discipline şcolare
4. Ultilizarea corectă a numelor proprii și a termenilor din limbi străine
5. Accesarea și utilizarea conținuturilor cu caracter geografic prin
tehnologia informației și a comunicării
6. Dobândirea unor deprinderi și tehnici de lucru pentru pregătirea
permanentă și comunicare
 Competenţe specifice
 precizarea in cuvinte proprii a
sensului unor termeni geografici
 citirea corectă a denumirilor și a
termenilor geografici din limbi
străine
 prezentarea structurată a
superlativelor
 evidențierea unor superlative din
Univers
 colectarea de informații record despre
relieful terestru
 identificarea elementelor de
meteorologie și climă definite prin
valori absolute
 investigarea unor elementelor de
hidrografie cu caracter superlativ
 identificarea hazardelor naturale și
antropice
 evaluarea influenței hazardelor naturale
asupra vieții cotidiene
Activități de învățare
 precizarea în cuvinte proprii a sensului
termenilor indentificați din diverse surse
de informare
 pronunțarea corectă a unor termeni
geografici din limbi străine
 realizarea unui vocabular cu noțiuni
știintifice specifice întâlnite pe parcursul
derulării cursului
 exerciții de corelare a datelor despre
planetele Sistemului Solar, sateliți,
galaxii
 exerciții de interpretare a datelor
geografice la superlativ despre formele
de relief
 realizarea de mese rotunde, dezbateri, în
care se vor crea o serie de situaţii-
problemă pe teme din domeniile
abordate
 activități de documentare în domeniul
geografiei utilizând date din surse
variate de informare
 realizarea de referate sau postere
 investigarea unor documente , cărti ,
site-uri pentru determinarea recordurilor
din domeniul hazardelor
 precizarea unor reguli de comportament
ce trebuie respectate în situații de risc
(seisme, erupții vulcanice, alunecări de
teren)
 Competenţe specifice
 selectarea informaților si realizarea
distincției dintre informații relevante/
irelevante și subiective/ obiective
 utilizarea tehnologiei informației și a
comunicațiilor în prelucrarea și
prezentarea informațiilor și datelor cu
caracter matematic din domeniul
geografiei
 utilizarea jocurilor geografice în studiul
elementelor geografice
 cooperarea în rezolvarea sarcinilor/
problemelor de grup sau individuale
Elementele de conținut
Activități de învățare
 exerciții de însușire a modului de
selectare a informațiilor din punct de
vedere al relevanței
 exerciții de comparare a informațiilor
selectate din mai multe surse pentru a
stabili subiectivitatea/ obiectivitatea
acestora
 descoperirea fluviilor cu cea mare
lungime,cu cel mai mare debit
 realizarea unor grafice cu valori
maxime și minime ale temperaturii
aerului
 realizarea unor diagrame cu cele mai
mari valori ale debitelor celor mai
lungi fluvii de pe glob
 realizarea unor prezentări de tip
Power Point
 alcătuirea unor integrame geografice
 crearea unor resurse RED
 realizarea de proiecte individuale și
de grup
1. Noțiuni introductive
- Definirea noțiunii de superlativ
- Alcătuirea unor enunțuri cu superlative
- Clasificarea superlativelor geografice
2. Superlative din UNIVERS
3. Superlativele Reliefului Terestru
Recorduri ale -formelor de relief planetar
- formelor de relief major ale continentelor
-vulcanilor, peșterilor

4. Elemente de meteorolgie și climatologie- valori absolute

5. Superlative hidrografice
-Oceane
-Curenți
-Fose oceanice
-Mări;Golfuri
-Fluvii;Lacuri
-Cascade;Gheizere;Fiorduri
-Ghețari

6.Elemente biogeografice

7.Hazarde Naturale și Hazarde Antropice

8. Reguli de comportament în situații de risc

9. Recorduri demografice

10.Aglomerațiile urbane- Megalopolisurile de pe glob

11.Recorduri din domeniul transporturilor

12.Superlative geografice din țara noastră

SUGESTII METODOLOGICE
 În raport cu competenţele programei, activităţile de învăţare şi evaluare se
bazează pe învăţarea prin descoperire şi pe învăţarea experienţială, comunicare
asertivă şi proiecte.

Sugestii asupra proiectării activităţilor de predare-învăţare

Demersurile didactice, atât pe secvenţa predare-învăţare, cât şi pe cea a

evaluării trebuie să fie corespunzătoare specificului grupului de elevi şi în
concordanţă cu resursele didactice şi umane de care dispune şcoala.

Se vor urmări:

● integrarea experienţelor anterioare de învăţare în contexte ştiinţifice noi sau

abordări noi ale contextelor ştiinţifice deja studiate;

● eficientizarea activităţilor de învăţare care implică utilizarea resurselor media

şi a calculatorului în vederea identificării informaţiei, precum şi a prelucrării
sale;

● parteneriat al educaţiei, profesorul asumându-şi roluri de observator, mediator

şi reglator al procesului de învăţare şi cunoaştere, elevul fiind generator de
conţinuturi ale învăţarii şi responsabil cu derularea activităţilor de învăţare;

● cercetarea independentă şi cercetarea de grup, în care elevii sunt

responsabilizaţi cu identificarea şi clasificarea informaţiei asociată temelor, cu
integrarea, ierarhizarea, utilizarea informaţiei în contextul interdisciplinarităţii şi
obţinerea de concluzii asupra influenţei şi câştigului educaţional. În acest sens,
învăţarea şi evaluarea bazate pe proiect vor valoriza abilităţi de documentare şi
investigaţie, relaţionarea, asumarea de sarcini în cadrul echipei facilitând
dezvoltarea de atitudini şi principii corecte în conlucrare şi competiţie.

Evaluare - forme si instrumente

 Evaluare. Forme alternative de evaluare. Într-un demers educațional centrat
pe competențe se recomandă utilizarea evaluarii continue. Se recomandă
îmbinarea formelor de evaluare tradiționale cu forme alternative:

 Portofolii
 Rebus, integrame
 Eseu structurat
 Poster
 Prezentări Power Point
 Jocuri wordwall

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
 Caloianu N.,Gârbacea V., Hârjoabă I.,Iancu S.,Marin I., 1982, Geografia
continentelor-Europa, Asia,Australia,Oceania, Editura Didactică și
Pedagocică București
 Gâștescu P.,1990, Fluviile Terrei, Editura C.D Press
 Gâștescu P.,2002, Lacurile Terrei, Editura C.D Press
 Lucian Irinel Ilinca, 2008, Geografia la Superlativ , Editura Tiparg
București
 Stăncescu I.,1983,Oceanele și Mările Terrei, Editura Albatros, București
 https://geografilia.blogspot.com/
 Resurse didactice- https://wordwall.net/ro