Program de formare continuă a cadrelor didactice

Modulul II. Aplicarea noului Curriculum național pentru învățământul

primar. Disciplina de studiu din perspectiva didacticii specialităţii

DISCIPLINA Geografie

Autor material de curs: prof. înv. primar Elena Niculae

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

1
TEMA nr. 1:
Contribuția disciplinei Geografie la realizarea profilului de formare al
absolventului

În prezent, procesul de învățământ înseamnă informație, gândire, simțire și

voință adică instruire, formare și educație în același timp. Geografia este
percepută ca obiect de cultură generală și chiar ar trebui înțeles că ea acoperă
o parte din cultura generală a unui individ. În didactica modernă este exclusă
reducerea educației la instruire, învățarea este multidimensională, iar
obiectul și procesul învățării au un valoros potențial formativ educativ.
Programa școlară de clasa a IV-a la disciplina Geografie se bazează pe
experiența elevului din viața cotidiană, are un caracter minimal, introductiv,
pornind de la orizontul apropiat până la planetă ca întreg. Există o strânsă legătură cu științele
naturii, matematică și istorie.
Analiza raporturilor dintre cele opt domenii ale competenţelor cheie sugerate de Comisia
Europeană şi programa actuală de geografie evidenţiază mai multe constatări. Acestea
poziţionează geografia ca disciplină şcolară în situaţia de a răspunde, cel puţin la modul formal şi
teoretic, la principalele exigenţe ale competenţelor cheie. De exemplu, utilizarea și interpretarea
suporturilor grafice și cartografice au legătură cu întreg ansamblul de cunoștințe și deprinderi
pentru toate dimensiunile formării permanente.

Să reflectăm!
• Pentru un buget de timp de o singură oră pe săptămână, cum construim orizontul de existență
cotidiană al elevului pornind de la cerința de bază a demersului curricular, ”perceperea corectă
a unor evenimente care au loc simultan, dar în locuri diferite”?

• Cum sunt respectate particularitățile de vârstă ale elevilor?

• Identificaţi 3 competenţe-cheie pe care le consideraţi relevante pentru disciplina Geografie.

Descriptorii pe care îi găsiți în tabelul următor, pe a doua coloană, sunt detalieri

comportamentale care provin din explicitarea competențelor-cheie europene (prezentați în prima
coloană). Reperele metodologice (cele din ultima coloană) sunt exemple de metode, mijloace și
modalități de organizare a claselor de elevi asociate fiecărei competențe-cheie și care detaliază
ultima secțiune a programei de geografie pentru clasa a IV-a (numită Sugestii metodologice).

2
Competențe- Descriptori de performanță pentru Repere metodologice
cheie învățământul primar
Comunicarea în - Utilizarea terminologiei specifice (concepte, Discuții care au la bază observarea
limba maternă termeni generali şi specifici); recunoaşterea și interpretarea personală a unor
termenilor, definirea termenilor de bază, realități geografice observate direct
utilizarea terminologiei în situaţii noi. sau indirect
- Realizarea unor texte scrise cu conţinut Jocuri didactice pornind de la
geografic; exprimarea orală corectă; transferul terminologia specifică geografiei
informaţiei din limbajul cartografic în limbaj oral („Telefonul fără fir”)
sau scris. Citirea și interpretarea unor texte
- Înţelegerea unui text cu conţinut geografic din cu conținut geografic
reviste de popularizare ştiinţifică; înţelegerea Utilizarea mijoacelor moderne de
unui mesaj oral (redat prin emisiuni TV) cu comunicare pentru transmiterea
conţinut geografic. unui mesaj care să conțină termeni
specifici geografiei (de exemplu,
scrisoare dintr-o excursie, în care
se poate preciza: zona, altitudine,
starea vremii, informații despre
apele curgătoare din zonă, despre
plantele și animalele specifice
zonei, despre sol etc.)
Comunicarea în - Pronunţarea corectă a numelor geografice Jocuri didactice cu jetoane
limbi străine existente în manuale, atlase, cărţi, reviste scrise conținând termeni specifici
în limbile străine învăţate în şcoală. geografiei într-o limbă străină
- Dezvoltarea interesului pentru diferenţele
culturale care se manifestă şi prin diversitatea de Utilizarea unui program de
limbaj; disponibilitatea de înţelegere corectă a tranducere, pentru a cunoaște și
unor comportamente culturale prin raportarea utiliza ulterior diverși termeni din
elementelor de geografie la cele de limbă şi geografie
cultură.
Competenţe - Înţelegerea raporturilor numerice între realitate Realizarea unor hărți (a clasei, a
matematice şi şi hartă; cunoaşterea modalităţilor elementare de cartierului, a orizontului local
competenţe de reprezentare cartografică; utilizarea elementelor apropiat) folosind semne
legate de forma corpurilor şi a suprafeţelor pentru convenționale și reprezentări

3
bază în ştiinţe şi înţelegerea unei realităţi spaţiale; utilizarea unor spațiale, fără a se recurge la
tehnologii moduri de reprezentare grafică. reprezentări la scară.
- Înţelegerea necesităţii utilizării unor instrumente
matematice precise pentru modelarea proceselor Jocuri didactice de orientare (mergi
din realitatea înconjurătoare. 3 pași la V, 2 pași la S...)
- Realizarea unor operaţii cu elemente Realizarea calendarului naturii
metodologice specifice ştiinţelor; perceperea Realizarea unor tabele care să
impactului sistemelor tehnologice asupra conțină informații din geografie (de
elementelor mediului înconjurător. exemplu, cu înregistrarea
- Înţelegerea necesităţii utilizării progresului temperaturilor din două sau mai
ştiinţelor în modelarea proceselor din realitatea multe localități la diverse intervale
înconjurătoare; dezvoltarea interesului şi a de timp)
curiozităţii.
Competența - Utilizarea computerului pentru accesarea Călătorie virtuală pentru
digitală informaţiei existente prin internet. identificarea unui obiectiv
- Relaţionarea informaţiei rezultate din utilizarea geografic, folosind aplicații
TIC cu cea existentă în sistemele actuale potrivite, pe computer sau telefon
(manuale, atlase etc.); utilizarea funcţiilor mobil (Google Map, Google Earth,
principale ale computerului. Hărți, Waze...)
- Accesarea şi utilizarea conţinuturilor cu Utilizarea internetului pentru
caracter geografic prin tehnologia informaţiei şi aflarea unor informații cu caracter
comunicării geografic
- Înţelegerea rolului TIC în dobândirea, Prelucrarea și prezentarea unor
prelucrarea şi prezentarea informaţiilor cu proiecte realizate folosind aplicații
caracter geografic. pe calculator sau telefon (power
point, movie-maker, photo-collage,
etc.)
Competența - Elemente generale de geografie socială şi Proiecte în echipă, cu o temă din
socială și culturală; cunoaşterea diversităţii umane a lumii geografie; realizarea unor afișe,
competențe contemporane; postere cu caracter ecologic
civice - Înţelegerea specificului elementelor de Protejarea mediului - jurnal cu
geografie socială şi culturală în contextul dublă intrare
diversităţii lumii contemporane.

4
 - Respectul pentru diversitatea umană; interesul
pentru cunoaşterea diferitelor ţări, culturi şi
popoare; respectul faţă de mediul înconjurător ca
mediu de viaţă al societăţii omeneşti.
A învăța să - Metode de analiză obiectivă a realităţii
înveți înconjurătoare; metode de raportare a realităţii
înconjurătoare la un suport cartografic.
- Citirea, interpretarea şi realizarea informaţiei
sub formă cartografică sau grafică; interpretarea
unor modalităţi diferite de reprezentare grafică şi
cartografică.
- Înţelegerea necesităţii utilizării metodelor de
analiză cartografică a realităţii înconjurătoare ca
abilitate de bază în învăţarea pe parcursul întregii
vieţi.
Inițiativă și - Cunoaşterea unor elemente de bază ale unor
antreprenoriat activităţi economice (resurse naturale, resurse
umane, legături de producţie, sisteme de
transport); cunoaşterea bazelor producţiei
economice şi a proceselor tehnologice
corespunzătoare.
- Evaluarea elementelor care pot sta la baza unei
activităţi economice; construirea unor proiecte
economice anticipative.
- Atitudine pozitivă pentru inovaţie şi iniţiativă.
Sensibilizare și Localizări geografice cu semnificaţie culturală
exprimare (oraşe, centre culturale, centre universitare,
culturală obiective turistice, centre religioase).
Relaţionarea informaţiilor din mas-media
(inclusiv a celor cu substrat cultural) cu elemente
ale localizării lor spaţiale.
Atitudine pozitivă faţă de cultură, civilizaţie.
Discuții pornind de la povești,
obiceiuri din cultura unor popoare,
prejudecăți
Proiectarea unei activități de
voluntariat privind mediul
înconjurător într-o zonă protejată
Autoevaluare. Meserii care au la
bază învățarea disciplinei
Geografie
Discuții: cum vom proceda pentru
a realiza cele mai bune însemnări
referitoare la realitatea
înconjurătoare?
Proiecte de tipul:
”Vrei să călătorești până la Sibiu.
Cum procedezi? Care sunt etapele
pe care trebuie să le urmezi? Ce
faci când ai ajuns acolo? Cum și cu
ce te întorci? etc.”
Realizarea unui ghid turistic al
localității. Identificarea
obiectivelor culturale, a istoriei
locale, a rezervațiilor naturale,
industriale etc.
5
 Interpretarea într-o manieră
personală a unui cântec/poezie din
folclorul specific unei zone.

Să reflectăm!
Ce alte activități ați putea să adăugați listei din a treia coloană a tabelului de mai sus?

TEMA nr. 2:

Lectura programei de Geografie

Programa de clasa a IV-a la disciplina Geografie oferă premisele unei reprezentări coerente
și ierarhizate spațial a realității înconjurătoare, de la nivel local, la nivel planetar.
Cuprinde competențe generale ale disciplinei școlare Geografie, la un nivel elementar.
Competențele specifice derivă din cele generale și sunt însoțite de sugestii de activități de învățare,
care se bazează foarte mult pe experiența educațională proprie și a colectivului de elevi.

a. Ce aflăm din lectura programei ?

Programa cuprinde cele mai semnificative aspecte disciplinare, redate într-un mod
accesibil și progresiv; secțiunile programei sunt similare cu a altor programe școlare din aceeași
generație: notă de prezentare, competențe generale, competențe specifice și activități de învățare
asociate, conținuturi și sugestii metodologice.
Structura programei este una matriceală, astfel că toate competențele specifice pot fi
conectate la conținuturile la nivel elementar despre orizontul local și apropiat, elemente de
geografie a României, făcându-se trecerea de la România la Europa și apoi întreaga planetă.
Conţinuturile au un caracter strict esenţializat. Faţă de programele anterioare, care aveau multiple
referiri concrete, noua programă consemnează doar cadrul general al conţinuturilor ofertate, fără
a avea detalieri factuale. Este necesară acordarea unor resurse de timp echilibrate, astfel încât să
existe o proporţie corespunzătoare între elementele de geografie locală, de geografie a României
şi de raportare a României la continent şi planetă. Menţionăm că tratarea unor componente

6
 tradiţionale ale geografiei României (relief, climă) trebuie făcută cu
selectivitatea corespunzătoare, pentru a nu facilita abundenţa informaţională
şi maniera descriptivistă de prezentare a acestora.
În sugestiile metodologice se precizează că, pentru o învățare performantă,
este necesar să se insiste pe fiecare dintre elementele din programă, iar
competențele specifice să se realizeze prin activități de învățare relativ simple,
ancorate în experiențele anterioare ale elevilor, astfel încât să fie mai ușor de asimilat.
De asemenea sunt menționate câteva strategii didactice agreate la această disciplină,
precum și informații despre proiectarea didactică pentru Geografie. Tot aici sunt definite câteva
metode și instrumente de evaluare.

Să reflectăm!
Ce consideraţi că ar trebui scos din programă? Argumentaţi.
Ce consideraţi că ar mai trebui introdus în programă? Argumentaţi.

b. Semnificația enunțurilor competențelor specifice

Vom exemplifica, cu ajutorul unor activități relevante, semnificația enunțurilor unora
dintre competențele specifice programei:
1.2. Precizarea, în cuvinte proprii, a sensului termenilor geografici de bază
Această competență dezvoltă elevului capacitatea de a reda, în formulări proprii, semnificația unor
termeni geografici din texte/auziți sau să îi utilizeze într-un mesaj oral. Poate fi dezvoltată prin
diverse metode, prin discuții, prin asocieri de cuvinte și imagini etc. Mai jos exemplificăm cu o
metodă modernă de sistematizare a informațiilor:
Metoda Știu/Vreau să știu/Am învățat. Metoda este utilă pentru organizarea ideilor
principale referitoare la procesul de învățare pe o temă .
Metoda are multiple valențe formative, de exemplu, cognitive: creşte capacitatea elevilor
de a realiza categorizări, de a reține informații etc. sau volitive: creşte interesul lor pentru lectură
şi pentru învăţarea geografiei.
Metoda Știu/Vreau să știu/Am învățat poate fi aplicată la oricare dintre temele de geografie.
De exemplu, pentru tema Delta Dunării, prin metoda aceasta se pot obține următoarele tipuri de
informații:

ȘTIU VREAU SĂ ȘTIU AM ÎNVĂȚAT

Delta Dunării – teritoriu aflat
la vărsarea Dunării în Marea
Neagră
- este o câmpie în curs de
formare
1. Ce suprafaţă are Delta
Dunării?
2. De când avem primele
informaţii despre Delta
Dunării?
1. 5000 km2 – întinderea ei
creşte de la an la an.
2. istoricul grec Herodot (484
– 425 î.H.) menţionează că
Dunărea se vărsa în mare prin
cinci guri.

7
 - aluviunile aduse de fluviu
formează grindurile
- 1200 specii de plante
- multe specii de peşti şi
păsări
- 1990, UNESCO a
declarat Delta Dunării
rezervaţie a Biosferei
3. Care este cel mai vechi
braţ?
4. Cât măsoară fiecare braţ?
5. Câte specii de peşti şi păsări
există?
3. braţul Sfântul Gheorghe
4. Sf. Gheorghe – 118 km;
Sulina – 64 km; Chilia – 116
km,
5. 60 specii de peşti, 300
specii de păsări

2.3 Identificarea unor fenomene și procese cu caracter geografic din mediul înconjurător al
orizontului local, al regiunii, țării și continentului
Folosindu-se de această competență specifică, elevii reușesc să grupeze mai ușor
fenomenele și procesele studiate pe baza unor criterii date și să transfere cunoașterea și procedeele
utilizate în contexte din ce în ce mai vaste, de la realitatea imediată la continente. Elevii
repartizează elemente geografice din orizontul apropiat în diferite situații de spațiu și timp.
Metodele pot fi diverse: de la observarea directă și până la prezentarea, cu explicații, a unor
fenomene prin planșe, video, texte, de la discuții pe tema acestor informații, pentru identificarea
unor criterii de clasificare a unui fenomen sau proces și până la utilizarea unor metode de
organizare grafică a informației. De exemplu Harta conceptuală.
Exemplu de hartă conceptuală pentru tema Orizontul local al orașului București.
Această activitate permite o fixare bună a cunoştinţelor, structurarea informaţiilor, facilitează
înţelegerea şi reţinerea lor. Cuvântul-cheie, situat în cercul din centru, este Orizontul local. Pornind
de la acest cuvânt, se notează ideile emise de elevi şi se trasează linii pentru a reprezenta
conexiunea între informaţii. Pentru ca elevii să înveţe să sistematizeze informaţiile, de la cuvântul
cheie din centru, au fost legaţi mai întâi câţiva „sateliţi” şi toate informaţiile primite de la elevi au
fost grupate în categoria din care fac parte.

8
3.2 Utilizarea semnelor și a altor reprezentări convenționale
Această competență se referă atât la identificarea semnificației unor reprezentări
convenționale, cât și la reprezentarea lor grafică pe o hartă, asociind semnele convenționale cu
locații și alte tipuri de informații.

Loto geografic:
Varianta 1: Jocul se poate folosi în predarea – învăţarea semnelor convenţionale.
Sarcina didactică: să realizeze corespondenţa între semnele convenţionale şi elementele
corespunzătoare din natură. Folosind cartonaşe pe care sunt reprezentate semnele convenţionale
(lac, râu, şosea, pod, gară, cale ferată, pădure, sat, comună, oraş, câmpie, deal, munte etc.) ca nişte
cărţi de joc, ei trebuie să formeze perechi, fiecare jucător având, iniţial, câte patru cărţi. Jocul se
termină când se epuizează cărţile. Câştigă cel care are cel mai mare număr de perechi alese corect.
Această variantă se joacă în grupuri de câte 4-5 copii.

Varianta 2: Jocul se aplică după predarea punctelor cardinale.

Sarcina didactică: să indice, pe o hartă care reprezintă un spațiu limitat, cunoscut elevului
(harta cartierului în care locuiește sau a satului etc.), locul diferitelor obiective, folosind semne şi
culori convenţionale. Jocul se desfăşoară în echipe de câte 4-5 copii.

4.3 Dezvoltarea interesului pentru cunoașterea și înțelegerea diversității naturale și umane

Dobândind această competență aflată la granița dintre geografie, istorie, ecologie, educație
civică elevul va fi capabil să exploreze surse de informare noi și să-și lărgească orizontul de
cunoaștere, respectând astfel diversitatea naturală și umană.
Un joc pentru a dobândi această competență ar putea fi Călătoriile imaginare (virtuale),
cu diverse mijloace de transport: călătorii terestre cu trenul sau cu maşina, călătorii aeriene cu
balonul sau cu avionul, sau călătorii navale cu barca cu pânze, cu pluta etc.
Copiii, grupaţi în perechi, extrag câte un bilet pe care este indicată o destinaţie
de vacanţă. Ei trebuie, pe rând, să descrie traseul urmat cu ajutorul hărţii,
alcătuind un scurt jurnal oral de vacanţă în care să povestească despre
obiectivele turistice de la acea destinație, obiceiuri și tradiții din acea zonă,
melodii specifice etc. Traseele se pot situa şi în ţările vecine. În cazul
călătoriei virtuale se pot viziona cu ajutorul programului ”Google Earth” și imagini reale de acolo
cu funcția ”Street view”.

Teme de discuție:
Găsiți încă 1-2 activități prin care se structurează competențele prezentate.

9
Dați și alte exemple de activități, pentru alte competențe, alese din programa de geografie de
clasa a IV-a.

c. Clișee didactice
Chiar dacă apar tot mai des schimbări ale curriculumului oficial, practica de la clasă nu se
modifică așa de frecvent. Uneori se practică același stil de predare devenit obișnuință. Acestea se
pot numi clișee didactice. În cadrul disciplinei Geografie am putea aminti următoarele clișee:
schema lecției scrisă de profesor pe tablă și pe caiete, fără lucru cu harta, predarea bazată pe
prelegere/expunerea informațiilor, la evaluare elevul reproduce informațiile/ cunoștințele primite
de la profesor fără să demonstreze când şi cum le poate folosi. Chiar dacă schema lecției este dată,
ar trebui să se găsească întotdeauna o activitate practică în care să poată fi aplicate informațiile
primite. Bineînțeles că lucrul cu harta nu ar trebui să lipsească din ora de geografie. Se poate depăși
acest clișeu, folosind variate metode cu ajutorul cărora să ajutăm elevii să folosească informațiile
în viața cotidiană.
Predarea în cadrul lecțiilor de geografie nu ar trebui să fie bazată pe
prelegerea/, expunerea informațiilor de către profesor sau realizarea unui
proces de învăţământ „în două părţi”: în prima parte de „ascultare” şi în a doua
parte de „predare”. Putem trece peste acest clișeu pornind, în predarea noului
conținut, de la informațiile pe care le dețin elevii din experiența anterioară,
schimbând informații cu colegii de clasă, căutând informații din alte surse.
Profesorul ar trebui să fie doar ghidul pentru aceste activități și un ajutor în caz
de nevoie.
Evaluarea în care elevul doar reproduce informațiile/cunoștințele primite de la profesor nu
este utilă, dacă elevul nu cunoaște și aplicabilitatea acestora. Acest clișeu se poate înlătura
evaluând modul în care elevul știe să aplice practic și să folosească informațiile dobândite, nu doar
reproducerea lor.
Cu toate acestea, resursa de timp alocată orelor de geografie (1 oră pe săptămână) poate
reprezenta un impediment în depășirea acestor clișee. Ar trebui totuși să încercăm să optimizăm
procesul instructiv-educativ și să folosim tot mai des, dacă nu putem permanent, metode prin care
să arătăm elevilor cum pot folosi în viața de zi cu zi informațiile primite în cadrul disciplinei
Geografie.

Teme de discuție:

Spuneți și alte moduri în care s-ar putea depăși clișeele enumerate mai sus.
Ce alte clișee didactice ați putea adăuga?
Găsiți cel puțin o soluție pentru depășirea clișeelor întâlnite!

10
TEMA nr. 3:
De la curriculumul oficial spre curriculum realizat: proiectarea didactică
pentru disciplina Geografie

Combinând în mod eficient programa de geografie cu resursele existente, putem să

adaptăm curriculumul oficial în proiectarea didactică, pentru a corespunde cerințelor și
capacităților elevilor, până la individualizare, pentru a reuși să avem rezultatele așteptate.

a. Proiectarea didactică ca act personalizat

Prin proiectarea didactică, profesorul anticipează etapele şi acţiunile concrete de realizare
a predării-învăţării-evaluării.
Planificarea calendaristică este un document care asociază elementele programei
(competențe generale, competenţe specifice şi conţinuturi) cu alocarea resurselor de timp,
apreciate optim de profesor pe parcursul unui an şcolar sau al unui semestru.
Această planificare personalizată, realizată de profesor, porneşte de la un document
principal al procesului de învăţare, programa şcolară. Planificarea conţinuturilor pe un întreg an
şcolar are toate caracteristicile unei proiectări a instruirii la nivel ”macro” şi de aceea poate fi
numită ”macroproiectare”.

Pentru elaborarea planificării (anuale şi semestriale) este recomandată parcurgerea

următoarelor etape:
1. Lecturarea atentă a programei şi înţelegerea rolului central al competențelor, generale și
specifice în legătură strânsă cu conţinuturile.
2. Asigurarea relaţiei dintre competențe şi conţinuturile obiectului Geografie adaptate la
cerințele clasei.
3. Împărţirea conţinuturilor pe unităţi de învăţare, această operaţie având ca scop
identificarea de către profesor, în conţinuturile menţionate de programă, a anumitor grupări
de conţinuturi, care reprezintă unităţile de învăţare care să îndeplinească următoarele
cerinţe:
- să realizeze o coerenţă a unei succesiuni de lecţii;
- să urmărească realizarea competenţelor specifice;
- să poată fi finalizate printr-o evaluare;
- să utilizeze resurse de timp comparabile între ele (care să poată fi de minimum 2
ore şi maximum 7/8 ore).
4. Stabilirea succesiunii de parcurgere a unităţilor de învăţare – operaţie prin care se
realizează, de regulă, succesiunea conţinuturilor din programa şcolară şi care ar trebui să
se regăsească şi în manualul de Geografie.

11
 5. Alocarea resurselor de timp. Parcurgerea fiecărei unităţi de învăţare se poate face în mod
diferit de către profesor, în raport de cerinţele de instruire ale elevilor, ţinând seama de
realizarea obiectivelor educaţionale.

b. Sfaturi practice pentru proiectarea unităţii de învăţare

Pasul următor în proiectare vizează unităţile de învăţare din planificarea anuală. Orice
unitate de învăţare este proiectată după aceeaşi metodologie, care cuprinde următoarea succesiune
logică:
- Identificarea competenţelor specifice şi notarea lor ca atare (1.1, 1.2, … 3.1, …).
- Selectarea conţinuturilor care vor fi detaliate cu elementele care sporesc precizia.
- Analiza resurselor: metode, mijloace/resurse (hărţi, imagini, resurse de timp, mediul
educaţional etc.)
- Determinarea activităţilor de învăţare care, utilizând conţinuturile şi resursele
selecţionate, vor duce la formarea competenţelor specifice.
- Stabilirea instrumentelor de evaluare, în conformitate cu cerinţele stabilite prin
obiectivele de învățare.

c. Exemple de proiectare didactică

A. Exemplu de planificare anuală

Aria curriculară: Om şi societate
Disciplina: Geografie Profesor: ……
Număr de ore pe săptămână: 1 Clasa a IV-a
An școlar 2018/ 2019

Semestrul Nr. săptămâni/ ore

Semestrul I 17/ 17
Semestrul al II-lea 16/ 16
TOTAL ORE 33

Unitatea Compe Conţinuturile Nr. ore Săpt. Obs.

de tențe alocate
învăţare specifice
Orizontul 1.1 Orizontul local. Orizontul. Linia orizontului. 7 S1 - S7
local și cel 1.2 Punctele cardinale.
apropiat 1.3 Orizontul apropiat. Clasa, şcoala, cartierul,
2.1 localitatea. Orientarea în orizontul apropiat.

12
 2.2 Planul clasei, al locuinţei, şcolii, cartierului şi
3.1 localităţii. Distanțele în orizontul apropiat
3.2 Harta. Hărți ale orizontului local.
3.3 Caracteristici generale observabile la orizontul
3.4 local. Relief, hidrografie, vegetaţie. Populaţie,
4.1 aşezări, activităţi ale oamenilor.
Modificări observabile ale mediului
înconjurător și repere de timp. Ora, ziua,
săptămâna, anul. Calendarul.
De la orizontul local la țară. Localitatea natală.
Regiunea înconjurătoare. De la orizontul local la
regiune şi ţară.
Recapitulare
Evaluare sumativă
Vacanţă o săptămână
Elemente 1.1; 1.2 Limite şi vecini 9 S8 –
de 1.3; 2.1 Relieful: caracteristici generale şi trepte de relief S16
geografie 2.2; 2.3 Clima, apele, vegetația, animalele şi solurile
generală a 3.1; 3.2 Locuitorii și așezările omenești
României 3.3;4.1 Activități economice. Resurse și activități
4.2; 4.3 industriale. Principalele produse agricole
Căi de comunicație
Recapitulare
Evaluare sumativă
Recapitulare semestrială 1 S 17

Vacanţă intersemestrială
România – 1.1 Marile unități geografice ale României – 8 S1 – S8
elemente de 1.2 caracteristici generale (pe trepte de relief)
geografie 1.3 Munții Carpați
regională 2.1 Dealurile și podișurile
2.2 Câmpiile
2.3 Delta Dunării
3.1 Organizarea administrativă a României
3.2 - Organizarea administrativă actuală
3.3 - Orașul București – caracterizare geografică
3.4 - Caracterizarea geografică a județului și a
4.1 localității în care este situat orizontul local
4.2
4.3

13
 Caracteristici geografice ale regiunii în care
este situat orizontul local
- Elemente de prezentare ale unei regiuni (poziție,
limite, caracteristici naturale, resurse și activități
economice)
- Caracterizarea regiunii din jurul orizontului local
Recapitulare
Evaluare sumativă
România în 1.1 România în Europa 6 S9 -
Europa și pe 1.2 Poziția geografică a României în Europa: limite şi S14
glob 1.3 vecini
2.1 Ţările vecine: denumire, capitală
2.2 Europa – un continent al planetei
2.3 - Europa – scurtă caracterizare geografică
3.1 - Europa și România – elemente comune
3.2 - Uniunea Europeană
3.3 Terra – planeta noastră
4.1 - Caracteristici generale (formă, mărime, mișcări)
4.2 - Continente și oceane
4.3 Terra – o planetă a sistemului solar
- Planiglobul – imaginea Terrei
Recapitulare
Evaluare sumativă
Recapitulare Recapitulare finală 2 S15 –
S16

B. Exemplu de proiectare a unei unități de învățare

Aria curriculară : Om și societate

Disciplina : Geografie
Clasa a IV-a
Nr. de ore pe săptămână : 1

14
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: ORIZONTUL LOCAL ŞI CEL APROPIAT
Nr. de ore alocat : 7 ore
Perioada:

Conţinuturi Compe Activități de învățare Resurse materiale şi procedurale Evaluare

tenţe
specifi
ce
Ce este 1.1.; - Observarea și descrierea liniei orizontului; Resurse materiale: Fișe de lucru
geografia. 1.2.; - Compararea unor situații diferite din planșe, imagini cu elemente din orizontul
Orizontul. 1.3.; realitate; apropiat/ depărtat/linia orizontului; Portofoliul
Linia 2.1.; - Aprecieri empirice referitoare la distanțe și computer, videoproiector, CD
orizontului 2.2.; orientare în teren; Resurse procedurale: conversaţia, Observarea
4.1. - Exerciții practice de recunoaștere, explicaţia, exerciţiul, demonstrația sistematică
localizare și măsurare a unor elemente Forme de organizare a colectivului de
aparținând orizontului local cu ajutorul elevi: activitate frontală, activitate
unor repere. individuală, activitate în echipă.
Punctele - Identificarea și utilizarea modalităților Resurse materiale: Fișe de lucru
cardinale. 2.1.; practice de orientare; planșe, imagini cu elemente din orizontul
Orientarea şi 3.1.; - Exerciții practice de recunoaștere, apropiat/ depărtat/linia orizontului; Activitate
distanţele în 3.2.; localizare și măsurare a unor elemente computer, videoproiector, CD practică:
orizontul 4.1 aparținând orizontului local cu ajutorul Resurse procedurale: conversaţia, Portofoliul
apropiat unor repere și al punctelor cardinale; explicaţia, exerciţiul, demonstrația
- Identificarea elementelor naturale care Forme de organizare a colectivului de
susţin orientarea în spaţiu şi timp. elevi: activitate frontală, activitate
individuală, activitate în echipă.
Planul clasei, 1.2.; - Explorarea unor reprezentări spațiale Resurse materiale: Autoevalua
locuintei, 1.3.; (planuri); planuri ale clasei/școlii/ locuinței/ rea
şcolii, cartierului/ localității, piese pentru

15
cartierului/ 2.1.; - Exerciții pentru identificarea unor corelații construcții de tip LEGO, texte narative, Evaluare curentă
localitatii 2.2.; între elementele situate în plan și cele din imagini/ grafice/diagrame cu elemente
3.1.; realitate; din realitate, coli flipchart, hârtie Portofoliul
3.2.; - Caracterizarea cartierului și a localității pe milimetrică/ pătrățele,
3.3.; baza observării elementelor specifice markere/culori, computer,
3.4.; orizontului apropiat; videoproiector, CD
4.1. - Măsurarea unor distanțe reale (clasă, Resurse procedurale: conversaţia,
școală, locuință), utilizând instrumente de explicaţia, exerciţiul, demonstrația; joc
măsură simple adecvate (standard și de rol
nonstandard); Forme de organizare a colectivului de
- Localizarea unor obiecte din orizontul elevi: activitate frontală, activitate
apropiat; individuală, activitate în echipă.
- Realizarea unor planuri simple ale clasei și
ale școlii, utilizând forme geometrice
simple;
- Analiza concretă a orizontului apropiat
(clasa, școala, locuința, localitatea) și a
planurilor corespunzătoare acestuia;
- Prezentarea localității natale;
- Aplicații practice: desenarea planului
general al clasei/școlii, realizarea unor
schițe sau planuri ale localității.
Hărți ale 1.2.; - Analiza elementelor componente ale hărții; Resurse materiale: Fișe de lucru
orizontului 1.3.; - Utilizarea semnelor convenționale şi a hărți ale orizontului local și ale Autoevaluarea
local 2.1.; scării de proporţie; localității, schițe/planuri/ hărți ale Evaluare curentă
Caracteristici 2.2.; - Explicarea elementelor reprezentate pe orizontului local, Atlas geografic, texte Portofoliul
generale 3.1.; hartă; narative, imagini/grafice/ diagrame cu
observabile - Interpretarea unor hărți simple folosind elemente din realitate, computer,
terminologia specifică învățată; videoproiector, CD.

16
ale orizontului 3.2.; - Citirea şi interpretarea materialelor Resurse procedurale:
local 3.3.; cartografice şi a elementelor naturale; conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul
- Relief, 3.4.; - Calcularea unor distanțe pe hărți, la scări didactic
hidrografie, 4.1. diferite; Forme de organizare a colectivului de
vegetație - Realizarea unor reprezentări cartografice elevi: activitate frontală, activitate
- Populație, simple, utilizând semne și culori individuală, activitate în echipă.
așezări, convenționale;
activități ale - Citirea și înțelegerea semnelor și a altor
oamenilor reprezentări convenționale utilizate pe
hărți ale orizontului local;
- Orientarea cu şi fără ajutorul materialelor
cartografice sau naturale.
Modificări - Completarea unor texte lacunare, cu Resurse materiale: Fișe de lucru
observabile și 1.2. termeni adecvați; calendar, imagini/grafice/ diagrame cu Autoevaluarea
repere de timp 2.2 - Aplicarea unor cunoștințe de cronologie la elemente din realitate, computer, Evaluare curentă
- Modificări 4.1. succesiuni de fenomene din realitatea videoproiector, CD. Evaluare în
observabile în observată Resurse procedurale: perechi
realitatea - Identificarea modificărilor geografice conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul Portofoliul
înconjurătoare observabile din realitatea înconjurătoare didactic
- Ora, ziua, (anotimpuri, evoluția vegetației etc.) Forme de organizare a colectivului de
săptămâna, - Corelarea unor fenomene observabile cu elevi: activitate frontală, activitate
anul intervale cunoscute de timp (o zi, o individuală, activitate în perechi.
- Calendarul săptămână, o lună, un an)
Recapitulare - Exerciţii de recapitulare a achiziţiilor Portofoliul
dobândite în această unitate de învățare
Jocuri didactice
Evaluare Test de evaluare Evaluare
sumativă

17
Teme de lucru în grup
Realizați o proiectare a unei unități de învățare la disciplina Geografie.
Selectați un conținut din programă pentru care se pretează utilizarea unui organizator grafic în vederea facilitării
înțelegerii.

18
 TEMA nr. 4:
Abordări metodologice - în şi dincolo de programa şcolară

Metoda reprezintă o cale pe care o urmează profesorul în scopul dirijării elevilor spre
aflarea unor cunoştinţe noi, prin procesul de învăţare (instruire şi autoinstruire).
➢ Metoda include în alcătuirea ei o serie de procedee (procedeul reprezentând o
componentă a metodei sau o modalitate de realizare practică a metodei).
➢ Metodele vizează cunoaşterea (stăpânirea normelor de gândire), instruirea
(asimilarea cunoştinţelor, deprinderilor, etc) şi formarea trăsăturilor
personalităţii.
➢ Pentru profesor, metoda constituie o tehnică de predare, pentru elev metoda
devine o tehnică de învăţare.
Eficientizarea învăţării geografiei de către elevii din ciclul primar se poate realiza prin
folosirea strategiilor care să determine formarea abilităţilor de gândire de ordin superior şi
realizarea unor obiective formative. Întrucât gândirea şcolarului mic este în stadiul operaţiilor
concrete, se impune utilizarea unor metode de accesibilizare a conţinutului acestei discipline:
brainstorming, ciorchinele, observarea sistematică și comparația (de exemplu. pădure de
foioase - pădure de conifere), Știu/Vreau să știu/Am învățat, Turul galeriei, Jocuri didactice
(Loto geografic, Oul de cuc, Fazan geografic, Rebus, ȚOMAPAN, Pălăriile gânditoare, Cubul,
portofoliul, etc.).

Cvintetul (exemplu)

Carpaţii,
masivi, semeţi
crescând, urcând, înălţând
semeţi, uriaşi, scrutează înălţimile
munţii.

Explozia stelară (exemplu)

19
 Oul de cuc (exemplu)
Sarcina didactică este ca elevii să găsească „oul de cuc”, adică elementul care nu se
potriveşte. Jocul se poate adapta la orice temă, se joacă individual, pe grupe sau perechi. De
exemplu, la tema „Apele curgătoare”:
Someşul, Crişul, Prutul, Mureşul;
Oltul, Arieşul, Jiul, Dâmboviţa, Argeşul;
Prutul, Oltul, Siretul, Putna, Bistriţa.

Metoda pălăriilor gânditoare este o modalitate de a exersa gândirea, prin preluarea anumitor
perspective, prin exercitarea unor roluri, cu scopul de a rezolva o problemă.
Tema abordată: Protejarea mediului
Fiecare pălărie are o anumită culoare, asociată cu un anumit tip de gândire:

Pălăria albă – gândire obiectivă, care se -identificarea surselor de poluare în oraş

bazează pe informaţii, fapte -prezentarea unor dovezi, informaţii
Pălăria roşie – gândire afectivă, care se bazează -precizează ce simt în legătură cu această situaţie
pe emoţii, sentimente, intuiţie -ce le place, ce le displace

Pălăria neagră – gândire negativă, care se -identifică punctele slabe ale acestei probleme,
bazează pe evidenţierea greşelilor, a punctelor riscurile întrevăzute în această situaţie
slabe, a pericolelor şi a riscurilor -justifică de ce nu ar trebui să acceptăm această
situaţie
Pălăria galbenă – gândire pozitivă, care se -identifică punctele forte ale acestei idei
bazează pe o abordare constructivă, pozitivă a -precizează avantajele utilizării acestui mod de
evenimentelor, evidenţierea avantajelor, a rezolvare
oportunităţilor şi a posibilităţilor de concretizare -prezintă posibilităţi de concretizare a acestei
a ideilor idei
Pălăria verde – gândire creativă, care se bazează -identifică mai multe alternative de rezolvare
pe generarea de idei noi, pe identificarea de -găseşte dovezi care ar putea modifica situaţia
alternative, pe flexibilitate şi mobilitate
Pălăria albastră – gândirea care se bazează pe -identifică etapele care trebuie parcurse în
monitorizarea, definirea clară a problemei, rezolvarea problemei
realizarea privirii de ansamblu, extragerea -formularea unei concluzii
concluziei

Cubul este metoda prin care subiectul este studiat şi prezentat din mai multe perspective. Pe
fiecare faţă a cubului, sunt scrise diferite instrucţiuni: Descrie!, Compară!, Asociază!, Analizează!,
Aplică!, Argumentează pro şi contra!
La tema „Vegetaţia şi animalele”, instrucţiunile pot fi prezentate sub formă de propoziţii,
pentru a fi înţelese mai bine de elevi:

20
Descrie! - Descrie vegetaţia din zonele de munte (de deal, de câmpie).
Compară! - Compară pădurea de fag cu pădurea de brad şi molid.
Asociază! - Asociază animalele sălbatice cu formele de relief.
Analizează! - Dovedeşte cum s-au adaptat la mediu unele animale.
Aplică! - Voi ce puteţi face pentru protejarea plantelor şi animalelor pe cale de
dispariţie?
Argumentează - Care este părerea ta despre căile de protejare a plantelor şi a animalelor?
pro şi contra!

Portofoliul este una dintre metodele prin care elevii sunt învăţaţi să lucreze productiv
cu alţii, să-şi dezvolte abilităţile de colaborare şi de ajutor reciproc. Portofoliul are valoare
instructivă şi evaluativă. Elevii învaţă despre ei înşişi în procesul întocmirii portofoliului şi în
timpul reflectării asupra produselor propriei învăţări. Portofoliul este o colecţie de informaţii
pe care şcolarul/ grupul de şcolari le obţine prin investigaţii individuale sau în grup, prin
cercetarea unor materiale (altele decât manualul şcolar), prin vizite, excursii. Portofoliul, la
geografie, poate cuprinde:
➢ hărţi reprezentând: hotarele şi vecinii, relieful;
➢ imagini (vederi) din ţară cu munţi, lacuri, oraşe etc.;
➢ vegetaţia şi animalele pe zone de relief – desene, colaje, poze;
➢ animale dispărute – informaţii şi imagini;
➢ plante şi animale ocrotite de lege – imagini, desene;
➢ tradiţii şi imagini ale locului natal al lor sau al părinţilor;
➢ calendarul naturii;
➢ rebusuri;
➢ probe de evaluare.
Este valoros şi recomandabil să folosim strategii didactice active şi interactive, prin care
elevii să înveţe eficient, preluând controlul asupra propriei deveniri. Prin acest demers didactic,
se pot realiza obiective formative, vizând dobândirea unor competenţe, a abilităţilor de gândire
de ordin superior.
Metodele active reprezintă un nivel superior, un salt calitativ pe linia modernizării
strategiei didactice. Ele îşi dovedesc eficienţa prin trăsăturile ce le implică: conştientizare,
motivare internă, efort susţinut pozitiv-afectiv, afirmarea stilului individual, utilizarea maximă
a condiţiilor existente.
Mijloacele de învăţământ cuprind acele resurse materiale şi tehnice adaptate ori create în
scopul îndeplinirii sarcinilor instructiv-educative. Prin utilizarea lor, profesorul realizează
înţelegerea, fixarea şi consolidarea cunoştinţelor şi realizarea obiectivelor operaţionale
conform cerinţelor pedagogice.
Teme de discuție
Exemplificați și alte metode care s-ar putea folosi în orele de Geografie!
Propuneți un joc didactic potrivit pentru lecția ”Activități economice. Resursele
și activitățile industriale”
Ce strategie didactică ați aplica la lecția ”Europa și Uniunea Europeană”?

21
TEMA nr. 5:
Evaluarea nivelului de performanță al elevilor la disciplina Geografie

Evaluarea este actul didactic complex prin care se determină calitatea şi cantitatea de
cunoştinţe şi abilităţi dobândite, valoarea lor la un anumit moment când se efectuează o
prestaţie scrisă, orală sau practică. Ea implică trei elemente: verificarea, aprecierea şi notarea.
Verificarea este actul didactic prin care profesorul constată volumul şi calitatea
cunoştinţelor şi abilităţilor practice pe care elevii le au la un moment dat. Aprecierea este actul
didactic prin care profesorul estimează valoarea, nivelul, performanţa cunoştinţelor şi
capacităţii elevilor la un moment dat şi la tema respectivă.
Notarea este actul didactic prin care profesorul măsoară şi validează rezultatul
pregătirii elevului, obţinut prin verificare şi apreciere, iar rezultatul este reprezentat de
simboluri convenţionale (respectiv calificative la clasa a IV-a).
Evaluarea competenţelor specifice reprezintă domeniul principal de interes al
evaluării competenţelor şi poate fi realizată la nivelul unor unităţi de timp mai mici şi pe baza
experienţei cadrului didactic. Competenţele specifice ca atare nu pot fi transformate în
obiective operaţionale şi, cu atât mai mult, în obiective de evaluare. Fiecare competenţă
specifică poate fi evaluată prin tipuri diferite de itemi şi chiar prin instrumente de evaluare
diverse.
În procesul de predare-învăţare-evaluare, putem distinge următoarele tipuri de
evaluare:
➢ după momentul evaluării se pot menţiona:
• evaluarea iniţială se efectuează la începutul anului şcolar sau la începutul
semestrului;
• evaluarea continuă (curentă) are loc pe tot parcursul desfăşurării procesului de
învăţământ şi oferă posibilitatea intervenţiei imediate a învăţătorului;
• evaluarea periodică se efectuează la sfârşitul unui capitol şi are ca obiectiv
verificarea gradului de cunoaştere a unor sisteme mari de informaţii (capitole sau părţi dintr-
un capitol).
• evaluarea finală se realizează la sfârşitul unei perioade de formare (an şcolar,
ciclu de învăţământ). Verificarea cantitativă şi calitativă a însuşirii întregii materii studiate
reprezintă obiectivul acestui tip de evaluare.

➢ după provenienţa evaluatorului se pot deosebi:

• evaluarea internă este realizată de către cel care a organizat învăţarea
(învăţătorul), iar autoevaluarea este realizată de către cel care s-a implicat în învăţare (elevul);
• evaluarea externă este efectuată de alte persoane decât cele care au organizat
învăţarea;

➢ după obiectivul evaluării se pot distinge:

• evaluarea predictivă (iniţială), care se realizează la începutul anului şcolar şi are
ca obiectiv diagnosticarea calităţii şi cantităţii cunoştinţelor elevilor în scopul organizării

22
 adecvate a actului de predare-învăţare şi pentru aplicarea de strategii didactice adecvate.
Evaluarea iniţială se poate realiza prin examinări orale, probe scrise sau practice, în urma
cărora putem acorda fiecărui elev un calificativ.
• evaluarea formativă sau continuă se realizează pe tot parcursul programului de
instruire. Implică verificarea permanentă a rezultatelor şi are ca obiective cunoaşterea
sistematică a rezultatelor şi a progresului elevilor, identificarea lacunelor şi a erorilor,
formarea şi corectarea acestora. Evaluarea formativă facilitează intervenţia imediată a
învăţătorului (este mai uşor să "plombezi" mici erori pe parcurs decât toate erorile acumulate
la finele unui capitol, semestru sau an şcolar).
• evaluarea sumativă sau cumulativă nu vizează întreaga materie învăţată. Ea se
realizează după o secvenţă mai lungă de învăţare, la finele unui capitol, semestru sau an şcolar
şi verifică temeinicia învăţării, bazându-se pe măsurarea obiectivă a cunoştinţelor. Testele de
evaluare sumativă aplicate au drept scop verificarea nivelului de realizare a unor competențe
generale.

Exemplu de evaluare inițială la începutul clasei a IV-a

Numele ..........................................................................
Data....................

Evaluare inițială – Geografie

Clasa a IV-a
1. Citește cu atenție următoarele ghicitori. Alege răspunsurile corecte din caseta drin dreapta,
pentru fiecare ghicitoare:
De-nălţime mijlocie Culmi înalte,ascuțite Câmpia
Între munte şi câmpie, Potecuțe șerpuite,
Dealul
Presărat cu pomi şi vie, Mări de brazi,
Ce să fie? subsol bogat, Lacul
Locu-acesta-i minunat!
Forma netedă și-ntinsă Muntele
C-o mare de grâu cuprinsă. Ideal de colindat! Mare

Călător ce merge agale Râul

Numai pe unde e vale.

E o apă nesfârșită Nu sunt apă curgătoare,

Și de plaje străjuită. Dar mă nasc din ape multe.
Bălțile-mi sunt surioare

23
2. Numește formele de relief ilustrate în următoarele imagini:

..................................... ..................................... .....................................

3. Corectează următoarele enunțuri (taie ceea ce este greșit):

Ex. Dunărea este un râu / fluviu.

Resursele din subsolul Carpaţilor sunt sǎrace / bogate.

Muntele este cea mai joasă / înaltă formă de relief.
Terra (Pământul) este un continent / o planetă.
Marea Neagră este o apă stătătoare / curgătoare.
La câmpie se cultivǎ pomi fructiferi / cereale.
Capra neagră trăiește în zona de deal / munte.

4. Cu ce culoare se reprezintă pe hartă? Colorează corespunzător!

MUNŢII ..........................................................
DEALURILE................................................
CÂMPIILE......................................................

5. Realizează corespondența:

Munți păduri de stejar și fag, viță de vie, pomi fructiferi

Dealuri salcâmul, salcia, cereale, gaze naturale, petrol
Câmpii pajişti, păduri de brad, cărbuni, fier, aur, sare

6. Desenează cele trei forme de relief (muntele, dealul, câmpia) și un animal specific acelei zone.

24
 DESCRIPTORI DE PERFORMANȚĂ

Nr. item Foarte bine Bine Suficient

I. 1. Completează corect Completează corect Completează corect

răspunsul a 5 – 6 răspunsul a 3 – 4 răspunsul a 1 – 2
ghicitori; ghicitori; ghicitori;

I. 2. Scrie denumirea Scrie denumirea Scrie denumirea

corectă a 3 forme de corectă a 2 forme de corectă pentru o formă
relief; relief; de relief;

I. 3. Rezolvă corect 5 – 6 Rezolvă corect 3 – 4 Rezolvă corect 1 – 2

enunțuri; enunțuri; enunțuri;

I. 4. Colorează corect în 4 Colorează corect în 3 Colorează corect în 1 -

situații; situații; 2 situații;

I. 5. Realizează corect Realizează corect Realizează corect

corespondența pentru corespondența pentru corespondența pentru
toate enunțurile; două enunțuri; un enunț.

I. 6. Desenează și colorează Desenează și colorează Desenează și colorează

corespunzător în toate corespunzător două corespunzător în cazul
cele trei situații; situații; unei singure forme de
relief.

25
Exemplu de test de evaluare sumativă la sfârșitul semestrului I

Numele elevului ................................... Data.......................

Test de evaluare sumativă

Geografie - clasa a IV-a

1. Completează corect următoarele enunțuri:

Linia în care ni se pare că cerul se unește cu pământul se numește................................................
Soarele răsare de la .................................. și asfințește la ..............................................................
O țară este separată de țările vecine prin .........................................Acestea pot fi pe uscat, numite
și……………………..sau de-a lungul unor ape, numite și ……………………………………............. .
Majoritatea râurilor din România izvorăsc din……………………………………………….......
Singurul fluviu din România este ………………………………………………….......................
Granița naturală cu Republica Moldova este formată de râul.......................................................
3 râuri din sudul României sunt……………………………………………………....................
3 râuri din vestul României sunt………………………………………………………………...
3 râuri din estul României sunt………………………………………………………………….
România are ieșire la Marea .................................. .
România are un relief în ....................................... .
Clima României este ………………………………………………., având ……………. anotimpuri.

2. Notează cu adevărat (A) sau fals (F).

Orașele au o populație mai mare decât satele.
În România trăiesc aproximativ 20 de milioane de locuitori.
România este situată într-o zonă cu climă rece.
Vânturile care bat pe teritoriul României sunt Crivățul și Austrul.
Transporturile fluviale din țara noastră se realizează pe râul Tisa.
Pădurile de conifere cresc în zona de câmpie.
Delta Dunării se află în partea de nord a țării.

2. Colorează casetele corespunzătoare resurselor naturale ale României.

tractor gaze naturale sare
petrol tren făina
pădure cărbuni cereale
mobilă pâine ape

4. Completează pe harta de mai jos denumirea țărilor vecine cu România şi punctele cardinale.
Apoi marchează poziţia localităţii tale şi scrie numele ei.

26
5. Colorează corespunzător harta, precizând treptele de relief.

Test de evaluare semestrul I

Geografie

Data:
Clasa a IV-a
Competențe specifice
2.2. Aplicarea unor elemente și cunoștințe dobândite la alte discipline (științe ale naturii, istorie, științe
sociale) în descrierea și explicarea realității înconjurătoare
2.3. Identificarea unor fenomene și procese cu caracter geografic din mediul înconjurător al orizontului
local, al regiunii, țării și continentului

Itemii probei
Itemul 1-să completeze enunțuri lacunare;
Itemul 4 -să localizeze pe hartă vecinii României, punctele cardinale şi localitatea natală;
Itemul 3-să încercuiască cuvintele care denumesc resurse naturale;
Itemul 2-să stabilească valoarea de adevărat/ fals a unor enunțuri date;
Itemul 5-să coloreze corespunzător harta dată, precizând treptele de relief.

27
 Descriptori de performanță

Itemul Foarte bine Bine Suficient

Itemul 1 -completează corect enunțurile
lacunare;
Itemul 2 -stabilește corect valoarea de
adevărat/ fals pentru 6-7
enunțuri
Itemul 3 -încercuiește corect toate
cuvintele care denumesc resurse partial, cuvinte care
naturale;
Itemul 4 -localizează și scrie corect
numele țărilor vecine cu
România şi punctele cardinale;
Itemul 5 -colorează corespunzător harta
oarbă, precizând treptele de
relief.
-completează corect, dar -completează corect
incomplet, enunțurile maximum patru enunțuri
lacunare; lacunare.
-stabilește corect -stabilește corect valoarea
valoarea de adevărat/ fals de adevărat/ fals pentru trei
pentru 4-5 enunțuri enunțuri
-încercuiește corect, dar, -încercuiește corect două
cuvinte din cele date.
denumesc resurse
naturale;
-localizează și scrie -localizează și scrie
parţial numele țărilor numele țărilor vecine cu
vecine cu România ; România cu unele greșeli.
-colorează harta oarbă, -colorează harta dată
cu unele greșeli;

Înregistrarea rezultatelor testului la Geografie- clasa a IV-a- semestrul I

Numele I1 I2 I3 I4 I5 Calificativ general

…………………………………………………………………………………………………….
Concluzii:
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________

Măsuri de ameliorare:
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________

28
Exemple de itemi pentru evaluare formativă, tema:
APELE, CLIMA, VEGETAŢIA ŞI ANIMALELE SĂLBATICE

1. Încercuieşte varianta corectă:

a. România are o climă: caldă/ temperată/ rece.

b. În subsolul Mării Negre se află zăcăminte de: sare / cărbune / petrol si gaze naturale
c. La vărsarea în mare, Dunărea formează: o deltă / o insulă / un lac.
d. Dunărea străbate: două / patru / opt / zece ţări şi trei / patru / cinci capitale.
e. Totalitatea animalelor sălbatice care trăiesc pe un anumit teritoriu formează: fauna / familia /
flora.
f. Toate râurile din grupa de sud a ţării se varsă în: Olt / Dunăre / Marea Neagră / Prut.
g. Oraşul Bucureşti este străbătut de râul: Prahova / Ialomiţa / Argeş / Dâmboviţa.
h. Modul în care evoluează temperatura , precipitaţiile şi vânturile pe o perioadă îndelungată de
timp , pe un anumit teritoriu, se numeşte : vreme / climă/ faună / floră.
i. Adâncimea maximă a Mării Negre este: 20 m / 200 m / peste 2000 m / 20 000 m .
j. Dunărea izvorăşte din : Munţii Pădurea Neagră / Munţii Carpaţi.
k. Marea Neagră este situată în partea de: sud - est a României / sud- vest a României.
l. Dunărea formează hotarul natural cu: Ungaria / Moldova / Bulgaria.

2. Realizeazǎ corespondenţa dintre lacurile din prima coloanǎ şi tipul de specificat în coloana a doua.
Bâlea vulcanic
Sf. Ana de baraj
Lacul Roşu acumulare
Izvorul Muntelui glaciar

3. Scrie:
a. un râu din grupa de vest: .................................................................................................
b. cele mai importante două râuri din grupa de est:..............................................................
c. un mamifer ocrotit de lege din zona de munte : ..............................................................
d. cele mai importante vânturi din ţară : .............................................................................
e. plante şi animale din lunci şi deltă:..................................................................................

4. Stabiliţi legătura dintre relief (A), vegetaţie (B) şi faună (C)

B A C
pădure de brad munte iepurele
pădure de foioase vulpea
livezi, vii deal ursul
culturi de cereale lebăda
zăvoaie, stuf câmpie veveriţa
ierburi mărunte capra neagră
Delta Dunării

29
 5. Localizează pe hartă şi trasează:
a. cursul a două râuri din grupa râurilor de vest;
b. cursul a două râuri din grupa râurilor de est;
c. cursul a două râuri din grupa râurilor de sud;
d. cursul Dunării pe teritoriul României;

6. Descrie traseul Dunării pe

teritoriul ţării noastre.

………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………….
7. Scrie cel puţin 3 argumente prin care să arăţi importanţa apelor din ţara noastră.
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………............................................................
........................................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................................

30